POLONIU

RADIOIZOTOPI NATURALI

POLONIU

POLONIU

Descoperirea radioactivitatii

Becquerel, in timpul cercetarilor sale gaseste niste probe de mineral fluorescent(pehblenda) asezat pe placi fotografice, dar care nu fusesera expuse inca la soare. Din curiozitate , el cere ca acestea sa fie developate si descopera ca mineralul innegrise si de data aceasta placa fotografica. Deci , pehblenda emitea radiatii fara ca ea sa fie expusa la lumina soarelui. Repetand experienta, faptul s-a confirmat : pehblenda emitea in mod natural radiatii invizibile, care impresioneaza placa fotografica intocmai ca radiatiile X ; cercetarile ulterioare au arata insa ca ele erau de alta natura, provenind chiar din nucleele unor atomi ai minereului. Becquerel descoperise radioactivitatea.Aceasta descoperire, datorita unei intamplari s-a dovedit mai tarziu a avea o importanta covarsitoare, constituind punctul de plecare pentru o serie de cercetari teoretice si realizari practice care au dus la rezolvarea importantei probleme a eliberarii energiei enorme continute in nucleele atomilor. Pehblenda fiind un material constituit dintr-un amestec complex de saruri, se punea problema separarii elementului radioactiv. Curand dupa descoperirea lui Becqurel, doi chimisti francezi, Marie si Pierre Curie, au meritul de a fi separat pentru prima data componentii determinanti ai radioactivitatii pehblendei. Studiind impreuna obtinerea de uraniu pur din minereuri, sotii Curie descopera doua noi elemente radioactive, si anume poloniul si radiul. Au urmat patru ani de munca intensa, in conditii improprii si daunatoare sanatatii lor, in urma carora, prelucrand tone de minereu au obtinut primul decigram de radiu pur. Sotii Curie precum si fizicianul Ernest Rutheford si francezul Paul-Ulrich Willard au analizat mai profound natura acestor radiatii si

POLONIU

au ajuns la rezultate foarte interesante, care au reprezentat un pas enorm in lupta pentru cunoasterea constitutiei atomului. Elementul a fost descoperit de ctre domnul i doamna Curie n 1898 i mai trziu a fost numit dupa patria doamnei Curie din Polonia (latin: Polonia). Ei au obinut de la poloniu pehblend, un material care conine uraniu , dup ce a observat c pehblend nerafinata a fost mai mult dect radioactiva de uraniu.Ea a motivat c pehblenda trebuie s conin cel puin un alt element radioactiv necesar pentru a rafina mai multe tone de oxid de uraniu nativ pentru a obine cantiti mici de poloniu si radiu , un alt element radioactiv descoperit de Curie. O ton de minereu de uraniu conine doar aproximativ 100 de micrograme (0.0001 grame) de poloniu. Datorit raritii sale, poloniul este de obicei produs prin bombardarea bismut -209 cu neutroni ntr-un reactor nuclear. Aceast formulare bismut210, care are un timp de injumatatire de 5 zile. Bismut-210 se dezintegreaz n poloniu-210, prin dezintegrare beta . Sumele miligram de poloniu-210 au fost produse prin aceast metod. Proprietatile poloniului Poloniu este un element chimic cu simbolul Po i numrul atomic 84. Este un metal alb argintiu.Peste 25 de izotopi de poloniu sunt cunoscute, cu masele atomice variind de 192 - 218. Poloniu-210, izotopul predominant de poloniu, este radioactiv i emite particule alfa pe cariilor. Ea are o destul de scurt de njumtire de 138 zile. Informatii de baza: Nume: Poloniu Simbol: Po Numar atomic: 84 Masa atomica: 209 uam

POLONIU

Punctul de topire: 254.0 C (527.15 K, 489.2 F) Punctul de fierbere: 962.0 C (1235.15 K, 1763.6 F) Numarul de protoni/electroni: 84 Numarul de neutroni: 125 Clasificare: semi-metale Structura cristalina: monoclinica Densitatea la 293 K: 9,5 g/cm3 Culoare: necunoscuta Proprieti atomice Masa atomic Raza covalent Raza Van-der Waals Configuraie electronic Electronii energie pe nivele de [Xe] 4f145d106s26p4 2, 8, 18, 32, 18, 6 209,98 135

Grupa de ionizare-1 {{{punct-15a}}} {{{punct-15b}}} {{{punct-15c}}} {{{punct-15d}}} {{{punct-15e}}} Grupa de ionizare-2 Proprieti fizice Stare de agregare Structura cristalin Densitate

