Schita Lectie 1

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-A
Disciplina: Limba română
Data:12 sept 2017

Profesor :
Titlul lecţiei Roluri în comunicarea orala: vorbitor, ascultător
Tipul lectiei : dobandire de cunostinte
Competenţe specifice:
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice,
pentru a comunica idei și informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
4.1. Utilizarea achiziţiilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea
corectă a intenţiilor comunicative
4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor
comunicative
Activitaţi de invatare: (pag. 13-Compendiu)
 Precfizarea informatiilor cu privire la propria persoana

 Identificarea unor calitati
 Adoptarea diferitelor roluri: vorbitor/ascultator
 Utilizarea corectă a normelor gramaticale, fonetice și lexicale în mesaje pe teme de interes în contexte
familiare și nonfamiliare
Resurse:
 fişe de lucru
Evaluare:
o -observare individualӑ
o - secvenţӑ de autoevaluare
Tema pentru acasă:Ex. nr. 9,10 pag. 13(compendiu)

ACTE DE LIMBAJ
- acţiuni exercitate cu ajutorul cuvântului, care implică prezenţa a doua persoane

Actele de limbaj pot viza:
 afirmarea unei opinii: părerea mea este că…din punctul meu de vedere, ar trebui….sunt de părere că….,
consider că…. Cred că….
 Exprimarea acordului : desigur că…sunt de acord cu … bineînţeles că…
 Exprimarea dezacordului îmi pare ău dar nu sunt de acord…, am altă părere…
 Solicitarea: va rog să-mi dati informaţii despre…, Îmi spui unde găsesc….mă poţi ajuta să…
 Recomandare…..îti recomand/ te sfătuiesc să...,
 Promisiunea: promit să…, făgăduiesc să…
 Aderesarea de felicitări: Bravo! Felicitări!
 Declararea: din ce ai spus…constat că.., observ că…subliniez că…precizez că…, susţin că..
 Acceptarea unei invitaţii: desigur că voi veni…, îti mulţumesc pentru invitaţie..
 Îmi face placere să accept
 Refuzul unei invitatii: multumesc pentu invitatie, dar nu voi putea ajunge…, imi pare rău,…regret .
 Adresarea unui compliment esti extraordinară…, ai obtinut o performanta incredibilă
 Raspuns la un compliment : multumesc pentru frumoasele cuvinte…, aprecierea ta ma onoreaza…
 Adresare de scuze: imi pare rău ….., îmi cer iertare, nu am intenţionat să….
ACTE DE LIMBAJ

 Proverbe, proverbe......
Alege explicația potrivită pentru proverbul: „Vorba dulce mult aduce”
 O vorbă plăcută este ascultată cu interes
 Cine vorbește frumos are de câștigat
 Cine vorbește politicos este totdeauna respectat
 Doriți să obțineți informații de la bibliotecara școlii, casiera de la casa de bilete a unui teatru și polițistului de pe
stradă. Descurcați întrebările și arătați cui sunt adresate:
 Bună ziua! Dacă nu vă supărați, mai aveți bilete la piesa „Păcală”?

 Bună ziua! Aș dori o informație. Aveți cumva cartea „Pinocchio” de Carlo Collodi?
 Bună ziua! Dacă sunteți amabil, cum pot ajunge la Muzeul Unirii?


Data:13 sept 2017

Profesor :
Titlul lecţiei reguli de acces la cuvânt
comunicative
 Crearea unei situatii de comunicare prin elemente paraverbale:, intonaţie, tonul vocii ritmul vorbirii/
nonverbale: gesturi, postura mimica
 Initierea unui dialog
 Amplasarea semnelor de punctuatie la locul potrivit
Resurse:
 fişăde lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă:Ex. nr. 9,10 pag. 14(compendiu)
-Identifică daca are loc: comunicare verbala/pparaverbala/ nonverbala
Redacteaza un text de 8-10 randuri, încare să imaginezi o situatie de comunicare pornind de la imaginea
următoare
Data:14 sept 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Acte de limbaj
comunicative
 Crearea de contexte pentru diferite acte de limbaj

 Initierea unui dialog
 Amplasarea semnelor de punctuatie la locul potrivit
Resurse:
 fişăde lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă: Realizează un desen in care să ilustrezi o situatie de comunicare în care te afli la biblioteca
judeteana si trebuie să cauti cartea de care ai nevoi.
ACTE DE LIMBAJ

ACTE DE LIMBAJ


Data:18 sept 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Recapitulare 1
Tipul lectiei : actualizarea cunoştintelor
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei, exprimând opinii, emoţii şi
sentimente prin participarea la discuţii pe teme familiare, de interes sau pornind de la textele ascultate/citite
2.1. Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
4.2.Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor
comunicative
 Identificarea cuvintelor necunoscute

 Crearea de noi contexte pentu a dovedi intelegerea lor
 Identificarea cuvintelor ce transmit emotii, sentimente
Resurse:
 fişăde lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă: 10/ p 15

Data:19 sept 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Recapitulare 2 text suport AUTOPORTRET de S.Sorescu
comunicative
 Identificarea cuvintelor necunoscute

 Precizarea valorii morfologice a unor cuvinte
 Identificarea propriilor trasaturi
Resurse:
 Fişă de lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă: Realizează un desen inspirat de versurile poziei
Fisa de lucru
Autoportret de Beatrice Silvia Sorescu
Eu am ani, numai vreo şapte. Nu-s inalt, nici gras, vezi bine,
Sunt şaten, cu ochi căprii. Nasul, iată-l, e cam lung !
Desenez, învăţ şi carte, Dar am să vorbesc cu tine
Aduc mamei bucurii. Să mi-l iei puţin la strung.
Părul mi-este de talaj, Asta-s eu, eşti mulţumit ?

Gura, o căpşună coaptă, Sufletul mi-e foarte mare !
Mofturos, ca de oraş ! Si, dacă tot m-ai găsit,
Când mă certi, nu scot o şoaptă. Să dăm mâna, frăţioare !
1..Precizează sensul cuvintelor subliniate.

2. Extrage cuvintele care descriu copilul. Ce părţi de vorbire sunt?
3. rescrie o propozitie prin care se exprima uimirea si o alta prin care se adresează o intrebare.
4.Scrie cuvinte cu sens asemanator si opus pentru : gras, satin, înalt.
Fisa de lucru


Fisa de lucru



Data:20 sept 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Recapitulare 3 -text suport ȘI V-AM SPUS POVESTEA AȘA- Florin Bican
comunicative
 Precizarea emotiilor pe care le-a trezit lectura textului

 Identificarea personajelor
 Precizarea acţiunii textului
 Exprimarea opiniei despre comportamentul personajelor
 Realizarea portretului colegului de bancă
 Identificarea semnelor de punctuaţie
Resurse:
 Fişă de lucru
Evaluare:
Temă. Realizează un desen în care să exprimi ce ti-a plăcut mai mult din lectura citită.
Fisă de lucru
Florin Bican, Și v-am spus povestea așa
A fost oriunde ca niciunde…
 Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.

In față, părinții se priviră scurt, dându-și simultan ochii peste cap, cu o sincronizare impecabilă și, după toate aparențele, îndelung exersată. Mama își rulă pupilele
înapoi și, întorcându-se spre băiat, începu să negocieze:
 De-abia am plecat...Facem o pauză când ajungem la prima benzinărie.
 Nuuu, gemu în sinea lui tata, care știa că până la prima benzinărie nu mai e mult.
 Nu la benzinărie, protestă și Doru. Miroase urât.
 Dar tu unde-ai vrea să oprim? La căsuța de turtă dulce? Îl iscodi mama, pregătită să-l atragă în jocul de-a popasurile imaginare, care le-ar fi asigurat, după
calculele ei, încă o oră de mers lin.
Erau propuse, pe rând destinații din povești, iar dezbaterea avantajelor și dezavantajelor unui popas acolo îi alunga copilului plictiseala preț de cel puțin un ceas. Numai
că, de această dată, Doru nu avea chef de popasuri imaginare. (...)
Ralf era un banal căluț de plastic și nu știa să facă nimic. Adică se putea desface în două, ca o nucă.Cele două jumătăți se îmbucau pe dinăuntru cu ajutorul a
două tije de plastic, una pe fiecare jumătate (...) Lui Doru nu-i luase mult timp să separe cele două jumătăți și nici să le pună la loc. Descoperirea îl convinsese că are de-
a face cu un căluț fermecat. De fapt îi întărise această convingere, pentru că, din capul locului fusese convins că doar un căluț fermecat l-ar fi putut privi ca Ralf, prin
geamul unei vitrine. Atras de această privire, își târâse tatăl în magazin, să i-l cumpere. Derutat de insistențele fără precedent ale fiului său, tata i-l cumpărase (...)
Pe ecuson era imprimată o literă pe care niciunul dintre ei n-o mai văzuse până atunci: arăta ca un T secționat de o liniuță transversală sau ca două F-uri lipite
spate în spate. Mama ridică din umeri.
 Fantascalia, îl lămuri Doru, după ce se consultă scurt cu Ralf.
Ați ghicit – părinții își dădură ochii peste cap, dar de această dată zâmbind. Încă mai zâmbeau când autocarul frământă ușor și semnaliză dreapta, înscriindu-se hurducat
pe un drumeag de țară. Oftând, tata coti după el. Era un om cu principii.
1.Ce emotii ti-a trezit lectura textului?

2.Care sunt personajle?
3.În ce constă acţiunea textului?
4.Exprimă-ţi opinia despre unul dintre personajele textului folosind expresii ca”Dupa parerea mea, eu cred, parerea mea este ca ”\
5. realizează portretul colegului tău de bancă în 5-7 rânduri.
6.Precizează semnele de punctuatie folosite si rolul lor
Fisă de lucru

Ralf era un banal căluț de plastic și nu știa să facă nimic. Adică se putea desface în două, ca o nucă.Cele două jumătăți se îmbucau pe dinăuntru cu ajutorul a
două tije de plastic, una pe fiecare jumătate (...) Lui Doru nu-i luase mult timp să separe cele două jumătăți și nici să le pună la loc. Descoperirea îl convinsese că are de-
a face cu un căluț fermecat. De fapt îi întărise această convingere, pentru că, din capul locului fusese convins că doar un căluț fermecat l-ar fi putut privi ca Ralf, prin
geamul unei vitrine. Atras de această privire, își târâse tatăl în magazin, să i-l cumpere. Derutat de insistențele fără precedent ale fiului său, tata i-l cumpărase (...)
Pe ecuson era imprimată o literă pe care niciunul dintre ei n-o mai văzuse până atunci: arăta ca un T secționat de o liniuță transversală sau ca două F-uri lipite
spate în spate. Mama ridică din umeri.
 Fantascalia, îl lămuri Doru, după ce se consultă scurt cu Ralf.
Ați ghicit – părinții își dădură ochii peste cap, dar de această dată zâmbind. Încă mai zâmbeau când autocarul frământă ușor și semnaliză dreapta, înscriindu-se hurducat
pe un drumeag de țară. Oftând, tata coti după el. Era un om cu principii.
1.Ce emotii ti-a trezit lectura textului?

2.Care sunt personajle?
3.În ce constă acţiunea textului?
4.Exprimă-ţi opinia despre unul dintre personajele textului folosind expresii ca”Dupa parerea mea, eu cred, parerea mea este ca ”\
5. realizează portretul colegului tău de bancă în 5-7 rânduri.
6.Precizează semnele de punctuatie folosite si rolul lor
Fisă de lucru Stefanescu Alexandru


 Iți spun eu cum facem, prelua tata negocierile. Oprim după ce depășim autocarul din față.
Autocarul argintiu cu număr străin, pe care-l urmăreau de ceva vreme, păstrând distanța regulamentară, se deplasa cu viteză constantă, ca într-o problemă de
matematică.Dar cu o viteză suficient de mare pentru a-i permite tatei să șofeze confortabil în urma lui, fără a simți că merge prea încet. Spre surprinderea tatălui, Doru
se învoi îndată.
1, Rescrie primele patru replici.

2, Ce personaje apar în text?
3.Unde opreste familia ?
4. Ce trebuia sq depăşească tatal?
Fisă de lucru

 Iți spun eu cum facem, prelua tata negocierile. Oprim după ce depășim autocarul din față.
Autocarul argintiu cu număr străin, pe care-l urmăreau de ceva vreme, păstrând distanța regulamentară, se deplasa cu viteză constantă, ca într-o problemă de
matematică.Dar cu o viteză suficient de mare pentru a-i permite tatei să șofeze confortabil în urma lui, fără a simți că merge prea încet. Spre surprinderea tatălui, Doru
se învoi îndată.
1, Rescrie primele patru replici.

2, Ce personaje apar în text?
3.Unde opreste familia ?
4. Ce trebuia sq depăşească tatal?

Data:
Profesor :
Titlul lecţiei : Textul literar in versuri / Cuvântul
Tipul lectiei : recapitularea cunoştinţelor
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei, exprimând opinii, emoţii şi sentimente
prin participarea la discuţii pe teme familiare, de interes sau pornind de la textele ascultate/citite
4.2.Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor comunicative
 exerciţii de lecturӑ a unor texte în versuri, de recitare

 identificarea sensurilor cuvintelor în funcţie de context
 exerciţii de extragere a informațiilor esențiale și de detaliu dintr-un text dat
 exerciții ghidate de lectură a unor imagini
 exerciţii de utilizare corectă a normelor gramaticale, fonetice și lexicale în mesaje pe teme de interes în
contexte familiare și nonfamiliare
Resurse:
 texte literare în versuri

 texte audio
 diverse imagini cu peisaje
 fişe de lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă:Ex. nr.9 pag. 15(compendiu)

Data:
Profesor :
Titlul lecţiei : Cuvinte cu sens asemanator/Cuvinte cu sens opus
 exerciţii de lecturӑ a unor texte în versuri, de recitare

 identificarea sensurilor cuvintelor în funcţie de context
 identificarea cuvintelor cu sens asemanator /opus pentru anumite cuvinte din text
 exercitii de identificare a asemanarilor/deosebirilor dintre cele doua texte studiate
Resurse:

 fişe de lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă:Realizarea unui desen care să surprinda aspectele descrise de poezie.
Data:
Profesor :
Titlul lecţiei : Textul literar narativ
 exerciţii de lecturӑ a unor texte în proză

 precizarea personajelor
 precizarea ideilor principale
 prezentarea actiunii pe scurt
 exprimarea opiniei despre comportamentul personajelo, folosind structuri ca : Parerea mea este ca.../ Eu
cred că....
 exercitii de identificare a asemanarilor/deosebirilor dintre cele doua texte studiate
Resurse:

 fişe de lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă:exercitiul 10/pag17

Data:
Profesor :
Titlul lecţiei : Redactarea unor texte scurte. Intuirea claselor morfologice
 Exercitii de identificare a claselor morfologice : substantiv, adjectiv,pronume,verb.

