:'.

t'

:ti,;*ffr

MINISTERUL MUNCII $I PROTECTIEI SOCIALE

Departamentul Protecfiei Muncii

Institutul Nafional

de Cercetare - Dezvoltare pentru

Protecfia Muncii

I
t

'

PRIMUL AJUTOR

i
3 3

LA LOCUL ACCIDENTULUI

9
9

9 0
.0
r0

ll

il
T2
{-1

13

+3

t-

. "'
-

--

-*.

'"i',
..lrih

-*".-

1"..
,1,

. I
.

*l*

Fis

zes.e'

.-

" ",.;1 ,"j

,4. ::.":, 9 +.

t"'

CUPRINS

INTRODUCERE..
Partca

PRINCIPil GENERALE
I

Capitolul

PRINCtPil GENERALE DE ORGANTZARE A ACTTUNn,OR DE PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI................

L I Salvatorul - oricare cettrtean ?..................... 1 .2 Organizarea primului a.jutor.............. L3 Conduita salvatorului in cazul producerii unui accidcnt.. I .4 Acfiunile salvatorului.....

Partca a Il-a

PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDBNTTJLUI

STOPUL
2.1 Cenera1ititi..................... 2.2 Sernnele tulbulirilor rcspiratorii...... 2.3 Respira[iaar-tificia1d.......... 2.3.1 Faz.e de interven{ie. 2.3.2 Metodc dc rcspira.tie artificial6........ 2.3.2. I Mctotlc direc1o.............

Coordonatorul lucririi:

dr.ing.Alexandru Darabont'

Capitolul 2

R8SPIRATOR.....................

. . ............

I I
I

............
......... ....

.. ......... I

Colectivul lucrtrriir

dr. Ileana Grigoriu

psih. Mihaela Seracin

2.3.2.2Metode

2.4. Secven{ele respiratiei artificialc (nrelodc

indirccte.......... dircctc)........... (RCR}.......

........... I ..............................2 ................2 ................ l

.. ......... ...

ing. Viorica Petreanu ing. Dragu Iavorschi

Capirolul

3.1 Indicalii 3.2 liar,e dc intervcn{ic. 3..1 Secven{cle RCR............... 3.3.1 CAnd existl un salvator...........

REANIMAREA Cl,RD|O-RESPrI{ATOnIE

. . .. .l . .... : ,.... ............ ..

.1.1.2 CAnd exista $i un salvatrrr dc rezervh. 3.3.3 Cdnd existd doi ...............'l 3.3.4 Ciind existi doi salvatori gi victirnci i s-a acordat dc.ja un priru

salva1ori..........

Capitolul 4

...... ..........3 ,ajutor'............. orlsTRUcTrA cArLoR R8SPrRATORil.................. ... . .......'i 4.1 Cenera1ititi..................... . ........... l

4.2 Scmnclc obslrucIiei rcspiratorii......

4.2.

Obstruc{ia par{ial5 a cdilor lcspirakrrii.

1l

a cf,ilor rcspira{orii 4.3. Mancvrcle dc prirn ajut.or.............. 4. 3. I Conrprcsi i (apdsdri) abdominalc (nranevra Hci rnl ich )........ 4. 3. 1 . 1 Apdsarea abdominald-victinra con$tientd. stiincl in pir,:ioulr sau aiezat....... 4.3.1.2 Apasarea abdorrinalh-victinra irrcorrgtienti. a$ezatar pc spatc .... 4.3. I .3 Apdslri atrdorlinalc autoadnri n istra{c..................... 4.3.2 Cornpresi i (apdsari) po torace......... 4.-1,2. I Apdsiri pc toracc - victima con;;ticnti, st/intl in picioulc

4.2.2 ObstrucJia completi

sau a$ezat.......

Capitolul

-5

Capirolul 6

.,..'., l{

''''''l(
Capitolul 9
Capirolul.T 9.1

IrttACl'tJRI.. Gcnera1itirti...................... !).2 l)revcrrire:a liaciurilor...... 9..i'f'ipurirlc ll'aclt'ri....... t).,1 Scrrrrrc 5i sirnpl'rme.... 9.5 f)rirnul ujutor-iir 1iactrrn............ 9.5.1 llcguii gcnclitlc.......... ').5.1 l{ctlut't'rc,r lrltclrrtii........ 9.5.4Atelc......

........... . ..l(
....... .............. . l('
.

... l(
r

....

....

lr . .. i

9.5.3 Utiliz-alcu ftgilor qi a barttlajclol lrt itnol.ilizitrca ltitclttrilor .........

Capirolul tl

.. ...... .. I 9.6 Proccduri dc prinr ajutor in tlivcrsc 1racluri..................... . ...... ..... I 9.6.1 Fjracturilcclaviculci........ ....................... I 9.6.2 Fracturilc omoplatului..".. ....... I 9.6.3 lrracturilc hunterusului.... . ............................... 9.6.4 Fracturile clin zona cotului............. . ...... I ' 9.6.5 Fracturile dc radius gi/sau cubitus.. 9.6.6 lrracturilc inchcicturii rniinii (purlnului)............... .............................. I .... ........ . . ..... l. 9.6.7 liracturilc miinilor........... ,.. ...... l. 9.6.ti Fracturilc de bazin (pelvis)............ ........................ l. 9.6.9 Fracturilc dc 1brnur..........
I i I

....

.. .. I .......II

.. l( .. .. I( .l'
i

9.6.

l0Fracturilcdinz-onagcnunchiului... I Irracturilc dc tibic gi/sau pcroncu. 9.(r.12 Fracturil!: gleznci......... 9.6.13 Fractulilc labci picioru1ui....................
9.6. I

........ l. . .... l.
..........................
I
I

.............. ......,...

Capir0lul l0

TRAUMATISMELE TORACELUI

(PIEPTULUD....( . ...... I28 Genera1itd1i...,.................. ........129 10.2 Semne qi simptome..... ............. 128 10.3 Primul a.jutor.............. ............ l2tl 10.3. I Traumatismelc pcnetrante................... ........................ l29 10.3.2 Traumatisrnele produsc de explozii... ......................... 130 10.3.3 Fracturile de coaste...... ....................... I 30 10.3.4 Fracturile multiplt: alc toracelui.... ...... 130 I 0.3.-5 Fracturile slernului ............................ I 3
l0.l
I

Capitolull3

LEZ\,IL8OCH1LOR.....................
I

14.5

13.3

3.2 Prevenirea lcziunilor ocu|arc............ Tipuri dc accidcntc I 3.3.1 Corpi strdini in 13.3.2 Ulceralii qi 13.3.3 Enuclearea globului ocular din 13.3.4 Arsuri

.. l4.s

................. l'46 ocu1arc............ . .. . .. 146 tlchi................. ... . .... ... ... . .. l4tt lovituri...... .......... 149 orbiti.............. ........................ 149 ocu1are............ . ............ .... 149 13.3.4. I Arsuri chimice
13.3.4.2 Arsuri provocate dc surse de

Capitohrl

ll

cllduri

(arsuri termicc)..........

l5l

TRAUMATTSMELB CAPULUt $t ALE COLOANET

VERTE8RALE..................... ...... 132 I l. I Genera1itdti..................... ....... 132 I 1.2 Trarrnratisntclc capului... ......... 132 I 1.2.1 Fracturilecranicnc....... ...................... 132 ll.2.l.l l-ocaliziri........ .......................,. 132 ll.2.l .2Semne............. ........................... 132 11.2.1.3 Prirnul a.jutor... ........................... 133 I 1.2.2 Como{ia cerebrali gi presiunea intracraniand... .......... 134
.................134 11.2.2.2 Primul ajutor... ......................... l3-5 I 1.3 Traunratismele coloanei vcrtebrale........ ........ 135 I 1.3.I 'lraumatismele coloanei vertebrale cervicale......... ..... 135 | 1.3.1.I Mod de produccre........ ..... ........ l3-5 I1.3.1 .2 Primul ajutor... ............................ 136 I 1.3.2 Traunratisme lc coloanei vcrtcbralc in zoncle toracicd gi/sau 1ontbar5........... .............137 I1.3.2.1 Mod de producerc........ ............ l3'7 I 13.2.2 Senrne qi simptome........ ........... 138 I 1.3.2.3 Primul ajutor.. .......................... 138

3.3.4.3 Arsuri provocate de o

lumini

puternicf, .............................. I 5 I

Capirolul l4

I1.2.2.1Diagnostic,semnegisimptome....."..

ARSURI........ l4.l Defini1ie, generalitd1i...... 14.2 C1asificare...................... 14.3 Efectele qi complicafiile arsurilor.......... 14.4 Primul ajutor.............. 14.4.1 Primul ajutor in arsurile termice............ 14.4.2 Primul ajutor in arsurile chimicc......,.... 14.4.3 Primul ajutor in arsurile elcctrice.......... 14.4.4 Arsurile cauzate de radia1ii........ CALDURA... l5.l Genera1ititi..................... 15.2 Prevenire.

.........152
......... ....... ........ ... .......
152
l-52

152
l-53

....................... 153

...................... 154 ..................... l-5-5 ........... l5-5

Capitolul l5

URGENTE MEDICALE DETERMINATE DE EXPUNEREA LA

........ 156 ........ 156 ."..... 156 15.3 Tipuri de urgen{e determinate de expunerea la clldurl.................................. 156 ...................... l-56 15.3.1 Crampele calorice....... 15.3.2 Colapsul ca1oric........... '.. ...'..'.'........... l-57 ...................... ... 158 15.3.3 $ocul ca1oric...1"........ .........'..'....."." 159 15.3.4 lnsolalia
................ I60 FRIG.............. ........ 160 Genera1ittrti...................... 16.2 Prevenirea vitimdrilor produse de frig.................. '. ......... .... l6l ......... l6l 16.3 Reguli gencrale de acordare a primului ajutor............... ....... ..... . . I62 16.4 Tipuri de accidente prin expunere la frig.......'....'. .... ... ... . .... . 162 16.4.1 Hipotermia.................. . ..... 162 16.4.1.1 Mod de producere........ ."... 163 16.4.1.2 Semne gi simptome........ 16.4.1.3 Primul ajutor...

Capirolul l2

TRAUMATTSM ELE MU$CHtLOR, LTGAMENTELOR

$l ALE
12.2

l2.l Genera1itd1i......................
12.3 Tiprrri de

ARTTCULAT[LOR............

...................

t4t

Capirolul l6

ACCIDENTEPRINEXPUNERELA
16.l

Prevcnirc. traumatismc I 2.3. I intindcrile rnusculare.. 12.3.1 .l Definilie, semne gi simptome........ 12.3.1 .2 Prirnul ajutor.. 12.3.2 Entorse1e.....................12.3.2.1 Defini1ie, semne 9i simptome........ 12.1.2.2 Primul a.iutor... 12.3.3 Luxaliile 12.3.3.1 Defini1ie, sernnc gi simptome........ 12.3.3.2 Prinrul ajutor...

....... l4l ........ l4l ............. 142 ....................... 142 .......... ....... 142 ........................ 142 ......................142 .............. 142
..................... 143

.....................143 ............ 143 .................... 143

6.4.3 Degerdturile "cronicc".

......161

Capitolul l7

ACCIDENTE DETERMINATE DE CURENTT.-T LECTRIC................,.. I 68

electrocut6rii... electrocutare................... 17.3 Primul ajutor..............

l7.l
GeneralitAti. Consecinfele
17.2 Accidente prin
I

..... 16g ....... 169 ............. 170 .............. 170

INTRODUCERE

electric...,...,.. lT.3.2Deterninareastirii accidentatului.

7.3.

Scoaterea accidentatului de sub influen{a curentulu .............................

Primul a-lutor in caz de accidentare trebuie sl fie acordat la locul unde s-a produs accidentul, de citre orice persoani care este pregltitf, pentru aceasta (salvator).
Asisten{a nredicali de urgenfl ocupA un loc special in ingrijirea rnedicall, trebuind si rezolve, prornpl ;i competent, cazurile care pun in pericol imediat viala bolnavului: accidente de muncd, dc circulalic sau casnice. hemoragii, afec{iuni acute cu dezechilibru respirator sau circulator etc. Pentru rczolvarea acestor cazuri, asistenta medicalf, de urgenfi se acordf, in trei etape diferite: - la locul accidentului sau imbolnivirii;

l7l

Capirolul l8

oTRAVtRt

ACC|DENTALE................... 18.I Generalittrg. Semne 9i simptome.... 18.2 Primul ajutor..............

I Mugclturi
I 9.

............ t74 ................ 174 ............. 175

capitorul

l9

MU$CATUR| DE ANtMALE. INTEPATURI $t MU$CATUR| DE |NS8CTE.....................

19.

in tinrpul transportului;
......... t77 ....... t77 ....................... 177 .................... t77 .................... t77 ............. I 7g ........................... l78 ................... 178 ........... 178 ................. 179 ......... t80 ........ lg0 ..................... 180 ......................... l8q
- in unitatile sanitare.

de animale...... Turbarea...................... l9.l.l.l GeneraliE1i..... 19.1.1.2 Primul ajutor.. 19. I .2 Mugctrtura de garpe veninos (viper4........... l9.l.Z.l Semne gi simptome........ 19.1.2.2 Primul ajutor.. 19.2 in{eplturi 9i muqcituri de insec(e........ 19.3 Alte mugcdturi........

LI

Pcntru llcrsonalul rnedico-sanitar, acordarea primului a.jutor la locul producerii unui accident sau unc inrbolnlviri acute constituie o obligafie profesional6. Toate unitatile sanitare sunt obligate sA acorde in permanenld asisten(d rnedicald de urgenfi. in cazu in care urgenfa depagegte competenta 5i posibilitllile locale ale unit6lii sanitare, bolnavul (accidentatul va fi transportat la altA unitate de specialitate, conlpetentl in reznlvarea urgen{ei respective.

Capitolul

20

ACVATICE... Inecul...... 20.1.1 Prevenire 20.1.2 Primul ajutor.............. 20.2 Accidente la scufundare.. 20.2. I Semne gi simptome.... 2O.2.2Primul ajutor..............
ACCIDENTE
20.1

in conformitate cu legislafia actuald de protec{ie a muncii (Legea Protecliei Muncii nr.90/199(r 5 N6rnrele Cenerale de Protectie a Muncii/I996) "obliga{ia de a asigura securitatea $i sdnhtate; angajalilor, in toate aspectele referitoare la munc5, revine conducdtorului unithlii. Obliga{iilc salarialilo in domeniul securitalii $i sdn6tatrii in munci nu vor alecta principiul responsabilitirtii concluchtorulrr unitAtii. in contextul responsabilitdlii sale, conducStorul unitltrii va luanr[surilc tehnice gi organizatoric, necesare pentru asigurara securit[1ii $i sanAthtii angaja{ilor" (NGPM art.7), implicit pentru organizare;
qi dotart:a punctelor de prim ajutor in cadrul unitalii.. De asemenea, in unitA$le

....... lB2
......................... 182 ......................... 183

cu riscuri profesionale, sunt organizate servicii medicale de irrtreprindele,

ir

Partea a

III-a

TRANSPORTUL ACCIDENTATTLOR

al clrorobiectiv intrdgi "acordareaajutorului medical incazdeaccidentesauimbolnlviri acuteir timpul activitatii" (NGPM art. I 8).
scopul asigurdrii primului ajutor la locul de muncd, serviciile medicale 9i de protectie a nrunci trebuie: - sA cunoascA competentele unrane gi toate mijloacele tehnice disponibile pentru a aclion eficace in cazul producerii uhui accident de muncf, 9i pentru a lirnita consecinfele sale;

Capitolul2l TRANSPORTULACCIDENTATILOR..... ....... t85 2l.l Principii generale..,....... .......... 185 2l .2 Scoaterea victimei de la locul accidentului.... ......................... I 86 21.3 ASezareaaccidentatului. ......... 189 2 I .4 Ridicarea accidentatului de la so1.......... ........ 190 2 .5 Transportul accidentati1or...................... ........ 192 2l .6 Alegerea vehiculului de transport.... .............. I 96
1

in

- s6 informeze gi sf, sensibilizeze salariafii in ceea ce privegte notiunile de risc Ai de pcricc (de aici, importanla ac{iunilor de recunoagtere gi de prevenire a riscurilor/pericoleltr profesionale);

BIBLIOGRAFIE

(selectivd)..

......:.................

............. lg7

sA formeze salvatori care sd intervind rapid gi eficace in acfiunile de urgenld la locul munci, pdnl la sosirea echipelor de specialitate.

Aceste dispozi{ii se

referi atet la unitlfile medicale de stat, cdt gi la cele particulare.

in

acest context, lucrarea de falL reprezinti un-material ajutltor, un ghid, pebaza ctrruia sd poati fi asigurate instruirea generall a salaria(ilor-salvatori gi formarea unor deprinderi practice corecte de acordare a prinrului ajutor la locul accidentului.

