DESEURI REZULTATE IN URMA EXTRACTIEI ULEIULUI DE FLOAREASOARELUI

CUPRINS 1. Generalitati .3 2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA-

SOARELUI.4 3.DESEURI REZULTATE IN URMA EXTRACTIEI ULEIULUI DE FLOAREASOARELUI..13 3.1. Halvaua...14 3.2. Cojile semintelor...14 3.3. Cojile semintelor...16 BIBLIOGRAFIE...17

1. Generalitati Floarea soarelui (Helianthus annuus) este o plant anual din familia Asteraceae, nativ din America. Este una din compozitele cele mai cultivate pentru seminele bogate n ulei. Frunzele sunt mari, ntregi, peiolate i cordate. Tulpina se termin cu un singur calatidiu sau, uneori, este ramificat i are mai multe inflorescene. Calatidiile sunt mari, cu receptaculul plan, avnd culoare galben. Seminele sunt bogate n ulei, coninnd, fr coaja fructului, circa 55% ulei comestibil i cu ntrebuinare industrial, de exemplu, la fabricarea spunului. Turtele rmase ca reziduuri de la extragerea uleiului alctuiesc un nutre concentrat, bogat n proteine brute i digestibile. Aceast plant reprezint una dintre principalele surse de grsimi vegetale, utilizate in alimentatia omenirii, respectiv cea mai importanta sursa de ulei pentru Romania.De asemenea, floarea-soarelui este si o excelenta planta melifera. De pe un hectar de floarea-soarelui se poate obtine o cantitate de 30 pana la 130 kg de miere. Floarea-soarelui poate avea si ntrebuintari medicinale. Din florile ligulate (care contin quercitrina, anticianina, colina, betaina, xantofila, etc.), se obtine un extract alcoolic care se foloseste in combaterea malariei, iar tinctura in afectiuni pulmonare. 1.1. Caracteristicile fizice ale uleiului de floarea-soarelui * vascozitatea la 20 grade = 55 61 * densitatea la 20 grade = 0,92 * punctul de rupere = - 5 grade * punctul de fuziune = - 16 grade * amplitudinea autoinflamarii = 30 1.2. Caracteristicile chimice ale uleiului de floarea-soarelui
3

* greutatea hectolitrica = 38-42 kg/hl * continutul de coaja = 14-28 * umiditate = 9-11% * ulei = 44-48% * protein = 18-20% * substante extractive neazotate = 10-15% * celuloza = 14-18% * cenusa = 2-3%

1.3. Calitatile uleiurilor vegetale Produsele grase sunt o sursa importanta de energie si sunt indispensabile vietii. Consumate in cantitate moderata, aceste alimente sunt o componenta esentiala si sanatoasa a hranei noastre zilnice, dar mai ales a copiilor. Uleiurile vegetale sunt o sursa importanta de vitamine liposolubile (A, D, E, K) si acizi grasi esentiali, importanti in formarea membranelor celulare si in mentinerea functionarii acestora. Acizii grasi participa la reglarea metabolismului colesterolului si sunt precursorii unor hormoni implicati in vindecarea ranilor, reducerea inflamatiilor, coagularea sangelui etc. Asadar, uleiurile consumate in cantitate moderata sunt benefice pentru sanatate, insa nu trebuie exagerat.In comert exista nenumarate uleiuri din seminte cum ar fi floarea-soarelui, soia, porumb, susan, mac, nuca, peste (macrou, somon, ton, hering, scrumbie),alune,arahide sau migdale.

