Observarea corpurilor din sistemul solar

1. Luna 2. Planetele:

Instrumente mici si medii - Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn Instrumente medii si mari - Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun

3. Asterozii 4. Cometele 5. Fenomene ce implica corpurile din sistemul solar ocultatii, eclipse

Generaliti
Aproape toi nceptorii sunt dezamgii de diametre minuscule ale planetelor. n comparaie cu Luna, toate planetele au un diametru foarte mic. Singurele planete ce pot fi observate cu detalii destul destul de fine sunt: Jupiter, Saturn, Marte i, uneori, Venus. Planeta Mercur Venus Marte Jupiter Saturn Uranus Neptun Diametru minin 4,6 9,9 3,5 30,5 14,7 3,3 2,2 Diametru maxim 12 64,5 25,1 49,8 20,5 3,7 2,4

Planetele nu sunt vizibile oricnd. Pentru a le observa trebuie cutrate momentele cele mai favorabile. n cazul planetelor interioare aceastea sunt elongaiile maxime, estice i vestice. n cazul planetelor exterioare momentele favorabile sunt opozitiile. Instrumentele La observarea planetelor pot fi folosite diferite tipuri de instrumente astronomice. Preferate sunt refractoarele (lunetele) cu focala lung. Regula este simpl: cu ct diametrul obiectivului este mai mare cu att se observ detalii mai fine. Ocularele trebuie s fie de cea mai bun calitate, fr distorsiuni. Cele mai bune oculare planetare sunt cele orthoscopice. Pentru mrirea distanei focale se poate folosi o lentil barlow (de 2x sau 3x).

Turbulena atmosferic Al doilea lucru ce mpiedic observarea planetelor (pe lng poziia lor pe cer) este turbulena atmosferic. Micarea maselor de aer din atmosfera face ca uneori planeta s devin neclar. Cnd este turbulena mare Turbulena este cea mai mare la orizont, cnd privim printr-un strat mai gros de atmosfer. Turbulena este mai mare dac observaiile se fac de pe ciment, pentru c acesta reflect cldura. Turbulena este mai mare n serile cu cer senin, sticl Turbulena se amplific odat cu mrirea grossismentului Cnd este turbulena mic Turbulena este cu att mai mic cu ct nltimea deasupra orizontului este mai mare Turbulena este mic n serile de var, pcloase Turbulena este mic dac observm de pe iarb Turbulena instrumental Pe lng turbulena atmisferic mai exista i o turbulen datorat micrii maselor de aer din tubul instrumentului. Aceasta poate fi redus dac instrumentul este lsat afar cel puin 30 de minute, s se rceasc.

Instrumentele cu tub deschis se rcesc mai repede. Luna

Observarea Lunii se face fie sporadic, fie cautand sa observi anumite detalii, viziblie numai in anumite momente ale lunatiei. Observarea sporadica se face de catre toti cei ce au un instrument astronomic, dar nu aduce decat satisfactia observarii unor cratere si cateva forme de relief mai inportante. Cea care aduce satisfactii este observarea sitematica a anumitor detalii foarte fine, in diferite momente ale lunatiei, de-a lungul unor luni sau chiar ani. Rareori se pot observa modificari pe suprafata prafuita a satelitului nostru, dar se pot verifica observatii ale altor astronomi amatori. Desigur, colaborarea internationala este obligatorie si ea se poate face foarte usor. Iti trebuie numai interes pentru domeniu si pasiune. Luna, satelitul natural al planetei noastre, este unul dintre cele mai fascinante obiecte de observat. Nu conteaza marime instrumentul cu care se observa: poate fi un binoclu sau o luneta de 40-50mm diametru. Conteaza ca instrumentul sa fie pus pe un trepied. Luna are un diametru aparent, foarte mare, in comparatie cu planetele, ce masoara 30' (1/2 grade). Doar Soarele mai are un diametru aparent asa mare. Luna sufera foarte multe modificari in timpul rotirii sale in jurul Pmantului, modificari ce sunt observabile usor. In timpul unei rotatii complete in jurul Pamantului,