Desigurcdinpromovareasecuritaliigislndtaliiinmunc6primeaztrac{iuniledeprevenire, deasigurare condilii in desfdgurarea procesului de muncd, dar pentru a limita efectele unui accident, este necesar sI se aibl in vedere Ei acest tip de instruire.
a celor mai bune

La problemele cuprinse in aceasttr lucrare, trebuie s[ se adauge informarea lucritorilor privind riscurile de accidentare gi irnbolntrvire profesionalA specifice unit[1ii respective, ajungAnd pdnd la detalierea pe loc de munci gi la simularea unor situalii specifice de accidentare.

in prirna pafte, lucrarea puncteazd principiile generale de organizare a actiunilor de prim-ajutor la locul accidentului, dupd care, in partea a doua sunt prezentate tehnicile de prim-ajutor care trebuie acordat direct la locul accidentului, de obicei de cdtre colegul (colegii) de muncf,, format (formafi) ca salvator
(salvatori). Partea a treia se referl la transportul accidenta{ilor.

in general, modul de prezentare s-a axat p expunerea cdtorva no{iuni care definesc respectiva stare de accident, a semnelor principale de diagnosticare (recunoa$tere), trec6ndu-se apoi la descrierea nranevrelor (fazelor) de prim-ajutor, prezentate intr-o succesiune logic6. in elabprarea lucrdrii au fost folosite numeroase materiale documentare gi au fost reproduse ilustrafii considerate semnificative. Ca in cazul oricIrei lucrdri de acest gen, capitolele pot ap6rea inegale. De asemenea, pe parcurs, unele nofiuni se repetf, sau se fac trimiteri intre capitole, din dorinfa de a asigura o insugiren$t mai corectl $i uloara a materialului.

PARTBA I T'RINCIPII GENI'ITAI-Ii

Doar instruirea teoreticd nu poate asigura o formare corespunzAtoare a lucritorilor-salvatori pentru accidentele produse la locul de muncd. Sunt necesare aplicalii practice qi antrenamente repetate.
F-iecare salvator trebuie si insiste ca gi colegii sdi sI se pregiteascl pentru a fi salvatori, deoarece oricine poate fi victirna unui accident;i via{a sa poate depinde de intervenfia prompttr Ei competent6 a colegilor sii de munc6, a celor din jur.,

Pentru orice salvator, devine un irnperativ rece:':andarea de a citi, a reciti gi a exersa modul corect de acordare a primului ajutor, pentru a gti ce trebute gi ce nu trebuie fbcut.

crpibrd r

( A AccIltENTlJLl'l

salv.iorul d la

acfluNltoR

pRJNcIpII GENE*ALE DE .RGANIZT.RE

DE PRIM

le munc! este inponant - el sc grs!$. la locol giln momentul - elesl'e colegulde munc! al victimei

lo{

ii

n.inlocuit, deoarcce:

produerii accidnlului;

AJUftR LA l'ocul-

conpet nla salvatorutui .ste limihti. darabsotutnecesarr li de cele mai multe orisuficieDtr. Actiurca s. se tcminl atunci cAnd victima este pretuadi dc slvarorii-prcfcsionirti (medici), in uniittimcdicak
spcializac'

Ll srlvlao.rt - o.icrrt .eirt.n ?

in tunclie de pregitirca tor. satwtorii pot fi lncadrsli ln rrci catcgorii: - mcdicii de dcs spccialitale: ci vor inlerveni cu prioritalc la lcul uiui Midenti cadrele medii saDitde ti studnlii nedicini$i din utlimii ani de facutaarq - toli cetdtcnii care au fost instruti pnlru a acorda primul ajutor: lucrero.i din comp6dim.n!.le d6 prorcli a muncii, din crucrr Roge. din derarmmrere de intNqti
ln caz d dezastre' alli lucrltori

tfu*

Ce^dattllnig'j{tpregrtir penlru eodarca mrsurilor dr prim_ajutor livagasiliin prqjm.

unui accidenlat. nu inc.rcati sa inlerveniii

orice pref: aceasta constitu ic o gravt

croNl

. .

t a ordinul salvatorului sosit, anuntaii accidentul 9i @rcli ajulor de sPecialitat!

chmali pe cel mai aPrcPiat salvaior

etc'

Anun'!

cet mai repe-de posibil orjce accidenl, oricar de benign (uror) o, ptuea. la

cttegorie
in lucrarca

rcident rar

de lmbolnavire Ncutl

r.

trebui !tr fi. acordd de citrc

sllvltoni

diD

prim! ti r

.lour

(rcspcctivi) !

de fata, lermenul de "salvaloC' este atrib$it salvatorjlor din ultima categorie, cu adresn specialA pnrru intedentiile ugEnte lA bcul acridentuhli, respctiv, Ia locul de

munc{

. orgdizf proleclra victimeig prcvenili extinde@ . Nu alinCeti victima (victimele)!

1.2

srrrii de dccidenr

in plss, s.lvato'lll trebuie si cunmci li$urile spelfice locurilor de muncn dh rtelir, sccti,

|lrirsr, av6nd deci g un mtpreventiv. Et esr h leartut{ cu prenatul de condu@re g cu persnalul impli@t in proteclia mu'cii ti a satnl4ii
Ctu mai mulli !6lariati, cat mai mulrE in calitatea de salvato l Formare! salvatorilor trcbuic sa fie predominant practicl, explicaliile dale ln timpul predlrii ti lnvEtirii nanevrclor- Esie ncesar cr aca$n prcglrire s[ fi completag cu

Ors.rizar. prinului qiu.or

ti
_

organizera

ri acordara primurui ajuto. panicapi:

pelsMe, cel mai rnulli cd4eni lrebui sI fie instruilj ti fonnati

fiind ti

'

diI inl..iorul unitllii:

sntrnrnente priodice, p.nfu ca satvarorii!t poau efctua melodedmanuale de rcanimarc opemtiile de salvar, oricjnd ti odundc
Arunci cnnd exis6 aprmre de rEanimare, acstca lrEbuie maniprlale nmlat de clure Frsoanele carc obi$uite cu utilizerea

. '. . . . . .
- din

martorul accidentului sau prima penoand anunFtir salvatorul Galvatorii)i medicul de lnlrcprindcr.i
asistnle nredicsle, infirmierci srviciul de Prolcctie a muncii;

lor.

sunt

in toa& cazurile, obligrtia supremr @re revinc salvatorului 6le acea de . prev.ni agravarr s&rii victimei, d@arec, acorda|l mor lnSrijiri ne&r$punz o6re poale @mpli@ sau chiar compmmite
intenenliile ulterioar de specialilate (ale

ponpierii unitdlii: c( rduerc u hatiil

mdicului).

comirerul ( 'ccuril.te sistrdtate ln muncr;

detatanr.rrulde

eryenlie in ca? de

de6tre.

Cel csre acordd primul ajutor (salvatorul) nu inlocuiett medicul dar, prin el irebuic ai reut$sca si evite:
- rnr{utagrea s6rii - aparitia ahor - producerca mo4ii

misuril.

p carE le

aplic6,

'fan

trtri$fiil

@mplicliii victimei.

accidnbrurui;

S,T'liii.

. medici

".or*'.
-destat;
- cabincte

,""",
-

particulde;

Parliculde;

. spnale, centremedicale specialiat Gmtru eri, nicrochirursie, intoxic4ii elc.)t . polilie - jalldamqii . wuritateacivild:
Miilo'@

t.4 Actluril r.k.aoruttrt

ANALTZA S|TUATIE|
de oric inrervmtie asupn

disponibiL: . oprn d urgoF,Inr@pre cwe eleclriq sslid@, ttrdeprrtue etc.; . telefon; . eclvabal; . ndio, s.nml de alsmdt . disponsu, cabin.t medical; . atnbula46, eli@pter, avioD: . vehiculele udl4ii; . matqial sp@ide:tflsed prin sjuttr, l,.8d, lire de inteNnlie (afi\so.....); . mijloac! d! iddtificar! a salvatorilor; . spital, clinici, cabirele rEnicate.
13 Condutlr s.lvito.olui
tu crzul pmduc.dl und a@idert

iNAINTE

vidimei, salr?torul trbuie s!-ri puni

rbirile:

Ce &.r pearccut ?

Si detErmine narura accidentului:

, inrercgand m$iorii; - inremgend victima (da.{ stE p6ibit); , cerccrend clmnrotc maleriate smnificarive.

. M.ierisg vr.utr pcrhol

, de surpare;

- dc eleclrocutarei - dc inccndiu sau crplozie; - de intoxicalie printr-un ga? loxic elc.

ln caa{ produerii unui

"

@idd!

hbrvenJia imedirtd r sslvalorului ff tn

vedsq

. Polle ti suprin.l sceli

pericol lirn dlc ? - DacI da, s! o fac! e! lnsuti sau s, puni pe allii 3i o fac6.
- Dac! nu, - sa interzica ac@sul in zona periculoasa; - s! da alaina ti sn cearr or.

@liz@a

p.otcjrs victimi (victin

victimi lvictirclor): - 4I'[lI,{s - a.ordata pnmtrlui ajuror: - suprw.gh@victirci (victinelor) qi

ld); ffiitrea @ided'Nui;

situltei;

aj

II
ltteplres

PROTEJAREA VICTIMEI (VICTIMDLOR)

sirn

@hipei de

spcialirre.

*.tlb I .

CERCETAREA SI IDENTIFICAREA RISCURILOR CARE PERSISTA PeNIRU A PROI IIJA vlcTlMA $l A PREVaNI EXTINDEREA ACCIDENTARII rcprczinta prima acliune a sallalo&lui la locul accide'tului, avand ca scop evitars unei noiac4idcnari, alat a lui cal ri a allor p.6oan

Prnna obligalie

fie(!rui salvator

esl aceea de

unei c'xplozii, el@treutare, slr;vire elc.), de

soiima in deravoarca

er.

! asigu a scurilalea victinei (evibrcs u elinitu orie cdzl imediau care { pulea

(nEflori)'
in cazul unri accident, salval,orul trsbui si fie capabil s! efctuez umi0oarel interventiil

onrinud

sd exisrc

g ii;sravoui starea

. prin

cidentului ti/sau mediul snu hconjurntor'

. . .

sahrorul irebuie s, trdeprrree pemeele cee, prin sgitslia pe ore o creu4 dliui sau sfshri nepotrivite, ddueazt srlvirii viclimei, insliluind un "brEl delen.ibte" mdcar vizibil in jDrul victinDi

Pentu aesta. elvatorul:

(vict,belo.).

. va
_

identificr sur$te de riscuri reale sau presupuse in snua$a vizltn ti !a obseaa dacl

Pc cal posibil, salvatorul

iii

alege

aoodentul

cc.e diutor in

nlerxnl tutreprinddii

l-3 4utoare fl, llrmtr-o pdsodrE

rr in alara

ci.

pot rvitt,

{nunlii

Persilll un risc de: $r;vircl ' io@diu sau cxplozici

-

clcclrmutarc:
asfi xie;

Avand criid sd nu_$ pericliteze prcPr,o srnatele (!i ru do itrn din iakaaor' salvalorul - st cDnols! rcgulile de 6plicde a pimului liuld: - st-$i Ptslreze culmr r - s. aoliotrozc energio, etcr@ riratid in luarea unor ma$nj.

Febuie

victima),

- all

ris'

(
.
Va repera persoanele care ar putea fi expuse la riscurile identificate.
sA

(
in cazul existenfei mai multor victime, salvatorul va efectua triajul acestora,pebazaunei examindri
rapide
.

- Str ac{ioneze pentru suprimarea sau izolarea riscurilor sau ac{iunea riscului, f{rtr a se expune el insu$i la risc.
Pentru aceasta, salvatorul:

scoatl victima de sub

Sunt considerafi ca extremtr gi anume:

urgenfi accidcnta{ii ale cdror functii vitale sunt deteriorate

'r

va

hotiri acfiunile care trebuie realizate pentru

inlitura riscul (riscurile) eventual(e).

- accidenta{ii cu stop cardio-respirator;

.
r

- hemoragiile mari: - hemoragiile organclor interne,

- pldgile cu hemoragii arteriale unde nu se poate aplica garou (gAt, axild, etc.) 9i/sau unde prin pansament compresiv sau compresiune manualf,, henroragia nu se poate

va repera rnaterialele adecvate pentru aceasta actiune. va actiona el insugi sau va determina persoana aptd sh ac{ioneze cu ajutorul acestor materiale, pentru o inldturare definitivi a riscului. cdnd inlf,turarea riscului identificat nu este posibild, salvatorul va ac(iona astfel inc6t si previnA expunerea oricdrei persoane la acel risc.

opri;
- accidenta{ii cu pldgi toracice mari, cu - traumatismele cranio-cerebrale ; - politraumatizafii in stare de ;oc.

tulburlri in respiratie;

r atunci

in

cazul imposibilit[{ii de inlIturare sau de izolare

a riscului (riscurilor) identificat

. in

urgenfa

intii

se incadreazl:

(identificate), va hotdri condiliile gi manevrele pentru el insugi.

putea degaja victima, fbrtr nici un risc pentru

,&?4.1 r

Salvatorul trebuie s6-gi insugeasci at6t cunoftinte generale, necesare pentru interven{ii in orice situatie, cdt gi elemente pentru acfiuni specifice, in funcfie de riscurile proprii intreprinderii, sec{iei, atelierului, locului de muncI.

- accidenta{ii c6rora li s-a aplicat garou pentlu oprirea unei hernoragii arlcriale; - plAgile abdominale mari; - accidentalii cu amputafii de tnembre qi cu distrugeri nruscularc gi osoasc nrari. - accidenta{ii in stare de incongtien{d.

Urgenfa a tloua cuprindc:

clc

III

EXAMINAREA VICTIMEI (VICTIMELOR)

- accidentalii cu traumatistnc cranitt-cerebrale, veftebro-rtredularc gi clc [r;rzin irrsolite

intr-o

situalie de accident salvatorul trebuie sI examineze victima (victimele) inainte de a efectua intervenfia adecvatii de prim-ajutor, pentru a putea actiona corect $i a obline rezultatul a$teptat. Penlru aceasta, salvatorul - Va cerceta gi va recunoagte, urmand o anumittr succesiune, prezenfa unuia sau a mai multor semne care indicd faptul ci viafa victimei este ameninfatl:

fracttrri gi de leziuni alc otganeior interne (creier, nrdduva spinirii, orqane din cavitatea abdorninald qi din pelvis etc.); - fracturilc deschisc; - hemoragiile.

. /t4*l . .

in urgenta a treia sunt considera{i accidenta{ii cu celelalte tipuri de traumatisrnc.

Clasificarea ptezentat| nu este absoluti. Salvatorii trebuie sI ac{ioneze cu sdnge rece, sd analizeze frecare caz in parte, avAnd irr minte gi faptul cd victimele in stare gravi nu pot solicita ajutor, pe cdnd accidenta{ii cu leziuni mai ugoare cer, ei ingigi, ajutor gi evacuarea din zona producerii accidentulLri.

. . I r

sangereaza abundent

rf,spunde la ?ntrebtrri ?

respiri

?
?

ii

bate inima

- in funclie de semnul (semnele) gtrsit (gisite), salvatorul prefigureaztr 9i rezultatul (rezultatele) intervenliei sale.

in cazuri extreme, cu numdr foarte mare de accidentati, care depf,pesc posibilitalile salvatorului, victimele in stop cardio-respirator se abandoneaztr, acorddndu-se ajutor
celorlalte.

- in cazul in care victima prezinttr mai multe semne, el iqi definegte ordinea de prioritate a intervenfiilor gi a rezultatelor pe care se alteapti si le oblini.

Iv

ANUNTAREA ACCIDENTULUI (sE vA DA

ALARMA) accidentului.

Pcntru acqrsla

slvardll:

orsaniaea primut;; ajuror tn tntreprinderea respeaivi ri de locul

pentru accasta,

decis-o din cxam ina'e3 prcalabili a vicrimei - Va cfectta inlervenlia holirAla, folosind rchnic;le cunosure

etr
ti dupl
criterii prcslabilile, persoana ca mai apt6 pentru a

decltiexcBare.

prcluarea

vicrineide citrc pcEonalul specializ

Acliun ile

r.

- Va alge, dintrc prsoanele prcznt

dectanFale.ra.

silvrtorulri depi

d dc slsrea vicl lnci. rstfct:

va aenni etemenrele mesa;utui de alama pentru a permil ajutoarelor chmate s! organizeze o intcnentie corespunz oare
- va asisum accesul ajuioarelor Ia

. asarca rr pozjtia

de sjCuranFl

locul (locuile) accidntului,

cat mai aproap de

viliml

. acopcirea victimci, alamat .

supravegherca circuratiei. a

ADelul de

prim'ljutor

trebuie si confnn urmltoarcle

infomatii:

surii

dc conglicnF, a respimliei,

pani

ra sosir"u

ajulo!reror

.Und6teloculaccidentului(carmaiprcisposibil):lGalilalequnita0ea,atlj@l,secti4'neilicalc'
stmdA numirul' tnretiierca' piatr! kilometici

etc-

b. Der

victima nu rrspude, nu resphr! dar li bale inima surr Dcs e;

. . . .