2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREASOARELUI

SEMINTE OLEAGINOASE cantitativ Receptie calitativ Depozitare

Curtire

Uscare

Descojire (decorticare)

Mcinare Tratament hidrotermic (prjire) Presare Extractie cu solventi ULEI BRUT DE PRES

BROCHEN (turte de pres)

MISCEL

SROT

Distilare

Desolventizare

ULEI BRUT DE EXTRACTIE

Rafinare -Desmucilaginare -Neutralizare -Splare -Uscare -Decolorare -Winterizare (deceruire) -Dezodorizare ULEI RAFINAT

Figura 1. Scema tehnologica de obtinere a uleiului de floarea soarelui

1. Receptia materiilor prime reprezinta prima etapa a procesului tehnologic de obtinere a uleiului se face att cantitativ ct i calitativ

2. Depozitarea materiilor prime. Depozitarea se fac pentru o perioad de cel putin 60 de zile Depozitele de semine trebuie s fie prevzute cu: - o linie de garaj pentru descrcarea seminelor din vagoane i autocamioane - instalaii mecanice de descrcare i manipulare pentru semine precum i cu instalaiile necesare uscrii, vnturrii i purificrii acestora, pentru a feri seminele de degradare n cursul depozitrii. Depozitele folosite n fabricile de uleiuri pot fi imprite dup construcia lor, n trei grupe i anume: - hambare mecanizate - magazii cu etaje - silozuri celulare. 3. Curirea seminelor de floarea-soarelui Impuritile care pot fi separate din seminele de floarea-soarelui pot fi mprite n urmtoarele categorii: impuriti metalice (buci de srm, metal, etc.); materiale anorganice (pmnt, praf, pietre); materiale organice (pleav, resturi de tulpini, semine seci); semine ale unor plante care s-au dezvoltat n cultura de plant oleaginoas;

4. Procedeele de separare a impuritatilor sunt: separarea pe baza diferenei de mrime separarea impuritilor pe baza diferenei de mas volumic separarea impuritilor feroase pe baza proprietatilor magnetice ale acestora

5. Uscarea materiilor prime oleaginoase n procesul de uscare, apa este transportat din interiorul seminelor la suprafaa exterioar a acestora, de unde este preluat cu ajutorul unui agent de uscare. Transportul apei din interiorul seminei spre suprafa este un fenomen complex la care contribuie, n proporii diferite n funcie de natura seminelor, mai multe procese cum ar fi difuzia i curgerile capilare. Un factor important n uscarea seminelor este modul de transmitere al cldurii. Industrial se utilizeaz transmiterea cldurii prin convectie, conducie sau simultan prin ambele metode. n fabricile de ulei, uscarea se aplic de obicei la cel mult o treime din materiile prime i are un caracter preponderent tehnologic. Operatia de uscare se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor utilaje: uscatoare rotative, coloana de uscare etc. 6. Decojirea seminelor de floarea-soarelui La seminele de floarea-soarelui coaja reprezint 40-50% din greutatea seminelor intregi. Avantajele prelucrrii seminelor descojite sunt : utilizare mai bun a capacitii de prelucrare a instalaiilor ; mbuntirea calitii rotului datorit creterii coninutului de protein ; reducerea uzurii utilajelor, n special a valurilor i a preselor.

Dezavantajele operaiei de descojire sunt legate de : pierderi de ulei n miezul antrenat cu coaja;

 consum de energie i manoper n plus. 7. Mcinarea seminelor de floarea-soarelui Este o operaie important n procesul de pregtire pentru extragerea uleiului, prin aceasta realizndu-se o rupere a membranelor i destrmarea structurii oleoplasmei celulare care conine ulei. n timpul mcinrii, n afar de necesitatea distrugerii ct mai avansate a structurii c elulare, trebuie s se aib n vedere i alte aspecte tehnologice: uniformitatea mcinturii structura morfologic a seminelor compoziia seminelor (umiditate i coninut de ulei)

Procesul de mcinare la valuri se realizeaz n 3 etape: - deformaia elastic - deformaia plastic - destrmarea materialului i apariia de celule sparte.