Luna ne arata doar jumatate din suprafata ei, asta datorita egalitatii peroadei de miscare in jurul axei proprii si in jurul Pamantului. Datorita uner balansari a astrului putem vedea cam 59% din toata suprafata.De-a lungul intregii rotatii in jurul planetei noastre, numita lunatie (29.5 zile) putem vedea cum diferitele detalii de pe suprafata ei, craterele, muntii, etc., arata diferit, datorita iluminarii diferite a Soarelui, adica datorita jocului de lumina si umbre. Datorita luminii si umbrelor percepem in relief (3D) suprafata lunara. Relieful lunar se observa cel mai bine cand Luna nu se afla in faza de Luna Plina.Doua notiuni ce trebuie retinute sunt: marginea discului lunar se numeste limb. Regiunea unde se desparte regiunea luminata de Soare de regiunea in intuneric se numeste terminator. Pe terminator se observa cel mai bine relieful lunar. Cum acesta inainteaza de la ora la ora, puteti vedea ceva diferit mereu. Acolo umbrele lasate de formatiunile lunare sunt cele mai lungi. Tot acolo se afla regiunea de pe Luna unde rasare Soarele. Ce putem observa pe Luna? In primul rand, privita cu ochiul liber sau cu un binoclu, cele mai predominante regiuni sunt cele de culoare gri-inchis sau maroniu. Aceste regiuni (21 la numar) se numesc marile lunare. Desigur ca pe Luna nu exista mari si oceane ce mustesc cu apa. Numele lor a fost dat acum sute de ani cand nu se cunostea nimic despre suprafata lunara. De fapt marile lunare sunt regiuni acoperite cu lava. Din cauza lavei uscate ele reflecta mai putina lumina decat regiunile stralucitoare, stancoase. Pe luna a exitat activitate vulcanica acum 3,8 miliarde de ani. Cum majoritatea craterelor sunt mai vechi de 3.8 miliarde de ani, se observa ca suprafata marilor nu are multe craterer, lava acoperindu-le. Cu timpul observatorul se va obisnui cu numele acestor 21 de mari: cea mai mare asemenea regiune a primit numele de Oceanus Procellarum (Oceanul Furtunilor) si se afla in partea de vest a Lunii; tot acole veti gasi Mare Humorum (Marea Umezelii), Mare Imbrium (Marea Plolor), Mare Nubium (Marea Norilor). Mare Cognitum (Marea Cunoasterii) si Mare Insularum (Marea Insulelor) se afla situate la marginea Oceanus Procellarum. Mare Vaporum (Marea Vaporilor) si Mare Frigoris (Marea Frigului) se afla mai la nord. Partea de est a Lunii contine cateva mari: Mare Fecunditatis (Marea Fecunditatii), Mare Nectaris (Marea Nectarului), Mare Serenitatis (Marea Serenitatii) si Marea Traquilitatis (Marea Linistii). La marginea limbului lunar se gaseste Mare Crisium (Marea Crizelor). Un tabel cu marile existente pe Luna la dreapta. Poate observati ca Oceanus Procellarum se afla in partea de vest a Lunii, cand el se afla in stanga discului lunar. Asta pentru ca coordonatele selenografice se masoara ca si pe Pamant. Vazute din afara aceasta sunt inversate in oglinda. Mai exista cateva mari ce se observa mai rar fiind la marginea limbului: Mare Australe (Marea Australa), Mare Marginis (Marea de pe Magine), Mare Orientale (Marea de est) si Mare Smythii (Marea lui Smith). Mai exista si cateva mari foarte mici : acestea sunt Mare Anguis (Marea Sarpelui), Mare Humboldtianum (Marea lui Humbolt), Mare Spumas (Marea Spumelor), Mare Undarum (Marea Valurilor). Se observa ca partea de est a Lunii are mai putine mari. Drept pentru care cand Luna se afla in faza de Prim Patrar este mai stralucitoare. Urmatoarele regiuni ce pot fi observate (si care sunt predominante) sunt cratere lunare. Sunt ramasitele impacturilor Lunii cu asteroizi si meteoriti marei. Sunt niste gauri imense in suprafata Lunii ce au in centru un munte si margini muntoase inalte. Acesta este un crater clasic.