 Exercitii de recunoastere a claselor morfologice
 prezentarea actiunii pe scurt
Resurse:
 texte
 fişe de lucru
Evaluare:
o - secvenţӑ de autoevaluare 8 pag 18

Fisa de lucru- Textul literar narativ Stefanescu Alexandru
: Vladimir Colin, “Fluierul padurii adormite”
“Asa umblă o vorba de demult si zice ca un baiat si o fetita au ramas odata orfani. Si mai zice ca oameni răi au venit , s-au incruntat, au pufnit si i-au scos pe
bietii orfani din casa si le-au strigat inecandu-se de rautate:
- Sa nu va mai prindem pe-aici , ca bine n-o sa va mearga…Atata va spunem!
Fetita, sarmana, a inceput sa planga, dar baiatul a luat-o de mana si a iesit cu ea din targ.Si-au mers asa, tinandu-se de mana, pana i-a prins noaptea intr-o
padurice.
Era o padure batrana, prin care zburau pasari mari si negre, cu ochii de foc.(…)Copacii sopteau cu glasuri amenintatoare, intindeau degete raschirate,
smulgand petice din hainele copiilor si-si apropiau crestetele intunecate de nu se mai vedea nici lună, nici stele. Noaptea era groasa si neagra, s-o tai cu cutitul. Toate
trosneau, iar in departare urlau lupii.
Atunci intrara intr-o poienita. Cum intrara, poiana se lumina. Din loc in loc, pe tulpini de aur inflorira flori de foc, mai frumoase decat toate florile stiute. O
raza de luna se furisa printre crengi si se lasa pe crestetul fetitei, unde alcatui o diadema scanteietoare, iar patru iepuri albi, ca muiati in lapte, se ivira umbland pe
picioarele dindarat si ţinand, din patru colturi, o perna moale de muschi verde.Pe perna, un fluier. Un fluier de lemn.
- Canta, spusera cei patru iepuri albi oprindu-se inaintea baiatului si intinzandu-i fluierul pe perna de muschi verde.
De mirare, baiatul nu putu scoate o vorba. Apuca fluierul si-l suci rusinat intre degete, apoi marturisi cu sfiala:
- Dar …eu nu stiu sa cant…
Tulpinile de aur ale florilor de foc se fransera si diadema de pe crestetul fetitei pali.
- Nu-i nimic! Nu-i nimic! strigara cu spaima iepurii albi. Canta cum o fi , dar canta!
Baiatul duse atunci fluierul la buze si sufla usurel.
Vai, ce fuse asta? Rasunase un suspin, dar parca padurea s-ar fi desteptat dintr-un somn de veacuri. Tulpinile de aur se indreptara si diadema straluci ca
inainte(…). Infiorat, baiatul pricepu ca nu el canta, nici fluierul, ci batrana padure .(…).
In mijlocul poienii se afla o piatra mare si piatra incepu sa se umfle.Tot mai nestavilit canta acum padurea , piatra se umfla, crestea si, deodata, in locul pietrei se
ridica un palat alb, fara usi si fara ferestre.
- Fetită , spusera iepurii albi apropiindu-se de fetita careia i se parea ca viseaza, lipeste-ti fruntea de castelul de piatra!
Fetita se ridica si, tot ca-n vis, atinse castelul cu fruntea.(…)”
1.Precizeaza care sunt personajele

2.Rescrie primul alineat din text.
3.Cum sunt descrisi iepurii?
4.Ce ti-a placut mai mult?
5.Desparte in silabe:tulpini, fluierul, castel
6.Alcatuieste cate o propozitie cu cuvintele: fetita, iepurii,, castelul.
7 Deseneaza ce ti-a placut mai mult din acest text!
Data:
Profesor :
Titlul lecţiei : Textul literar narativ. Intuirea claselor morfologice
 exerciţii de identificare a unei teme pentru o compunere narativa

 identificarea a doua idei in jurul carora sa se realizeze
 redactarea unei compuneri narative
 identificarea verbelor, a structurilor subst+adj
Resurse:
 texte literare
 fişe de lucru
Evaluare:
o - secvenţӑ de autoevaluare ex 8/ pag 19
Tema pentru acasă:exercitiul 9,10/pag19

Data:
Profesor :
Titlul lecţiei : Textul literar narativ.
 exerciţii de identificare a elementelor importante intr-un text

 delimitarea secventelor logice ale textului
 identificarea informatiei esentiale din fiecare secventa delimitata
 precizarea locului/timpului actiunii
Resurse:
 texte literare « Olguta si un bunic de milioane »Alex Moldovan ;cap. 10 « În care aflu de existenta
regulilor »
 fişe de lucru
Evaluare:
o - secvenţӑ de autoevaluare ex 8/ pag 20
Tema pentru acasă:exercitiul 9,10/pag20
Texte propuse pentru p. 20 “Olguṭa şi un bunic de milioane” de Alex Moldovan

capitolul 10 “In care aflu de existenṭa regulilor”
A pornit muzica. Cu doua degete, am apucat carcasa CD-ului care rula in player. Pe coperta statea scris: Nils Petter Molvǣr – Khmer. Splendid. Am luat altul, la
intamplare, din vraful de CD-uri. Anouar Brahem – Le pas du chat noir. Hmmm. Cineva are o fixatie. Am mai luat unul, apoi inca unul si tot asa. Arid Andesen. Terje
Rypdal. E.S.T. Mai e nevoie sa continui? Nina avea in masina douazeci si ceva de albume de jazz.
Poate va intrebati cum de stiu atatea despre jazz. E simplu: e genul preferat al tatei.
E singurul gen musical pe care tata il suporta. Preferatii lui sunt Nils Petter Molvǣr si Esbjőrn Svensson – nu se poate hotari o data pentru totdeauna care dintre
cei doi ii place mai mult, asa ca-I asculta obsesiv, pe rand. Cele mai multe discuri le are pe vinil, care, zice el, pastreaza mai bine calitatea originala a inregistrarilor. Ma
rog, asa o fi. Crescusem cu muzica asta si era dureros sad au peste ea acum, pentru ca imi amintea de tata. E si motivul pentru care, dupa ce a inceput sa plece la munca
in strainatate, am ajuns sa detest orice avea legatura cu jazzul. Evident, n-as fi recunoscut in ruptul capului adevaratul motiv. Preferam sa ascult altceva. Orice altceva.
Tata lucreaza pentru o companie multinationala, unde e un fel de consultant sau asa ceva, n-am stiut niciodata cu ce se ocua exact. Il cheama Dan si e plecat in
strainatate mai tot anul. In timpul liber bate la tobe, face miliarde de fotografii si se plimba cu bicicleta. E un tip bine facut, barbos ca un capitan de vas de cursa lunga si
chiar fumeaza pipa, avand o colectie impresionanta de pipe adunate din toata lumea.
Din pacate pentru el, mama detesta fumatul. Imi inchipui ca i-e greu. N-a plecat de bunavoie, ci ca sa faca bani. Asta pentru ca e de vreo zece ori mai bine platit
decat aici si avem nevoie de banii astia mai mult ca oricand, de cand cu boala mamei.
Tata m-a invatat ca atunci cand am indoieli, indifferent despre ce-I vorba, sa pun in balanta partile bune si cele rele si doar apoi sa iau o decizie. Tot el mi-a zis ca
in viata nu exista doar parti bune sau doar parti proaste, asa ca sa fiu cu bagare de seama si sa le caut cu atentie.
De fiecare data cand fac testul cu partile bune si proaste, ma gandesc la el. Mi-ar placea sa poate veni acasa odata pentru totdeuna.
Asa ca atunci cand am dat peste teancul de CD-uri cu jazz, m-a lovit un val de nostalgie. Si chiar nu era momentul sa devin sentimentala. In chipul cel mai firesc cu
putinta, am comutat pe radio si-am inceput sa caut un post care sa difuzeze o muzica normala. Adica mai din zilele noastre. Rock, daca era posibil.
Imediat, Nina a tusit cu ostentatie. Stiam bine tipul acela de tuse. De obicei il auzeam cand faceam ceva nepotrivit. Stiam ca urmeaza o predica sau ceva de genul.
- N-ai uitat nimic? M-a intrebat fara sa-si ia privirea de la drum?
- Si anume?
- Hmmm, de exemplu, sa ma intrebi daca poti umbla la radio, a venit raspunsul. Regula numarul unu: nimeni nu umbla cu lucrurile mele.
Bine, fie, tu ai vrut-o, m-am gandit. Si mi-am pregatit contraatacul.
- I-auzi, Farid, avem reguli, am zis. Ce zici de asta?
Auzindu-si pronuntat numele, bestia canina de la picioarele mele a redeschis ochii si a inceput sa dea din coada. Era pe faza. I-am facut discret cu mana semnul
cunoscut doar de noi doi, iar el a executat comanda ca la carte:
- Uf, Uf! A latrat si a inceput sa gafaie, incantat de propria-i prestatie.
- Bravo, Farid, asta-i exact si parerea mea. Acum ii spui, te rog, Ninei ce poate sa faca cu regulile ei?
- Uf!
Mi-a crescut inima in piept. Cand vor, cateii pot fi atat de simpatici!

A pornit muzica. Cu doua degete, am apucat carcasa CD-ului care rula in player. Pe coperta statea scris: Nils Petter Molvǣr – Khmer. Splendid. Am luat altul, la
intamplare, din vraful de CD-uri. Anouar Brahem – Le pas du chat noir. Hmmm. Cineva are o fixatie. Am mai luat unul, apoi inca unul si tot asa. Arid Andesen. Terje
Rypdal. E.S.T. Mai e nevoie sa continui? Nina avea in masina douazeci si ceva de albume de jazz.
Poate va intrebati cum de stiu atatea despre jazz. E simplu: e genul preferat al tatei.
E singurul gen musical pe care tata il suporta. Preferatii lui sunt Nils Petter Molvǣr si Esbjőrn Svensson – nu se poate hotari o data pentru totdeauna care dintre
cei doi ii place mai mult, asa ca-I asculta obsesiv, pe rand. Cele mai multe discuri le are pe vinil, care, zice el, pastreaza mai bine calitatea originala a inregistrarilor. Ma
rog, asa o fi. Crescusem cu muzica asta si era dureros sad au peste ea acum, pentru ca imi amintea de tata. E si motivul pentru care, dupa ce a inceput sa plece la munca
in strainatate, am ajuns sa detest orice avea legatura cu jazzul. Evident, n-as fi recunoscut in ruptul capului adevaratul motiv. Preferam sa ascult altceva. Orice altceva.
- N-ai uitat nimic? M-a intrebat fara sa-si ia privirea de la drum?
- Si anume?
- Hmmm, de exemplu, sa ma intrebi daca poti umbla la radio, a venit raspunsul. Regula numarul unu: nimeni nu umbla cu lucrurile mele.
Bine, fie, tu ai vrut-o, m-am gandit. Si mi-am pregatit contraatacul.
- I-auzi, Farid, avem reguli, am zis. Ce zici de asta?
Auzindu-si pronuntat numele, bestia canina de la picioarele mele a redeschis ochii si a inceput sa dea din coada. Era pe faza. I-am facut discret cu mana semnul
cunoscut doar de noi doi, iar el a executat comanda ca la carte:
- Uf, Uf! A latrat si a inceput sa gafaie, incantat de propria-i prestatie.
- Bravo, Farid, asta-i exact si parerea mea. Acum ii spui, te rog, Ninei ce poate sa faca cu regulile ei?
- Uf!
Mi-a crescut inima in piept. Cand vor, cateii pot fi atat de simpatici!
Fisa pt Alexandru Stefănescu

1. Copiaza ultimul alineat.

2. Numeste personajele care apar in acest text.
3. Scrie o idee principala.
4. Unde lucra tatăl fetitei?
5. Ce ii place sa faca tatalui fetei in timpul liber?
6. Scrie cate un cuvant cu sens asemanator pentru: predica, teanc.
Fisa pt Alexandru Stefănescu