8. Prajirea

Este operaia de tratament hidrotermic aplicat materialului oleaginos ntr-un timp limitat, sub amestecare continu i care se realizeaz naintea presrii mcinturii obinute la valuri. Procesul de prjire se realizeaz n dou faze : umectarea mcinturii (cu pulverizare de ap i injectare de abur saturat, sau numai prin aburire) pn la o umiditate optim
9

faza de prajire-uscare

Utilajele folosite pentru prjire sunt de tipul prjitoarelor cilindrice, cu compartimente multietajate (2-6 compartimente), prevzute cu fund i manta dubl, prajitoarea verticala cu corp cilindric, prajitoarea orizontala si prajitoarea in pat fluidizat Escher Wyss.

9. Presarea

Este operaia prin care se separ uleiul din materia prim oleaginoas, sub aciunea unor fore exterioare, rezultanta fiind uleiul brut i brochenul. Aceasta operatie se realizeaza cu ajutorul preselor, care dupa constructia lor pot fi hidraulice sau mecanice. In prezent, presele mecanice prezint o serie de avantaje fa de cele hidraulice.

10. Extracia cu solveni Este operaia prin care, din amestecul de substane oleaginoase se separ unul din componeni prin solubilizarea acestuia ntr-un dizolvant n care ceilali componeni nu se solubilizeaz. n urma extraciei, rotul de floarea soarelui are un coninut de ulei de 0,7%. Operaia de extracie se poate realiza in 2 etape, si anume: distilarea miscelei i recuperarea dizolvantului din rot.

11. Rafinarea uleiului de floarea-soarelui Aceast operaie cuprinde un complex de etape necesare pentru asigurarea calitii i aspectului comercial oferie pentru consumatori.

10

Gruparea metodelor de rafinare dup efectul principal al procesului Efectul principal urmrit Denumirea metodei Eliminarea mecanice substanelor coloidal Eliminarea mucilagiilor Dezmucilaginare Delecitinizare Degumare Eliminarea liberi: prin formarea spunurilor acizilor grai Neutralizare Neutralizare prin distilare Neutralizare prin esterificare Rafinare selectivi cu solveni Rafinare (caustic) Rafinare (realizeaz dezodorizarea) Extracie cu solveni selectivi fizic i chimic i suspensiilor parial a dizolvate Purificarea mecanica prin decantare, centrifugare filtrare sau uzual a Alte denumiri

alcaline prin antrenare cu vapori de ap sub vid - prin combinarea acizilor grai cu glicerina - prin fracionare cu solveni selectivi Eliminarea colorani Eliminarea substanelor pigmenilor

Decolorare

Albire

Dezodorizare

odorante prin injecie de abur sub vid Eliminarea gliceridelor topire ridicat cerurilor cu i a de Vinterizare Deceruire, Destearinizare, demargarinizare

punct

11

12. Dezmucilaginarea uleiului de floarea-soarelui Mucilagiile conin fosfatide, albuminoide, hidrai de carbon. Temperatura critic pentru uleiul de floarea-soarelui in procesul de dezmicilaginare este 7C, iar pentru cel de extracie 21,5C. Mucilagiile separate prin rcire la 10-20C se disperseaz la 47-50C. Eliminarea mucilagiilor este necesar din urmtoarele motive: stabilizeaz emulsiile n timpul neutralizrii alcaline determinnd creterea pierderilor de ulei n soapstock; servesc la obinerea lecitinei folosit ca. emulgator (la fabricarea ciocolatei, pinii etc.) i la creterea valorii nutritive a produselor alimentare ; se utilizeaz ca metod independent pentru rafinarea uleiurilor necesare produciei de lacuri i uleiuri sicative ; pentru purificarea uleiurilor nainte de scindare sau hidrogenare.

Dezmucilaginarea este o operaie dificil n procesul de rafinare a uleiului, existnd mai multe metode de ndeprtare a mucilagiilor, astfel : metode fizico-chimice (hidratarea, tratamentul cu absorbani) ; metode fizice - tratament termic ; metode chimice - tratament cu acid sulfuric, clorhidric sau alcalin.