Ce s-a

inEmplat

? - scunn descde. a

muncN, de circulatie, incndiu,

electroutu

producerii &cidentului, de exemplr: Mident de

'

desciar$ (clibel"rfl) cailo' rcspimloriii

mancvm Himlich:

Rdn;lii surtblocati (prinsi) Drumut este accesibit cate vicrime sunt

?

? Smvn
c

'

respinli .gur!

ta

gura"

su ^guri

ta nas,,.

Numtrul rrniljtor la l@ul accidentului, dinne care ceti ft| starc

Dacr victima nu dspundc' nu rsphr' nu ii bal inimn estc necesara:

producd

deces. suni
a aplului

au "eutr la nas")'

cin fac aplul : numle qi nunllrul de telefon d. la care

d
slu

Da{d victima singe@za abundenl se aplicil

sl attepte contimaret rE pliondtii crrecle inbarcr la locul accidentulu;, pntru a @nfirma te$niterea lpelului
Persoana care fac a?lul hebuie

ti s[ se

'
.

comprsi manuali

locali]

. psnsmcn(

compresivi

PRIMUL

AJIJIOR "

compresie manuah la

dBtarF ( in zona subclavicutarr

sao

ingh;ml,).

inh-o situatio de accident, salvatorul trebui sa fie capabil tI f.loez. interventla (succ$iunFx manevrelor) corrlpunzltorre st rli victin.i (vlctimelot).

Dact victiha prezinu arsuri povocatc dc:

.
.

foc sau

dldud,

sc facc spalare pentru a evita ca

a6rB 9t

progrssze

lj

pentru

6codrc:

subshnts chimice, se face sprlarc abundenti cu apu (ru se incqrct nutralizarca acidului cu bazari invers!).

il

f. Daci victinra vorbcgte, dar nu poate efectua anulrtite n,l,rfi'

.,

oricare ar ti semnele, va ac{iona ca 9i cum victinra al avea o liacturi, evil6rrd s6 o deplascze gi respectdnd toate eventualele defbrmilri la nivcltrl: rncrnbrului superior, nrcrrbrul ui i nl'eritlr, coloanci vcrtcbralc.

g.

Victim. poale si przinle:

. . ,A'tFl
vI

plegigtav: atezrrea victimei l r'o pozitie ndeclalA, itrSriihea scgmentului ampdai' comprcri. pnru optirca senger&ii el..:

plisi

simplr

c{rilina $

ponsara

Pllsii

ln cxrsul ficcrti insruiri sc vor rp.ia mlodele dc exlminarc a accid atului $ se

wt

efectw gesturile-int rvclltiil ltlvllaie.

$T

SUPRAVf,GHEREA VICTIMEI (VICTIMET.OR}

AFTOPTAIITJA SOSIRII TCHIPOI

DE

PARTEA !

TI{

SPECIALITATE $I A AT'TOSAI{ITAREI

PiIr

la sosirea

ectip.i

de speciditi0e,

salvatorul:

PRIMLL AJUmIT

L\

LoCIILACCIDENTULIJI

victimei: Prz.nla resPir"tii' a puls(l i. srarco dc conttienlN ti m cftxi.le prin'Iui ajuiot aoordd: restabiliNa rcspiElici li cirtrlhtiel' op.ir. srFlv.ehea ln .ontinuarc hcmonaiibr, stlrt{ par'3am.rlblot, it obiliztren fiacturilor. lo,' ilia de sisumnl{ eo.

- va umrri 3.mnel

viblt rl.

' V!
- Va

asigua

idcrvq{iil. nc.st!
accidenlul,

dac{ survin modificlti ln !t.rc8 vidintei'

rc{a IE cll po.ibil, dateb nrytrrante p.ivind:

. . .

cvolr{ia sutii victimei, alte informalii dcaprc viclima.

ti

sosir! e.hipeide Secialiltte 9i a auiosanilarei, sahdorul:

- Va comunicr mediculuitoat pda norele rcspcclivc

infofialiile obtirule d.sprc

accidcn{

lidespE narea viclimeitiliva

- Va 0jrx|la transponul viclini ln autoslnitari ti. la solicitarca mcdiculur' ru insolilmb(lanl' la unilrtea mdicall speriali4tl care prime$e accidcntahl

plni

t')

t3

Capitolul

(
-

(
congestiond- . vaselor de sAnge de pe cap 5i gAt; colorafie vdndtd (cianoticl) a buzelor, urechilor ;;i unghiilor; transpirafii abundente; imobilizarea toracelui, circulafia de acr nu poate fi auzitd sau sim{itd.

STOPUL RESPIRATOR
2.1 Generalitlfi
Stopul respirator (asfixia) este starea organismului caracterizatd prin oprirea respirafiei qi deci oxigenului in s6nge, ceea ce poate produce distrugerea fesuturilor vitale gi chiar moadea.

prin lipsa

Dacd nu se aplicd respiratia arliticialS. vot' tunta lapid sl"opul caldiac, starea de iucon;itrcn[i ;;i apoi surlurc

moartea, 2.3 Rcspirafia

Cauzele care detetmind asfixia pot fi grupate in tlei categorii: - insuiicienfa oxigenului iu aelul inhalat; - oprirea lespiratiei qi a circulatiei; - obstl-uarea ciilor respil'alorii.
Cantitatea de oxigerl poate li mai scirzutd in spafii inohise ca: incdperi etanqe, mine, canale de scurgere. Gazele toxice pot inlocui oxigenul din aer. ducAnd la reducerea nivelului de oxigen in sdnge. Monoildul de carbon rezultat din func[ionar-ea motoarelor cu combustie ,si gazele foiliate in silozuri gi depozitele dc ingr Sgdminte, sunt exemple de inkrcuire a oxigenului in aer'

artiliciall

Respirafia artilicialS este o teluicd de alimentare a pldmAnilor cu aer in cazul in carc ace qtia sunt incapabili s[ func]ioneze. Respiraf ia artificiall trebuic sI inceapi imcdiat, cleoarece organele vitale a1e corpului. inima ;i creierul, au nevoie de o alimentare continul cu oxigen penfiu a supraviefur. Creierul poate fi afectat definitiv dacl este lipsit de oxigen o perioadl mai mare de 4 minute. 2.3.1.
F

aze dc intervenf ie

Executarea respirafiei arliticiale [a un pacient care nu rcspird neccsitd 5 faze principalc:

Situalii ca producel ea unor Socuri electrice, vdtdmar ea coloanei vertebrale, a toracelui sau folosirea unor medicamente ori a unor substanle otrlvitoare pot al'ecta iunclia respiratorie 5i activitatea inimii. Obstnarea (blocarea, astuparea) cdilor respiratorii poate li deterninatd de corpuri strline localizatein gAt, de sAnge ;i mucus produse ca ulmare a vdtdmdrii gulii qi a nasului sau de vomismente, darcel mai fi'ecvent ea este oauzatd, la persoanele care gi-au pierdut cunoqtinfa, de cdderea limbii in fundul gAtului. De asemenea, cdile respiratorii pot li blocate de spasme musculare cauzate de p[tmnderea apei sau alimentelor pe cdile respir-atorii sau de in1'lamarea fesuturilor gAtului in alergii, boli sau rdniri.
a

I [I III V
W

Aprecierea capacitifii tle rlspuns a victimei Deschiderea (eliberarca) ciilor respiratorii Verilicarea existenfei respirafiei Ventilarea pliminilor Verificarea existenfeipulsului.

I. Aprecicrea capacitifii rle rlspuns a victimei

Procedafi astfbl:
qi

tfur4ltt

Tulburlrile ciroulaliei sanguiue antreneaz[ intr'-un tennen mai mult sau mai pufin scut

tulburiri respiratorii ;i, ret-;iploc, skpul respirator antlenetuf, stopul cardiac, cele
fllnclii (respira{ia 5i circulafia) liind cornplernentare.
2,2 Semnelc

doud

- Nu interweni{i asupra unei persoaue aparent incon;ticntl, pdnd cAnd starca de incon;tien{ir 1u estc confirmatl. - Scuttu'ati ugor umdtul 5i intreba{i persoana dacl-i cstc bino, pentru a-i dotcrmina cirpacitatca de a
rdspunde. - Dacd I'elul in care s-a produs accidentul

indici cventuale vdtlmdli ale capului

sau

gltului" inairrtc de

tulburlrikrr respiratorii

solicita rdspunsul, imobilizafi-le (sprijmifi-le) (a so vcdea cap.I 1).

Tulbru'lrile respiratorii pot fi recunoscute prin plezenla uluia sau a mai multor semne: - respiralie neregulatd, prea repede slu prea rard; - respiralie superliciald sau prea adancl,
- respira{ie zgomotoasI sau dificill: . sfil'dituri: cdderea limbii in lirndtrl gttLrlui. garguimente (chiorlituri): lichid. salivl. sAnge, con[inut stonacal

lI

Deschidcrca (eliberarca)

clilor respiratorii

in gurl

CAnd o persoanl i;ri pierde cunogtinla, muqohii gurii ;i gitului se relaxeazd. Dar:ti acoidcntatul cstc pc sl)lto limba ii poate cddea spre fturdul getului" inchizind calea dc pirtrunderc a aenrlur in plriniini ;;i respira{ia inceteazd (liguriie 2.1 5i2.2). Dactl nu se aclicxreazl ral;id, accasta ducc la virtlmiiri alc crcicnrlui ;;i Ja

(v[rsdturi),
. guierdtut'i: corp str'5in

moarte.

in cdile

lc ttorii;

14

l5

^i b.Impingerd. .randibulei ftrri rtrsturnarea caputui

Dacb se presupune cI existl riniri ale gatului, cea mai siguri metodd de deschidere a cailor respiratorii este impingerea mandibulei (ftilcii) fird ristumarea capului. Mandibula trebuie ridicati f6r6 flectarea sau extensia gdtului, cu capul {inut intr-o pozi{ie fix6, in linie cu corpul (figura 2.4).

Fig. 2.1 Cdile respiratorii blocate

Fig.2.2 Ciile respiratorii par-fial blocate

Deschideren
respirafia.

ciilor respir:rtorii prin tragerea limbii in afarl

poate

fi

suficientd pentru a restabili

C6ile respiratorii pot fi deblocate in dou[ moduri:

a. Hiperextensia

(rlsturnarea) capului

Pi

ridicarea bdrbiei

b. impingerea mandibulei

(fllcii)

lErd rasturnatea capului

Fig.2.4 Cdile respiratorii deschise (impingerea mandibulei firtr rtrsturnarea capului)

a.

Hiperextensia (risturnarea) capului 9i ridicarea blrbiei

Procedali astfel:

Manevra cap risturnat - blrbie ridicati (tigura 2.3) este cea mai eficientd metodd penhu dcschiderea cdilor respiratolii c6nd se presupune c[ nu existi vltdmlr1 a1e gAtului. Rlsturn0nd capul spre spate se ildreaptl calea aelului $i se ridice lirnba din hrndul g6tului. in plus, ridicAnd blrbia inainte 9i aducdnd maldibula (l'alca) Si limba in sus, se produoe o deschidere maximl a clilor respiratorii.
Procedati astf-el:

- Punefi mdinile de ambele plrfi ale capului celui accidentat, imobilizdnd capul 9i g6tul.
- Apucali bdrbia cu degetele 2-4 ale fiechrei mAini gi ridica{i-o, impingdnd-o uqor inainte
(spre torace). - Folosili degetele mari pentru a deschide gura.

ttL4t l

- Puneli o m0n5 pe tiuntea accidentatului 9i impingeti-o inaPoi.

Este posibil ca stopul respirator ci fie cauzat de obstruc{ia cdilor respiratorii printr-un corp strdin 9i atunci eliberarea lor (prin manevra Heimlich sau extragere manuali) este cea mai urgentd lnanevri (a se vedea cap.4).

- in acelapi timp, puneli degetele celeilalte mdini sub bdrbie, Pe Partea osoasd a
rnandibulei qi ridica{i-o.

III

Verificarea existen{ei respirafiei

Pentru a verifica existen{a respirafiei (figura 2.5):

Ave{i grijl sI nu apdsati testltul moalc de sub bfi'bie, ceea ce ar putea dcterrnina bloc:rea odilor respiratorii.
Fig. 2.3 Cdile respiratorii deschise
(cap rlstumat - bdrbie ridicatA)

- Pun4i urechea l6ng[ gura 9i nasul victimei pentru a asculta zgomotul respira{iei gi pentru a simli migcarea aerului pe obraz.

- Privi(i cu aten{ie migcirile sus-jos ale toracelui in timp ce acesta se dilata gi

Aceste aprecieri se fac timp de 3-5 secunde.

se

contracffi.

t7

Fig. 2.5 Verificarea existenfei respiraliei Fig. 2.8 Respira{ia "guri la guri" - insuflarea aerului in pldmdnii victimei
urechea gi obrazul l6ngd fata sa.

lV Ventilarea pllminilor
',Respira1i" pentru accidentat, sufldndu-i aer ln plf,mdni (oxigenul din aerul pe care-l expirafi este suficient pentru a men[ine o persoanf, in viaftr, daci ventilarea se face adecvat): - Sufla{i aer in pltrmdnii unui accidentat care nu respirtr, prin gurl sau prin nas (respirafie "gurtr la gurtr" sau respira{ie "gurd la nas").

Fig.2.9 Respira{ia "gurd la gur6" - verificarea migc[rii toracelui

- Dup[ fiecare respira{ie, indepfirta{i gura qi privili toracele accidentatului, in tirnp ce pdstrafi Urmdrili miqcarea toracelui, ascultali zgomotul aerului gi simli{i cu obrazul, aerul cale a fost expirat. Aceste semne vor indica faptul cd aerul a pdtruns in pldmdni (figura 2.9). - Daci nu apar semne de miEcare a aerului, repozifiona{i capul gi ridica{i rnai mult bdrbia. Verificafi din nou etan$eitatea 5i incercafi incd o dat6.
- Dac[ plim6nii nu se umfltr nici acum, este posibil s[ fie blocate clile respiratorii gi se va acorda primul ajutor ca in caz de obstrucfie a ciilor respiratorii ( a se vedea cap.4).

Asigura{i-vl de buna deschidere a

clilor respiratorii gi de

etangeitatea dintre gura

dumneavoastri gi ciile respiratorii ale accidentatului.

- Astupa{i orice alti cale respiratorie deschisd, prin care aerul ar putea ieqi (de exemplu, in
respirafia "gurf, la gur6", nasul trebuie astupat) (figurile 2.6 5i2.7).

Respirafie: profunzime gi ritm Ventila{ia (insuflarea aerului) trebuie flcuttr incet, cu o durattr de l-1,5 secunde pentru liecarc
insuflare, cu o presiune care sE realizeze numai dilatarea toracelui accidentatului.
Frecvenfa ventila{iei trebuie s5 fie, pe cdt posibil, cdt mai apropiatd de respira}ia normal[, aproximativ l2 respirafii pe minut, adictr o respirafie intreagtr la fiecare 5 secunde.

Expansiunea gastrictr

Fig.2.6 Respirafia "gur[ la gur6"

- astuparea nasului cu obrazul Fig.2.7 . Respirafia "gurd la gur6" - astuparea nasului cu degetele

Dac[ insuflarea este fbcutl cu presiune prea mare, aerul va pf,trunde gi in stomac, ridicdnd diafragrna qi fdcdnd respiralia artificial5 mai difici16. De asemenea, existtr riscul ca accidentatul sd vomite qi apoi str aspire con{inutul stomacului. Dacii stomacul se umfli in timpul respira{iei artificiale, verifica{i qi repozitionali ciile respiratorii, unndrili migclrile toracelui gi evitali presiunea excesivl a aerului in ciile respiratorii.
Continuafi respira{ia artificiald incercdnd sd nu eliminafi con{inutul stomacului. Experien{a aratd cA daci se incearc6 sb se reducb tensiunea stomacului prin apisarea manualS a abdomenului victimei, aceastl manevrd va determina, aproape cu siguranfi, regurgitarea (cvacualea) alimentelor pe gur[, dacl stomacul este plin.

- lnspira{i ad6nc

Ai apoi sufla{i

ugor aerul in pldmdnii accidentatului (figura 2.8). Pentru fiecare

respirafie se acordd l-1,5 secunde.