7. Copiaza ultimul alineat.

8. Numeste personajele care apar in acest text.
9. Scrie o idee principala.
10. Unde lucra tatăl fetitei?
11. Ce ii place sa faca tatalui fetei in timpul liber?
12. Scrie cate un cuvant cu sens asemanator pentru: predica, teanc.
Data:
Profesor :
Titlul lecţiei : Textul descriptiv de tip portret
 exerciţii de identificare a cuvintelor care denumesc fiinte

 identificarea termenilor care exprima insusiri
 precizarea persoanei si a numarului unor verbe
 utilizarea corecta a semnelor de punctuatie
 identificarea subiectelor si a predicatelor
 alcatuirea de enunturi conform unor criterii stabilite
 redactarea unui text pornind de la un enunt
Resurse:
 texte literare « Făt -Frumos din lacrimă » M. Eminescu

 compendiu
Evaluare:
o - secvenţӑ de autoevaluare ex 9 / pag 21

Făt-Frumos din lacrimă
de Mihai Eminescu
“Dar ce făcuse oare în vremea aceea Ileana împărăteasa? Ea, cum plecase Făt-Frumos, s-a închis într-o grădină cu nalte ziduri
de fier, și acolo, culcându-se pe pietre reci, cu capul pe un bolovan de cremene, plânse într-o scaldă de aur, așezată lângă ea, lacrimi
curate ca diamantul.
În grădina cu multe straturi, neudată și necăutată de nimeni, născură din pietriș sterp, din arșița zilei și din secăciunea nopții
flori cu frunze galbene și c-o culoare stinsă și turbure ca turburii ochi ai morților — florile durerii.
Ochii împărătesei Ilenei, orbiți de plâns, nu mai vedeau nimic; decât i se părea numai că-n luciul băii, plină de lacrimile ei,
vedea ca-n vis chipul mirelui ei iubit. Ci ochii ei, două izvoare secate, încetase de a mai vărsa lacrimi. Cine-o vedea cu părul ei galben
și lung, despletit și împrăștiat ca creții unei mantii de aur pe sânul ei rece, cine-ar fi văzut fața ei de-o durere mută, săpată parcă cu
dalta în trăsăturile ei, ar fi gândit că-i o înmărmurită zână a undelor, culcată pe un mormânt de prund.
Dar cum auzi vuietul venirii lui, fața ei se-nsenină; ea luă o mână de lacrimi din baie și stropi grădina. Ca prin farmec, foile
galbene ale aleilor de arbori și ale straturilor se-nverziră ca smarandul. Florile triste și turburi se-nălbiră ca mărgăritarul cel strălucit, și
din botezul de lacrimi luară numele lăcrămioare.
Împărăteasa cea oarbă și albă umblă încet prin straturi și culese în poale o mulțime de lăcrămioare, pe care apoi, așternându-
le lângă baia de aur, făcu un pat de flori.
Atunci intră Făt-Frumos.
Ea s-aruncă la gâtul lui, însă, amuțită de bucurie, ea nu putu decât să îndrepte asupră-i ochii săi stinși și orbi, cu care ar fi vrut
să-l soarbă în sufletul ei. Apoi ea îl luă de mână și-i arătă baia de lacrimi.
Luna limpede înflorea ca o față de aur pe seninul cel adânc al cerului. În aerul nopții, Făt-Frumos își spălă fața în baia de
lacrimi, apoi, învălindu-se în mantaua ce i-o țesuse din raze de lună, se culcă să doarmă în patul de flori. Împărăteasa se culcă și ea
lângă el și visă în vis că Maica Domnului desprinsese din cer două vinete stele ale dimineții și i le așezase pe frunte.”

de Mihai Eminescu
Dar cum auzi vuietul venirii lui, fața ei se-nsenină; ea luă o mână de lacrimi din baie și stropi grădina. Ca prin farmec, foile
galbene ale aleilor de arbori și ale straturilor se-nverziră ca smarandul. Florile triste și turburi se-nălbiră ca mărgăritarul cel strălucit, și
din botezul de lacrimi luară numele lăcrămioare.
Împărăteasa cea oarbă și albă umblă încet prin straturi și culese în poale o mulțime de lăcrămioare, pe care apoi, așternându-
le lângă baia de aur, făcu un pat de flori.
Atunci intră Făt-Frumos.
Ea s-aruncă la gâtul lui, însă, amuțită de bucurie, ea nu putu decât să îndrepte asupră-i ochii săi stinși și orbi, cu care ar fi vrut
să-l soarbă în sufletul ei. Apoi ea îl luă de mână și-i arătă baia de lacrimi.
Luna limpede înflorea ca o față de aur pe seninul cel adânc al cerului. În aerul nopții, Făt-Frumos își spălă fața în baia de
lacrimi, apoi, învălindu-se în mantaua ce i-o țesuse din raze de lună, se culcă să doarmă în patul de flori. Împărăteasa se culcă și ea
lângă el și visă în vis că Maica Domnului desprinsese din cer două vinete stele ale dimineții și i le așezase pe frunte.”
Fisa de lucru Stefanescu Alexandru

de Mihai Eminescu
1. Rescrie al doilea alineat
2. Care sunt personajele?
3. Numeste o actiune a Imparătesei Ileana.
4. Extrage doua substantive, 2 adjective, 2 verbe , un pronume.

de Mihai Eminescu
5. Rescrie al doilea alineat
7. Numeste o actiune a Imparătesei Ileana.
8. Extrage doua substantive, 2 adjective, 2 verbe , un pronume.

Data: 10 oct 2017
Profesor :
Titlul lecţiei : Tipare textuale de structurare a ideilor: tiparul narativ Ileana cea şireata- I.Slavici
Tipul lectiei : dobandire de noi cunoştinte
 exerciţii de ascultare activa a textului propus

 precizarea sentimentelor pe care i le-a trezit lectura textului
 identificarea rolului de vorbitor/ascultator
 exerciţii de extragere a informațiilor esențiale și de detaliu dintr-un text dat
 precizarea contextului(loc, timp) in care se desfăşoară faptele
 exerciții ghidate de lectură a unor imagini
Resurse:
 texte audio
Evaluare:
Tema pentru acasă:Ex. nr.9,10 pag. 23 (compendiu)

Data: 11 oct 2017
Profesor :
Titlul lecţiei : Exprimarea emotiilor. Prezentarea orala a unei experiente proprii pe o tema recomandata de
profesor
 exerciţii de identificare a cuvintelor cheie dintr-o intamplare povestita de un coleg

 exerciţii de identificare a personajelor din intamplarea relatata
 exercitii de stabilire a ordinii evenimentelor
 exerciţii de extragere a invatamintelor
 exerciții de precizare a emotiilor
 exercitii de stabilire a punctelor tari si a punctelor slabe ale prezentarilor facute de colegi
Resurse:
 texte scrise
Evaluare:
Tema pentru acasă:Ex. nr.9pag. 24 (compendiu)

FISA DE LUCRU
Prima varsta a omului, copilaria, sta sub semnul jocului, care il fascineaza si pe adult, prin frumusete si libertate. Pentru fiecare copil joaca nu este doar un
prilej de distractie , de amuzament, ci si o forma de exprimare a personalitatii si deexplorare a lumii.Jocul poate sa presupuna, in egala masura descarcare de energie,
spirit de imitatie, pregatire pentru viata, exercitiu destapanire de sine, competitie, efort, exercitiu mental, imaginatie, creativitate, spirit de echipa, nevoia de plasmuire
aunei alte realitati.Tema jocului a fost abordata si din punct de vedere teoretic, devenind subiectul unor scrieri interesante. Jocul ocupa un loc fundamental inexistenta
umana, fiind insa caracteristic nu numai omului, ci si animalelor.Copilaria si jocul alcatuiesc un spatiu ideal spre care scriitorii se intorc adeseori, evocandu-l cu
incantare si nostalgie.
La cirese' este o intamplare haioasa, in care se observa cat de copil era fiul Smarandei, alergand-o pe matusa Marioara prin toata gradina, nimicind canepa
de acolo. Nica a luat bataie de la tatal sau pentru daunele provocate, dar nu a inteles nimic din ce i s-a intamplat, in afara de faptul ca si-a creat un reflex normal care-i
spunea sa nu repete fapta; ca dovada, cand a fost cazat la Irinuca, impreuna cu prietenul sau Dumitru a reusit in foarte scurt timp sa darame casa femeii, din plictiseala.
Frica intervine in comportarea copiilor, speriati si asa de modul ostil in care i-a primit scoala, iar acestia fug cu pluta pe Bistrita, pana in Borca la fratele lui Dumitru,
Vasile. De acolo ei pleaca spre casa cu doi plaiesi calari, insa natura ii prinde din urma si ii pedepseste, schimband starea vremii brusc. Cei doi au constientizat ce au
facut mai mult sau mai putin, insa nu au fost foarte afectati de cele intamplate:'Eu cu Dumitru insa o duceam intr-un cantec, strangand viorele si toporasi de pe
langa plaiu, si mergeam tot zburdand si harjonindu-ne, de parca nu eram noi raiosii din Brosteni, care facusem atata bucurie la casa Irinucai.'
Romanul lui Ionel Teodoreanu, 'La Medeleni', vine cu un alt tip de joaca, modern, mult mai fictional, intalnit la Danut, singurul baiat al familiei Deleanu,
care folosea imaginatia cand isi inchidea ochii pentru a se face pe sine eroul oricarei situatii: 'Inchizand ochii, Danut deschise turbinca lui Ivan
Danut e pasa sau sultan: n-are a face! Capul e infasurat intr-un turban de subt care rasar doua musteti ca doua iatagane si o pareche de ochi fiorosiDoi
colti lungi ies prin gura ranjind. Coltii sunt imprumutati de la un strigoi!
Sultanul Danut era asa de inspaimantator, incat Danut deschise ochii si se rasuci pe-o coasta(ceea ce ne spune ca el nu dormea, pentru ca toate aceste sa fi
fost un vis, ci avea fantezii ce el insusi, ca mare erou)Din odaia fetitelor s-auzea glasul Olgutei. Danut inchise ochii cu manie!
Sultanul sta pe un tron de aur. De-a dreapta si de-a stanga, doua arapoaice, cu dinti ca frisca pe crema de cafea, flutura mari evantalii colorate. La
picioarele tronului se-nsira mii de turbane aplecate pana la pamant. Toti se inchina sultanului. Numai doi harapi goi, negri si buzati, cu parul des si cret ca icrele
negre, stau drepti s-asteapta cu mana pe securi. Nimeni nu vorbeste. Sultanul ridica un deget Rasare un armasar care tresalta si ranjeste Sultanul face un semn Harapii
inoada cozile Monicai de coada armasarului Monica musca dintr-o caisa. Nu-i pasa! Lasa ca-i arata el sultanul!O suta de mii de harapnice s-abat asupra calului
Harapii o insfaca pe Olguta. Olguta da din picioare si se stramba la sultan. Asa! Bine! Harapul ridica securea Olguta e speriata N-are pe nimeni s-o apere
decat pe fratele ei Danut Si-ntr-adevar, in fruntea unei osti, ca Mihai Viteazul, vine Danut, ucide pe sultan si pe harapi-turbanele fug- si scapa de la moarte pe Olguta
si pe Monica. Olguta si Monica ingenuncheaua si-i saruta manile. El le ia pe sea si porneste, si porneste'.
Danut se infrange pe sine si tot el este eroul, ceea ce demonstreaza infantilitatea acestuia si tendinta lui de a incalca toate regulile impuse de normal, si de a
crea unele noi, ale lui personale, cu parametri stabiliti de el.
Prefata, de Tudor Arghezi Te-ai deprins cu stih bogat, Porunca de Tudor Arghezi
Cu care te-am invatat. Prin Rai copiii au dus-o foarte bine,
Nu ma osandi, vai mie ! Cum ar fi dus-o orişicine,
Intr-o zi, pe inserat,
C-am cazut in saracie. Jucându-se cu gâzele şi iezii
Ce sa vezi? Ne-am apucat,
E nevoie sa-ti explic : Care săreau pe mugurii livezii
Doi parinti si doi copii,
Esti prea mare. Fa-te mic.
Din Cartea cu jucarii,
Nici: Culcă-te devreme! Nici Te
Sa mintim, sa povestim
Uita regula o data Scoală!
Ce-am stiut si ce nu stim,
Si, cu cartea dezvatata, Nu era cine ţine socoteală
Pentru alti copii, mai mici,
Mergi nitel de-a busile. Că întârzii, Adame, de la şcoală,
Nici chiar mici de tot, dar nici
Poti inchide usile, Că lecţia s-o spui fără greşeală,
Mari, ca de insuratoare,
De ti-e teama si rusine Că, Eva, încă nici te-ai pieptănat
Si facuram si-o prinsoare,
Sa te faci de ras ca mine. Şi te găseşte prânzul tot în pat.
Cine poate scri mai iute
Iesi din dogma si, tiptil,
Stihuri vreo cateva sute,
Fa-te la citit copil.
Si ne-am asternut pe scris. Nimic, nici taţi, nici mame, nici dădace,
Asta, Domnule Confrate,
Nici profesoară, rea ca o răgace,
Da alean si sanatate.
Ochii ni s-au cam inchis, Nici dascălul cu zgârci în beregată
Eu, cum vezi, incet, incet,
Mana ne-a cam amortit Care să sâcâie băiatul şi pe fată.
M-am facut analfabet.
Si-a iesit ce a iesit. Totul era de glumă şi de joacă
Şi aşteptai doar pomii să se coacă.
Am citit in adunare
Ce scrisese fiecare, Dar ce-i veni într-o zi lui Dumnezeu
Si din toate, vrea nu vrea, Că se-arătă încins în curcubeu
S-a ales povestea mea. Şi dete-ntâile porunci
Anume ce-i iertat şi nu e să mănânci.
Ramasagul fu: “Se poate
-Din pomul acesta, Evo şi Adame,
Scri si pe nerasuflate ?”
Să nu v-atingeţi nicidecum de poame.
Vorba e c-am castigat
De unde nu, cunoaşte-ţi ce v-aşteaptă:
Si,-n sfarsit, am rasuflat.
Pedeapsa mea cea crâncenă şi dreaptă.
Partea mea, intr-adevar,
- Ai auzit?
Impartind un mar cretesc ;
- Am auzit!
Nu cumva ca sa jignesc
- ce fel,
Pe tovarasii de coate,
Că se mânie Domnul, însuşi el?
Mancand sferturile toate.
- Mi-e tare poftă, dragul meu, să gust
Tocmai din pomul ăla, plin de must.
Domnule, care citesti
Multe alte povesti,
Mai frumoase si mai scrise,
N-o sa-ti placa, pare-mi-se.
1. Copilăria e cadoul pe care ni-l dă viață. – Horațiu Mălăele
2. Copiii găsesc totul în nimic, oamenii găsesc nimic în tot. – Giacomo Leopardi
3.Copilăria durează toată viață. Ea se întoarce mereu pentru a însufleți secțiuni mari ale vieții de adult. Poeții ne vor ajuta să găsim copilăria vie din noi, această lume
permanentă, durabilă, de neclintit. – Gaston Bachelard
4. Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de rai. – Henry Ward Beecher
5. Copilăria e o stare fără vârstă, ea ține de infinit, este singură felie care topește întregul univers înconjurător, vârstă în care nu spaimele de moarte îl macină pe om, ci
spaimele de care se înfioară și gâzele, parte și ele din acest întreg fabulos numit natură. Copilăria este seismograful care anunță cutremurele intime de mai târziu; în
funcție de ea, omul se comportă într-un anumit fel când e matur, și nu altfel. – Petre Sălcudeanu
6. Copilăria e taină dezvăluirii viitorului. – Grigore Vieru
7. Copilăria este inimă tuturor vârstelor. – Lucian Blaga
8. Copilăria este locul unde Dumnezeu poate fi substituit c-un simplu surâs. – Costel Zăgan
9. Copilăria este o boală de care scapi pe măsură ce crești. – William Golding
10. Copilăria este o lume aparte; pentru noi o lume ciudată, fantastică, ireală, pentru cei ce fac parte din ea dimpotrivă, una reală și plină de armonie. – Eugen
Herovanu
11. Copilăria este o lume de miracole și de uimire a creației scăldate în lumină, ieșind din întuneric, nespus de nouă și proaspătă și uluitoare. – Ionescu
12. Copilăria este partea tangibilă din Paradis. – Claudiu Ovidiu Tofeni
13. Copilăria este primăvară tinereții. – Alexandru Gh. Radu
14. Copilăria este șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei și la care omenirea aleargă fără încetare să-și potolească setea idealurilor sale de
dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune. – Francesco Orestano
15. Copilăria nu este de la naștere până la o anumită vârstă, iar la o anumită vârstă copilul a crescut și ia toate lucrurile copilărești și le pune la o parte. Copilăria este
regatul unde nu moare nimeni. – Stephanie Meyer
16. Copilăria nu este numai copilăria pe care am trăit-o într-adevăr dar și totalitatea impresiilor despre ea care s-au format în adolescentă și la maturitate. De aceea,
copilăria pare lungă. Probabil fiecare perioadă a vieții este multiplicată datorită reflecțiilor despre ea în perioadă următoare. – Cesare Pavese
17. Copilăria. O imensă nevoie de mirare. – Victor Hugo
18. Copilăria. Singurul paradis pierdut. – Valeriu Butulescu
19. Copilăria … mai întotdeauna ea trezește în sufletul omului un sentiment de melancolie: lumea tihnei în care visează gingaș și cu sfială mugurul omenesc ce abia se
deschide la viață. Vârsta de aur?? Nu, vârsta neputinței și a sensibilității aproape bolnave. – Ivan Bunin
20. Copilului poți să-i spui tot, tot; întotdeauna m-a uimit cât de puțin cei mari, tații și chiar mamele, își cunosc copiii. Copiilor nu trebuie să le ascunzi nimic sub
pretextul că sunt încă mici și e prea devreme pentru ei să știe ceva. Ce idee tristă și nefericită! Şi ce bine își dau seamă copiii că părinții lor îi cred prea mici și prea
neștiutori, când ei, în realitate, înțeleg totul. Adultul nu știe că, până și în chestiunea cea mai dificilă, copilul îi poate da un sfat util. – F. M. Dostoievski
21. Cu cât îmbătrânesc, cu atât simț mai profund că puținele bucurii ale copilăriei sunt cele mai bune pe care ți le poate da viață. – Ellen Glasgow
22. Dacă a existat vreodată pe pământ un despotism suprem și fără rezerve, acesta este despotismul unui copil de geniu asupra sufletelor mai puțin energice ale
tovarășilor săi de joacă. – Edgar Allan Poe
23. Dacă păstrezi copilăria mereu cu tine, nu vei îmbătrâni niciodată! – Tom Stoppard
24. Dar copilăria prelungită nu poate rămâne un tărâm al zânelor și al poveștilor ci devine un infern. – Louise A. Bogan
26. De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea. Sunt din copilăria mea ca dintr-o țară. – Antoine de Saint-Exupery
27. Există întotdeauna în copilăria noastră un moment când ușă se deschide și lasă să intre viitorul! – Deepak Chopra
28. Sunt convins că, exceptând câteva cazuri extraordinare, o formă sau altă de copilărie nefericită este esențială pentru formarea unor talente excepționale. –
Thornton Wilder
29. Lumea aceasta a amintirilor din copilărie, a vorbelor și a jocurilor pe care le născoceam, mi se va părea mereu dureros de mai adevărată decât cealaltă lume. –
Antoine de Saint-Exupery
30. Maturizarea omului înseamnă să-și recâștige seriozitatea pe care a avut-o la joacă, atunci când a fost copil. – Friedrich Nietzsche
31. Nu este niciodată prea târziu pentru a avea o copilărie fericită! – Tom Robbins
32. Obiectele din casă copilăriei se prefac cu timpul, în icoane. – Paul Louis Lampert
33. Orice om care a reușit să supraviețuiască copilăriei sale, are suficientă informație despre viață pentru tot restul zilelor sale. – Flannery O’Connor
34. Cei mai mulți oameni nu se maturizează, ci doar cresc. – Leo Rosten
35. Secretul geniului este transferul spiritului copilăriei în maturitate. – Thomas Henry Huxley
36. Şi trece trenul copilăriei și nu se oprește decât la vămile cerului. – Ionuț Caragea
37. În copilărie dorești totul, în tinerețe și la maturitate ceva anume, la bătrânețe nimic. – Lev Nicolai Tolstoi
38. Un copil devine adult atunci când își dă seamă că are dreptul să și greșească și că nu trebuie să aibă întotdeauna dreptate. – Thomas Szasz
39. Un copil poate să învețe oricând un adult trei lucruri: cum să fie mulțumit fără motiv, cum să nu stai locului niciodată și cum să ceară cu insistență ceea ce își
dorește. – Paulo Coelho
40. Când nu mai ești copil, ai murit de mult. – Constantin Brâncuși