Desigur ca exista multe feluri de cratere: exista cratere relativ noi ce sunt doar o gaura in solul lunar; exista cratere ce au fost umplute de lava - fundul acestora este foarte lin si nu sunt cratere mari pe el; alte cratere sunt erodate si acoperite de alte cratere, in special in emisfera sudica a Lunii. Cum majoritatea craterelor mari au nume proprii este bine da stiut ca aceste nume sunt date de Uniune Astronomica Internationala, dupa oameni de stiinta, scriitori si alte personalitati decedate. In jurul unor cratere se pot observa raze luminoase. Aceste raze sunt ramasite ale exploziei ce a creat craterul si pot contine material din subsolul lunar. Acest lucru se observa mai ales la craterele ce sunt in regiune marilor, unde razele sunt foarte stralucitoare. Razele din jurul craterelor se obseva cel mai bine cand este Luna Plina. Sistemele de raze cele mai interesante se gasesc in jurul craterelor: Tycho. Copernicus, Aristarchus, Anaxagoras, Proclus. Alte forme de relief spectaculoase sunt muntii si lanturile muntoase. Muntii de pe Luna au primit numele unor munti de pe Pamant, asa ca sa nu va surprinda ca veti putea observa Muntii Carpati, Muntii Apenini, Muntii Alpi, s.am.d. Muntii lunari sunt foarte inalti, unlele piscuri atingand 4800 metri inaltime. Muntii se observa cu ajutorul unui instrument modest. Mai jos este data o lista a muntilor. Cateva vai sculptate in solul lunar de lava pot fi urmarite prin instrumente mici si mijlocii. Pe langa acestea puteti gasi cateva zeci de mici vai ce au primit numele de rimae. Aceste rimae pot fi observate in instrumente peste 80 mm diametru, la putere mare. Nu ratati Vallis Alpes sau Valles Rheita. Cateva disconituitati a suprafetei lunare, denumite rupes, pot fi detectate in instrumente. Sunt foarte spectaculoase de urmarit. Cele mai interesante sunt Rupes Altai si Rupes Recta. Mai sus au fost descrise doar cateva dintre obiectele ce pot fi observate pe suprafata satelitului nostru cu ajutorul instrumentelor noastre. Programe speciale Domurile lunare Aceste formatiuni de origine vulcanica sunt foarte greu de observat, fiind vizibile numai in anumite momente. Din cauza inaltimii foarte mici, numai cand razele Soarelui cad razant domurile lasa o umbra fina si pot fi observate. Reegiuni in care se gasesc domuri: CAUCHY Omega si Tau, ARAGO Alfa si Beta, KIES Pi , N. HORTENSIUS - MILICHIUS Pi, GRUITHUISEN Gamma si Delta, MARIUS hills, GAMBART C, BEER, CAPUANUS Fenomene tranzitorii Emisii de gaze din susbsolul lunar. Au fost observate foarte rar, problema nefiind inca elucidata. Observarea se poate face in doua moduri observarea Lunii in general si raportarea fenomenelor ciudate observarea sistematica a anumitor regiuni Studii topografice Adica studierea in detaliu a regiunilor lunare. Se fac desene sau forografii (preferabil). Se pot observa urmatoarele forme de relief lunare: cratere, cratere cu raze stralucitoare, cratere cu halouri intunecate, regiuni selectate special de catre diferitele organizatii.

Observatii lunare ce pot fi valoroase pentru astronomi: masurarea inaltimilor muntilor masurarea inclinarii pantelor descoperirea doumurilor lunare - numai pe imagini cu inalta rezolutie descoperirea vailor lunare - numai pe imagini cu inalta rezolutie studii fotometrice ale diferitelor regiuni se folosesc filtre colorate

Planetele
Observarea planetelor inca mai poate aduce cateva contributii in astronomie planetara, daca este facuta cu instrumente medii si mari (de la 150mm diametru in sus). In comunitatea astronomica internationala au aparut organizatii ce se ocupa cu colectarea observatiilor facute asupra planetelor de catre astronomii amatori. Cea mai cunoscuta asociatie este ALPO (Association of Lunar & Planetary Observers). Este impartita pe sectiuni, fiecare sectiune studind cate un corp ceresc (sectiunea Lunara, Solara, Marte, Saturn, etc.). Mercur planeta cea mai putin studiata Este planeta observabila cel mai greu nu se indeparteaza la mai mult de 27 grade de Soare, elongatiile venind odata la 1 luna si 9 zile. In momentul elongatiilor Mercur se observa in faza. Atunci planeta se observa timp de maxim 2 ore, de cand devine vizibila pana cand apune. Se foloseste in mod curent observarea pe timpul zilei a acestei planete. La o prima vedere nu exista detalii pe suprafata planetei, dar folosind, filtre acestea devin vizibile. Cel mai bun filtru pentru observarea planetei este filtrul de culoare portocalie. Filtrul de culoare rosie este folosit de cei ce privesc prin instrumente mai mari de 30 cm diametru. Venus atmosfer cu detalii Venus se indeparteaz aparent de Soare la maxim 47 grade. Este momentul elongatiei maxime, cand se observa planeta pe jumtate. Datorit strlucirii mari Venus poate fi observat cu succes n timpul zilei, sau nainte i dup apusul Soarelui. Ca o regul, nu se observ planeta cnd are o alitudine mai mic de 20 de grade deasupra orizontului. Cea mai buna perioad de observare este nainte i dup rsritul Soalelui. Dar observatia nu trebuie prelungit pn la miezul zilei pentru c creterea temperaturii duce la mrirea turbulentei atmosferice. Detaliile observate pe atmosfera sunt controversate, existnd situatii in care s-a observa planeta simultan de ctre doi astronomi, cu instrumente asemntoare i s-au observat detalii diferite.