(,

Dac6 tensiunea stomacului este atdt de mare inc6t sd impiedice umflarea corespunztrtoare a pl6mdnilor, intoarce{i accidentatul intr-o parte, cu capul in jos, inainte de a aplica presiunea abdominali. Conlinutul stomacului poate fi evacuat o dati cu aerul. in acest caz, gtergeti repede gura 9i reluali respiralia

t r o tQt4/.t

artificial[.
V Verificarea existen{ei Pulsului
Dacd inima nu bate, sangele nu circuli gi oxigenul nu va fi transportat cdtre organele vitale, cum este creierul, chiar dacd r" upli"a respiralia artificiald. Deterrnina{i dacd ininra bate prin verificarea existen{ei

aplicate de indati ce salvatotul atinge accidentatul;i cura{a gura de errentualcle nlaterii ca-re ar putea bloca cziile respilatorii. Nu este neapft'atI nevoic ca aocidentatul sI tic migoat; oel mai bine este ca aoesta sI stca inlins le spate pe o srprafalir solidl 5i drcaptl. pemrit obselarea imediati a lrloolrii ciilor respiruturii: nu necesit[ efbrt fizic rnare ;i pot li deci executatc timp indclungal.

pd

Metodele de respirafie "gur[ la grrrl" qi "gurl la nas", nu vor fi utilizate in cazul stopului respirator apdrut in intoxicalii cu gaze ;i vapori, penh-tr cd existd pericoh-rl intoxiclrii gi a salvatorului.
a. Metoda

pulsului, dupd cum urmeazi:

"gurl la gurI"

-Dupi doui respirafii 9i dupi ce constata{i ci toracele se unrflf,, verificafi existenfa pulsului la artera carotid5,
palpAnd artera dupf, ce repera{i laringele (rndrul lui Adam) 9i

CAnd executali respiratia artificiall "gurd Ia gurd" (ligurile 2.(> - 2.9), asigura{i-vd ci sunr deschise olilc respiratorii qi apoi:

alunecafi cu degetele 2-3-4 lateral, spre muqchii gdtului

(stcrno-cleido-mastoidian) (fi gura 2. I 0).

- Str6nge{i ndrile intre degetul rnard 6i arltdtor pentru a preveni pierderile de acr. - Inspira{i adAnc, deschide}i gula larg, plasafi-o deasupra gju'ii accidentatului, r'ealizAnd o bund in gura acestuia.

in 5-10 secunde se poate

slab.

detecta pulsul chiar daci este

etimrsare gi sufla{i

Fig. 2.10 Verificarea existenlei pulsului

Dupi fiecare insufiare, ridicati gula

de pe

lir[a accidentatului, pentrt

pennite aerului si iasij

- DacE nu decela{i pulsul la o carotidi, verificafi-l 9i la cealalti (dar nu palpali niciodatd

ambele artere carotide simultan !)'

Privifi, ascultafi gi sesizafi circulatia aerului din gurl gi nas qi rniScarea turacelui.

- Continuafi, pistrdnd ritmul de l2 respira{ii pc rninut.

in cazul in care pulsul nu se simte, incepeJi gi masajul cardiac extern, respectiv reanimarea cardio-

respiratorie ( a se vedea cap: 3) 9i trimiteli pe cineva dupS ajutor medical'

qi Dac6 pulsul este prezent, continua{i respiralia artificial[ 9i verificali din nou pulsul dupi un minut apoi

ec4'tal o o

DacI nu impiedici lluxul de aer, ldsati protezele dentare la locul lor deoarece ajutl
bund etan;are a gurii.

la

din cAnd in clnd.

Desfhcefi rapid gulerul, cLarrata, centura victimei, orice arlicol de imtrriciimintc carc jena respiralia.

iu'

2.3.2 Metode de respira{ie artificialS

prin mctode directe sau prin nretode indirecte (manuale).

b. Metoda ttguri la nas"

Aceastd metodi poate li tblositl in cazulile in acoperirea ei completL
car e

existl viitdmlri ale gur-ii sau atunci clnd nu estc posibili

Respiralia artificiall

se poate executa

Procedatiinacclagifelcalametoda"gurllaguri".insufliindaerul prinnasul accidcntatului:

2.3.2.1 Metode directe
la nas" sunt Metodele directe de respirafie artificialtr, denumite qi respira{ie "gurtr la gur5" sau "guri superioare cclor indirecte deoarece: ofer6 pl[mdnilor un volum corespunzltor de aer ; pot fi incepute imediat qi continuate pAnd cdnd accidentatul este in siguranld sau pdnd la iosirea medicului (important mai ales in caz de inec, electrocutare etc.);
- Rdsturnati capul spre spate cu o mlnti, dar nu prindcli ndrile

o r

Ridicafi bdrbia cu cealaltl m6ni, lblosind degetr"rl mu'e penru a iucltide gura victirnci, Aooperilinasulaccidentatuluicuguradv.qiaplicafidouirinsullafii.pcutrllapornrilcacnrlui
.

sil

iasd prin expilatie

- Dacd aenrl intrl in phmlni gi pulsul este pt'ezent, continua[i respirafia ritrnic. in accla;i nrod cir la metoda "gur[ la gur5".

2l

2.3.2.2 Metode

indirecte

- Puneli .rchiul lAngtr capul accidentatului 9i celllalt picior inainte, pentru a vtr asigura o pozi{ie stabil6.

g!

dilatarea fizicd a cutiei Metodele ildirecte sau manuale alimenteazl plsmAnii cu aer prin compresia 5i toracice.

iar dilatarea prin Compresia se fhce prin aplsarea manuald exercitatd asupra spatelui sau pieptului,
extensia brafelor. Doud dintre metode sunt mai tblosite:
a.

Punefi mdinile pe spatele accidentatului, cu palmele pe aceeagi linie cu subsuoara sa qi rlsfira{i degetele; degetele mari trebuie si fie paralele cu coloana vertebralf, a accidentatului. iar bra{ele dumneavoastii drepte.

Ciclul de respirafie
intreg ciclul trebuie executat ritmic, pentru a asigura o frecven{d de l2 respira{iilminut. De aceea, un dureazd aproximativ 5 secunde. Un ritm ordonat, regulat, este mai important dec6t unul cu o duratl exacttr de timp.

Apisare pe spate'brafe ridicate sau metoda Holger-Nielsen (HN); Ap[sare pe piept-brafe ridicate sau metoda Sylvester (S)'

ciclu

b.

cdnd acestea nu pot fi Degi metoclele indireote nu sunt atdt de eficiente ca cele dirccte, sunt situalii care cer f'olosirea gr ave ale gurii ;i f'efei sau otrdvirea cu gaze toxice reprezirrtd caztri Vdt[mdri "pti"ut". amintite (HN sau S) depindede starea metodelor manuale. Aleg"r'"u uneia dintre cele doud metode mai sus

Pentru o invd{are mai ugoari, ciclul de respirafie este descris in 4 faze. - Faza de compresie (expiralia) - Pdstrafi bra{ele drepte, balansafi-vi ugor in fa16 p6ni c6nd bra{ele sunt verticale, apoi apisa{i cu greutatea corpului pe spatele accidentatului (figura

lizicd

a accidentatului.

2.1la). $nesali doar atdt cat sA se evacueze aerul din pl6m6ni. In timpul acestei proceduri, numtrra{i: l-1000,2-1000... - Faza t de tranzifie - Revenili in pozifia inifial5, cobordli mdinile peste umerii accidentatului 9i prindeli-l de bra{e deasupra umerilor, continu6nd sd numiiafi: 3-1000..,

,*r4r.t . . r

primului ajutor Indit'erent de metoda de respilafie arlificiald folosith, in acordarea

resPecta[i urrtrtoarele reguli:

curdtati gi menfinefi cdile tespiratorii deschise prin extensia gdtului' pozitionali accidentatul pe o suplaf'a1d planl qi rigid6, de preferat ia nivelul podelei.
Daoa existr Controlal.i pulsul la carotidd dupd primele minute sau dupd I2 cicluri complete

puls,relualir.espira{iaartificial[;iveriticafipulsuldincAndincAnd. 'a. Metoda: aplsare pe spate-brafe ridicate (I{N)

cu Metoda nu este indicatd in cazul persoanelor obeze, al t'emeilor superioare' cu llni la gat, spate sau membrele
gr

- Faza de dilatare (inspira{ie) Balansafi-vl inapoi, ridicdnd trigand de urnerii accidentatului p6nn cind sinrlili o tensiune. Brafele dv. trebuie si fie drepte. Nu este nevoie ca toracele accidentatului si se ridice de la sol

ti

(figura 2.1 lb). In acest timp numtrrafi: 4-1000, 5-1000. Faza2 de tranzifie - Ducefi mdinile inapoi pe spatele accidentatului, linie cu subsuorile pentru a reincepe faza de compresie.
Cu

aviditate avansatr sau al accidenta{ilor

palmele pe aceeagi

Pozifia accirlentatului

- Plasafi accidentatul cu tafa in jos, cu l]untea sprijinit[ pe mainile

intoarcefi-i cu grild capul intr-o parte'
o pernu{E sub cap qi

a$ezate una peste alta 9i

intindeli-i g6tul punAnd

riclicafi-i bllbia pentru

menfine cdile respiratorii

deschise. -

Asigura{i-vI cd uasul ;i gura sunt libere'

Pozifia salvatorului
- Atezati-vd, spriiinit pe un genunchi, la capul accrdentatului'

Fig.2.ll Metoda Holger

- Nielsen

23

b. Metoda: aptrsare pe piept-brafe ridicate

(S)

in stare avansatA de graviditate sau in Aceastl metodd poate fi folosita pentru persoane obeze, femei jos' alte cazuri care nu permit agezarea cu fafa in
gdtului, spatelui sau membrelor superioare' Metoda nu este indicatd in cazul accidentalilor cu rdni ale

Pozifia accidentatului
- Agezafi accidentatul pe spate, pe o suprafa@ rigid6'
- intindeli-i gitul, agezdnd o

plturl

p.r^i,. ia.ri.aiea

capului

ii

rulatf, sau o jachetl impdturit6 sub umeri. Aceastd manevrd uluta la menlineiea in stare deschisl a clilor respiratorii '

Fig. 2.12 Metoda Sylvester

- indepirtali orice ar putea bloca g6tul sau gura'

- Asezati mdinile accidentatului pe piept, paralel, una sub alta' Pozifia salvatorului

t@l

Apisarea trebuie redusd in cazul persoanelor slabe, fragile sau al copiilor.

mereu in vedere riscul fracturtrrii coastelor in timpul apdstrrii coastelor gi sternului.

r Aveti
.Agezafi-vlingenunchi,deoparteqidecealaltdacapuluiaccidentatului.
.Jine{ibra|eledrepte,apucafipumniivictimeigiincrucigali-ideasupraplrfiidejosastemului (toracelui) pentru prima faz[ a ciclului - compresia'

2.4 Secvenfele respira{iei artificiale - metode directe

Ori de cdte ori sunt motive sll crede{i ci o persoantr nu poate respira, asigurali zona de proteclie victimei 9i intreprinde[i urmitoarele ac{iuni, repede gi hottrrdt:
a

Ciclul de respirafie cuprinde

3 faze:

Stabilifi capacitotea de rtrspuns a victimei:

pumni ai accidentatului, balansa{i-vl - Faza de cornpresie (expira{ia) - Apuc6nd ferm ambii pe toracele victimei pentru a evacua aerul din in fa{tr, ap[sdnd cu greutatea corpuiui dv. plambnii acesteia, n,*a.end, l-1000, l-2000

- Batefi ugor victima pe umdr 9i striga{i:

Dactr nu reac{ioneaztr...

"Vi

simlitri bine?"

"' (figura2'l2a)'

ll

Verifica{i existenfa respirafiei:

.Fazadedilatarc(inspira{ia).Balansali-vllnapoi,sprijinindu.vlpec[lc6ie,intinzand

u*t

completa. Aceastl manevrl va le ucciaentututui in ,u, ii spre exterior plntru o dilatare (figura 2' I 2b)' in pllmdni Oiiutu to*".t. 9i va produce petrunderea aerului acest timp numdrafi: 3-1000, 4-1 000"' in

- Privifi, ascultali gi sesizali semne ale respirafiei (3-5 secunde).

Dacd nu

existl semne ale acesteia...

lll

Chemafi ajutoare:
a

- Faza de tranzifie numdrafi: 5-1000...

Readuce{i pumnii victimei pe piept in pozilia initiali

'

ln timp

ce

- Strigati sau folosili orice alte metode pentru

medical $i asistenp pentru primul ajutor. Apoi...

atrage atentia oricui ar putea chema ajutor

p6str6nd ritmicitatea relua{i cete trei faze ale ciclului de respirafie'

ciclul complet trebuie l2 respiratii/minut'

aproximativ executat astfel inc6t sf, se asigure o frecven[d de

lV
V

Pozifiona{i accidentatul pe spate, susfindndu-i capul qi gdtul, mipcdnd corpul ca pe un

intreg. Deschidefi ctrile respiratorii folosind manevra cap risturnat-blrbie ridicati ori impingerea mandibulei firl r6sturnarea capului sau eliberali-le prin manevra Heirnlich ori extragerc manualtr a corpului striin. in timp ce men{ine1i cdile respiratorii deschise...

25

vl

verilictli erktento

relpirrllei:
snte

- priviti, Nultati ti

sesizali din nou semnele respimliei (3-5 scunde) Dschideli atunc' rspimtia poare .elncep rcsphalorii ti

DacI nu sunt detectar

ale

sPonran respiraliei...

cdile

gdtulu g rrcbdic tesdr nNDralld[r aPlic4i un'suld'(mantor crvical) in"tnk 'aidorrtulnu s se vedq *P "" de a'lnirca (

(-, o***, un"* (*

ll)

Accide .lii su pr@ntar ulolc respi rEhuie umi, iti cu Iri.rr, fu ar;r m: "' lt cucetpor apdfc{ dificulr4i inrspirnlie. Ei au ndoie de , i uror ,,,"ai",i i.g""r

,ro

vll

incepc(i ventilrra pEmnribr. Dupr dout rcspiralii initale, menlin4icnile respiBtorii

VIII Apr..ilti etiltert!

pulsului:

- t-oc.lizsli ti aprcciati pulsul la camlidt. Pentu a pulea delecta ti aPrecia cea ce Poate fi un puls slab, vrificarea iniliab dur3d 5"10 secund DacI pulsul esle deteclat.

Ix

Trimitfi duPI sjutorre:

- Trimitli p cin.va dupt ajutormdical. - Ari$rali-vn cn pe6Ma detine toate infomatiile necGare pnlru a le de urgenF $i/sau la organle pr\dz t Prin reglementiri legale. - Nu pnrns$ niciodatl un om car nu resPira. chiar daci

htsnrite la seNiciul
ajulor

ii

bate

inim4 pntru

a chema

x
-

Relurti

r$Pirrti!

'rtificirldl
5 secunde

ve

ilalipldnanii la fiecare

- Urmerif mitcarea tomcelui, ascultat' fiecare respi'atie

ti simlili

cu

obroul aeru!

care iese din phmani dupd

xI

Vedficrti lncn

drt!

Pubtrl:
(5 scunde lrebuie

- Apreciali Pu'sul la

c@iidI

fie suficinte pnEu rvedfrcaM pulsului)

dupr primul minulde rspimlie artificiali liapoi, din cand in cdnd'

lt $onac' provocend von' Dad acest lucru imediat accidentatul Pe o parle pentru a pnnite scur8'ea v!6aturii' si reluali respiEia adificiald Curtl,ti gum dc orice materie stnint, gterseli{
"

in limpul respimliei arrjficial. aerul poate intra

ampb, i;barc4i

li

@!

cend acc;ident rt lncep s, respire sponran' awznlil in pozilia de (a !4 vcdca caP 6).
'Pozitia de si8;ranli ajuMa mentinerea deschisa a aspirftii de fluidc tilo'nismente.

sigrrrnl[
la prevenirea

clilor rcspiratoriigi

CaPitolul 3

- Men{ine{i

REANIMAREA CARDIO.RESPIRATORIE (RCR)

3.1

deschise clile respiratorii in timpul RCR. O a doua persoana poate {ine capul victimei inclinat cltre spate, in timp ce durnneavoastrd efectuati respirafia artificiali.

lndicafii

llI

Verificarea existen{ei respira{iei

(resuscitatea) unei persoane care nu Reanimarea cardio-respiratorie (RCR) se aplicE pentnr rranimarea (stop respirator) 5i a c6rei inim6 aincetat sI bat[ (stop cardiac)' respirA sdngele s5 circule' iar Circula{ia artificial5, creatd prin compresii extelne asupra tot'acelui, determinl artificiall asigurfl oxigenarea plftnAnilor' respirafia
acestora se considerl victima in RCR se incepe dup[ ce se verificl respiralia 9i pulsul victimei. in absenla brusc sau in utma uttei perioade de stop stitre de stop carjio-respirator. Stopul cardiac poate apdrea a respiraliei artificiale la o respirator, iupe ce s-a epuizat oxigenul rdmas in corp. Aplicarea imediatl s6 respire poate duce la prevenirea stopului cardiac. persoane care,a incetat

- Se urmiregte orice migcare dc aer pe o duratd clc 3-5 securtde penlru a stabili dacl victirna
respi16.

lV

Ventilarea

pllminilor

1,5 secunde pentru fiecare insuflare gi pentru a perrnite victimei sd expire. astfel incdt sA sc execute I 2 cicluri respiratorii cu pauze pe minut.

- Ventilarea pl[mdnilor se realizeazl incet, tirnp de l-

- Cdnd este confirmati absenla respirafiei se incepe cu douf, respiralii.