Data: 12 oct 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Exprimarea emotiilor. Prezentarea orala a unei experiente proprii pe o tema recomandata de
profesor
1.4. Realizarea unei interacţiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple de ascultare activă și manifestând un
comportament comunicativ politicos faţă de interlocutor(i)
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenţiei în timpul lecturii unor texte pe teme familiare
 exerciţii de identificare a vorbitorului/ ascultatorului dintr -o secventa audiata

 exerciţii de identificare a cuvintelor chie din mesajul oral
 exercitii de stabilire a ideilor principale/secundare din secventa audiata
 exerciţii de extragere a invatamintelor
 exerciții de precizare a mesajului textului audiat
Resurse:
 audiobook
Evaluare: ex 8/p25
Tema pentru acasă: Ex. nr.9 pag. 25 (compendiu)

Pag. 25 – sugestie pentru audiobook: carteasonora.ro
TEXT – COMUNICARĂ ORALĂ (pag. 25)
,,Nu sunt fericit în fața oglinzii”,

fragment din interviul cu Orhan Pamuk, realizat de Marius Chivu în Dilema veche, III, nr. 25, iunie 2008
Ascultă următoarea secvență narativă, în lectura profesorului, apoi rezolvă cerințele:
- Romanele dvs. conțin nenumărate date și referințe culturale, istorice, religioase – capitole întregi par desprinse din enciclopedii-,
de unde și nevoia ca traducerile să fie însoțite de note și explicații ... Cât de importantă și ce pondere are documentarea în scrisul
dvs.?
- Depinde de carte. Mai întâi am ideea cărții, apoi îmi fac un plan general după care urmează mai multe feluri de documente, în
funcție de ceea ce vreau să scriu la momentul respectiv. Pentru romanul Mă numesc Roșu, de pildă, a trebuit să mă documentez
serios și asta o vreme îndelungată. Am citit și am recitit cărți după care mi-am făcut o mulțime de fișe, am studiat ilustrații și
manuscrise pentru care a trebuit să vizitez muzee din toată lumea și colecții islamice, m-am sfătuit cu curatori...(...)
- O vreme ați studiat pictura – lucru care se vede foarte bine și în Mă numesc Roșu, dar acum mai pictați?
- Mi-ar plăcea să mai pictez, dar acum desenez cu creionul, în alb și negru, și am încă ambiția de a face cărți, însoțite de schițe și
desene.

dvs.?
desene.


dvs.?
desene.
Stefanescu Alexandru

dvs.?
desene.
1. Rescrie primul enunt din text.

2. Cine este vorbitorul? Dar ascultatorul?
3. Cui i se adreseaza cel care da interviul?
4. Cum se numeste cartea la care lucreaza?
5. Scrie o idee principala a textului.
Stefanescu Alexandru

dvs.?
desene.
6. Rescrie primul enunt din text.

7. Cine este vorbitorul? Dar ascultatorul?
8. Cui i se adreseaza cel care da interviul?
9. Cum se numeste cartea la care lucreaza?
10. Scrie o idee principala a textului.

Data: 16 oct 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Narativul literar. Cuvinte-cheie, idee principala, idee secundara.Etapele scrierii unui text narativ
AVENTURILE LUI TOM SAWYER (fragment) de Mark Twain ; Bunica de Barbu Ştefănescu Delavrancea
 exerciţii de precizare a propriilor impresii in urma lecturii textului

 exerciţii de identificare a sensului unor cuvinte.
 exercitii de stabilire a ideilor principale/secundare
 exerciţii de extragere indicilor spatio-temporali
 exerciții de precizare a cuvintelor- cheie
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8/p26
AVENTURILE LUI TOM SAWYER (fragment) de Mark Twain

CAPITOLUL I
– Tom!
Niciun răspuns.
– Tom!
Niciun răspuns.
– Ce-o fi cu băiatul ăsta? Un’ să fie… Tom, n-auzi?
Bătrânica își trase ochelarii pe nas și privi pe deasupra lor prin odaie, apoi îi sălta și privi pe sub ei. Rareori catadicsea să se uite prin sticla lor la o gâză de
baiețel ca Tom. Erau ochelarii ei de zile mari, la care ținea ca la ochii din cap și pe care îi purta așa, de podoabă, căci la fel de bine ar fi putut să vadă prin niște ochiuri
de plită. Rămase locului o clipă, uluită parcă, apoi fără mânie, dar totuși destul de tare ca s-o poată auzi pereții, spuse:
– Stai tu, că pun eu mâna pe tine și-o să vezi ce…
Dar n-apucă să termine, fiindcă între timp se aplecase și începuse a izbi cu măturoiul pe sub pat, astfel încât nu-i mai rămânea suflu decât pentru icneala cu
care își însoțea loviturile. Sub pat, însă, nimic; doar pisica o zbughi speriată afară.
– Dumnezeule mare, de când sunt n-am mai văzut un băiat ca ăsta!
Îndreptându-se apoi din șale, păși spre ușa deschisă și rămase în prag, iscodind cu privirea aracii roșii și bălăriile din grădină. Dar Tom nicăieri. Atunci ridică
glasul, ca să se facă auzită de departe, și începu să strige:
– To-o-om!
Deodată auzi un fâșâit în spatele ei. Se întoarse tocmai la timp ca să prindă de pulpana
slobodă a hainei un băiețel și să-l oprească din fugă.
– Ia te uită! Cum de nu m-am gândit la cămară! Ce-ai căutat acolo, drace?
– Nimic.
– Cum nimic? Uite ce-i pe mâinile tale, uite ce-ai la gură! Cu ce te-ai mânjit în halul ăsta?
– Nu știu, mătușă.
– Da’ eu știu. Cu dulceață, da…De câte ori nu ți-am spus să nu mai umbli la dulceață, ai? Am să te jupoi de viu, împielițatule! Ia dă nuiaua încoace!
Nuiaua zvâcni în aer, semn că se-ngroașă gluma…
– Iiii! Ia te uită ce-ai în spate, mătușă!
Când bătrânica se răsuci pe loc, strângându-și fustele, ca să vadă ce primejdie o păștea,
băiatul o și luase la sănătoasa, cățărându-se pe gardul înalt de uluci și pierind îndărătul lui. Mătușa Polly rămase o clipă locului, zăpăcită, apoi râse cu blândețe.
– Bată-te norocul să te bată! E-eei! Că nu mai mă-nvăț minte odată! De câte ori nu m-a dus de nas până-acu’, și uite că tot mai mă las păcălită. Ce ți-e și cu
bătrânii! Vorba ceea: nu mai înveți cal bătrân în buiestru. Da’ nici că le-ar potrivi de două ori la fel, împielițatu’! Și-atunci, cum să știu, biata de mine, la ce să m-aștept
de fiece dată? Parcă le-ar cântări cu de-amăruntu’, cât să mă chinuie pân’ să-mi sară țandăra. Și mai știe, afurisitu’, că, dacă-mi dă o clipă răgaz sau mă face să râd, s-a
dus supărarea….nu-l mai pot bate. Da, da, nu mă port cu el cum trebuie. Bătaia e ruptă din rai. Stric copilu’, ăsta-i adevăru-adevărat. Multe o să mai avem de pătimit și
unul și altul, dacă-l las de capul lui. Parc-a intrat diavolu-n el. Doamne, iarta-mă!…Da, ce să fac, e băiatu’ sor-mii, răposata, Dumnezeu s-o ierte, nu mă lasă inima să-l
bat. De câte ori îl iert îmi pare rău, și de câte ori dau în el mi se rupe inima. Bine spune Sfânta Scriptură: omul născut din femeie are viața scurtă și plină de griji; vezi
bine că așa-i. După-masă o să chiulească de la școală și, vreau nu vreau, iar o sa fiu silită să-l pun la treabă mâine, drept pedeapsă. Greu îmi vine să-l pun să lucreze
duminica, când ceilalți copii n-au școală și se joacă, dar ce pot face? Fuge de treabă ca dracul de tămâie, n-am însă încotro, trebuie să-mi fac datoria cât de cât față de
baiat, că doar nu-i vreau pierzarea.
Bunica de Barbu Ştefănescu Delavrancea
O văz, ca prin vis.O văz limpede, aşa cum era. Naltă, uscăţivă, cu părul alb şi creţ, cu ochii căprui, cu gura strânsă şi cu buza de sus crestată în dinţi de
pieptene, de la nas în jos.
Cum dăschidea poarta, îi săream înainte.
Ea băga binişor mâna în sân şi-mi zicea:
– Ghici...
– Alune!
– Nu.
– Stafide!
– Nu.
– Năut!
– Nu.
– Turtă-dulce!
– Nu.
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Şi totdauna sânul ei era plin. Îi sărutam mâna. Ea-mi da părul în sus şi mă săruta pe frunte. Ne duceam la
umbra dudului din fundul grădinii. Ea îşi înfigea furca cu caierul de in în brâu şi începea să tragă şi să răsucească un fir lung şi subţire. Eu mă culcam pe spate şi
lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră.
– Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica.
Surâsul ei mă gâdila în creştetul capului.
– Să spui...
Şi niciodată nu isprăvea basmul.
Glasul ei dulce mă legăna; genile mi se prindeau şi adormeam; uneori tresăream ş-o întrebam câte ceva; ea începea să spuie, şi eu visam înainte.
– A fost odată un împărat mare, mare...
– Cât de mare?
– Mare de tot. Şi-şi iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. Şi îi părea rău, îi părea rău că nu avea copii...
– Bunico, e rău să nu ai copii?
– Fireşte că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
– Bunico, dar eu n-am copii şi nu-mi pare rău.
Ea lăsa fusul, râdea, îmi dăsfăcea părul cârlionţat în două şi mă săruta în creştetul capului. Câte-o frunză se dăsprindea din ramuri şi cădea legănându-se.
Eu mă luam cu ochii dupe ea şi ziceam:
– Spune, bunico, spune. […]
– Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei?
Tresăream.
– A, nu... ştiu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor...
Auzisem prin vis.
Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulţumire. Şi mă simţeam uşor, ca un fulg plutind pe o apă care curge încet, încetinel, încetişor...
Şi bunica spunea, spunea înainte, şi fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care adormisem de atâtea ori. […]
Când m-am dăşteptat, bunica isprăvise caierul.
Dar basmul?
Cu capul în poala bunichii, niciodată n-am putut asculta un basm întreg.
Avea o poală fermecată, şi un glas, şi un fus cari mă furau pe nesimţite şi adormeam fericit sub privirile şi zâmbetul ei.