Observarea detaliilor reale din atmosfer se poate face numai de o echip coordonat. Diametrul minim recomandat pentru observarea lui Venus este de 15,2 cm. Din cauza reflectivitatii mare a atmosferei numai prin filtrele colorate se pot observa detalii. Filtrele folosite sunt: albastru i violet (pentru observarea norilor); rou, galben i verde pentru observarea detaliilor din regiunile polare. Se folosesc si filtre UV i IR. Programe de observarea planetei Venus: observarea vizual a detaliilor din atmosfer desenarea detalilor din atmosfer observarea regiunii neluminate de Soare uneori se poate observa observarea neregularittilor terminatorului observarea efectului Schroter dihotomia (jumtatea de faz) se produce cu ntrziere fa de elongatie

Marte detalii odat la 2 ani Planeta ajunge la opoziie odata la 2 ani i 6 luni. Atunci diametrul planetei este cel mai mare, putnd atinge i 25 (cum s-a ntmplat n august 2003). Marte, mpreuna cu Mercur este planeta la care se pot observa detalii pe suprafa. Uneori sunt vizibili i nori, dar numai prin filtre colorate. Ce putem observa pe Marte: calotele polare se pot observa calotele; acestea se micoreaz sau se mresc n timpul unei apariii pete galben-portocalii deerturile mariene regiuni nchise la culoare - regiunile muntoase de pe planet munii marieni se pot observa 4 muni martieni: Olympus Mons i ali trei muni din apropiere NPH i SPH North Polar Hood i South Polar Hood nori din cristale de gheat aflai deasupra polilor marieni Diferii nori din atmosfer norii se pot observa numai prin filtre colorate i apar la limbul planetei Furtunile de praf furtunile de praf apar la nceputul toamnei mariene i pot acoperi toat planeta Se folosesc filtre de culoare rosie, protocalie (pentru detalii de suprafa) i albastr (pentru nori). Sateliii lui Marte Cei doi satelii ai planetei nu pot fi observai vizual prin instrumente mai mici de 30 cm diametru. Pentru a-i putea observa este nevoie ca ei s fie la cea mai mare deprtare unghiular de planet. Phobos are magnitudinea 13, iar Deimos 14,15. Phobos se ndeprteaz la maxim 16 de limbul planetei, iar Deimos la 51. Sateliii se vd mai bine dac se oculteaz planeta cu ceva. Jupiter planeta astronomilor amatori Planeta la care se pot observa cele mai multe detalii este Jupiter. Prin orice intrument ai privi, pot gsi detalii interesante. Atmosfera lui Jupiter se misc foarte repede, a.. aproape niciodat nu vei vedea aceeai imagine prin telescop. Norii sunt mprii n dou regiuni (numite sisteme). Primul sistem fare o rotaie la 9 ore 50,5 minute, iar al doilea odat la 9 ore 55,7 minute. Majoritatea detaliilor fac parte din sistemul II, din sistemul I facnd parte regiunile ecuatoriale. Cei ce doresc s observa planeta, trebuie s faca observaii des, pentru a se obinui cu detaliile din atmosfer. Unul din modurile n care putei observa planeta este s o desenai. Exist formulare pe care este trecut discul planetei, precum i alte informaii. Pe acest formular se deseneaz planeta.

