Uleiurile si grasimile vegetale se gasesc in natura in tesutul plantelor, fiind concentrate in

seminte, in pulpa, respectiv in simburele fructelor, in tuberculi sau in germeni.

seminţele oleaginoase se împart în seminţe decorticabile (floarea soarelui, soia, ricin) şi

seminţe nedecorticabile (inul, rapiţa).

Oleoplasma este construita din citoplasma, in care se afla uleiul dispersat omogen, sub
forma de incluziuni ultramicroscopice.

In stare uscata, oleoplasma se prezinta sub forma unui gel cu structura compacta.

Se remarca faptul ca toate semintele oleaginoase au continut ridicat de substante grase si

proteice si un continut scazut de hidrati de carbon.

procesul de postmaturizare se desfasoara pe o durata de 30 – 60 de zile dupa recoltare, timp

in care semintele isi continua coacerea.

postmaturizarea reduce aciditatea libera a uleiului si imbunatateste continutul in alti

componenti ai semintelor.

postmaturizarea semintelor de floarea soarelui favorizeaza buna separare a cojilor si, prin
aceasta, reducerea pierderilor de ulei in miezul antrenat de coaja.

Umiditate optima a semintelor – cca. 10% / ideal = 8%

Umiditate si temperatura mare + durata mare de depozitare = degradarea semintelor =

calitate slaba a uleiului brut.

Receptia calitativa consta in determinarea principalelor caracteristici de calitate ale materiei

prime:

 umiditatea;
 continutul de corpuri straine;
 continutul de substante grase;
 gradul de infestare.

Umiditatea de 16 - 18% se numeste “umiditatea critica” deoarece o crestere a continutului

de apa peste aceasta limita produce o accelerare a proceselor biochimice din seminte.

Semintele de floarea soarelui sunt rele conducatoare de caldura si de aceea, in masa de

boabe racite iarna se mentine temperatura scazuta pana la inceputul verii.

Factorii care determina procesele de degradare prov de microorg sunt urmatorii:

 respiratia semintelor ;
 umiditatea semintelor ;
 temperatura semintelor ;
  hidroliza grasimilor din seminte ;
 oxidarea grasimilor .

Impuritatile care se gasesc in semintele oleaginoase pot fi grupate in:

 impuritati metalice
 impuritati minerale
 impuritati organice neoleaginoase
 impuritati oleaginoase .

Viteza de desfasurare a procesului de uscare depinde in principal de urmatorii factori :

 viteza de deplasare a agentului termic – durata de uscare este invers proportionala

cu viteza agentului termic.
 temperatura agentului termic – odata cu cresterea temperaturii agentului termic
creste si tensiunea de saturare a acestuia, scade umiditatea relativa si creste eficienta
in proces.
 umiditatea initiala a agentului termic – trebuie sa fie cat mai mica, iar la evacuarea
din instalatie sa fie cat mai apropiata de cea de saturare.

Procesul de descojire consta in succesiunea a doua faze:

 spargerea cu detasarea cojii de miez;

 separarea cojilor din amestecul rezultat.

Spargerea semintelor de floarea soarelui si detasarea cojii de pe miez se face prin lovire,
procedeu care se desfasoara in doua moduri :

 prin lovirea semintelor in repaus cu ajutorul unor palete ;

 prin proiectarea semintelor catre un perete fix ;
 daca cele doua procedee se combina, se obtine o eficienta mai mare.

Separarea cojilor din materialul descojit se efectueaza prin doua procedee :

 dupa diferenta de marime, prin cernere pe site;

 dupa diferenta de masa volumica, prin aspiratia de aer ascendent, produs de un
ventilator.

Spargerea si detasarea cojii de miez in cazul semintelor oleaginoase poate fi obtinuta prin
lovire, taiere, frecare sau strivire.

Măcinarea seminţelor este operaţia tehnologică prin care miezul industrial, rezultat de la
descojire, este divizat în particule mai mici punându-se în libertate uleiul.
Prăjirea are ca scop modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale măcinăturii pentru ca la
presare să se obţină randamentul maxim în ulei.

Presarea măcinăturii reprezintă una dintre cele două operaţii finale ale procesului
tehnologic de obţinere a uleiului brut.

Procesul de presare este influenţat de: tipul de presă, presiunea exercitată, durata presării,
umiditatea măcinăturii, temperatura măcinăturii, grosimea stratului de material supus
presării.

Purificarea uleiului de presă are ca scop reţinerea suspensiilor mecanice şi organice,

precum şi a urmelor de apă. Acestea pot micşora conservabilitatea uleiului şi îngreuna
operaţia de rafinare. Operaţia se realizează prin trecerea uleiului pe sita vibratoare,
uscarea şi filtrarea uleiului.

Uscarea uleiului este procesul prin care, in conditii determinate de temperatura si

presiune, se evapora umiditatea existenta in ulei.