Data: 17 oct 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Narativul literar. Cuvinte-cheie, idee principala, idee secundara.Etapele scrierii unui text narativ
 exerciţii de scriere a unui text narativ

 exerciţii de realizare a unui plan simplu/dezvoltat
 exercitii de stabilire a ideilor principale/secundare
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8/p27

CAPITOLUL I
– Tom!
Niciun răspuns.
– Tom!
Niciun răspuns.
– To-o-om!
– Nimic.
1. Rescrie secventa de dialog de la inceputul textului.

2. Cine ia parte la actiune?
3. Despre ce este vorba?
4. Cine este personajul principal?
5. Scrie o propoziţie care se termină cu (!)
6. Scrie o propoziţie care se termină cu (?)

CAPITOLUL I
– Tom!
Niciun răspuns.
– Tom!
Niciun răspuns.
– To-o-om!
– Nimic.
7. Rescrie secventa de dialog de la inceputul textului.

8. Cine ia parte la actiune?
9. Despre ce este vorba?
10. Cine este personajul principal?
11. Scrie o propoziţie care se termină cu (!)
12. Scrie o propoziţie care se termină cu (?)
Data: 18 oct 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Narativul literar. Propozitie afirmativa.Propozitie negativă.Corectitudine gramaticală
 Redactarea unei propozitii afirmative, dezvoltate , prin care sa prezinte actiunea din text
 Precizarea cauzei care declanseaza actiunea.
 Formularea finalului textului, printr-o propoziţie simpla, afirmativă
 Extragerea unor semne de punctuatie diferite
 Explixarea utilizarii acestora
 Construirea de enunturi care să exprime o mirare , un indemn
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8/p28
Tema pentru acasă: Ex. nr.9 , 10 pag. 28 (compendiu)

CAPITOLUL I
– Tom!
Niciun răspuns.
– Tom!
Niciun răspuns.
– To-o-om!
– Nimic.
– Bată-te norocul să te bată! E-eei! Că nu mai mă-nvăț minte odată! De câte ori nu m-a dus de nas până-acu ’, și
uite că tot mai mă las păcălită. Ce ți-e și cu bătrânii! Vorba ceea: nu mai înveți cal bătrân în buiestru. Da’ nici că le-ar
potrivi de două ori la fel, împielițatu’! Și-atunci, cum să știu, biata de mine, la ce să m-aștept de fiece dată? Parcă le-ar
cântări cu de-amăruntu’, cât să mă chinuie pân’ să-mi sară țandăra. Și mai știe, afurisitu’, că, dacă-mi dă o clipă răgaz sau
mă face să râd, s-a dus supărarea….nu-l mai pot bate. Da, da, nu mă port cu el cum trebuie. Bătaia e ruptă din rai. Stric
copilu’, ăsta-i adevăru-adevărat. Multe o să mai avem de pătimit și unul și altul, dacă-l las de capul lui. Parc-a intrat
diavolu-n el. Doamne, iarta-mă!…Da, ce să fac, e băiatu’ sor-mii, răposata, Dumnezeu s-o ierte, nu mă lasă inima să-l bat.
De câte ori îl iert îmi pare rău, și de câte ori dau în el mi se rupe inima. Bine spune Sfânta Scriptură: omul născut din
femeie are viața scurtă și plină de griji; vezi bine că așa-i. După-masă o să chiulească de la școală și, vreau nu vreau, iar o
sa fiu silită să-l pun la treabă mâine, drept pedeapsă. Greu îmi vine să-l pun să lucreze duminica, când ceilalți copii n-au
școală și se joacă, dar ce pot face? Fuge de treabă ca dracul de tămâie, n-am însă încotro, trebuie să-mi fac datoria cât de
cât față de baiat, că doar nu-i vreau pierzarea
SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V

Data: 19 oct 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Narativul literar. Propozitie afirmativa.Propozitie negativă.Corectitudine gramaticală;respectarea
normelor ortografice si de punctuatie
comunicative 4.2.Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor
comunicative
 Alcatuirea câte unui enunt cu sensul diferit al unor cuvinte din text
 Transcrierea unei propozitii afirmative si a unei propozitii negative
 Transformarea unei propozitii afirmative in propoziţie negativă şi invers
 Redactarea unui dialog pe o temă data, utilizând propozitii afirmative si negative
 Identificare greselilor de exprimare şi ortografie din enunturi date, corectându-le
 Explicarea utilizării a două semne de punctuatie
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8/p29

Data: 23 oct 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Narativul literar. Discutarea temei / temelor . Enunţul, punctuatia enuntului , elemente de
redactare . Valori culturale promovate în textele autorilor români(I)
comunicative
 Precizarea cuvantului- cheie in intelegerea textului , motivând alegerea facuta

 Transcrierea cuvintelor din campul semantic dominant din text
 Precizarea enuntului care ilustreaza ideea centrala a textului
 Precizarea temei textului
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8/p 30
Tema pentru acasă: Ex. nr. 10 pag. 30 (compendiu

CAPITOLUL I
– Tom!
Niciun răspuns.
– Tom!
Niciun răspuns.
– To-o-om!
– Nimic.
– Bată-te norocul să te bată! E-eei! Că nu mai mă-nvăț minte odată! De câte ori nu m-a dus de nas până-acu’, și uite că tot mai mă las păcălită. Ce ți-e și cu
bătrânii! Vorba ceea: nu mai înveți cal bătrân în buiestru. Da’ nici că le-ar potrivi de două ori la fel, împielițatu’! Și-atunci, cum să știu, biata de mine, la ce să m-aștept
de fiece dată? Parcă le-ar cântări cu de-amăruntu’, cât să mă chinuie pân’ să-mi sară țandăra. Și mai știe, afurisitu’, că, dacă-mi dă o clipă răgaz sau mă face să râd, s-a
dus supărarea….nu-l mai pot bate. Da, da, nu mă port cu el cum trebuie. Bătaia e ruptă din rai. Stric copilu’, ăsta-i adevăru-adevărat. Multe o să mai avem de pătimit și
unul și altul, dacă-l las de capul lui. Parc-a intrat diavolu-n el. Doamne, iarta-mă!…Da, ce să fac, e băiatu’ sor-mii, răposata, Dumnezeu s-o ierte, nu mă lasă inima să-l
bat. De câte ori îl iert îmi pare rău, și de câte ori dau în el mi se rupe inima. Bine spune Sfânta Scriptură: omul născut din femeie are viața scurtă și plină de griji; vezi
bine că așa-i. După-masă o să chiulească de la școală și, vreau nu vreau, iar o sa fiu silită să-l pun la treabă mâine, drept pedeapsă. Greu îmi vine să-l pun să lucreze
duminica, când ceilalți copii n-au școală și se joacă, dar ce pot face? Fuge de treabă ca dracul de tămâie, n-am însă încotro, trebuie să-mi fac datoria cât de cât față de
baiat, că doar nu-i vreau pierzarea.
1.cuvantul-cheie:iubire
2.Iubirea este cuvantul cheie deoarece matusa Polly este impresionata de soarta nepotului ei, fiul surorii, ramas orfan de mic, considerându-se responsabila pentru
devenirea sa.
3. cuvinte din campul semantic dominant: nuiaua, pedeapsa, datoria, pierzarea,
4. trebuie să-mi fac datoria cât de cât față de baiat, că doar nu-i vreau pierzarea.
5. copilaria
6., familia, educatia.
7. textul poate avea mai multe teme deoarece prezinta copilaria si devenirea unui copil, primle incercari facuta de un membru al familiei in a-l educa.
8.campul lexico-semantc, ideile centrale.
9. Amintiri din copilarie de I.CREANGA., Copilaria- Maxim Gorki., La Medeleni- I. Teodoreanu.
23 oct2017
Fisa Stefanescu Alexandru
– Ghici...
– Alune!
– Nu.
– Stafide!
– Nu.
– Năut!
– Nu.
– Turtă-dulce!
– Nu.
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Şi totdauna sânul ei era plin! Îi sărutam mâna. Ea-mi da părul în sus şi mă săruta pe frunte. Ne duceam la
– Să spui...
1. Rescrie din text primul alineat.

2. Scrie o propoziţie afirmativa din text
3. Scre o propozitie negativă din text.
4. Cum se numeste textul?
5. Despre cine este vorba in acst text?
6. Corecteaza greselile din enunţurile:
- Copii , sunt plecati la munte.
- Iam dat lui Ioana un caiet.
23 oct2017
Fisa Stefanescu Alexandru
– Ghici...
– Alune!
– Nu.
– Stafide!
– Nu.
– Năut!
– Nu.
– Turtă-dulce!
– Nu.
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Şi totdauna sânul ei era plin! Îi sărutam mâna. Ea-mi da părul în sus şi mă săruta pe frunte. Ne duceam la
– Să spui...
1.Rescrie din text primul alineat.

2. Scrie o propoziţie afirmativa din text.
3.Scre o propozitie negativă din text.
4.Cum se numeste textul?
5.Despre cine este vorba in acst text?
6.Corectează greselile din enunţurile:
- Copii , sunt plecati la munte.
- Iam dat lui Ioana un caiet
Data: 24 oct 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Narativul literar. Discutarea temei textului. Enuntul, punctuaţia enunţului, elemente de redactare.
Valori culturale promovate in textele autorilor români(II)
comunicative
5.2. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
 Alcatuirea unui enunt in care să precizeze ce reprezintă o imagine dată

 Precizarea unor valori umane importante
 Identificare , in textul propus , a unei alte valori
 Precizarea personajului prin care sunt transmise valori morale
 Explicarea legaturii dintre tema textului si valorile morale promovate
 Identificare unei valori morale pe care să o dezvolte într-un text narativ
 Alcatuirea unui plan al textului narativ care să integreze valoarea aleasă
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8 / 31p
Tema pentru acasă: Ex. nr. 10 pag 31. (compendiu)
Texte suport pentru pagina 31
Textul A„Cuza- Vodă”- legendă populară
„Strașnic domn a mai fost Cuza- Vodă.

El a făcut școalele, el ne-a dat pământ și tot el a surpat pătulele împărătești. Și bine a făcut. Că bagă acolo fitece
român treisprezece banițe de porumb în tot anul și, când să-și ia și el agonisita, tot ce răgătuise acolo, tocmai după trei ani,
i se dedeau numai trei banițe din tot ce pusese.
Ziceau cârmuitorii că l-au mâncat șoarecii, și porumbul era mâncat de cioclii satului.
Tot el a silit pe ciocoi să plătească bir și să asculte de legi. Ba ălor care n-ascultau le da fum.
Cuza- Vodă nu era fudul. Umbla așa ca noi și, de multe ori, ca să prinză pe mulți slujbași cu ocaua mică, își
schimba fața și hainele să nu-l cunoască nimeni.
Unde pomeneai la el trăsuri și slugi puzderie și bogății stânse grămadă, cum era Bibescu? Ăla se plimba prin țară
cu mare alai; avea la caleașcă șaisprezece cai albi, cu hamurile roșii și vizitii stângaci.
Tot Cuza- Vodă a unit țărișoarele noastre, pe Valahia cu Țara Moldovenească, de a făcut țara noastră strșnic de
mare și de puternică, cum e azi.
Când s-a dus, cică, la împăratul turcesc, ca să-i ceară învoirea de a domni neturburat peste amândouă țările, a
făcut lucruri așa de minunate, că a pus pe gânduri pe turci. (…)”
1. Statuia din imagine reprezintă …………………..