812,1 {{{descrie15a}}} {{{descrie15b}}} {{{descrie15c}}} {{{descrie15d}}} {{{descrie15e}}}

solid cubic 9,196 g/cm3

POLONIU

Magnetism Punct de topire Punct de fierbere Masa molecular Presiunea vaporilor Viteza sunetului Conductibilitatea electric Capacitate caloric ' ' ' ' Proprieti chimice Grad de oxidare Echilibru acido-bazic Potenial de ionizare Electronegativitate ' {{{punct-30a}}} {{{punct-30b}}} {{{punct-30c}}} {{{punct-30d}}} {{{punct-30e}}}

527 K (254 C) 1235 K (962 C) 22,97 10-6 0,0176 Pa bei 527 K 2,19 106 S/m 20 W/(m K)

(-2) 2, 4, 6 PoO2 (amphoter) 0,9 V (Po2+ + 2e- ? Po) 2,0 (Pauling-Skala) {{{descrie30a}}} {{{descrie30b}}} {{{descrie30c}}} {{{descrie30d}}} {{{descrie30e}}}

Poloniu apare n mod natural n concentraii foarte mici n scoara pmntului. Poloniu-210, un izotop natural de poloniu, se gsete n toata mass-media de mediu, cum ar fi n sol, aer i chiar n corpul uman, n cantiti foarte mici. Poloniu poate fi folosit pentru a elimina electricitatea static n maini, care este cauzat de procese, cum ar fi rularea de hrtie,

POLONIU

srm sau foi de metal, dei alte materiale care emit particule beta sunt mai des folosite n acest scop. Poloniu este, de asemenea, utilizat n perii pentru ndeprtarea prafului din filme fotografice, dei poloniu trebuie s fie etanat cu atenie pentru a proteja utilizatorul de la contaminare. Poloniu este, de asemenea, combinat cu beriliu pentru a forma surse de neutroni. Poloniu-210 este de asemenea prezent n firele de pr de tutun fin, provenind din ngrmnt folosit fosfor n planta de tutun n cretere. Datorit raritii sale, poloniu-210 pentru uz comercial este produs artificial ntr-un reactor nuclear. Peste 1.500 de documente interne aparinnd mai multor companii productoare de tutun dovedesc faptul c ntr-o igar se gsete, printre miile de substane chimice toxice, i poloniu 210.Aceasta este o substan radioactiv letal. Firmele productoare au aflat de existena poloniului 210 de mult vreme, n urma cercetrilor ntreprinse timp de 40 de ani.Poloniu 210 este un element chimic radioactiv recunoscut c produce cancer la animale. n plus, este responsabil pentru un procent din totalul cazurilor de cancer pulmonar - echivalentul a 11.700 de decese - n fiecare an, numai n Statele Unite.O parte din cele 1.500 de studii arat c poloniul 210 este prezent n frunza de tutun. Companiile productoare de igri au ncercat ani la rnd s scape de aceast substan prin splarea frunzelor, dar succesele nu au fost dect pariale.Poloniu 210 este aceeai substan cu care a fost otrvit fostul agent rus Alexander Litvinenko, n 2006. Planta de tutun are o compozitie chimica complexa. Fumul rezulta prin arderea incompleta a tutunului: arderea este totala numai la capatul aprins al tigaretei unde temperatura atinge 850 grade C. Pe masura ce creste distanta de la portiunea aprinsa a tigaretei, arderea devine incompleta: elementele nocive ale fumului sporesc pe masura ce ne apropiem de portiunea finala ( capatul terminal ).