Pe durata RCR, respiraliile ulterioare se coordoneazd dependent de numirul de salvatori (tabelul 3. I ):

3.2Faze de intervenfie
Aplicarea RCR necesiti gase l'aze de intervenlie:

qi cu cornpresiile toracelui, intr-un raport

r'
.

Vcrificarea existenfei respirafiei Ventilarea pliminilor IV V Verificarea existenfei.pulsului Vt Masajul cardiac extern (M'C'E', compresia toracelui)'
qi sunt reluate succint in cele ce ulmeaz[' dupd Pnmele oinci faze au lbst descrise in capitolul prccedent de-a sasga manevfl, rnasajr"rl oardiac extern oare (}ste pfezentatl detaliat cea

I n III

Aprecierea cnpacitlfii de rflspuns a victimei

un salvator - duptr fiecare secven{t de l5 cornpresii se aplicA 2 respira{ii intr-un raport de l-5:2; doi salvatori - dupA fiecare secven{i de 5 cornpresii
de 5:
se

Deschiderea(eliberarea)ciilorrespiratorii

aplicf, I respira{ie, intr-un raport

l.
Tabelul 3. I

MANEVRE RCR VENTILARI

PULMONARE volumul respira{iei VERIFICAREA PULSULUI APASARITORACICE (MCE)
metoda distan{a de apisare metoda

I
SALVATOR Guri la gurd
respirafii intregi
la artera carotidd

)
SALVATORI

I
-

Aprecierea capacitlfii dc rlspuns a victimei

Se lrate sau se scutru.d u$or

umilul victimei, concomitent cu intrebarea: "Ve simlili bine?" , lucru trebuie lhcut cu grild' pentru a determina dac5 peisoana este con'tientl sau nu- Acest

i.oor""" II

existd riscul unei

rlniri

la cap sau gAt'

podul ambelor palmc

3,8 pAnd Ia 5,0 cm ll()- lO0 pc minut

Deschirlcrea (elibcrarea)

clilor respiratorii
btrbieil'
sau

capului-ridicarea - Descl.riderea odilor respiratorii, lblosind metodele: "rdstutnarea

,,impinger-ea mandibulei

..p,rntuix

(lllcii) flrd rl^sturnarea capului", poate duce deseori la revenirea cdilor respiratorii' respirafiei. Veriticali iutotrleauna respilalia dupI deschiderea

fiecven!a RAPORT COMPRESI I/VENTILARI

l5:2

5:l

el'eotuali nlanevra - DacS stopul respirator este oauzat de obstruclia cSilor respiratorii, manual cotpul strlin (a se vedea cap 4)' sau extrage{i

Fieimlicti

(
- Se aplicl presiunea (apdsarea) in jumltatea inferioari a stemului, pe lungime, exercitdnd
suficientl forftr pentru a comprima pieptul intre 3,8 9i 5,0 cm. Nu se aplici presiuni asupra coastelor gi nici asupra vdrfului sternului, deoarece aceasta poate
duce la fracturarea coastelor gi la leziuni interne.

Verificarea existenfei Pulsului

-Pentrualuapulsul(figura3.l),seapas6uqorzonacoiespunzilto-afecudegetele2.4(ase pentru detectarea arterei. Aceasta se face f[r[ grab6, vedea gi cap.z), enitanoui-se compresia tu^t in care inima bate, nu se aplicl apisiri 0"ou."..'ii chiar qi a unui p"fr ri.U ii nereguiat, iar cele ulterioare nu trebuie s6 verificarea iniliala poate ouru i-ro t..unde,
ale toracelui. deP[geasci 5 secunde'
.,'.,'s'

Pozifia salvatorului - Salvatorul ingenuncheazl pe o pafte a victirnei, in dreptul umdrului acesteia. MAna cea rnai apropiatl de picioarele victimei se folosegte pentru marcarea zonei de intervenlie. Marcarea zonei de interven{ie
Pentru plasarea corectd a mdinilor pe jumAtatea inferioari a sternului se procedeazd astfel (figura 3.3. a, b, c):

/ce<tpl

(dar nu la ambele carotidl, se verificl 9i la cealalttr Dac[ pulsul nu se deceleazf, la o arterf, artere carotidc simultan !)'

- Verificarea Pulsului se face:

r dupl primele doui ventila(ii (insuflalii); r dupb Primul minut de RCR; .la cdteva minute in timPul RCR; prelua ode cdtre un al doilea salvator' inainte de a RCR: inainte o de cltre o a doua echipl de salvatori'
de a prelua RCR 9i cdnd se schimbA oin mod continuu' pentru a verifica

pozitiile;

Fig' 3' I Verificarea existen{ei pulsului

eficienla

de compresiilor in timpul RCR executata dou[ echiPe de salvatori'

se detecte

continud

in care Aplsdrile toracelui se intrerup ln cazul dacf, victima ,"'pi'qiJo'tii'"iurf,

fiecare cAteva minute'

";;;il

pulsului la 9i se continua verificarea

azlaparilia spontani

pulsului' Se

Fig. 3.3 Masajul cardiac extern. Marcarea zonei de intervenfie: a) urmlrirea conturului coastelor b) degetul mijlociu la plexul solar c) pozilionarea mdinilor

VI

toracelui)' Masajul cardiac extern (M'C'E" compresia

- Se localizeazd marginea inferioard a cutiei toracice a victimei cu degetele aritf,tor 9i mijlociu ale mdinii. - Cu aceste degete se urmdreqte conturul coastelor pdn[ la plexul solar, in locul unde coastele int6lnesc sternul. - Se lasd degetul mijlociu in dreptul plexului solar gi se plaseazi artrtitorul deasupra acestuia, pe terminafia inferioarl a sternului. - Se pozilioneazd cealaltd mAnd ldngl degetul arbtdtor astfel incdt podul paltnei si tie agezat de-a lungul sternului, cu degetele ridicate transversal pe picpt. - Mdna folositi pentru marcare se ageazd peste cealaltl cu degetele paralele gi ridicate sau inlln1uite, pentru a impiedica aplicarea presiunii asupra coastelor.

o presiune directi asupra presiunii in interior, putiind exercita compresiile toracelui duc la cregterea .att. pltundni, iniml 9i creier (figura 3'2)' ,angrt;i inimii 9i determinind la inimi ei creier' lmpiedic'nd pii" pra*at de "rrf.i'r;;;;;;iculaliei oxigenul preluat "; 9i a respirafiei normate. 'atst circuraliei distrugerea lesuturilor,

;;;;;;;* pa;;';;iiirea

il;t6'*"

Compresia (aplsarea) toracelui (Masajul cardiac extern, M.C.E.)

(compresia toracelui) Fig. 3'2 Masajul cardiac extern
Se procedeazf, astfel:
se aplici vertical pe stern (figura 3.4 a). Dacd presiunea nu este aplicatd in aceastd direc{ie, corpul se poate rf,suci, apf,sarea devenind ineficientS. Presiunea se aplici numai prin interrnerdiul podului palrnelor.

- Presiunea

planl 9i trare' Pentru o se aqeazl victima pe o suprafafl - Pentru ap[sara eficienti a toracelui inferioare' ridicarea membrelor mai bund irigare a.'"i"'uri !-'

"totunai

(
RCR poate fi realizatd de cdtre un salvator sau doi. RCR realizatd de doi salvatori necesitd o foarte bun6 coordonare 9i deci un antrenanrent in echipd mai indelungat.

3.3.1 CAnd existi un salvator

Pagii care trebuie realiza{i in acest caz sunl

urrnitorii (figura 3.5):

I -

Aprecierea capacittr{ii de rispuns a victimei

Bateti sau scuturali ugor umlrul victirnei

(aparent
a

inconglienth), strigdnd totodatd: "VA simlili bine ?", pentru determina gradul de reac{ie a victimei. DacI nu existl rdspuns trece{i 1a............

Fis. 3.4 Masajul cardiac exlcrn: " a) Pregltil Pentru compresle

b) comPresia toracelui

ll

Deschiderea (eliberarea)

ciilor respiratorii
Fi

Seobfineoapasarecorespunzltoare'cu^mainilea$ezatecorectpestem'numaidaca: malnllor; sunt pozilionlli deasupra

. r

umerii

coatele

'""t,Uf"Juit'

intinse' tttfel incdt bratele s[ fie perfect

- Folosili metoda "rdstumarea capului-ridicarea bdrbiei" sau manevra Heimlich daci presupune{i obstrualea cdilor respiratorii cu un corp strAin.

g.3.5 Reanimarea cardio-rcspiralorie - un salvalor

-inaceastlpozilie,folosindgreutateacordulylseaplicAsufici:nmp:t:iul"prinbra{eqipodul

lll

Verificarea existenfei respira{iei

.

palmelor,astferincattoraceresafiecompnmo-p..Ji*"pintre3,8pindla5'0cm(figura
3'4

b)'

- Plasali urechea in apropierea gurii victirnei gi urrnlrili miqcdrile toracice

Dach respira!ia lipsegte treceli la

- Se opreqte complet
m6inile in pozi{ia

rite apdsarea pentru a penr

cu un contact

singelui tn

inima' dar se pastreaza

i;tti;L'

ulor cu toracele'

'nunot

lV

Cererea unui eventual ajutor

.Serepet[celedou6faze(aplsaregirelaxare)ritmic'astfelincdtduratalorsf,fieegall. (dc pentru a t"-1q1t-:" ritm constant r Se folosegte orice metodd rnentall q'a'm'd')' rlEi,!t PATRU 4cc4*l de tipur , si uiu, sr Dol' $t exempru, numardtoarea pe minut' unui ritm de 80-100 apistrri
Aceasta nurndrdtoare corespuude

- Strigafi sau folosili orice mijloc pentru a atrage atenlia celor din apropiere.

Pozifionarea victimei

- Agezali victima pe spate pe o suprafalE tare 9i plan6, sprijinindu-i capul gi g6tul pe durata migcdrii.

.Sefacpauzedupl5sau15aptrsf,ri,pentruventilareapllminilorsaupentrua
schimba cu alt

salvator'

Vl

Verificarea din nou a respirafiei

repozifionarea folosind aceeaqi tehnici r Se marcheazl din nou pozilia'' 'entru pentru ventilarea plrmdnilor'
1

- Urmarili semnele care insotesc respiralia.

Dacd respiratia este absent6 treceti |a...............

*ai"il"l"i::?il;;;

io'ii'pru*tt

Vll
3.3 Secven{ele RCR

Ventilarea plim6nllor

Strdnge{i nirile victimei, inspirafi adAnc, acoperi{i bine gura victimei gi expirati in gura

acestcia tinrp dc I - 1,5 secunde.

respira{iei sarr panr

a pulsului 9i can{se ob(ine o revenirc spontan[ inceputtr. RcR trcbuie conrinuatd_p6ni de aliisalvatori mai calificafi' datl

tu;;;;i;;;;;i'

f"rltte

(
- Facefi o
pauz6, l6s6nd victima

si expire

qi repetati procedura inc6 o dat6.

XIII
-

Continuarea RCR

- Men{ine{i inclinarea capului 9i trece{i 1a.....'.'.

"""'

Reluafi aplslrile gi ventilirile intr-un raport de l5:.2 gi verificali pulsul la fiecare c6teva

minute.

Vlll

Verificarea existenfei pulsului

,*4/.1

. Daci

nu a rispuns nimeni la cererea anterioard de ajutor, trebuie ca insupi salvatorul

- Localizaliartera carotidl pe paftea gatului cea mai apropiati de salvator qi cdutali pulsul cu atentie, pentru a putea determina chiarqi un puls slab 9i neregulat'
Dacf, nu este puls, treceli |a"..'.'............

. Nu

serviciilor medicale de urgen{d dupd un minut de RCR. se ptrrtrseqte victima pentru mai mult de patru minute, dcoarece crcicrul poate fi afectat dacb este lipsit de oxigen o perioadd mai mare decAt aceasta.
sd solicite intervenlia

lX

Trimiterea duPi ajutor

3.3.2 Cind existi gi un salvator de rezervtr Un salvator de rezervtr, posibil persoana care a fost trimisi dup6 ajutor medicaln poate prelua rolul salvatorului daci acesta oboseqte. El trebuie sd se identifice spundnd: "Cunosc RCR. Pot si ajut ?".
Dacd salvatorul inilial doregte sd fie inlocuit, schimbul trebuie fbcut in momentul in care procedura de reanimare este intrerupti in mod normal pentru verificarea pulsului, dupl ce s-a realizat complet un ciclu cu doub respirafii. Apoi:

- Dacd cineva rdspunde apelului de ajutor al salvatorului, trimiteli persoana respectivd dupi ajutor calificat, cu suficiente infomrafii pentru ca intervenlia si fie eficienti'
- Solicitali persoarrei respective si revini dupi ce a fdcut apelul'

inceperea apisirilor (compresiilor) toracelui (masaiul cardiac extern)

- Poziliona{i mAna, blocali coatele 9i aduce{i unrerii deasupra sternului'

reveniti la pozilia - Ap6sa{i pentru conrprimarea toracelui pe o distan{6 de 3,8 p6n[ la 5,0 cm $i
in i1ial6.

- Salvatorul de rezervi loealizeazd 9i stabilepte existenla pulsului la carotidi (pasul XI).

Dacd

dupi o verificare de 5 secunde nu existd pu|s.........

pulin de o secundtr' Aplsarea gi relaxarea trebuie si dureze un tinrp egal 9i mai

- Salvatorul de rezervi procedeaztr la deschiderea cdilor respiratorii gi ventileazd de doud ori.

- Salvatorul de rezewl marcheaztr zona de intervenfie pentru masajul cardiac gi preia apdsfrile gi ventildrile intr-un raport de l5:2.

- Repetali astfel
trebuie sI

15 apf,sari intr-un ritm de 80-100 pe minut(secven{a de dureze rirai mult de 9-l I secunde)'

l5 comprcsii nu

t4a?4/el

apbslrilor se Pentru menfinerea ritmului gi vitezei, cdt 9i pentru contabilizarea DOI' $l TREI' recomandi o numAratoare cu vitezd constantA, de tipul - $l UNU, Sl gr rnrnu, crNCI, $l uNU, $l Dol, $l TREI, $l PATRU, $l zEcE' $l UNU'

- in timp ce salvatorul dereznrvlrealizeazA RCR, salvatorul initrial mentine deschise cdile

respiratorii gi urmf,regte pulsul la carotidl la fiecare douf, minute, pentru a stabili dactr pulsul a revenit spontan.
Salvatorul inilial trebuie rezervl obosegte.

$l

$r Dor, $lTREI, $l PATRU, $ICINCISPRET'ECF'"' - Ventilafi Pl6m6nii de doud ori.

si fie

gata oricdnd sd preia din nou manevrele de reanimare in caz cd salvatorul

de

- Realizati iar patru cicluri complete de c6te I 5 ap6s6ri ri z ventilatii, dureze circa I minut.

ceea ce ar trebui s6

3.3.3 CAnd existtr doi salvatori

Salvatorii care sunt antrenafi si-gi coordoneze eforturile, pot forma o echipi pentru realizarea RCR. O astfel de metod[ este mai pulin obositoare gi, deoarece poziliile celor doi care realizeaz5,, unul apdsirile toracelui, cel[lalt ventilarea pl6m6nilor, pot fi schimbate, RCR poate avea o durattr mai mare decit irr cazul unui singur salvator.

Xl

Verificarea din nou a existenfei pulsului

spontan' - Verificafi pulsul la carotidI, pentru a stabili daci a reaparut puls, treceli din nou 1a"""""" Dacd nu existd

Xll

Ventilarea Pttrm6nilor

- Adnrinistrati doul resPiralii

3-5

{ sd inceapi cardiac Ei exist6 doi salvatori, unul trebuie in cazul in care victima este in stare de stop ( a se vedea cap'3'3' I ), iar celalalt va pentru un srngur salvator reanimarea victimei conform procedurii medical' merge duPh ajutor

Vll

R verifica pulsul

- LocalizeazA artela carotidl pe partea cea rnai apropiatf, gi cauti pulsul. Procedeazi cu atenlie pentru a putea detecta chiar gi un puls slab gi neregulat.

Dacf,inapropiereexistdcinevacarepoatefitrirrrisdup6ajutor,atuncisepoateincepeprocedurade
RCR - doi salvatori' pentru reanimarea preia rolul de a ap6sa toracele victimei in procedura RcR - doi salvatori, unul al doilea - pe acela de a-i ventila plflrndnir
ce urme azacu-c),iar cardiactr (acesta va fi desemnat in cele (desemnat prin R)' l"n,r, ."ini-area respiratorie

- Dacd nu existl puls, anun!6: "Nu are puls !".

- Trimite dupd ajutor medical.

Vlll

C incepe

aplsirile (comprimlrile) toracelui

sunt urmatorii (figura 3'6): Paqii de prim-ajutor care trebuie urmafi

t -

R stabileqte reac(ia victimei

- Dupd ce iqi fixeaztr pozilia pi realizeazA nlarcarea pentru masajul cardiac irr tinrpul verificdrii pulsului de citre R, C efectueazi 5 apdsiri ale pieptului, folosindu-qi podul pahnelor dc la ambele mdini. Numdrd cu voce tare: "gl UNU, $l DOI, $l TREI, $t PATRU, gt CINCI". Facc pauza corespunzltoare pentru a permite lui R si efectueze o respirafie, dar ipi men{ine nr6inilc in aceeagi pozilie.