2. Trei valori importante: corectitudine, onestitate sinceritate, empatie, încredere , compasiune, respect,
curaj, autocontrol,iertare ,modestie
3. „Cuza- Vodă nu era fudul.”(modestia) „Umbla așa ca noi și, de multe ori, ca să prinză pe mulți slujbași cu
ocaua mică, își schimba fața și hainele să nu-l cunoască nimeni.”(iubitor de dreptate)
Tot Cuza- Vodă a unit țărișoarele noastre..”(lider, conducator )
4. Cuza –Voda este personajul care intruchipează cinstea, dreptatea corectitudiea, conducător, legiuitor,
5. Tema textului este dreptatea , spiritul civic , intruchipat de Cuza Voda, iar textul le evidentiază prin
prezentarea faptelor domnitorului: umbla prin targuri in haine de rând pentru a surpind pe cei care înşelau
poporul, , a dat legi care ocroteau populatia, a facut scoli, a dat pământ oamenilor, a unit Valahia cu Tara
Moldoveneasca, era un om modest, căruia nu-i placeau fastul si opulenta.
6. Modestia
7. planul textului narativ in care să integrez „modestia”
introducere
-a)Ionut este un copil ai carui parinti au afaceri.
a1) Trăieşte intr-o casa impunătoare
a2) Are servitori şi propriul animal de companie
a3) Locuieste pe o stradă din centrul Bucurestiului
cuprins
b) Prefera să mearga la scoala pe jos, desi părinţii îl roagă să-l ducă cu masina
b1) Zilnic se întâlneste cu colegii in dreptul parcului
b2) află pe drum despre neajunsurile lui Raul, un coleg
b3)Hotărăste să-l ajute, spre uimirea părinţilor, care nu ştiau nimic din preocupările fiului lor
b4) Merge pe la toti prietenii părintilor, cerând sprijin
incheiere
c) La Adulţii sunt uimiti de determinarea băiatului
c1) fiecare ajuta familia lui Raul, spre surprinderea copilului si a părintilor a
Fisă Etapele redactării unui text narativ
1.Stabileşte-ti planul de idei

2. Schiţează pe o foaie compunerea.
3.Reciteste ceea ce ai scris şi corectează sau completează unde consideri ca mai este nevoie.
4. Utilizează sinonime cat mai variate pentru a evita repetitiile.
5. Verifică succesiunea logică a desfăşurării faptelor, ortografia, punctuatia.
6 Scrie compunerea in forma finală.
Nu uita!
 Orice compunere are o structura evidenţiată prin alineate:
1. INTRODUCERE- prezinta locul, timpul, personajele
2. CUPRINS- dezvolta acţiunea, aşa cum ţi-o imaginezi tu
3. ÎNCHEIERE – prezintă modul în care s-a finalizat acţiunea şi sentimentele pe care le au
personajele

Nu uita!
personajele

Nu uita!
personajele

Nu uita!
10.INTRODUCERE- prezinta locul, timpul, personajele
11.CUPRINS- dezvolta acţiunea, aşa cum ţi-o imaginezi tu
12.ÎNCHEIERE – prezintă modul în care s-a finalizat acţiunea şi sentimentele pe care le au
personajele
Fisă Stefanescu Alexandru Textul A„Cuza- Vodă”- legendă populară

1. Rescrie ultimul alineat.

2. Alege, prin incercuire, personajul despre care vorbeste: a)Bibescu, b)Cuza-Vodă
3. Ce a făcut Cuza-Vodă: a) a luat pământul oamenilor b) a făcut şcoli, c) asuprea poporul
4. Cuza -Vodă era: a) mândru b) fudul c) modest
5. Numeste o actiune făcută de Cuza –Vodă din textul suport.
Fisă Stefanescu Alexandru Textul A„Cuza- Vodă”- legendă populară

6. Rescrie ultimul alineat.

7. Alege, prin incercuire, personajul despre care vorbeste: a)Bibescu, b)Cuza-Vodă
8. Ce a făcut Cuza-Vodă: a) a luat pământul oamenilor b) a făcut şcoli, c) asuprea poporul
9. Cuza -Vodă era: a) mândru b) fudul c) modest
10. Numeste o actiune făcută de Cuza –Vodă din textul su
Data: 25 oct 2017

Profesor :
Titlul lecţiei : Narativul literar.Domnu Trandafir de M. Sadoveanu(Textul literar al II lea)
Inferenţe simple(Relaţii cauză-efect), predicţii. Enunturi asertive, enunţuri interogative(I)
comunicative
 Precizarea cauzei/ motivului întâmplării din text

 Identificarea efectului acţiunii, aşa cum reiese din text
 Precizarea informatiilor esenţiale din text, integrându-le în câte un enunt asertiv
 Numirea unui detaliu care nu influentează acţiunea textului
 Transformarea unui element de detaliu intr-o informatie esenţiala dintr-un enunt interogativ.
 Precizarea ideilor principale/secundare
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8 / 32p
Tema pentru acasă: Ex. nr. 10 pag 32. (compendiu)
Domnu Trandafir (fragment)

de Mihail Sadoveanu
Acolo, în colțul acela de țară, putea să fie cum voia învățătorul. Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa
cum mergea școala lui. Bine, rău, el făcea ceea ce socotea că trebuie să facă,și atât.
De aceea Domnu Trandafir al nostru a rămas foarte mirat când, într-un rând, în cei din urmă ani de dăscălie, a primit vizita
unuia din cei de sus.
Să vezi cum a fost.
Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Baieții în clasă erau cu monitorii. Domnu, în grădină, priveghea la
descărcatul unui car de fân. Era foarte gospodăros și-i plăcea să se facă fiecare lucru cu rânduiala.
Străinii se apropie.
- Bună-ziua!
- Mulțumim dumnilorvoastră!
Domnu Trandafir se uită la străini; străinii se uită la Domnu Trandafir.
- Mă rog, ce doriți dumneavoastră?
- Apoi, uite ce e... dacă ești bun... Am vrea să vedem școala...
- Cum nu, numai să isprăvesc cu fânul ista. Mărie! ia vezi de ceva răcoreală! Dulceți, cafea! ia sedeți, vă rog, colea, la
umbră, în cerdac, oleacă, de mai răsuflați...
- Nu, că suntem cam grăbiți...
- Uite, îndată, cât ai bate-n palme...
Și iată-l că se scutură de fân, trece înainte și poftește pe străini în clasă. Acolo întrebări: Câși copii vin la scoală, câți sunt
înscriși?
Și Domnu răspunde că vin câți sunt înscriși, și se cam miră de ce i-or fi întrebând orășenii de lucruri de-acestea. Revizori nu
sunt; pe revizor îl cunoaște el bine și știe că vine de două ori pe an. Vine rar că știe cu cine are de-a face. În sfârșit, or fi fiind alți
slujbași mai mari, mai știi?
Iar unul dintre ei:
- Mă rog, fii bun și fă o lecție... așa, de curiozitate...
Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna. Întreabă pe băieți, vorbește și el; spune lucruri care și pe el îl
mișcă și-l ajung la inimă. Și iată că orășenii îl privesc cu ochii dintr-o dată încălziți, întreabă și ei pe copii, ascultă o poezie; Domnu îşi
lovește ușor diapazonul de colțul catedrei: laaa! Și clasa răspunde într-o adiere ușoară de glasuri tinere, și toți cântă, cântă aşa, de-i
place și lui Domnu Trandafir și zice și el la urmă: «Brava, băieți!»
Iar străinii îl întreabă iar, dar cu glasurile cu totul schimbate și cu altă lumină în ochi, de unde-i, și la ce școală a învățat, cum
îți petrece viața; și Domnu răspunde și nu prea, și începe a se întreba de ce l-or fi iscodit oare orășenii aceia.
Îi poftește la masă, ei îl roagă să-i ierte că nu pot. Trebuie să plece; îi roagă sa beie măcar un pahar de apă, ei îi mulțumesc
iar. Unul scoate ceasul; altul, cu un ton de respect, spune ceva. Și cel care pare a fi mai mare pornește înainte. Iar Domnu Trandafir
întreabă tainic pe cestălalt, rămas mai în urmă:
- Mă rog, domnule, dacă esti bun și nu te superi... cu cine am onoarea?
- Eu?... Eu sunt inspectorul cutare...
- Hm! și Domnu Trandafir se uită cu coada ochiului, neîncrezător, la domnul inspector. Nu, fără șagă!... Dar celălalt
domn?
- Celălalt e domnul ministru!
Asta e prea-prea; și Domnu începe a râde cu hohot.
- Ei, știi că ai haz! Nu, că asta-i chiar frumos!
- Cum, dumneata crezi ca glumesc?
- Ei, asta-i! dar cum ai socotit dumneata că am să cred asemenea lucru? Ce are să caute ministrul aici, în sărăcia asta a
noastră?
Și celălalt străin se întoarce, zâmbește, scutură mâna lui Domnu Trandafir și-l felicitează. Și pleacă amândoi, iar pe urmă
mult s-a minunat dascălul nostru când a aflat de la primărie că în adevăr ministrul scoalelor a fost străinul cel drept, slab, cu mustața
neagră.
Nu, Domnu nostru nu ne-a învățat niciodată din pricina că se temea de cei mari. Îi era drag să ne învețe, și parcă eram copiii
lui, asta am simțit-o totdeauna, cât am fost sub privegherea lui.
Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe. Asta-i era mânia cea mai mare „Măi domnule!” Nouă ne venea să intrăm în
pământ, când zicea: „Măi domnule!” și se uita urât la noi. Îmi aduc aminte ce zarvă a fost când, într-un rând, s-a zvonit că pe Domnu
nostru are să-l mute într-o altă comună, peste Siret. Ne-am strâns sara toți baieții, am vorbit, unii plângeau, și am luat o hotărâre mare:
să ne ducem și noi cu Domnu peste Siret.
Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru; și în pământul nostru l-au și îngropat.
1. Cauza care declanşează firul evenimentelor din text este vizita celor doi domni.
2. Efectul vizitei este acela ca cei doi domni, ministru şi inspectorul au fost placut impresionati de felul in
care domnul invăţător işi făcea orele.
3. -Domnu Trandafir era invăţător .
- Primeşte vizita a doi domni .
-Este un om primitor, harnic, sensibil care invata elevii cu drag.
-Zvonindu-se că va fi mutat in alt sat, din respect si iubire pentru acesta ,copiii au hotărât să-l urmeze.
4. Un detaliu care nu influenţează înţelegerea textului ar putea fi numărul de copii care veneau la şcoală,
fete si băieţi. Numele sotiei Domnului Trandafir: Maria
5. Câti elevi vin la şcoală?Cum se numeşte soţia Domnului Trandafir
6. Titlul include o informatie esenţială, deoarece în jurul său se concentrează actiunea textului.
7. Titlul: Domnu Trandafir/ Eu stiu că: Domnu Trandafir este învăţător. Deducţia/inferenta: Domnu
Trandafir învaţă copiii tainele cărţilor.
Plan simplu
8. -Domnu Trandafir era invăţător într-un colţ uitat de tară.
-Într-o zi este vizitat de către doi domni cu care se poartă natural , neştiind că sunt chiar ministrul şi inspectorul.
-Este un om primitor, harnic, sensibil, care işi făcea meseria , fiindu-i dragi copiii.
-Se supăra foarte rar pe copii, lucru care stârnea in sufletele lor sentimente de ruşine, vină, accentuând prin aceasta
respectul faţă de dânsul.
-Zvonindu-se că va fi mutat in alt sat, copii, au hotărât să-l urmeze.
Plan dezvoltat
9. *Domnu Trandafir era invăţător într-un colţ uitat de tară.

- superiorii nu se interesau de şcoala sau de copiii domnului Trandafir
- ii invata pe copii cum stia mai bine
*Într-o zi este vizitat de către doi domni cu care se poartă natural , neştiind că sunt chiar ministrul şi inspectorul.
- pe poarta ograzii intră doi străini
- băietii erau supravegheati de un monitor
- domnul invăţător supraveghea descărcatul unui car cu fân
*Este un om primitor, harnic, sensibil, care işi făcea meseria , fiindu-i dragi copiii.
- îi primeşte cu ospitalitate
- o indeamnă pe soţia sa să aducă ceva răcoritor, dulceaţă, cafea.
- îi pofteşte la umbră
- răspunde intrebărilor legate de frecvenţa elevilor
*Suţine o lectie în urma căreia domnii sunt plăcut impresionaţi
-adresează intrebări elevilor, spune lucruri deosebite
- străinii sunt impresionati
-copii îl ascultă si răspund întrebărilor
- este intrebat de unde este el şi unde a studiat
- domnii se grabesc să plece
*Află că cei doi domni sunt chiar inspectorul şcolar şi ministrul
- este neîncrezător când află cine sunt cei doi
- este felicitat de către ministru
- află de la primărie că cei doi au fost într-adevăr cine au spus că sunt
- nu a învăţat elevii de teama superiorilor, ci pentru că îi erau dragi
*Se supăra foarte rar pe copii, lucru care stârnea in sufletele lor sentimente de ruşine, vină, accentuând prin aceasta
respectul faţă de dânsul.
- nu spunea decât două vorbe când se supăra
- elevii îşi fereau privirile de ruşine
*Zvonindu-se că va fi mutat in alt sat, copii, au hotărât să-l urmeze.
- se auzise că va fi mutat într-un sat lângă Siret
- elevii hotărăsc să-l urmeze
Fisă
ACTIUNE: desfăşurarea întâplărilor dintr-o operă Informaţia cuprinsă într-un enunţ este organizată din mai
literară; o transformare realizată de un personaj având multe puncte de vedere:
o intentie , un motiv de a actiona, dorind să atingă un -ceea ce este cunoscut deja
scop - ceea ce este nou
-ceea ce este important
- ceea ce este mai puţin important
Ierarhizarea informaţiei se reflectă prin : ordinea
cuvintelor, reluarea unor cuvinte, prezenţa intonaţiei
CAUZA- elementul care provoacă o acţiune Informaţia esenţială: ceea ce consideră vorbitorul important
MOTIVUL- ratiunea de a acţiona, ceea ce a Detaliul: ceea ce este considerat mai puţin important de către
determinat personajul să actioneze vorbitor
SCOPUL- ceea ce îşi propune personajul să
înfăptuiască
Fisă
înfăptuiască
Fisă
înfăptuiască
Fisă
înfăptuiască
Fisă de lucru
aleg
1. Se dau cuvintele: Cerul se luminează elegant.
Toamna păşeşte la răsărit.
Frunzele dansează ameţitor.
combin
………………………………………………………………….
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Alege şi combină astfel încât să rezulte enunţuri logice.
2. Scrie o propoziţie care să transmită o informaţie din textul suport.