POLONIU

In urma arderii unei tigari rezulta 2 litri de fum: in timpul arderii tigarii se formeaza cam 4000 de compusi chimici, ca urmare a proceselor fizico-chimice si termodinamice, peste 300 din aceste substante sunt toxice iar mai mult de 40 sunt CANCERIGENE. Fumul secundar se duce direct in aer de la capatul care arde , are concentratie mai mare decat compusii nocivi din fumul principal inspirat de fumator si anume: de trei ori contine mai multa benzpirena, dedoua ori mai mult gudron si nicotina, de cinci ori mai mult oxid de carbon si de cincizeci de ori mai mult amoniac.Cu toate acestea majoritatea oamenilor ignora riscul reprezentat de fumat. Ce se afl ntr-o igar? O igar conine peste 4.000 de substane chimice, dintre care metale grele i pesticide toxice.Peste 50 din substanele prezente ntr-o igar sunt considerate responsabile pentru producerea cancerului.Alte substane care compun o igar sunt ageni mutageni capabili s modifice materialul genetic al celulelor vii.Aproximativ jumtate din aceste substane chimice se gsesc n mod natural n frunzele de tutun verde, iar cealalt jumtate este creat prin reaciile chimice care au loc n timpul tratrii plantei.Alte substane sunt introduse n timpul fabricrii igrilor pentru a face produsul mai aromat sau pentru a-i ameliora calitatea. Poloniu-210 este un foarte puternic emitor de particule alfa . Un singur gram de poloniu-210 creeaz 140 W de energie termic i este considerat ca fiind o surs de cldur uoar pentru termoelectrice pentru nave spaiale. Poloniu-210 are un timp de njumtire de 138.39 zile. Cel mai stabil izotop, poloniu-209, are un timp de njumtire de 102 ani. Acesta se dezintegreaz n plumb -205 prin dezintegrare alfa. Pentru a rezuma: reactie nuclearagenereaza caldura incalzeste apa genereaza abur face turbina sa se invarteasca rotatia turbinei antreneaza un generator generatorul converteste

POLONIU

miscarea de rotatie in electricitate Electricitatea este transmisa prin linii de inalta tensiune si distribuita cetatenilor privati si companiilor. Msurarea radioactivitii Radioactivitatea se msoar prin numrul de dezintegrri produse ntr-o secund. Unitatea de msur este unitatea becquerel (bq) prin care se exprim cantitatea de radiaii pe secund. . Cantitatea maxim admisibil (neduntoare) de radiaii pe un an ntreg pe care un om, suplimentar fa de normal, o poate suporta este de 1 milisievert (0,001 sievert). O doz de radiaii nucleare de la 1.000 la 6.000 milisievert provoac simptome de febr, stare de ru, vom, cdere de pr. Una dintre cele mai simple soluii, folosite pentru micorarea dozelor absorbite, pentru cei care lucreaz n medii radioactive este nvelirea cu ecrane protectoare (din plumb) a aparatelor care utilizeaz radiaii. Este cunoscut faptul c plumbul este un material foarte absorbant de radiaii provenite de la materiale sau aparatur care produc asemenea radiaii. Efectele radiatiilor nucleare asupra celulelor vii Radiatiile de acest tip pot fi devastatoare pentru toate formele de viata de pe pamant. Particulele radioactive sunt periculoase deoarece emit radiatii alfa, beta si gamma, care pot trece prin pereti, acoperisuri si haine. Acestea pot patrunde in organism prin aer, mancare si apa sau printr-o rana deschisa. Dozele mari de radiatii distrug organele si tesuturile. . Efectele expunerii la un nivel ridicat de radiatii pot determina decesul in mai putin de doua luni, pentru 80% dintre victime. Cand se intampla acest lucru, radiatiile pot ramane in apropierea punctului de intrare in corp, sau pot ajunge in sange sau in lichidul limfatic. Ele pot deteriora apoi celulele si moleculele de ADN. La un nivel mic de radiatii, celulele afectate pot fi capabile sa se repare singure si sa le inlocuiasca pe cele care au murit. Insa, la un

POLONIU

nivel mare de radiatii, acestea isi pierd abilitatea de a se repara sau reproduce, iar, la un nivel foarte mare, pot muri printr-un proces numit termalizare. Influenta poloniului-210 asupra sanatatii. Particule alfa eliberat de poloniu-210 au o putere foarte redusa de penetrare si poate fi oprit cu uurin de ctre stratul exterior al pielii sau o foaie de hrtie. Este puin probabil c particulele pot afecta organismul uman prin iradiere direct. Cu toate acestea, puterea de ionizare a particulelor alfa este foarte mare. Dac poloniu-210 este luat n corpul nostru prin inhalare sau ingestie, particulele alfa eliberat poate deteriora n mod direct organele interne ale corpului. Chiar i o cantitate mic de admisie poate afecta sntatea noastr. O doz mare de radiatii alfa acute poate duce la "radiaii otrvire" . "Radiaiilor otrvire" este o form de afectare a tesutului organic din cauza expunerii excesive la radiaii ionizante. Termenul este folosit n general pentru a se referi la problemele acute cauzate de o doza mare de radiaii ntr-o perioad scurt de timp. Procesul de ionizare adesea rezultat n modificri chimice din tesut viu, si daune funcia i metabolismul celulelor care poate duce la un prejudiciu in organism. Perioada latenta variaz pentru diferite tipuri de efecte biologice ale radiaiilor.Efectul acut poate aprea la cteva ore,cteva zile, dar efectul pe termen lung nu poate aprea dup civa ani. Organe diferite au sensibiliti diferite la diferite tipuri de radiaii ionizante. Aceste simptome patologice sunt diferite. Doza letala pentru expunerea la radiaii acute este, n general, de aproximativ 4 Siverts (Sv). Unul Becquecel (Bq) de poloniu-210 produce o doz de radiaie de 0,51 micro Sivert (Sv) n cazul n care ingerate, i de 2,5 Sv dac este inhalat. Deoarece poloniu-210 are o activitate de 1,66 x 10 14 Bq / g, o doza fatala de 4 Sv pot fi cauzate de ingerarea aproximativ 5 x 10 -8 gram sau inhalarea de aproximativ 1 x 10 -8 gram de poloniu-210.