13. Uscarea uleiului Dup splare, n uleiurile neutralizate cu alcalii rmne un coninut de 0,5% ap, care trebuie ndeprtat. Procedeele de uscare a uleiului pot fi realizate discontinuu sau n flux continuu, sub vid, cu agitare mecanic.
12

14. Decolorarea (albirea) uleiului de floarea-soarelui Decolorarea este un fenomen complex i se realizeaz cu ajutorul pmnturilor decolorante activate cu acizi minerali la care se adaug uneori carbine decolorant.n urma acestei operaii, uleiul de floarea-soarelui capt un aspect stralucitor i limpede. 15. Vinterizarea uleiului numit i deceruire Const n cristalizarea cerurilor i a digliceridelor solide, urmat de o separare a acestora de ulei prin filtrare.n cazul folosirii Kieselgurului, vinterizarea se face naintea dezodorizrii, deoarece acesta imprim un gust strin care poate fi ndeprtat la dezodorizare. Procesul de deceruire n instalaii cu funcionare continu are loc astfel: prercirea uleiului la 20-22C, urmat de o rcire la 5-7C ; introducere de germeni de cristalizare (Kieselgur) cu amestecare continu timp de 4 ore ; nclzire brusc la 12-16C; filtrare.

16. Dezodorizarea Constituie faza tehnologic prin care se elimin substanele care imprim uleiurilor miros i gust neplcut, provenite att din materia prim ca substane de nsoire a gliceridelor, ct i din transformrile chimice care au loc pe parcursul procesului de depozitare i prelucrare. Operaia de dezodorizare se realizeaz combinnd efectul a trei parametri tehnologici, si anume: temperatur, presiune i antrenarea cu vapori de ap. Distilatul obinut la antrenarea cu vapori conine un amestec de substane format din: substane volatile la presiune i temperatur ambiant, de regul hidrosolubile, responsabile de mirosul uleiului;
13

substane nevolatile la presiune i temperatur ambiant i insolubile n ap ulei antrenat n proporie de 1:1 fa de acizi grai plus substane nesaponificabile antrenate.

17. Imbutelierea uleiului de floarea-soarelui

Se poate imbutelia in ambalaje de sticla de 1 si l, bidoane PET sau metalice de 5-10 l. Uleiul de floarea-soarelui se poate livra pentru consumatori speciali (femei insarcinate, mame tinere) si uleiuri cupajate.

3. DESEURI REZULTATE IN URMA EXTRACTIEI ULEIULUI DE FLOAREASOARELUI

In procesul de obtinere si prelucrare a uleiurilor vegetale rezulta o serie de subproduse si deseuri, care se utilizeaza astazi pe scara mare. Valorificarea complexa a intregii game de subproduse si deseuri are ca urmare o sensibila reducere a pretului de cost al uleiului finit si mareste rentabilitatea intreprinderilor din ramura industriei de uleiuri vegetale. In plus, cantitati importante de subproduse si produse de valorificare a deseurilor sunt livrate la export. 1. Halvaua Halvaua este un produs cu structur fibroas stratificat, obinut din miezul deoleaginoase prjite, ndulcitori i liant, cu sau fr alte adaosuri. Dup compoziia chimic poate fi: a) Halva simpl;
14

b) Halva desert; c) Halva cu adaosuri: cacao, cu nuci, cu fructe, cu alune, cu ciocolat n mas, cu nveli deciocolat

2. Cojile semintelor In industria uleiurilor si grasimilor vegetale cojile semintelor de floarea - soarelui constituie primul deseu valoros pentru economia nationala, deseu care apare in procesul tehnologic de prelucrare a semintelor in vederea obtinerii uleiului,in urma operatiei de decorticare. La decorticare, insa nu toate cojile se indeparteaza din miezul oleaginos, ci in functie de procesul tehnologic aplicat in miez se lasa 8 12 % coaja. Semintele de floarea soarelui cu continut ridicat de ulei, care se prelucreaza curent in fabricile noastre contin 22 27 % coji. Masa hectolitrica a cojilor este 15 20 kg/hl. a. Folosirea cojilor semintelor de floarea soarelui drept combustibil Compozitia chimica elemetara a cojilor ( in % ): carbon hidrogen oxigen si azot sulf 51,0 5,9 45,0 0,1