Se incepe cu trasarea detaliilor mai mari, cum ar fi benzile ecuatoriale, pata roie (dac este). Apoi se terc detaliile mai fine. Desenul trebuie nceput cu marginile discului (cu detaliile aflate pe limb). Un desen de-al planetei trebuie facut in maxim 20 de minute. Dup 20 de minute devine observabil micarea atmosferei. Treceri la meridian

Cele mai valoroase observaii sunt cele in care se observ timpul exact cnd anumite detalii trec la meridian. Din aceti timpi se pot determina micrile proprii ale detaliilor din atmosfer. Momentul trecerii la meridian trebuie determinat cu o precizie de 30 de secunde. Nomenclatura detaliilor vizibile pe planet

La o prim privire se observ un disc mare pe care se disting dou benzi transversale, paralele. Acelea sunt benzile ecuatoriale: SEB i NEB. Mai exist i banda ecuatorial EB. ntre aceste trei benzi se afl alte benzi mai mici, fiecare cu denumirea ei (vezi nomenclatura lui Jupiter de mai jos).

Pata Roie

Cea mai mare furtun de pe Jupiter, observat de peste 300 de ani, se numete Marea Pat Roie. Aceasta se poate vedea prin instrumente mai mari de 80mm diametru. De mult vreme culoarea acestei pete nu mai este rosie. Pentru a o vedea trebuie s stii momentul cnd se afl n direcia noastr. Pentru asta exist multe metode: un program de astronomie, diverse reviste de astronomie, revista Vega. Noua Pat roie Red Jr. (ovalul BA)

De ceva timp se observ un oval de culoare alb numit ovalul BA. Acesta a devenit rou la inceputul anului 2006. Se poate observa in vecintatea petei roii.

Filtre colorate

Ca la orice planeta, unele detalii se vd mai bine prin filtrele colorate: Pata Roie i benzile mai ntunecate se vd mai bine prin filtrele albastre; filtrele roii sunt folosite la scoaterea in evidena a furtunilor aflate pe banda sudic a NEB; pentre regiunile polare se pot folosi filtre galbene. Dansul satelitilor

Cei patru sateliti ai planetei se pot observa foarte uor prin cele mai mici intrumente. Fiind prea mici nu putem vedea detalii pe suprafa. Dar putem observa micarea lor. n mod regulat sateliii intr i ies de pe suprfaa planetei, sau dispar i apar din spatele discului lui Jupiter. Este foarte interesant s obsevm aceste fenomene. Pentru a afla cnd sunt vizibili sateliii se folosesc programe de astronomie. Prin instrumente mai mari de 200mm, i cnd turbulena este mic, se pot observa diametrele aparente ale sateliilor. Singurul satelit care nu particip la aceste disparitii si tranzite este Callisto. Dar, incepnd cu 2008, vom putea observa i pe Sallisto cum dispare sau apare. Fenomenele mutuale

Odat la 6 ani, cnd orbitele lui Jupiter i a Pamantului sunt coplanare, stateliii se oculteaza unul pe altul i dispar unul n umbra altuia. Aceste fenomene in aproape 1 an. Este de mare folosin s se determinte momentele exacte ale acestor fenomene. Ultima perioad cu fenomeme mutuale a fost in 2003. Saturn planeta cu inele Saturn este cea mai frumoas planet dar asta nu nseamn c este i cea mai uor de observat. Discul su nu depete 21, iar inelul este de dou ori mai mare (mai mic dect diametrul aparent al lui Jupiter). Dar, cu un telescop de minim 100 mm diametru se pot observa ceva detalii. Sunt vizibile prin intrumente mici, dar este nevoie de un instrument de peste 80 mm diametru ca s le putei observa separate de discul lui Saturn. Marginile discului sunt mai nchise la culoare, iar umbra discului pe inel se poate observa uor. Uneori se vede i umbra inelului pe disc. Aceasta i schimb poziia odat la 6 luni. Pe inele se pot observa cateva detalii: n primul rnd este vizibil diviziunea lui Cassini. Aceasta desparte inelul n dou: inelul A (exterior) i inelul B. Acum se poate vedea i diferena de culoare dintre cele dou inele: inelul A este mai nchis la culoare dect inelul B. Pe discul planetei se pot observa benzi de diferite culori, la fel ca i pe Jupiter, dar sunt mult mai vagi dect cele de pe Jupiter. Printr-un instrument de peste 200 mm, dintr-un loc cu turbulen mic, se pot observa detalii foarte fine: devine vizibil diviziunea lui Encke, devine vizibil inelul C.