Bate sau scuturd ugor urnhrul persoanei aoarent incon5tiente. strigdndu-i totodatd: "Vd
de simtiti Uine?". pentru a determina gradul

IX

R continui ventilarea pltrminilor

reaclie. Dacd nu se primette nici un r6spuns

"""""
Fig. 3.6 Reanitnarea cardio-respiratorte - doi salvatori

- AdministreazA o respira{ie, dupi care men{ine deschise cf,ile respiratorii gi

verilici exislenla

pulsului pentru a stabili eficien{a compresiilor toracelui.

ll

R apreciazd existen{a respira[iei

C qi R continul RCR
-5

- Plaseazl urechea l6ng[ gura qi nasul victimei gi privegte pieptul acesteia,

urmirindsemnele ce insofesc respiralia'. respirf, !"' Daca acestea lipsesc' el spune: "Nu

- CrealizeazA, un nunr6r de 80-100 aplsiri pe minut, cu pauzela fiecare permite administrarea unei rcspiralii, de citre R.

aphsdri, pentru

Xl

verificl din nou pulsul gi ventileazi

lll

capul 9i gdtul' R pozifioneazd victima pe spate' sprijinindu-i

lVRdeschidec6ilerespiratorii,folosindmetoda''rf,stumareacapului-ridicareabdrbiei''sau le elibereaz[ prin metoda Heimlich'

- Dupi l0 cicluri (aproximativ I minut) de apdsiri-ventildri, spune: "RCR gata", administreazii o respira{ie gi verific[ daci a apdrut puls. Dac[ nu existd puls spune: "Nu existl puls!" gi administreazd o respirafie.

XII

R veri{ic[ din nou resPira{ia -'UimareEe semnele ce inso{esc respirafia'

Daca acestea lipsesc anunff,: "Nu

R verificl

C 9i R reiau RCR, respectiv, apdsirile-ventilIrile.

pulsul la fiecare cdteva minute.

respirl !"'

Inversarea rolurilor
- C semnaleazd intentia de a inversa rolurile, din cauza oboselii. in locul numdritorii de tip "$l UNU, $l DOl, $l TREI, $l PATRU, $l CTNCI', menfine aceeagi viteztr, dar numtrrf, astfel: "DATA, VIITOARE, SCHIMBAM, DUPA, CINCI" (sau oricare alri metod6).

Vl

R incepe ventilarea

pliiminilor
expirl o dat['

gura acesteia cu gura sa qi - Astup6 ndrile victimei cu degetele 9i

si expire qi repetl incd o dat6' - Face o pauzf, pentru a lf,sa victima

- Mentine capul inclinat

- La terminarea

qi"""""""""'

respira{iei de la urmdtorul ciclu, R preia pozilia lui C, fiind gata. dupd marcarea zonei corespunzdtoare pentru masajul cardiac, sA execute compresii toracice. C prcia locul lui R gi se pregtrte$te pentru verificarea pulsului la carotidd.

Xlll

verifici din nou Pulsul.

Capitolul 4

- Dacd nu detecteazi puls, anun{l: "Nu are pulsl"'

{.

. , iI{TJCTIA CAILOR RESPIRATORII 4.1 Gcneralittrti

XIV

C continud ventilarea pltrmAnilor.

- Administreazl o respiralie, menfine capul victiftrei rasturnat 9i pastreazl degetele pe carotidd pentru a stabili eficienfa compresiilor toracelui'

Obstructia cdilor respiratorii sttpcrioare reprezinti blocarea partiald sau totala a clilor de trecere gi de pltrundere a aerului in pllnrdrri.
La o persoanl conltienta, obstruarea este cauzat[ de obiecte strdine, de exemplu, alimente. La o persoanl inconqtienti, linrba poate sd cadl in fundul gatului $i s6 impiejice trecerea aerului.

XV

R reia M.C.E.

- Apasd toracele cu acclagi ritnr gi aceeaqi vitezi, pistrAnd uu raport de cinci compresii la o respira{ie.

DacI aerul este impiedicat sd intre in plimdni, persoana igi poate pierde cunogtinfa. Dacd primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator gi deces.

3'3.4 Cf,ncl existi doi salvatori 9i victimei i s-a

acordat deja un Prim ajutor

Alte tipuri de accidente inso{ite de obstruarea ciilor respiratorii, cum ar fi rinirea sau inflama{ia lesuturilorgetului prin reac{ii alergice sau alte boli, necesitr ajutor medical de urgen}6. Obstrucfia ciilor respiratorii poate fi prevenittr prin: - tiierea alimentelor, in special a cdrnii, in buc6{i mici gi raestecarea lor completf, inainte de a fi inghilite; - evitarea vorbitului, rdsului sau bdutului in timpul mestectrrii alimentelor; - evitarea ingurgitArii bEuturilor inainte qi in timpul meselor; - congtientizarea faptului ci anumite alimente (de exemplu arahide, floricele. unt intins in strat
gros pe p6ine) au tendin[a de a produce inecdri qi deci se recomandd precaufie la consumul acestora.

de a acorda RCR unei victime careia intdi sa-9i enunle competenla, apoi sf, i sc aplicS RCR de cdtre un singur salvator inilial (I). trcbuie mai inceapd procedttra de prcluarc a victinrei'

l)oi salvatori (R ii c) antfena{i in echipd, cafe sunt pugi in situa{ia

in al cioilea r6ncl trcbuie stabilit daca a lost solicitatirasisten{a nrcdical6 de urgen}i.

qi respiralii, R, care preia lrnediat ce salvatorul inilial (I) a irrcheiat un ciclu de l5 apdsiri dou6 respiratorii 9i verificl pulsul, iar C iii controlul, se plaseazl in dreptui capului victimei, deschide clile (in principiu, acest lucru ar trebui pozi{ioneazl mdinile, folosind proccdura de marcare corespunzf,toare
sf, dureze 5 secunde).

4.2 Semnele obstruc{iei respiratorii

inghifirea alimentelor, lichidelor, obiectelor mici este cauza posibi16 a unui stop respirator, a apariliei cianozei (invinefirea) buzelor ca gi a pierderii cunoqtinlei. Cdnd cineva se ridici deodati de la mas6, aparent flrd motiv, este posibil s6 se fi inecat gi, incerciind s[ evite incurcdtura, se izoleart de persoanele care l-ar putea ajuta. Unnlrili aceasta persoand pentru a vi asigura dacd este sau nu necesar s6 interveniti.

in

acest monrent, salvatorul

inilial

(I)

poate

fi trimis dupd ajutor medical calificat'

cornpresiile toracelui' Dupi ce R confirmf, absenfa pulsului 9i administreazi o respiralie, c reia

in cazul ineclrii prin inghilire (figura 4.1), treLruie acordat imediat primul ajutor, deoarece se poate produce obstruarea parfiali sau conrpletd a cdilor
respiratorii.

Fig. 4.1 Semnul inecdrii prin inghitire

4.2.1 Obstrucfia parfiall a ctrilor respiratorii

parte intrarea aerulu.i in pl6mdni' producdnd Obstrucfia pa4iala a c[ilor respiratorii permite doar in este necesarf,, trebuie sf, se evalueze rapid ' acces de tuse. Pentru a decide care acfiune de prim-ajutor sau nu ' dac[ schimbul de aer este suficient
a. Schimb suficient de aer Tusea for{at6, chiar cu quier[turi intermediare,

4.3.. Compresii (aplslri)

abdominale (manevra Heimlich)

Ap[sarea pe abdomen (manevra Heimlich) constii in exercitarca unei compresium subdialiagmaticc pentnr a 1b4a iepirea aerului din pldmAni, producdnd o tuse artificiah.

Dac[ victima
4.2).

este in picioare sau apezati, presiunea se

aplic[ cu purmul pe abdomemrl superior (ligula

indic[ un schimb bun al aerului'

in

acest car:

-Supraveghea{ivictima,incuraja{i.os[tugeascdgiaplicali-iloviturifermecupalmape

spate. - Nu intervenili pentru eliberarea

ciilor respiratorii'

b.Schimb insuficient de aer

dificila 9i cianoza (invine]irea) sunt semne ale Tusea slabf, qi ineficace, respiralia zgomotoas[ 9i schimbului insuficient de aer. 4.2.2 Obstruc{ia completd a ctrilor respiratorii
va fi incapabild sl respire' s5 tugeascf, sau in cazul obstruc{iei complete a ciilor respiratorii persoana

Fig.4.2 Marcarea zonei pentru compresii abdorlinale qi pozifionarea punrnului

Dacd victima este aiezat2i pe spate apiisarea se f'ace cu podul palmelor.

sl vorbeascf,.
gdt. congestia initiala (ro$ea{a la fa{i) se va schimba Victima va exterioriza primejdia, ducdnd mainile la fr .i"""ra (invinefire) 9i va urma curdnd pierderea cunogtin{ei'

Existd riscul producerii leziuuilor interne, dar aplicarea corectl a tnartevtei va rcduce la minimun acest
risc. Compresiile abdominale nu vor fi aplicate la copii mici, la persoane obeze sau la t'emei gravide
?n

ultimole

luni de sarcinS. 4.3.1.I Apisarea abdominall - victima congtientl, stind in picioare sau agezat (hgura 4.3) - Stali in picioare in spatcle victitnei
,si

4'3 Manevrele

de Prim

ajutor

urmatoarele manevre' in primul ajutor in caz de inecare prin inghilire necesitl una sau mai multe din {unclie Je vdrsta 5i starea fizicd a victimei'

cupdndefi-i talia cu rnlinilc.

r r . r

(manevra Heimlich)' . Compresii (aplsnri) abdominale (aPIsnri) Pe torace' ComPresii din ExplorareaPi scoaterea cu degetele a obiectului strlin

-l-ncaliza\i virful sternului cu degetul miilooiu al unei mAini ;i ombilicul (bulicul) cu degetui nrijlociu al celeilalte miini.
- FirI a schimba pozi{ia, strlingefi purrnul gi rlsuci[i-l astltl ca degetul utarc sii lic indlcPtat in ios, pe nijlocul itbdornenului, intre buric 5i vArlul stetnului. - Aooperifi pumnul cu ocalaltl mAnI qi aplsa[i rapid. cu fix12i, pentr.Lr n disloca obstrr-rctra.

guri'

VentilareaPldmAnilor' maijos . Pentru

a

Fiecare din aceste manevre este descrisd in detaliu realizal| intr-o succesiune rapidi'

fi eficace, aplicarea lor trebuie

/Cc4*l . r

Aceste manevre pot

fi periculoase

9i ele nu trebuie

niciodati exersate pe persoane

strnitoase'

pe manechine' Practica (invdfarea 9i exersarea) se face numai

(
O persoand congtientd poate sI-qi efectueze singurd apiislri abdominale pentru a clinrina prin tusc corpul

stldin. Pentrl aceasta:

punnul unei mliini qi plasali degetul mare pc linia rncdianl (dc mai sus de ombilib qi mai.jbs de stem.
- StrAngeli

mr

jloc) a abdourcnului

- Prindefi pumnul cu cealaltl mAnd gi presafi cu

fb(ii

pi rapid spre diafiagrr

- Repetafi p6nd la eliminarea corpului strdin. Spdtanrl unui scaun tapi{al sau marginca unei tdghele sau mese pot fi, de memenea, folosite pentru apdslrile abdominale autoadministrate

Fig

43":lHl?:Jilffijif,
b) aPdsarea abdominald

4.3.2 Compresii (apdsiri) pe torace

ln cazul persoanelor adulte obeze sau in stare avansatl a sarcinii (tigura 4 5) apisdrilc abdorninale nu pot fi aplicate eficient qi de aceea ele vor fi inlocuite cu aplslri pe to;1sc.

.Ef'ectuatiapSsdrileabdominalepffnSlaevacuateaobstacoluluisaupAn6cevictimaSi.apierdut
cunoptin[a. 4.3.1.2

(figura 4'4) inconqtientl' agezati pe spate Apisarea abdominall - victima

-';;lru;;;" li t".til;t iJ*"iut ou*"uuouitta sd ating[ comod

zona abdominald
a

lneenuncheatri deasupra

victimei' avdnd genturchii a"uttu a corpului acesteia' astfel

vtcttmcl'

cu degetul- Localizali vir-fuI sternului victimei

mijlociu al celeilaltc miini'

.;'ilil

degetul uneia din miini 9i buricul cu

Fig. 4.5 Complesii pe tol'ace la o f'crneic g'avidrl

ApIs5rile pe toracc pot ti aplicatc persoancltx-adultc con;ticntc, agezate in picioarc sau. in clzul picrdcr-ii
cunogtin{ei, culcate pe spate.

victima Fig.4.4 Compresii abdominale' culcatd Pe sPate

4.3.2.1

Aplslri

pe torace - victima conEtiontl,

stinrl in picioarc sau aqczat

-F6r.[aschirnbapozilia,a6eza{itnAnadelasterrrastl.elincdtpodulpalmeisS<.:addchiar (buricului)' deasupra ombilicului (de suntparalele cu liniamedianl - Plasali cealaltl mend deasupra' lie.ulati;va .1t.1:.Y:t""

- Stati in picioarc in spatelc rrictimci, pctr-cccti rniiurile pe suh lrra{clc \rtrtrrur pumnul unei rndini, avind degetul rnarc iu iuteriur', pc nti.jlocul stcrnului (figura 4.6). Avefi gliil si'i cvitati lir-Iil stcrnu]ui 5i coastclc
- I'rindcli ltumnul cu ccalaltii nriirril qi intpingc{i cu lirrJir sptc splte
.

:l

lr1

},/rtr,irirtr

miiloo)acorpului.Pasfi.atidegcteleridicatesaustt.Atrsepcntruavdasiguracdpresiuneavali

"*"t"iiota

numai prin podul palmelor'

serie dc - Apdsafi deasupra rapid, intr-o

zece sase pana la

aplsdri distincte' tiecare ou inter.rtia

Acestc ilpiisiiri spl'c ri|illc vrrl eolll[lilTlit tc,racclc;;i vtx'1irr'1a ielirc,lr uctttlttt tlin Il.rrtra:rr. producAnd o tuse arlillcial:1. I.llcctLrati liccarc apiisllc cu intcntia rltslor:i'irii obstactrlulrrr

dislocdrii obstacolului' -Fiecarediriser.iilecle;asepArria|azeceapdsdr.iestc.utmatldeincerc5rideventilareaphrnarrilor ottline elihcrarca cdilor tespiratorii

tt

;t"*il;i,"''t'p'auti

'"

+-1

Fig.4.7 ExPlorarea 9i scoaterca cu degetele

- victirna in pozilie agezat Fig' 4'6 Conrpresii pe torace

unui obicct stliiip din guril

Degi explorarea cu degetul poate sl nu ducr la indepdrlarea ooqtului stlrin, sirnpla ridicar.c a lilrbii clin fundul g0tului poate sii elibereze par{ial clilc respiratolii qi sri pernritr aocesul acrului in pliinriini. atlpoi cdnd inc;eroa{i ventilarea.

Aplsarilepetoraceserepetl.pAndlaeliberareacdilor.respiratoriisatrp8rrdcAndvictimaiqipierde
cunorstin{a.

4.3.4 Vcntilarca pulmonarl

Dupd tiecare manerr-d de explorare cu de getul pentril scoaterca corpului stlr'iin- dcschirlctr oriilc rcspiraturii pentru a ventila plEmAnii. Dacd cutia toraoici:i nu se lidicir. cf-ectuali rcspiratia arlilloialr'i
1a sc r,crjcrr'cap. 2).

4.3.2.2

Apisiri
lateral'

pc torace - victima inconqtientl'

stind in pozifie culcat

.Plasalivictimaculcat[cut.a|airrsuspeosupralalItare6iplan6'cubralelesituate
Dacd

pllmdnii ntt

se

uurfil, corttinua[i prirnul

zrjrrtor

pcntru a clibcra ciiile

r.esyrir-atgr.ir.

-irrgenunchealiaproapetlepieptul',*1T.::$identifioatijumdtatcairrl.erioardasternuluiin 2'2'2)'
aoelagi mod ca

r"'[Cn t o t"

u"d"o subcapitolul

4.4 Faze de intcrvenfie in f'uncfic de starea victimci

.AplicalioseriedelasepAn[lazeceap[s6ripetol.ace,lentSidistinct,presAndstemulcu3,8
PAnd

la 5 cm'

4.4.1 Victirna in stare de conqtien{I

.Fiecareseriede,sasepAn[lazeceapds[ripetoraceesteumat[rJeexplordriinguravictimeigi
incercdri de ventilare a pldmAnilor'

I Aprccia!i obstrucfia
- AtAt tirP clt cxistl un bun schimb al aerului, incurzr jali tusca victinrei cu palma pc spate, pentru a elibcra cdilc rcspirator.ii. - Supraveghea{i victima 1rentnl a fi gata dc ajutor..