Prin ardere cojile furnizeaza 3500 4000 cal/kg. Cenusa rezultata prin combustibil reprezinta 0,8 1,2 % fata de coji, contine 10 12 % saruri de potasiu si este folosita in agricultura ca ingrasamant pe terenurile cultivate cu floarea soarelui sau in industria chimica pentru obtinerea carbonatului de potasiu (K2CO3). b. Piroliza cojilor semintelor de floarea soarelui Prin piroliza cojilor semintelor de floarea soarelui, proces de descompunere termica si distilare uscata se obtin :

15

gaze combustibile reziduu carbonizat gudroane cca oxid acetic cca alcool metilic cca

35 % 35 % 7% 5% 1,5 %

c. Folosirea cojilor semintelor oleaginoase in sectorul zootehnic In ultimul timp cojile semintelor de floarea soarelui sunt foarte solicitate in sectorul zootehnic pentru a fi folosite ca asternut in marile crescatorii de galinacee. Pasarile din acest ordin avand insusirea ereditara de a racai si ciuguli, consuma in acest caz si ultimele fractiuni de miez oleaginos care apar in coji sub forma de sparturi in proportie de sub 0,5 %. d. Folosirea cojilor semintelor de floarea soarelui la fabricarea placilor aglomerate Cojile semintelor de floarea soarelui pot fi folosite cu succes la fabricarea placilor aglomerate utilizate ca materiale de constructie. Placile aglomerate din coji de floarea soarelui pot fi folosite ca panouri, lambriuri, tablii de usi si ca alte elemente de constructii care nu sunt supuse la eforturi. e. Folosirea furfurolului din coji de seminte de floarea soarelui Furfurolul corect zis furfuralulse obtine prin distilare uscata sau hidroliza acida a pentozanilor continuti in diferite deseuri vegetale. Furfuroluol este un lichid uleios, incolor, cu miros specific aromatic, putin solubil in apa, usor solubil in alcool si eter. Furfurolul are multiple intrebuintari in industria petrochimica : - dizolvant selectiv pentru compusii nesaturati, substante aromatice si rasini, in anumite conditii fiind si desulfurant; - dizolvant selectiv la rafinarea uleiurilor minerale; extractele de furfurol bogate in produse aromatie formeaza uleiuri solubile in produsele petroliere si pot fi folosite pentru obtinere prin hidrogenare a carburantilor;
16

In industria alimentara furfurolul se foloseste ca dizolvant selectiv la separarea uleiurilor vegetale in doua fractiuni : una bogata in gliceride saturate, cealalta bogata in gliceride nesaturate (cazul uleiului de soia). De asemenea se foloseste ca dizolvant selectiv la cresterea continutului de vitamine A si D a uleiului de peste.

3. Sroturi oleaginoase Sroturile sunt subprodusele cele mai importante ale industriei uleiurilor vegetale. In ce priveste compozitia calitativa a sroturilor ele contin totdeauna aceleasi component principale si anume : proteine, glucide, ulei, apa,celuloza si saruri minerale Rezultat n urma extragerii grsimii din seminele de floarea soarelui Calitatea acestor roturi depinde de cantitatea de coji pe care o conin, acestea fiind bogate n celuloz i chiar n lignin .

17

BIBLIOGRAFIE 1. .Banu, C., .a. Tratat de industrie alimentar, Tehnologii alimentare, Ed. Asab, Bucureti,2009. 2. http://www.jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/halva-de-floarea-soareluiunirea-5588.html

18