3. Scrie o propoziţie care să ceară o informaţie referitoare la text.
Ce ai observat?
Alege din variantele date pe cea adecvata:
 Enunţul este a) unitatea de bază a comunicării , fiind reprezentată de un cuvânt sau grup de cuvinte cărora li se asociază o
semnificaţie ; transmite o informaţie care face referire la un fapt;are intonaţie specifică(.?!...); poate fi alcătuit din unul sau
mai multe cuvinte
b) un cuvânt sau un grup de cuvinte care nu au legătură unele cu altele
 după scopul comunicării, enunţurile pot fi:
-ASERTIVE: transmit informaţia(adevărată sau falsă) pe un ton neutru, neimplicat; se marchează prin (. /…)
Ex : Străinii se apropie. Nu, că suntem cam grăbiți...Uite, îndată, cât ai bate-n palme...
- INTEROGATIVE: enunturi prin care se solicită informaţii, detalii privitoare la diverse aspecte ale realităţii;se marchează prin (?)
Ex: Mă rog, ce doriți dumneavoastră? Câţi copii vin la scoală, câți sunt înscriși?
Fisă de lucru
aleg
1. Se dau cuvintele: Cerul se luminează elegant.
Toamna păşeşte la răsărit.
Frunzele dansează ameţitor.
combin
………………………………………………………………….
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Alege şi combină astfel încât să rezulte enunţuri logice.
2. Scrie o propoziţie care să transmită o informaţie din textul suport.

3. Scrie o propoziţie care să ceară o informaţie referitoare la text.
Ce ai observat?
Alege din variantele date pe cea adecvata:
 Enunţul este a) unitatea de bază a comunicării , fiind reprezentată de un cuvânt sau grup de cuvinte cărora li se asociază o
semnificaţie ; transmite o informaţie care face referire la un fapt;are intonaţie specifică(.?!...); poate fi alcătuit din unul sau
mai multe cuvinte
b) un cuvânt sau un grup de cuvinte care nu au legătură unele cu altele
 după scopul comunicării, enunţurile pot fi:
-ASERTIVE: transmit informaţia(adevărată sau falsă) pe un ton neutru, neimplicat; se marchează prin (. /…)
Ex : Străinii se apropie. Nu, că suntem cam grăbiți...Uite, îndată, cât ai bate-n palme...
- INTEROGATIVE: enunturi prin care se solicită informaţii, detalii privitoare la diverse aspecte ale realităţii;se marchează prin (?)
Ex: Mă rog, ce doriți dumneavoastră? Câţi copii vin la scoală, câți sunt înscriși?
Fişă de lucru Stefănescu Alexandru
- Bună-ziua!
- Mărie! ia vezi de ceva răcoreală! Dulceți, cafea! ia sedeți, vă rog, colea, la umbră, în cerdac, oleacă, de mai răsuflați...
Apoi, uite ce e... dacă ești bun...
1. Rescrie o secvenţă ce conţine dialog.

3. Cum se numeşte sotia Domnului Trandafir?
4. Ce doresc cei doi domni?
5. Cum îi laudă pe băieţi?
6. Scrie un enunţ interogativ.
7. Rescrie un enunţ asertiv.
8. Ce ţi-a plăcut în acest text?
Fişă de lucru Stefănescu Alexandru

- Bună-ziua!
- Mărie! ia vezi de ceva răcoreală! Dulceți, cafea! ia sedeți, vă rog, colea, la umbră, în cerdac, oleacă, de mai răsuflați...
Apoi, uite ce e... dacă ești bun...
9. Rescrie o secvenţă ce conţine dialog.

11. Cum se numeşte sotia Domnului Trandafir?
12. Ce doresc cei doi domni?
13. Cum îi laudă pe băieţi?
14. Scrie un enunţ interogativ.
15. Rescrie un enunţ asertiv.
16. Ce ţi-a plăcut în acest text?
Domnu Trandafir (fragment)
de Mihail Sadoveanu
Acolo, în colțul acela de țară, putea să fie cum voia învățătorul. Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa
cum mergea școala lui. Bine, rău, el făcea ceea ce socotea că trebuie să facă, și atât.
De aceea Domnu Trandafir al nostru a rămas foarte mirat când, într-un rând, în cei din urmă ani de dăscălie, a primit vizita
unuia din cei de sus.
Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Baieții în clasă erau cu monitorii. Domnu, în grădină, priveghea la
descărcatul unui car de fân. Era foarte gospodăros și-i plăcea să se facă fiecare lucru cu rânduiala.
- Bună-ziua!
- Cum nu, numai să isprăvesc cu fânul ista. Mărie! ia vezi de ceva răcoreală! Dulceți, cafea! ia sedeți, vă rog, colea, la
umbră, în cerdac, oleacă, de mai răsuflați...
Și iată-l că se scutură de fân, trece înainte și poftește pe străini în clasă. Acolo întrebări: Câși copii vin la scoală, câți sunt
înscriși?
Și Domnu răspunde că vin câți sunt înscriși, și se cam miră de ce i-or fi întrebând orășenii de lucruri de-acestea. Revizori nu
sunt; pe revizor îl cunoaște el bine și știe că vine de două ori pe an. Vine rar că știe cu cine are de-a face. În sfârșit, or fi fiind alți
slujbași mai mari, mai știi?
Iar unul dintre ei:
Iar străinii îl întreabă iar, dar cu glasurile cu totul schimbate și cu altă lumină în ochi, de unde-i, și la ce școală a învățat, cum
îți petrece viața; și Domnu răspunde și nu prea, și începe a se întreba de ce l-or fi iscodit oare orășenii aceia.
Îi poftește la masă, ei îl roagă să-i ierte că nu pot. Trebuie să plece; îi roagă sa beie măcar un pahar de apă, ei îi mulțumesc
iar. Unul scoate ceasul; altul, cu un ton de respect, spune ceva. Și cel care pare a fi mai mare pornește înainte. Iar Domnu Trandafir
întreabă tainic pe cestălalt, rămas mai în urmă:
- Mă rog, domnule, dacă esti bun și nu te superi... cu cine am onoarea?
- Eu?... Eu sunt inspectorul cutare...
- Hm! și Domnu Trandafir se uită cu coada ochiului, neîncrezător, la domnul inspector. Nu, fără șagă!... Dar celălalt
domn?
- Celălalt e domnul ministru!
Asta e prea-prea; și Domnu începe a râde cu hohot.
- Ei, știi că ai haz! Nu, că asta-i chiar frumos!
- Cum, dumneata crezi ca glumesc?
- Ei, asta-i! dar cum ai socotit dumneata că am să cred asemenea lucru? Ce are să caute ministrul aici, în sărăcia asta a
noastră?
Și celălalt străin se întoarce, zâmbește, scutură mâna lui Domnu Trandafir și-l felicitează. Și pleacă amândoi, iar pe urmă
mult s-a minunat dascălul nostru când a aflat de la primărie că în adevăr ministrul scoalelor a fost străinul cel drept, slab, cu mustața
neagră.
Nu, Domnu nostru nu ne-a învățat niciodată din pricina că se temea de cei mari. Îi era drag să ne învețe, și parcă eram copiii
lui, asta am simțit-o totdeauna, cât am fost sub privegherea lui.
Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe. Asta-i era mânia cea mai mare „Măi domnule!” Nouă ne venea să intrăm în
pământ, când zicea: „Măi domnule!” și se uita urât la noi. Îmi aduc aminte ce zarvă a fost când, într-un rând, s-a zvonit că pe Domnu
nostru are să-l mute într-o altă comună, peste Siret. Ne-am strâns sara toți baieții, am vorbit, unii plângeau, și am luat o hotărâre mare:
să ne ducem și noi cu Domnu peste Siret.
Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru; și în pământul nostru l-au și îngropat.
PROIECT DIDACTIC
Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială Dudeşti

Data: 26 octombrie 2017
Propunător: Dumitraşcu Roxana-Gianina
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a V-a
Subiectul: Text –suport “Domnu Trandafir” de Mihail Sadoveanu
Inferenţe simple (relaţii cauză-efect). Predicţii. Enunţuri asertive , enunturi interogative(II)
Tipul lecţiei: mixtă
Timp alocat: 50 minute
Competenţe generale:
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

4. Utilizarea corectă, adecvat şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise
Competenţe specifice Conţinuturi asociate

1.1.Identificarea temei, a unor informaţii esenţiale şi Narativul literar/Textul al II-lea
de detaliu, a intenţiilor de comunicare şi/sau a Inferenţe simple (relaţii cauză-efect), predicţii
comportametelor care exprimă emoţii din texte Enuţuri asertive, interogative;
narative, monologate sau dialogate Redactarea unui text scurt
2.3.Formularea unui tip de răspuns personal şi/sau a
unui răspuns creativ pe marginea unor texte de
diferite tipuri, pe teme familiare
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare,
având în vedere etapele procesului de scriere și
structurile specifice, pentru a comunica idei și
informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau
imaginate
Competenţe derivate:
C1. să completeze un text lacunar, tinând seama de achiziţiile anterioare
C2. să compare textul propriu cu cel original
C3: să explice diferenţele dintre cele două texte
C4. să împartă textul în secvenţe logice
C5 : să răspundă adecvat întrebărilor
C6 să definească inferenţa şi predictia
Activități de învățare:
A1: exercițiu de completare a spaţiilor libere
A2: exercițiu de explicare a diferenţelor ce apar ca urmare a exprimării propriilor opinii,aşteptări
A3: exercițiu de împărţire a textului în secvenţe logice
A4: exercițiu de anticipare a faptelor şi întâmplărilor
A5: exercițiu de identificare a relaţiilor cauză-efect
A6:exercitiu de exprimare a nivelului achizitiilor dobândite
Valori şi atitudini:
- cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul literaturii;
- stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
- abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee:
 conversația;
 învățarea prin descoperire;
 exerciţiul;
 explicaţia.
Metode de evaluare:
 observarea sistematică;
 chestionarea orală;
 testul formativ;
 conversația examinatoare;
 aprecierea verbală.
Forme de organizare: activitate frontală, activitate în perechi, activitate individuală
Resurse:
a. materiale şi mijloace tehnice de învățământ: tablă, cretă, caiete de notiţe, fişe de lucru.
b. umane - capacităţi de învăţare: elevii clasei a V-a: capacităţi scăzute de receptare ale elevilor.
Condiţii prealabile:
- clasă la nivel mediu/slab;
c. de timp: 50 de minute.
Bibliografie:
 Compendiu introductiv pentru gimnaziu, MEN, 2017

 PROGRAMA SCOLARA PENTRU DISCIPLINA LIMBA SI LITERATURA ROMANA, clas. A V a,
Bucureşti 2017
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE
SECVENŢELE CREAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE STRATEGII DIDACTICE METODE/

INSTRUIRII/ INTRUMEN
DURATA TE DE
ACTIVITATEA ACTIVITATEA METODE/ MIJLOAC FORME EVALUARE
PROFESORULUI ELEVILOR PROCEDE E DE DE
E ÎNVĂŢĂM ORGANIZARE
ÂNT
I. Organizarea clasei Salutul; Se pregătesc pentru Conversaţia Compendiul Activitate Aprecierea
şi verificarea temei/ Notarea absenţelor în catalog; începerea orei de limba şi Caietele frontală verbală
5’ Asigurarea unui climat adecvat literatura română. Instrumentele
desfăşurării lecţiei. Verificarea de scris
temei. Se verifică tema atât
cantitativ, cât și calitativ.
Verificarea calitativă se face
selectiv.
II. Actualizarea, Se va realiza prin intermediul Elevii răspund intrebărilor Conversaţia Fişă Frontal Aprecierea
cunoştinţelor câtorva intrebări: 1. În text este vorba despre dragostea examinatoar Individual verbală
anterior însuşite şi 1. Despre ce este vorba in textul cu care îi invăţa carte pe copii e Conversaţia
Domnu Trandafir.
integrarea acestora “Domnu Trandafir” de examinatoare
2. Cauza care a declansat actiunea
în procesul de M.Sadoveanu? este dată de sosirea celor doi
formare a 2. Care a fost cauza care a necunoscuţi.
competenţelor/ 5’ declanşat acţiunea? 3. Motivul pentru care au venit cei
doi era de a vedea cum îşi făcea
3. Precizează motivul pentru meseria domnu Trandafir.
care au venit cei doi străini.
4. Scopul său era de a-i învăţa carte
4. Ce scop avea Domnu pe elevii săi.
Trandafir? 5. Important este faptul că Domnu
5. Ce ţi se pare important în Trandafir nu-i invăţa pe copii de
teama superiorilor ci pentru că-i
textul studiat anterior ? iubea.
6. Numeste câteva detalii pe care 6. Câteva detalii ar fi: numele sotiei
ţi le amintesti. Domnului Trandafir- Maria, faptul
caă cei doi erau grăbiti, înfătişarea
ministrului”drept slab, cu mustata
neagra”
III. Captarea atenţiei Elevii extrag bileţele din cutia DE Elevii citesc enunţurile şi Frontal Aprecierea
4’ CE? pe care sunt scrise enunţuri precizează cauza, respectiv Conversatia Bileţele verbală
ce ilustrează relaţia cauză –efect. efectul. Învăţarea colorate
Aceştia trebuie să precizeze pentru prin
fiecare dintre ele, care este cauza descoperire
şi care este efectul. Fişa nr 2
Profesorul le aduce la cunoştinţă
că relaţiile cauză –efect / premisă
concluzie se numesc
INFERENŢE, unul dintre
aspectele care vor fi discutate în
lecţie.
IV. Anunţarea temei Elevii ascultă, apoi notează Conversația Tabla Activitate Observare
şi a competenţelor Se comunică elevilor titlul lecţiei: titlul lecţiei în caiete. Creta frontală sistematică a
derivate/2’ Inferenţe simple (relaţii cauză- Caiete activităţii şi a
efect). Predicţii. Enunţuri Instrumente comportament
asrtive.Enunţuri interogative de scris ului elevilor
(II) text support Domnu
Trandafir de Mihail Sadoveanu
și se notează pe tablă.
De asemenea, sunt enunţate
competenţele derivate şi, în
discuţie frontală cu elevii, se
descrie problema ce urmează a fi
studiată, precum şi utilitatea ei.
V. Prezentarea Relaţiile cauză –efect ne ajută să Explicaţia Tabla Activitate Observare