;i aplicali-i

lovituri lcrn.rc

.Apas[rilepetolaoeseintretupdaclobstactrlulesteevacuatgidac6sereiarespiratiaSpontan[. gurl a obiectului strlin din ;l'3'3 Expkrrarea qi scoaterea cu degetele

I]xploral.eacudegetul(degetele)-inguraviotimeiesteomanevrdinrloudetape,utilizatdpentrudislocarea cJqrului strlin (tigura 4 7)

Intlebafi : "V-a{i inecat'/"

DacI schimbul dc acr este stjrac sau abscnt, obstruc[ia cstc coniplctii

;ii;l;;n^'"'

II

Aplicati apislrile abdominale

.Plasa{idegetulmarealrnAiniidumneavoastrdinguravictimeipentrua.ilinelimba'$nandcu
mdini bdrtria victimei' celelalte O"g"t" ut" aceleia'si - StAnd in picioare in spatele victimer, cuprinde{i-i cu br.a{elc talia.
- Localiza{i vArli.rl sternului ou o

-Jinarrdl.errnblr.bia,silimba,trage|irnandibula(falca)'deschizdndrnairnultgur.avictimei (ridicare limb[-mandibul[) .Aceastdmanevr[poateeliberacorpulstlain,permipnds6fie',extras''rlinguravictimeiincursul mlini'

explortuii

mind gi buricul cu cealaltl.

- Pozi{ionafi pumnul chiar deasupra buricului, dar mai jos de

'arrirl

stcnir-rlui.

h;;;;i;;

cu degetul ar[tetor al celeilalte

$
i

.Prinde|ipunrrrulcumAnacealalt[giaplicaliaplsdrirapide,pan[ladislocareaobstacoluluisau : ni",ima devine inconqtienti 5i atunci contirrua[i astfel parO

"anA

VIII

Repetar. explorarea 9i scoaterea obiectului ;rulmonare gi apislrile abdominalc

striin cu tlegctul,

ventilrrilc

III

Pozitionafi victima altl supralald plani

5i dura' cu blalele ihtinse

pe - Apeza[i persoana pe spate pe podea sau

latoal'

sclsirea medicului.

- incepeli din nou cu pasul V qi repcta{i explor-arca ;ii scoaterea obier:tului strdin cu clcgctrrl. ventildlile pulmonare ;;i apiisdlile abdominale pinl la obliner.ca rczultatului tlorit sau prinii la

IV

Chemafi sau trimitefi dupi aiutor

21.4.2

Victima

gisitl in starc de inconqtienf:i

a

-Striga|ipentruaatrageaten|iaoelordinapropiereSidacdcirrevardspunde'trimitetidupd
serviciul de urgent6.
necestu-e pentru a

Apreciafi capacitatea de rispuns

victimei
a

Dali-i toate inlbrmafiite

respective'

vd asigura un rdspuns prompt ;ii adecvat sihraliei

- Bate{i victima pe umdr sau scutura}i-o uqor gi stligaji: "Vd simtifi bine ?" pentn persoana este congtient5. Dacd nu obtineli nici un rlspuns,

veritjca dacij

Explorafi

qi scoateli cu

degetul obiectul striin

lI

Verifica!i existenfa respira{ici

sd mandibulei" ( a se vedea cap' 2) qi incercali - Deschidefi gura pdn manevra "impingerea lEout cArlig' ai.f"""lt .r, *"a i,ta^"pa'tu1i corpul strlin cu degetul

- Plasati u'echea gi obrazr-rl dunurcavoasl.ri'i lAngl gur.a i;i nasul victimei.

lcc4tzl
Vl

.Nuexpklraligur.aflrlaaveavizibilitatesiindepErtalinumaicotpulstrlinoare
poate fi virzut!

- Observali nrigcalca cutici tolacice Dacd nu sunt semne dc respirirlrc'.

.

III

Strigati tlupi ajutor

Vcntilafi Pllminii clile respilatorii

qi

- Stt'igati pcntru a-i atenfiona pc cci din apropiere cale pot a.juta pentru chemarea serviciului dc

urgentl.

- Deschidefi

incepe{i sI ventilafi pl[mAnii (

a se vedea

cap'2)'
] I

IV

Pozifionali victima

del)A$c$te obshrrclia ;i DacI plirmAnii nu se untplu cu acr"

toracice. Aceasta va indioa dacd aerul Urm[riti semnele de ni;carc respiratorie :-*:ti continuat[' dacJ rcspilalia arlil'roiall Lrctruie

- intoarcefi victima pe spate,

ptrtcjindu-i capul ;i

ceaf'a.

V
r1e o

Dcschideti clile respiratorii

VII

Aplicati aPlslri abrlominale

parle
atstlbl 9i de alta a persoanei'

- Folosili manevra "cap rlstumat pe spatc-bzlrbie ridicatl" pcntlx a cleschitlc ciiilc r csprr 11or1.

avantl picioatele situate - ingenunchea{i deasupra victimei,

incA] abdomenul ei s[

v[ lie la indernAn['

VI
-

Verificati existenta respiratiei

de nriScalo a aerrrlui in

qi bulicul ou cealalt5' - Localizali vAr-lilI sternului ou o mAn[

Privili, ascultati, sesizali pe obrazul dumneavoastLd oricc seurn

plriminii

viclimei.

DacI nu sunt sefiurc dc respira1ie...

-Plasa{ipodul1ralrncichiardeasupr.aburrcului9iceala1tdm8ndpesteea'

VII
-CurJegete.leridicatesattstrAnse;;ide.alungullirrieirnedianeacorpuluiexeouta{igaseplinlla
ze':e apirsrri rapide,

Ventilafi pliminii
mAnir

fiecall';;il; ;il

..;

"iis"""

distincta'

- lindnd inchise cu o
expira{i.

nirilc r.'ictimci, lipi{i buzele durmcavoastri

cie gur.a ircustcrr ;ir

(
se

- tJrrlalili migcarea <;utiei

toracice pclitlu

a vedea dacd

pllmirnii victimei

ttmplu cu aer

iu cir'. contrar...

- DacI pldmauti nu se umplu cu aer, Ievenili la pasul X ;i corrtinua{i cu itpiistirile abdsminalc. explorat'ea cu degetul a colpului strlin in gulir qi incercirrile tlc vcutilare a plirmililor plnil la
ob[inerea rezultatului dorit sau pAnI la sosirea mediculLri.

vlII

dc gura victimei Rcdeschide{i calea rcspiratoric, lipifi din nou buzele

gi

ventila{i

4.5 ingrijiri ulterioare

- lntrerupefi manevrele pentru iuecalea prin inghilire atunci cAnd de libere pentru a putea permite aplicarea r-espiratiei artificiale.

victimei' - Ilirslrulafi rnai mult capul inapoi 5i ridicati bdrbir

- Asiggrati-vl cd ndrile victimei sunt inchise qi incer:Ja1i din nou s[ ventilali pl[mAnii acesteia' DacI pldrndnii victirnei nu se umplu cu aer"'

cI v-afi lipit bine buzele de gura victimei 9i

clile respilatorii sunt suticielt

- Dacd respifafia spontanE se teia, sqrravegheali victinra penhu a Ii siguri ca nu apar clificultiili ulterioare.

IX Trimiteli duP[ ajutor

- Trimiteli pe cineva sI oheme serviciul de urgen{d' - comunica{i toate intbrmntiile necesale pentru
a

- incredinlafi persoana serviciilor medicale <le urgenld gi indemna{i-o sd lie vdzlt6 de medic" deoalece maner,r'ele pot sd producd rdniri ;i, prin urmare, victima are nevoie de irgilue mcdicali.

vd asigura de o asistcntr |apidr 5i calilicatd'

acordarea - Dacd sunteli singur, nu pfirdsili victirna 5i continuafi

prinrulli alutor

X Aplicafi aP[slrile abdominale

-A;eza{i.vlingenunclrideasupravictimei,av0ndgenunchiisitLra(iclcoparlcgidealtaacorpului lic la i.tlerlriinit. victimci sir asti.el ca partea superitx,rl a abdix'e'ului
acesteia,

'ir

qi buricul cu oeulaltir' - Localizati vArlul stelnului victimei cn o mAn[

avind degetclc riclicatc sau strdnse,si paralele - A$ezati podul palmelor chiar deasupra buricului,
cu linia mediand a ccxpului victimei'
-

Aplicali

yase pfinir la zece

apirsiri rapide deasupra'

Dacir obstnrcf ia Pcrsistir.

XI

Expkrra{i gura cu dcgctul pcntru

indcpiirta corpu,lr:triin oomplet rf'lri

"ritlir:arc !i131.bt-r-trl;trrdilltrl['', irrccr.r:ali sI agafa!

. Desoliirle|i gura viotimei

,si, rrplicAnd maneVra

";,J

:;;;i";"ntru

a-l disloca 9i a-l indepdrla

fi r'[zttt' indepdrtafi corpul strlin numai dacl cl poate

XII Vcntilafi Pl[mAnii

- Deschidefi clile respiratorii 5i incepefi
-

si ventilali plininii'
victimci'

Urmlrili

a semnele de mi;care a cutiei toraoice

49

CaPitolul 5

Pentru victimele allate L-

-.Lare de goo,

asistenfa rnedicali trebuie acoldatd flrd intdrzier.e.

socuL
5.1 Cauzele instalirii gocului' Semne'
irigare insuficientda criticdder,elclrg a.orqanismuluiuman':*":1-"-TltiL:t::;o $ocul reprezintd o stare a-i preveni evolu{ia' mdsuri pentru corpului. $ocul poate fi faial, dace nu se iau

PAnd la obtinerea asistenlei rnedicale, acordali prompt

evolulia gocului. Astl'el:

primul ajutor, incerclind sr preveliti

ipstalarea

;i

- Tratali corect cauzele evidente de ;oc precum sdngerarea, fi-acturile qi arsurile (a se

vedea cap. 8, 9 -

li

14)

{esuturilor

Linigtili gi incurajali victima.

imprejurlli: El poate aplrea in una din urmltoarele -*. internfl; - sAngerare exteme severi sau slngerare - arsriri asociate cu pierderi de plasmd sanguini'

'

- Controlafi respirafia qi circulalia (pulsul 5i tensiunea arleriall).

- Miqcafi victima cu

griiI pentm

.rdnirigrave,*triuiil,"uza,obiride1esuturi9icarepotduce9ilapierderides6ngeqiplasm6;

nu-i provoca dureri.

pompa suficient sin.ge in apTTul circulator; - crize cardiace, cdnd inima nu mai poate cailor re'sfiiatorii, ranirite toracelui sauparaliziamu'chilor - crize respiratorii, precum obstruarea oxigenat cdtre s[ inspire suheient aer pentru a furniza s6rrge intercostali, car"

- Dezgolili victima in

juirl

cef'ei, pieptului, taliei

#;;;;

"i"tima

- Prevenili picrderea cdldurii corpului viotimei. pundnd pdturi sub deasuprzr vir:timei. 5i
'

dar

:ti#i::tJ.ftei
vaselor

vcrtebrale sau

a tra^seelor nervoa.se care at'ecteazd

controrur dimensiunii

sanguine; sPecifice;

.-----^xk,-x

A-

- Nu supraincdlzili persoana aflatd in stare de goo;ir nu lolositi stiolc electricd etc., decdt la recornandarea medicr-rlui.

cr-r

apI lierbrntc, piirruii

-reacfiialergicesevereproduseprininfepdturideinsecte,mugc6tur6deanimal,alimentesau
medicamente -^i^^rx de boal6 6i este rar perioada tip de |oc este lntalnit de obicei dupd o _ diverse i"r""ri """i1 domeniul Primului ajutor'

de

'

- Nu dafi nimic pe gur[ unei persoane allate in stare de inconqtienfl sau de ;oc sever. tJurczilr-i buzele dacd victima se plAnge de sete.

Durerea,pierdereacdldruiicorpului,teama,.epuizareaftzicl,surmenajulsuntfactorirgravanfi,care

-et"t" tii"r"

ae instalare

;i

severitatea gocului'

Stareavictimeiaflatiingocpoatevariadelacongtienftrlalelinsaulapierdereacunoptn}et.i
oricaredintreurmAtoarelesemnegislmptomesautoateimpreunipottiprezenteqipotcrestein
;

- Pozilionali victima aflatd in stare de goc, astltl incdt s:i i se asigure conlbrl maxrur sii sc ;i prevind agl'avarea gooului. In acest sens este de men{ionat cI: Pozilia ideald este pe spate, ou capul mai.jos qi membrele inl'erioale ridicate cu l5 crn pAriii la 30 cm pentru a creqte debitul sdngelui spre cr eier (iigura 5. I ).

"i"'"it*" .

cind gocul Progreseazl:

celelalte agitalia 5i anxietatea pot preceda toate

semne;

rpaloareasau""r"*"""a'et[apielii,inspeciallanivelulbuzelor,tegumentelor,ung}riilorgi:

r . r 'r .

iobilor urechilor 9i indicind lipsa oxigenului; abundent[; pielea rece qi umedn, cu transpirafie

*ui slab lo pulsul oin r.., --r.^j^^-^ ri^-^ Ao oer "" "" in stadiile ulterioare, lipsa de aer, respira{ia rapian iirrp"m"i"re, iar
setea;

girapid;

sufocarea;
l

geafa qi

vdrsdturile
stdr ir de

Fig. 5.1 Pozilia victimei in caz de ;oc (viotirna conqtierltl)

i

ito,lifi"etil*

con$ienf6'

5.2 Primut
cere inv61a1i sd recunoagteti condifiile instalarea gi evolulia acc'lrriir

ajutor
primul ajutor adecvat pentru
a

produc gocul

9i acordafi

impiedica

agrava traumatismul. Aceastl persoand tr"ebuic mcn]inutl intinsr pe spate, pref'crabil pe o brancardd (targl). DacI victima este imobilizatd, mdnerele brancardei pot fi ridioate- pcntrl arealiza o inclinare a corpului in direclia capului.

Rrnile victirnei sau condilia sa fizicr pot sa nu permitd piasarea ei in aceast:i pozilie. Astfel, ridicarea picioarelor victimei cu liacturi pelviene poate prnducc dureri ;i poate

5l

' . ' .
VictitneL orc 8r $ftritrtnin Is rqeec@ *i-a. *"a, r*pi.i."i $to( d,rn glDt q.zd.3mioll4!i,

Capilolul6 PIERIIERIA CIJNoFTINTEI

uto bo0l!

Pulrmllf| $rc{c locnri! !!ftrillh

"cspul

o,l'ld'

victitrlecde eDttn sr!ftdc in.ongiel|Ilru c$! diu & !ig'rt(r(& I*.{c"rcl (t re vdq clp 6)

s t

dll'omItth{i.Phlsebp@iti'

i ,

6l G'nertlftitt
cdrrtiflla 61e sles in curc o peisoane Lorbe$e ofrrr. $, ulroreu dJuv,r,rra rnui(rddi. retclioE0"n Ia stinuli du@$ preum ri atunoi c6.d eft interpelltt ri iti d, scama de nediut
hconjudtor. Orice modilic.r | aslei \tiri, in d@ somtrlui norrnal, 61c un sm iinponaDt
de

ei<tel]r

su boatr
Pierderea cunoqtin{ei (conptienfei) poate aplrea mai ales

in umrlkrarelc situalii:

raumatisme cranio-cerehrale; como{ie cerebral[;

contuzie cerebralA;

otrdviri, intoxicalii profbsiulale prin inhalarc sau ingcstie;

insolatie, $oc caloric;.

boli ale sistemului nervos contral (cpilcpsic etc.); - boli metabolice (diabet etc.).
Pierderea pl'ogresivi a cuno;;tin{ei

indic[ o deteriorat'c a str,-rrii de sdnltatc a unei persoanc crrc a sulcrit traumatisme, otrdviri, goc, crize cardiace etc. De aceea cste esenlial sa se stabilcascir starca dc conSlicl[I a unei victime, sI se utmdreascd periodic nivelul acesteia ;i sd se t'cmat-cc orice mocirlicarc.

6.2 I'ulbur[rilc stlrii de conqtientii r Victima este congtientl, dar prezintl unele tulburiri (anomalii):
- este agitatd; - este somnolentd. Stimulata, rlspunde, pcntl'u car cstc congtientl, dar ilncdiat I scade in somnolenfl (dacI fusese adomritri pur'5i simplu, eu rlspunde la intrebiiri rfuniinc lreazd);

$i

- poate rdspunde la unele intleblri

etc.; - poate
o

simple, dal rispunsurilc nu sunt intotdeaunzr

coerente; - poate executa otdine sirnplc: sii inchida

;i

sir deschidri

ochii,

sr'i

stllngii mina

fi obnubilatl sau are idei lixe.

