UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI ȘI STIINȚA ALIMENTELOR

SPECIALIZAREA: TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE
DISCIPLINA: TEHNOLOGIA ULEIURILOR VEGETALE ȘI DERIVATELOR

TEMĂ DE CASĂ
PURIFICAREA ULEIULUI BRUT DE PRESĂ

TÂRGOVIȘTE

2020
PURIFICAREA ULEIULUI BRUT DE PRESĂ

CUPRINS
1 Purificarea Uleiului Brut de Presă.................................................................................4

2 Separarea Impurităților prin Sedimentare.....................................................................4

3 Separarea Impuritățiilor prin Filtrare............................................................................5

4 Eliminarea Umidității în Exces (Uscarea Uleiului).......................................................6

5 Utilaje pentru Purificarea Uleiului Brut de Presă..........................................................6

5.1 Utilaje pentru Decantarea Uleiului........................................................................6

6 Schema tehnologică de Purificare a Uleiului Brut de Presă..........................................9

Bibliografie........................................................................................................................11
 PURIFICAREA ULEIULUI BRUT DE PRESĂ

1 PURIFICAREA ULEIULUI BRUT DE PRESĂ

Uleiul obținut prin presare conține impurități mecanice și organoleptice în suspensie și

urme de apă, care trebuiesc îndepărtate pentru evitarea degradărilor calitative și/ sau cantitative.

Purificarea prealabilă se aplică uleiului brut de presă înainte de depozitare sau înainte de
rafinare și se realizează prin următoarele operații: separarea impurităților grosiere provenite din
măcinatura antrenată la presare (zaț) prin sedimentare, filtrare și centrifugare (mai rar), separarea
impurităților fine prin filtrare, eliminarea excesului de umiditate (> 0,2%) prin evaporare
(uscare), înainte de filtrare.

2 SEPARAREA IMPURITĂȚILOR PRIN SEDIMENTARE

Sedimentarea este operația de separare a impurităților solide aflate în suspensie în ulei

sub acțiunea forței de gravitație, iar evacuarea uleiului limpezit este denumită DECANTARE.

Factorii care determină, în particular, decantarea uleiurilor vegetale sunt: natura și

cantitatea de impurități, temperatura și vâscozitatea uleiurilor.

Viteza de sedimentare crește cu mărimea diametrului particulelior și cu micșorarea

vâscozității uleiului. Deoarece valoarea temperaturii este limitată, vâscozitatea uleiului este
relativ ridicată, viteza de sedimentare este dată de relația lui Stokes pentru particule nesferice.

Temperatura uleiului este de max. 35 – 40C, deoarece la temperaturi mai mari, unele
dintre impurități se pot dizolva molecular sau coloidal, iar la scăderea temperaturii, acestea pot să
precipite.

Condițiile de utilizare a unui decantor impun o înălțime cât mai mică și o suprafață cât
mai mare, știindu-se că debitul de decantare depinde numai de suprafața acestuia. De asemenea
se calculează un debit limită de decantare, în funcție de debitul maxim al particulei care poate
rămâne în faza lichidă decantată.
 PURIFICAREA ULEIULUI BRUT DE PRESĂ

3 SEPARAREA IMPURITĂȚIILOR PRIN FILTRARE

Filtrarea este operația de separare a fazelor dintr-un sistem eterogen solid – lichid, realizată prin
trecerea amestecului printr-un strat filtrant cu structura poroasă, permeabil pentru lichid și care
reține faza solidă.

În funcție de modul de reținere a fazei solide, filtrarea poate fi:

 Superficială, când faza solidă este reținută la suprafața stratului filtrant;

 În adâncime, atunci când stratul filtrant reține faza solidă în interiorul lui.

Viteza de filtrare, în speță a uleiului, depinde de mai mulți factori:

 presiunea (în industria uleiurilor vegetale), se obține prin utilizarea pompelor

centrifuge, care pot genera 1,5 – 3,5at);
 structura și grosimea stratului de sediment;
 vâscozitatea și temperatura uleiului.

Rezidul separat din uleiurile brute este specific prin structură (conține fosfatide, proteine,
mucilagii, suspensii mecanice), fiind compesibil și mai puțin permeabil, adică se micșorează
diametrele capilarelor. De aceea, creșterea presiunii este limitată, datorită apariției unei rezistențe
de funcționare a reziduului, iar filtrul va trebui scos mai des din funcțiune, pentru curățire.
Perioada de funcționare va fi îmbunătățită prin adăugarea unei cantități mici de pământ
decolorant sau kiselburg (se formează un filtrant suplimentar necompresibil).

Viteza de filtrare scade cu vâscozitatea, respectiv, crește cu temperatura, aceasta fiind

limitată la 70C.
 PURIFICAREA ULEIULUI BRUT DE PRESĂ
GĂTEJ JENICA - NICOLETA

4 ELIMINAREA UMIDITĂȚII ÎN EXCES (USCAREA ULEIULUI)

Uscarea uleiului se desfășoară în condiții determinate de temperatură și presiune ( 85 –

90C la o presiune de 10 – 20mmHg), până la o umiditate a uleiului de 0,05%.

Excesul de umiditate al uleiului brut de presă apare în condițiile obținerii acestuia din
seminte cu umiditate mare sau insuficient prăjite. El trebuie eliminat, deoarece favorizează
hidroliza trigliceridelor, determină tulburarea uleiului și îngreunează filtrarea. De accea uscarea
uleiului se execută înainte de filtrare.