POLONIU

Efectele biologice ale radiaiilor i msuri de radioprotecie n urma interaciunii dintre radiaii i organismele vii apar fenomene fizice (ionizri, excitri) care determin fenomene chimice (alterri ale macromoleculelor i a sistemelor enzimatice). Dar cele mai importante efecte se observ la celulele germinale. n urma interaciunii dintre radiaii i celulele germinale se observ o alterare a cromozomilor i a codului genetic - ADN. Gravitatea acestor probleme este amplificat prin transmiterea lor la descendeni chiar i la doze foarte mici. Cantitatea maxim admisibil (neduntoare) de radiaii pe un an ntreg pe care un om, suplimentar fa de normal, o poate suporta este de 1 milisievert (0,001 sievert). O doz de radiaii nucleare de la 1.000 la 6.000 milisievert provoac simptome de febr, stare de ru, vom, cdere de pr. Una dintre cele mai simple soluii, folosite pentru micorarea dozelor absorbite, pentru cei care lucreaz n medii radioactive este nvelirea cu ecrane protectoare (din plumb) a aparatelor care utilizeaz radiaii. Este cunoscut faptul c plumbul este un material foarte absorbant de radiaii provenite de la materiale sau aparatur care produc asemenea radiaii. Prin poluare, sau contaminare, radioactiva, se ntelege prezenta nedorita sau accidentala, a materialelor radioactive, n interiorul sau la suprafata unor factori de mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele) sau n organisme vii situatie n care se depaseste continutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv. Insa cel mai grav accident nuclear care s-a petrecut vreodata a avut loc in anul 1986 la Cernobil, in fosta Uniune Sovietica. Materialul radioactiv eliberat in atmosfera de la aceasta centrala de energie atomica a fost detectat timp de o saptamana in cea mai mare patre a Europei de Vest. Langa locul accidentului numeroase animale domestice s-au nascut cu malformatii.

POLONIU

Stiati ca: - 1 gram de Poloniu-210 ar ucide (teoretic) 100 de milioane de oameni? - doza letala (LD50) este de 50 nanograme Po-210 daca este inghitit sau 10 nanograme daca este inhalat? - ingestia maxima permisa de 210Po este de 6,3 picograme? - timpul de injumatatire in organismul uman (biological half-life) este de 30-50 zile? - ajuns in organism are ca organe tinta ficatul, splina sau plamanul? - Po-210 se gaseste si in fumul de tigara, fiind inhalat in plamani? - multi oameni au murit de cancer de plamani datorita emisiei alfa a acestuia (sau a radonului), ajuns in plaman prin fumul de tigara? - radiatia alfa nu penetreaza hainele, pielea? - radiatia alfa elibereaza o mare cantitate de energie in celulele vii si cauzeaza serioase distrugeri si moarte celulara? - Po-210 e folosit la producerea pungilor din plastic, filmelor foto, satelitilor sau armelor nucleare? - toxicitatea Po-210 este mai mare decat a cianurilor? - oamenii veniti in contact cu o persoana contaminata cu Po-210 nu vor fi iradiati prin simpla apropiere cu aceasta, ci doar prin ingestia sau inhalarea unor fluide biologice ale persoanei contaminate? masurile obisnuite de igiena (spalatul pe maini sau al

fructelor/vegetalelor inaintea consumului) sunt suficiente pentru a ne feri de contaminarea cu Po-210?

POLONIU

POLONIU

Bibliografie: Sanielevici Alexandru - Radioactivitatea, editura Tehnic Bucureti Cojocaru I., Surse, procese si produse de poluare, Editura Junimea, Iasi, 1995 Ionescu A., Eseuri despre ecologie si apararea naturii, Editura Ceres, Bucuresti, 1983 Manescu S., Poluarea mediului si sanatatea, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982