conţinutului şi înţelegem mai bine lumea în care Elevii notează in caiete . Creta frontală sistematică a
dirijarea trăim, principiile care ne Caiete activităţii şi a
învăţării/procesului guvernează, darn e sunt folositoare Instrumente de comportament
de formare a şi in procesul de invăţare datorită scris ului elevilor
competenţelor/ 24’ faptului că ne dezvoltă gândirea
logică.
INFERENŢA: deducţie, process
logic, coninut nespus , implicit ,
care poate fi dedus din
conţinutul unui enunţ (cauză-
efect/ premisă -concluzie)
Elevii primesc o fişa nr 3 care Elevii primesc fişele de Explicaţia Activitate în
contine un scurt fragment din lucru, apoi , lucrând în exercitiul Fise de lucru perechi Observare
textul citit în ora anterioară de perechi completează sistematică a
curs, numai că profesorul a “uitat” spaţiile libere. activităţii şi a
să scrie toate cuvintele, de aceea comportament
elevii au sarcina să completeze ei ului elevilor
textul, lucrând în perechi, cu
cuvinte pe care le consideră
potrivite, sau dacă şi le amintesc
pe cele din textul original, le
menţionează pe acelea.
După ce textul a fost completat, Unii au reuşit să precizeze Fise de lucru

elevii sunt provocaţi să-l compare aceleasi cuvinte, alţii nu. Exerciţiul
cu cel original. explicatia
Elevii sunt antrenaţi intr- o Elevii argumentează d ce
discuţie în care trebuie să textul completat de ei are
precizeze de ce cred ei că textul lor modificări.
are unele modificări.
Mai departe, profesorul cere Elevii împart textul în Exerciţiul Fise de lucru
elevilor să împartă textul în secvenţe logice explicatia
secvenţe logice.
După fiecare secventă, elevii sunt Elevii notează cum cred că

rugaţi să se oprească şi să noteze se vor desfăşura lucrurile. Exerciţiul
cum cred ei că vor evolua Compară apoi cu ceea ce explicatia Fise de lucru
lucrurile. Reluînd lectura textului , este în textul original.
este posibil ca ceea ce au scris ei Argumentează de ce cred
să nu coincidă cu textul original, că s-a întâmplat acest
de aceea sunt provocati să lucru.
argumenteze de ce cred că s-a
întâmplat acest lucru.
Profesorul le vine în ajutor, Elevii notează pe caiete ce
spunând că ei au realizat de fapt este predictia
nişte PREDICŢII, adică au
anticipat ceea ce se va întâmpla.
Profesorul notează la tablă ce este
PREDICŢIA_ proces logic de
anticipare a unei actiuni
V. Evaluare Se propun elevilor câteva enunturi Conversaţia Fişă de lucru Activitate Aprecierea
formativa 5’ din textul suport , pe care să le Exercițiul individuală verbală a
aşeze în ordinea desfăşurării răspunsurilor
faptelor. Fişa nr 4.
VI. Asigurarea feed- Pe parcursul activităţii, profesorul Elevii rezolvă sarcinile Exerciţiul Caiete Activitate Aprecierea
back-ului 2 ’ verifică modul de lucru şi îndrumă propuse în caiete. Conversaţia Compendiu individuală verbală a
elevii acolo unde cazul răspunsurilor
Se vor identifica şi înlătura
eventualele erori, lacunele din
răspunsurile elevilor. Profesorul
face aprecieri verbale despre
gradul de participare al elevilor la
activitate pe tot parcursul orei,
încurajând, lăudând, sprijinind, în
funcţie de situaţie
Ex nr 9/ pag 33
VII.Intensificarea Se comunică tema pentru acasă, Elevii notează tema pentru Conversaţia Activitate Observare
procesului de retenţie ex nr 10 pag 33 acasă. Explicația Com frontală sistematică a
şi transfer 1’ pend activităţii şi a
iu comportament
ului elevilor
VIII. Evaluarea Solicită elevilor să-şi exprime Elevii prezintă informaţiile Conversaţia Activitatea Aprecierea
activităţii didactice opiniile legate de tema discutată. solicitate. frontală verbală
1’ Apreciază global şi individual
aportul elevilor la lecţie.
FIȘĂ DE LUCRU NR 1.
7. Despre ce este vorba in textul “Domnu Trandafir” de M.Sadoveanu?

8. Care a fost cauza care a declanşat acţiunea?
9. Precizează motivul pentru care au venit cei doi străini.
10. Ce scop avea Domnu Trandafir?
11. Ce ţi se pare important în textul studiat anterior ?
12. Numeşte câteva detalii pe care ţi le amintesti.
FIȘĂ DE LUCRU NR 2.
 Precizează pentru fiecare enunt, care este cauza şi care este efectul.
Pentru ca plouă mi –am luat umbrela

Nu m-am pregătit temeinic , de aceea am luat notă mică.
Fratele meu mai mic a cazut pentru că nu a fost supravegheat .
De vreme ce am terminat proiectul, mă pot plimba cu rolele.
S -a împiedicat de o piatră şi a căzut.
S-a supărat pentru că nu găsea cadoul cumpărat .
A câştigat concursul de înot, deoarece s-a antrenat foarte mult.
FIȘĂ DE LUCRU NR 3
Se dă textul :
Acolo, ………………….., putea să fie cum voia învățătorul. Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura;
nimeni nu se interesa cum mergea școala lui. .......................................... el făcea ceea ce socotea că trebuie
să facă, și atât.
De aceea ............................................. al nostru a rămas foarte mirat când, într-un rând, în cei din
urmă ani de dăscălie, a primit vizita ................................................... .
Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ............................... doi străini. Baieții în clasă erau
cu .............................. .
Domnu, în grădină, ............................... la descărcatul unui car de fân. Era foarte ...........................
și-i plăcea să se facă fiecare lucru ................................................ .
- Bună-ziua!
- Apoi, uite ce e... dacă ești bun... .....................................................................................
- Cum nu, numai să isprăvesc cu fânul ista. Mărie! ia vezi de ceva ...............................! Dulceți,
cafea! ia sedeți, vă rog, ...................................................................................................de mai
răsuflați...
Și iată-l că se scutură de .................................., trece înainte și poftește pe străini în clasă. Acolo
întrebări: ............................................................................................?
Și Domnu răspunde că vin câți sunt înscriși, și se cam miră de ce i-or fi întrebând orășenii de
lucruri de-acestea. Revizori nu sunt; pe revizor îl cunoaște el bine și știe că vine de două ori pe an. Vine rar
că știe cu cine are de-a face. În sfârșit, or fi fiind alți slujbași mai mari, mai știi?
Iar unul dintre ei:
- Mă rog, fii bun și fă ………………………… , așa, de curiozitate...
1. Completează spaţiile punctate , ţinând cont de lectura orei anterioare.

2. Ai reuşit? Compară textul completat de tine cu cel original.
3. Au apărut diferenţe ? De ce ?
4. Împarte textul în secvenţe logice.
5. Citeşte prima secventă. Ce crezi că se va întâmpla mai departe?
6. Continuă lectura. Ce s-a întâplat de fapt? Continua astfel până la epuizarea tuturor
secvenţelor.
7. Dacă ai constatat că există diferente între asteptările tale si continutul original al
textului, precizează care este efectul.
Ordonează, asemeni pieselor un puzzle, enunţurile de mai jos , astfel încât să respecte
succesiunea faptelor tin text.
a.Am vrea să vedem școala

b.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui.
c. Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini.
d.Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe
e.Domnu, în grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân
f.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui
g.Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru
h. Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna




Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini.

Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui.
Domnu, în grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân.
Am vrea să vedem școala
Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna
Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe
Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru
FIȘĂ DE LUCRU Ștefănescu Alexandru
DOMNU TRANDAFIR
de M. Sadoveanu
Acolo, în colțul acela de țară, putea să fie cum

voia învățătorul. Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura;
nimeni nu se interesa cum mergea școala lui. Bine, rău, el
făcea ceea ce socotea că trebuie să facă, și atât.
De aceea Domnu Trandafir al nostru a rămas
foarte mirat când, într-un rând, în cei din urmă ani de
dăscălie, a primit vizita unuia din cei de sus.
Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Baieții în clasă erau cu monitorii. Domnu,
în grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân. Era foarte gospodăros și-i plăcea să se facă fiecare
lucru cu rânduiala.
- Bună-ziua!
- Cum nu, numai să isprăvesc cu fânul ista. Mărie! ia vezi de ceva răcoreală! Dulceți, cafea! ia
sedeți, vă rog, colea, la umbră, în cerdac, oleacă, de mai răsuflați...
1. Rescrie primul alineat din text.

2. Cine îl vizitează pe Domnu Trandafir?
3. De ce au venit cei doi străini?
4. Scrie o propoziţie prin care se cere o informatie, din text.
5. Scrie un enunt, din text, care exprimă o strigare .
FIȘĂ DE LUCRU Ștefănescu Alexandru
DOMNU TRANDAFIR
de M. Sadoveanu
Acolo, în colțul acela de țară, putea să fie cum voia

învățătorul. Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu
se interesa cum mergea școala lui. Bine, rău, el făcea ceea
ce socotea că trebuie să facă, și atât.
De aceea Domnu Trandafir al nostru a rămas foarte
mirat când, într-un rând, în cei din urmă ani de dăscălie, a
primit vizita unuia din cei de sus.
Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi
străini. Baieții în clasă erau cu monitorii. Domnu, în
grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân. Era foarte gospodăros și-i plăcea să se facă fiecare lucru
cu rânduiala.
- Bună-ziua!
- Cum nu, numai să isprăvesc cu fânul ista. Mărie! ia vezi de ceva răcoreală! Dulceți, cafea! ia
sedeți, vă rog, colea, la umbră, în cerdac, oleacă, de mai răsuflați...
6. Rescrie primul alineat din text.

7. Cine îl vizitează pe Domnu Trandafir?
8. De ce au venit cei doi străini?
9. Scrie o propoziţie prin care se cere o informatie, din text.
10. Scrie un enunt, din text, care exprimă o strigare .

Schita Lectie 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Schita Lectie 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-A

Disciplina: Limba română

Data:12 sept 2017

Activitaţi de invatare: (pag. 13-Compendiu)

 Precfizarea informatiilor cu privire la propria persoana

Tema pentru acasă:Ex. nr. 9,10 pag. 13(compendiu)

- acţiuni exercitate cu ajutorul cuvântului, care implică prezenţa a doua persoane

- acţiuni exercitate cu ajutorul cuvântului, care implică prezenţa a doua persoane

 Bună ziua! Dacă nu vă supărați, mai aveți bilete la piesa „Păcală”?

 Bună ziua! Dacă nu vă supărați, mai aveți bilete la piesa „Păcală”?

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-A

Data:13 sept 2017

Activitaţi de invatare: (pag. 14-Compendiu)

Tema pentru acasă:Ex. nr. 9,10 pag. 14(compendiu)

-Identifică daca are loc: comunicare verbala/pparaverbala/ nonverbala

Data:14 sept 2017

Activitaţi de invatare: (pag. 14-Compendiu)

 Crearea de contexte pentru diferite acte de limbaj

- acţiuni exercitate cu ajutorul cuvântului, care implică prezenţa a doua persoane

- acţiuni exercitate cu ajutorul cuvântului, care implică prezenţa a doua persoane

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-A

Data:18 sept 2017

Activitaţi de invatare: (pag. 1-Compendiu)

 Identificarea cuvintelor necunoscute

Tema pentru acasă: 10/ p 15

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-A

Data:19 sept 2017

Activitaţi de invatare: (pag. 1-Compendiu)

 Identificarea cuvintelor necunoscute

Tema pentru acasă: Realizează un desen inspirat de versurile poziei

Părul mi-este de talaj, Asta-s eu, eşti mulţumit ?

1..Precizează sensul cuvintelor subliniate.

Părul mi-este de talaj, Asta-s eu, eşti mulţumit ?

1..Precizează sensul cuvintelor subliniate.

Părul mi-este de talaj, Asta-s eu, eşti mulţumit ?

1..Precizează sensul cuvintelor subliniate.

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-A

Data:20 sept 2017

 Precizarea emotiilor pe care le-a trezit lectura textului

 Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.

1.Ce emotii ti-a trezit lectura textului?

 Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.

1.Ce emotii ti-a trezit lectura textului?

Fisă de lucru Stefanescu Alexandru

 Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.

1, Rescrie primele patru replici.

 Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.

1, Rescrie primele patru replici.

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-A

Activitaţi de invatare: (pag. 15-Compendiu)

 exerciţii de lecturӑ a unor texte în versuri, de recitare

 texte literare în versuri

Tema pentru acasă:Ex. nr.9 pag. 15(compendiu)

Activitaţi de invatare: (pag. 16-Compendiu)

 exerciţii de lecturӑ a unor texte în versuri, de recitare

 texte literare în versuri

Activitaţi de invatare: (pag. 17-Compendiu)

 exerciţii de lecturӑ a unor texte în proză

 texte literare în versuri

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-A

Activitaţi de invatare: (pag. 18-Compendiu)

 Exercitii de identificare a claselor morfologice : substantiv, adjectiv,pronume,verb.

Tema pentru acasă:exercitiul 9/pag18