Cu instrumente mari se pot observa eventualele furtuni din atmosfera lui Saturn. Acestea sunt rare dar atunci cand apar au culoarea alb, fiind destul de uor detectabile. Odat la 30 de ani se produc eruptii majore n atmosfer. Odat la 14 ani se poate observa terecerea Pamantului prin planul inelelor. Atunci pentru cateva zile, inelele nu se observ. Fenomene mutuale - Phesat

Odat la 15 se pot observa fenomenele mutuale ale satelitilor lui Saturn. Ultimele fenomene s-au produs n 1995. Satelitii

Prin instrumente mici se observ doar 1 satelit: Ttitan. Acesta are magnitudinea 8,4. Prin instrumente mai mari se pot observa maxim 6 sateliti. Uranus Planeta Uranus se observ ca un disc foarte mic. Numai cu instrumentele de peste 300 mm diametru se pot observa uneori variaii n atmosfera planetei. Tot cu un instrument mare se pot observa 4 satelii: Ariel, Umbriel, Titania i Oberon. Acetia au magnitudinea 14. Sateliii se observ numai n mimentul elongaiei maxime de planet. Neptun Pe minusculul disc al lui Neptun nici un detaliu nu este vizibil. Se poate observa satelitul Triton, la magnitudinea 13,5, la o disttan maxim de 16. Ocultatii ale Lunii cu stele Ocultatii

Luna acoper stele n drumul ei pe cer. Uneori aceste stele sunt strlucitoare i dispariia lor se poate observa. Aceste fenomene se observ tiind exact momentul de apariie i dispariie a stele. Cea mai importanta observaie care se poate face este s se stabileasc dac steaua este dubl. Ocultatii razante

Ocultatiile razante sau graze se petrec atunci cand o stea trece - razant - pe lnga regiunile polare lunare si este ocultata de varfurile reliefului mai inalt din zona

10

respectiva. Steaua dispare si reapare de mai multe ori (pana la 10-20 ocultatii foarte scurte) in mai putin de cinci minute. Fenomenul este nu numai spectaculos dar are si implicatii stiintifice deosebite deoarece permite, prin masuratori, determinarea topografiei reliefului selenar. Pare surprinzator dar desi deja parcelele de "sol" lunar sunt scoase la vanzare, detaliile reliefului lunii din zona de granita catre fata sa nevazuta nu se cunosc inca suficient de bine. Putinele date de la "fata locului" care au dat nastere unu profil mediu lunar pe care noi il cunoastem din asa zisele "harti Watts" sunt construite prin anii 60 din fotografii luate de pe sondele lunare. De atunci, imbunatatirea profilului selenar a fost facuta prin mii de observatii facute de catre amatori la ocultatiile razante. Observarea ocultatiilor razante este importanta deoarece POATE si CHIAR ADUCE date folositoare din punct de vedere stiintific. napoi pe Pamant, zona de pe sol de unde se vede o ocultatie razanta este foarte ingusta, intr-o prima aproximatie egala cu cea a reliefului selenar asa dupa cum se poate vedea si in imaginea alaturata. Pentru ocultatii razante pe limbul lunar sudic, unde muntii selenari sunt ceva mai inalti, fasia de pe sol (Pamant) de unde se pot vedea ocultatii multiple = fasia de graze, are latimea de 3 - 4 km. Pentru ocultatiile razante pe limbul nordic, latimea fasiei de graze este doar de 1-2 km datorita faptului ca muntii sunt mai scunzi in preajma polului nord lunar. Acest fapt se este valorificat la observatiile de graze prin amplasarea a cat mai multi observatori aliniati perpendicular pe fasia de graze la distante egale. Rezultatele obtinute difera in functie de locatia persoanei respective astfel incat cei aflati la limita nordica vor vedea steaua in permanenta iar cei aflati la limita sudica vor vedea steaua ocultand Luna. Pentru cei aflati intre cele doua puncte, observatiile vor fi constituite dintr-un sir de aparitii si disparitii ale stelei in mai putin de 5 minute.

Ocultaii ale Lunii cu planete Aceste ocultaii sunt foarte rare, dar uor de observat. Nu au valoare tiinific. Observarea asteroizilor Exista peste 200.000 de asteroizi descoeprii. Ce putem observa la ei? Observaii se pot face in dou sensuri: fotometrie i astrometrie. Prima se poate face vizual i exist civa amatori ce se ocup cu treaba asta. Se observ satelitul, la alegere, i i se determin magnitudinea. Apoi se compar magnitudinea observat cu cea calculat. Astrometria se face numai cu camere CCD i const n determinarea poziiei, cu precizie foarte mare, a poziiei asteroidului. Din aceste poziii se calculeaz o orbit mai bun a acestuia.

11