5 UTILAJE PENTRU PURIFICAREA ULEIULUI BRUT DE PRESĂ

5.1 UTILAJE PENTRU DECANTAREA ULEIULUI

Decantarea uleiului se realizează în decantoare cu funcționare discontinuă (mai rar),
semidiscontinuă sau în separatorul continuu cu zaț raclor.

DECANTORUL DISCONTINUU este un vas cilindric sau paralelipipedic, cu fund conic sau
înclinat, în care uleiul brut staționează până la sedimentarea impurităților.

Uleiul se evaluează într-un preaplin sau printr-o țeavă a cărei poziție se reglează, astfel
încât sedimentul sa nu fie antrenat.

DECANTORUL SEMICONTINUU, este similar construit cu decantorul discontinuu,

alimentarea uleiului brut și evacuarea celui decantat, realizându-se în mod continuu. Sedimentul
se evaluează periodic, după întreruperea alimentării.

SEPARATORUL DE ZAȚ CU RACLOR, combină sedimentarea gravitațională a impurităților

cu o filtrare grosieră printr–un grătar filtrant.
 Uleiul brut de la prese este preluat de la un transportator elicoidal și introdus în cuva
separatorului. Zațul se depune prin sedimentare la fundul cuvei, în sectoare delimitate de plăci
izolatoare, nivelul de ulei fiind controlat de deversor. Paletele raclorului aduc zațul la suprafața
grătarului filtrant construit din benzi metalice, așezate la o distanță de 0,8 mm și îl dirijează spre
transportatorul de evacuare, care îl întoarce la presare. Uleiul traversează plăcile izolante. Intră
prin deversor în compartimentul de ulei carificat, de unde va fi evacuat și pompat la cântar și
rezervor. Raclorul se pune în funcțiune la un nivel al uleiului brut de 600mm.

SITA VIBRATOARE – uleiul intră pe partea stangă a sitei şi se filtrează prin ea, ieşind prin
conducta montată în partea inferioară a sitei. Impurităţile mecanice sunt reţinute pe sita de alamă,
şi datorită mişcării ei vibratorii, se deplasează spre celălalt capăt al sitei, unde sunt evacuate.
Reziduul conţine 35-45% ulei.

FILTRU DE PRESĂ CU RAME ȘI PLĂCI – din rezervorul de ulei, cu ajutorul unei pompe,
uleiul trece prin filtru - presă. La începutul filtrării, uleiul curge tulbure şi trebuie dirijat înapoi în
rezervor. Pe măsură ce pe pânzele de filtru se formează stratul filtrant suplimentar, uleiul începe
să curgă limpede şi poate fi dirijat spre colectorul de ulei filtrat. În timpul filtrării trebuie urmărit
dacă uleiul curge limpede prin toate robinetele. Acolo unde se observă curgerea tulbure,
robinetele se închid. Când presiunea uleiului introdus de pompă în filtru creşte, iar viteza de
filtrare scade, filtrul se scoate din circuit, se suflă cu aer comprimat, şi se deschide pentru
curăţire. Resturile aderente la materialul filtrant se curăţă prin răzuire cu şpaclu din lemn, se
colectează şi se
trimite la
recuperarea
uleiului. După
curăţire dacă
pânza filtrantă este
îmbacsită, se
înlocuieşte, fitrul
se strânge
pentru a fi repus în
funcţiune.
 Fig.1 – Filtru presă

FIGURA 1 a) - VEDERE GENERALĂ

1 - picioare, 2 - placă frontală, 3 - traverse orizontale, 4 - închidere hidraulică, 5 - jgheab, 6 -

canal alimentare lichid de filtrat, 7 - robinet evacuare filtrat, 8 - robinet scurgere lichid, 9 -
robinet aer;

FIGURA 1b) - ELEMENTELE UNUI FILTRU-PRESĂ

1 - placă cu camere, 2 - placa unui filtru-presă cu rame, 3 - rama, 4 - secţiune prin filtru - presă
cu rame, 5 - marginea îngroşată a plăcii şi ramei, 6 - suprafaţa rifluită a plăcii, 7 - canal intrare
ulei, 8 - deschidere în ramă pentru ulei, 9 - robinet evacuare filtrat, 10 - scoabe pentru atarnare
plăci şi rame.
6 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE PURIFICARE A ULEIULUI BRUT
DE PRESĂ

Ulei de presă

t = 80C

Decantare
Zaț I

Separatoare de
zaț cu raclor

Purificare Zaț II
suplimentară

Oleonciclo
n

Răcir Filtare Zaț III

e
Filtre
t = 50–60C
presă
Preîncălzir
La e
La
prese
prăjitoare
Uscare sub
 Răcir
e

Depozitare

(pentru răcire exterioară)

Răcirea uleiului brut de presă înainte de purificare, evită riscul mare al oxidarii uleiului,
fenomen evidențiat prin măsurarea indicelui de peroxide.

În absența răcirii uleiului, indicele de peroxid crește de 3,5 – 4 ori, față de 1,5 – 2 ori,
valoarea înregistrată dacă uleiul se răcește (la ieșirea din presă are un indice de peroxid de 0,5
-2,0 mE/Kg).
 BIBLIOGRAFIE

1. Iuliana Vintila, Tehnologia uleiurilor vegetale comestibile, Editura Didactica si

Pedagogica, București, 2003