Victima

este

incongtionti:

- nu poate li stimulat[ verbal, dar aceasta uu inseanurir ci nu aude; - poate fi intr-o stare de incongticn[ti uqoarii. arc incl lcllcxclc de securitale, trrsca. deglutifia (inghifirea). Este imputant, pentru oI ca ar putea sir-;;i clibcrcze singurrr aparatul rcspirator.

t*r4/.1

Victima poate trece tlintr-un moment in altul din starca de incon;tien1ii u;olrii la inconrstienfl prolirndd, liu'I sl-pi dea scanra (yi tiirii sI nc dlm seama).

\)

53

. Victima

este

in stare tle inconqtienll 'l

profundl'

Obscrvatie:rentru ambele scale, ierirhizarea

i

este dcscrescltoare. de la cel nrai trLrn rlspnns, la

cel mai prost. Folosind aceste scale, st:rea de semi-conqtienlir a unei persoanc poate Ii desclisii dupri cum urmcaz-i: "ochii se deschid la dru'ere, vorbit'ea este oonlilzd yi din timp iu timp neinteligibila iat-nruychii sc llcctcazii u;lu' dacd se ciupegte anteblaful pe f'afa intemir, Aceastii stare se poate deteliora, ast{cl inciit dcsctrcr-ea poatc deveni: "nu exist[ nici un fel de rlspuns = stare de inconqtierr[[".

provoacr Starea de inconqtienld

il1ffhffiT[illix'i],:fi'$;1ffi;";;;;;;,;r!ia
Progresive' sale de securitate victima ipi pierde retlexele progresiv
,si,

sau '*T"".'lT:*:1t::;-:",,H::? i::".J1:ii*:;i:H."tx1:^.fi turburdriior respiratorii imediate

"ail"

turi"'"iii''it;; ;"* *

poate inunda dacl este culcatd pe sPate' saliva stopul respirator' p.ate lrovoca

in

ozif

ie de

Stimuli durcroqi
Este posibil ca in tirnpul exan-rinlrii sI se producri in mod neintenfionat o duler-e vlctrnrci )r ircc.rsta reac{ioneze. Trebuie retnarr:at g'adul reac{iei. aocsta Iiind revclator pentm starea rrrctinrci.
sri

a!1 s in gu r a yo o arit

siguran{I,

Pe o Partet Pen

{ i.1l";;i T ;fixfiT3i:H;iilf "i[""T,"ifflH:'

6.3 Evaluarca nivelului de conqtienfi

Dacd este necesarl provocarea durerii ca stimul ir-r examinalea inifiall sau in cclc ultcri();rc. :rce astir poi(c fi fEcutd in mai rnulte l'bluri, fir5 a prrduce rlniri sau a lc ag'ava pe cele existentc. Ciupirca lobului urcchli

lblosite scale sunt PentruastabiliSidescrienivelultle<;onStien![s.auelirboratdiversescalebazatepecapacitateavictirneide ra.punaffil;i;;rero;ri cele nai ochii, de a deschide " ",,J;;;";;,;io"',,

ori a pielii de pe fafa anterioar[ a antebrafului sau aplsarea cu marginea unui crcron la blza unghici provoaci suficientd durere pentru oa victima s[ reacfioneze. Impedimente in stabilirea reacf iei

A.V.P.U qi Glasgow'

urmdtoarelor cuvrnte din A.V.P.U reprezintd semnifica[ia spontau conqtientd'.deschide ochii A = "alert" "*t" la stimuli verbali - ui"ii*" tatpuna"

lilnba englezb

-"ti*"

V = "verbal"

f.= ::ili::::,1,T:jil#ltjJ ,auffide U= "uffesponsl\

ra

nici un rer de stimuri

Salvatorulapreciazlrriveluldecongtien{6,notindstareairri|ialhavictimeigievoluliaeiulterioarS.]
ScalaGlasgow,modificat5penbuscopurileacordlriiprirnuluialutorlaciliteazdcvaluareareac{ieivrctrmet semne : dup i urmltoarele
Deschiderea ochilor
t't'ot*

Trebuie obserwate cu ateniie conditiile care pot inipiedica victima sI ldspundl ctxrlium nivclului real al congtienlei. Leziunile oculare sau ultlarea {esuturilor adiacente ochilol pot irripicdica victiura sii dcscllrLi ochii, cu toate c[ ea ar putea fi pe deplir-r oon;tient[. in mod similar, leziuni ale gitLrlui, dclicicntc dc vorttrc sau chiar difbrenfe lingvistice pot I'cduoe reac{ia vct'ball, iar loziunile nervilol pot lrrlrtl lcilLlrir nrot(uic Dacd se suspecteazla o paralizie, se cerc victimei srl clipeascd sau sd scoatd limba. pcntru u-i stabt li reaclia motorie.

Inlbrma{iile privind rnodificdrile in statea victimei, inclusiv dacd tt'ecerea a lbst br-uscz'i sau lentI. prccum Si momentele in care s-au petlecut schirnblrile trebuic notate, liind necesare mediouiur uarc va tlirtu. apoi.
victima.

G--

- se deschid spontan; victimei i se vorbe;te; - se deschid la durere sau cantl - nu se dcschid;

6.4 Manevre de prim-niutor. Pozifia de siguranfl (rccuperarc)

CAnd existd un numdr mai mare de victime, se oautd mai

intii

persoanele incon;;ticnte.

RIsPuns verbal

R6sPuns motor

- la obiect rsi imedrat: - contuz./neinteliSibil ; - nu rlsPunde.

Muqchii unei victime incongtiente sunt lelaxa[i qi dacd persoana este intir-rsd pc spalc existi pcricolul oa limba sd astupe oiile respiratorii. De asemenea, se poate intAmpla ca pelsoanelc incon;ticnte sri-qi piardir reflexele naturale de a inghili ;ri a tuqi. Aceasta poate duce la obstruarca ciiilor rcspiratorii cu mucus. vomd sau sAnge.

Prima urgenfd este, deci, de a realiza cliberarea

corespunzdtoare. - rlspunde la comenzt;

clilor respiratorii qi dc a rsrprra rcspirafiu

- rlspunde la durere; - nu r'lsPunde.

55

Pcntru

aceasta:

- Se

a$eai

laful victimei dinspre sah,ator'. irrlrrr:; ilr-rr lungul corpului. cit ntai aproapc

de:

corl

- Se 1l[streazd cdile respirattrrii

descliise'

Se a;eazI

celllalt bla! transrrcrsal pe picpt

oapLri accstcra pelttl-1 a

.Daolvictimanurespirlscincepeirrrediatr.cspir.aliaarliliciald(asevedeacap'2).i
_

- Salvatu-ul ingcnuncheazi allroapc clc lrctirrr;l u:ierrzii o minir sub sprijini 5i ;r|uci hlrirrclc sau ct:r)tltnt vietirrrcr l.r I,:rr tcjr r)l)llsij

gur.a

viotirnei, p"rt;;idi"iica 9)' an-rPutate - a se vedea caP'

Dacd se obser,rd

r[niri

qi se soot eventualii dinti rupli clin la lald sa, maxilare (txloi) se cautr ca .ou'iJ',rln."o ace-stora (dinlii se trateaz[ {esuturi inghi{irea

'

- Victima este rostogolitd dc cItLc salvator din tr -, r :rrrguli nri;r:alc linii. dar lclrrrl. sLrstilinrl cLr rnind umerii 5i cu oealaltir bazinul. a;a inclit ace sle r sr'i lie deplasate in accla;i tirnp. Sc adlo irstli pieptul ;i abckrnenul victinrci in sprijin 1rc ooirPsclc sahratorulur (ligura {r. I b)
:

toracelui $i taliei - Se llrgesc hainele in dreptut getului'

-Scstabilc;;tecilrz.ilcilrclproduspierdcrcacurro;tinleiyiscucrrrtlirplimtrlajutotirrfuncticdc
catzla.

- Salvatolul se retl'age ;i indoaic genunchiLrl pir:iolului dc deasupra al victirnci pentnr ir i1-r)\,er Ioskrgolirea acestcia in 1a!ri (ligura 6. lc). Sc a;urzi'i capul victintci pcntrLr rr prcvcni trstrrgglir.ca i laf5 ;i astf'cl incAt acesta sd fie iutr-o pozi{ic exlinsri (sprc s;ratc). pentlrr rncntiner.ca crjilr, respiratorii dc:schisc (ligura 6. I d).

-Seageaz[victirnainpozi|iarlcsiguran[i(rlet.ecuperare),<lac[leziurlilepenrrit;iseurmfueite:
lcsPira{ia

.seobsetvitpgadtrldecorr;tien{irSisetroteazlinsoris(saunrerrtal)rnodificlrilesutr,ienite;t,
nronrcntclc rcsPectivc'

/a4l*l.Nuseadminrstr.eazirrrinlicpecalettIitlI(pegul[)uncipet.soaneitrcon;itiente'

qi-u rcTlATtj scrviciilor medicale, o persoanl cat'e Dacir nu este transl'eratl ir..ediat calil'lcale qi sl,tuitl si sc prezintc la otiu,. f".r.,on" cu.o'tin{a trebuie predat[ sprc i*griii'c mai curind Posibil' medic clt
cste deia a^$:zati r Dacd o victimr inconstientir, dat'care t'espirl, va mai
ao
1i

|ig.

6.

Pozifia dc reculreralc

manipuruii, (nu va fi intoarsd pe spatepentru eventualelot'vlrsdturt' griia s[ sc f'"i'lit"'" rcspira[ia qi sculgerea (de rccuperare)

]lya intoaroe apoi pe o parte)

p.r

sau

p:1p:I1cle11]
Se va area
i

- Se indoaie bra{ul viotimei, cel rnai apropiat de salvator, pcntr-u a sc splijini parlca st4rcLiuar J corpuhri. Se pozilkrneazl ccldlalt bra! al victimei, conlixlabil. dc-a lungul crorpulsi siru intins ir f'a{a sa, pentru a preveni rostogolirea spro spate (ligura 6.2)

tliunghi de
stabilitate supeflor platrul ."--spatelui planul solului

Pozifia de siguranfi

Petrtrrtaa$ezaopersoanlcal.csegirse,stepespateinpoziliadesiguran{[(der.ecr'rperarc)seprocedeazd. astlbl (figurile 6'1 a - d;'i 6 2):

-SeirrgcnutrcireazlpcttParlcavictirrrcicuillaspreaceastapiseadtrceprciorrrlopusalvictinrei. rriYclul gleateltrl'(ligura 6 l a )' cllte sitlvator' i""''tltigna Picioarclch

triunghi de
stabilitate

|lPlanul spatelui

inferior

I;ig.6.2 Pozitia de recupelare

Fig. 6.1. Pozilia de recuPerare 57

-sedeschideguravictinrei,orientAntJ-osprcsol, o.nou'"*,rchidelesapoatdslsescurglliber'
I

6.5.2 Primul ajutor

Sc proccdcazii astlel:

- Se conlroleazl in permanen![ existenIa respila[iei'

Aten{ie

pe o parte-$i care nu.respird' nu O victimd inconqtientd aqezatd deja pe bu16 sau pe spate pentru a o intoarce din nou pe or va mai fi manipufatd (nu trebuie pusa

- Se verificl d.4cd victima are cdile respiratorii deschise qi dacl respird. - Se slf,besc hainele la get, picpt $i talic. - Se ageazf, victinra in pozifia de siguran{i (de recuperare). - Se asiguri aer proaspit;;i se protc.fcazd victinra de tcntperaturi cxtt'en1c. - Se men{ine victimaintins[ confortabilincd l0-15 nrinute dr-rpi cc ai-a rec:ipatat cunolitinla.

parte)' . Faceti nurnai ceea ce este necesat pentlu a-l aslgl' rra ventila[ia
sourgerea eventualelor

pulmo'ard

qi'

virsdturt'

Informafii medicale'
un anumit tratament, poart[ deseori asupra krl inlbrmafii Persoanele cu probleme medicale care necesitd lor qil sau calrret de buzunar, unde sunt specificate starea rnedicale sub foma unei br[{6ri, medalion

tratamentulrespectiv.Canose-exarnineazlovictimiincon,stientd,secaut[astf.eldeinfbrmatii'Acestlucrui alte stdrii u"orAr."u prirnului ajutol sau poate preveni alergiile 9i poate li de ajutor in staUifireo-crt'urcto. 5l carearputeatlagravateprrrrtblosireaanumitorproce'durime<licalesaudeprim.ajutor.

/tc4lal

o Pierdcrea tcntporard a cuno$tinfci poate fi unul clin sirnptonrclc carc insolcsc o crizir cardiaci ischemicd sau o conro{ie ccrebrali.'I'rebuie avuti in vcderc o astlcl dc posibilitate, rnai ales cAnd leginul se producc- la pcrsoancle rnai in vlirslir pi cauza nu estc r:viclcnt6.

6.5 L,eqinut (liPotimia)

6.5.1 Definire' cauze

r Daci

revenirea din leqin nu este rapidh gi complctri este nccesar;rjutor nredical.

6.6 Sincopa

insufioiente a creierului' O persoanl care leqina va {il Ca nranit'cstiri. sincopa sc aseamlrrd cu lcginul. Apare rar la oantcni sindlogi cslc car.lrillir itilt'oa]rc Leqinul este rez-ultatul unei oxigendri temporar $i de al S.op,tf u"o'"Oa'"ii primului aiutor in caz' de leqin este intotdeauna de lovittrri in zottele tcflerogene (ca pL:xul abdonrinal. birrbic. cat. tcslicrilr:) slrir tJe hr.lr ric incon|tientd chiar numai pentru let"uu moment". ittitni, hcrtroragii, lroli vascuiare ctc. crepte oxigenalea
i

creierului'

Cauzele obignuite ale leginului sunt:

_

in sincop6, spre cleosebire <ie legin. pulsul devirre neregulat, dcosebit <1c slab ;;i poatc chial di:,pirrea. lipsl aceeagi pozilie (in picioarc sau a'ezat),1bame, oboseall, periouo" irro"i*gut" petrecute in Primul ajutor este acelaf i ca pentru legirr. aerului ProasPdt; vederea sAngelui' Dactr apare stop cardio-respirator se iau de indatl misurile corespunzAtoarc (a se vcclca cap. 2 ;i 3). - stlr'i elno{ionale ca, de exemplu, fiica' anxietatea' Se asigurl transporlul urgent;i sub supravcglrere al victinrci la spital. - boali, tt'aumatisme' dureri mali'

Potexistasimptonrecareprecerlleginu|:pierderedeechilibru,paliditate,tr.arrspiralie.
Se

pot lua urmdtoalele misuri preventive: -Sea^sigurSaerproaspSt(sedeschidu;i,/t.erestre),dar{hr6ternperaturiexcesive. talie' - Se sldbegte strdnsoarea hainelor la g6t' piept Pi

-Dacspersoanaesteculcate,picioareleser.idicdlain6[imeade10-30cmta{[desol

58

5q

Capitolul PANSAMENTE$I

BANDAJ'
primului ajutor pentru ingrijirea rlnilor'
i

- pansamente compresive - pansanlente sterile din tifon gi alt rlatcrial absorbant (per-nuth tlc tilon plind cu vatd), avdnd atagatd o ro16 de fagtr. Sc lolosesc la aplicarea corlpr.csiyir 1.rc o rarrb cu snrrgclal'c ltulcnlica
i

pansamentele qi bandajele sunt elemente de bazf, in. acordarea

qi"it."i",r.*elor

mtiqchilor, oaselor 9i articulaliilor'

- pansamente "improvizatc" - obtinule din rnatclial fhrii scarnc. stcril saLt cural. rie pr.r..l'crirrtli alb. Pot fi licute dirl prosoape, cearccafLtri, fcle dc pernfr, qcrvclcle dc hrirtic. baristc, ciirrrl5ir

Ceicareacordlprimulajutortrebuiesa!9fa1ili1izalinunum-aicufolosireapansamentelorqil tt lt lnlp'*i"tt' 9^t-,11i:i la caz' din materialele bandajelor comerciale, tt ;ru'il;;p"uiii celor mai tunouqit"u caracteristicilor ti calit6lilor Pentru a rmproviza este iecesarA
disponibile.
adecvatc materiale.

30 lninute. dutrrh carc se storc cu o lingurir care a lbsl;i eir liartd. l.a ircol-rclirctr r.irnii. clc: tt'ebuie nraltcvl'ate {indndu-sc de colluri. Ihr';i a atingc suprafr.lelc tle conl;rct cu plag1. Arrlbalaiclc clc 1;laslic sau lirlia tL: alttrttirriu 1-r,1 lr lirlositc;-rcrrtrLr rculi,,alcl unur pirr:,irrlcr'rl etang la aer in cazul rdnilor prolunde alc tor.acclui.
7.1.2 Reguli generale privind lransarca
- inuinrc clc parrsarc. opri{i hemoragia (

sau rochic - rupte in {hgii - sau olice alt rnatcrial absorbant c(rrat ca. dc ergrrlrlu. hiirtie igienici' Daoil cste posibil, nraterialelc textilc vor Ii stcrilizale prin fierbcrc in irpir tirnp clc l0-

7.1 Pansamente
Pansamentulesteuninveliqpfotector,aplicatpeorana,pentruacontrolasdngerarea,aabsorbisdngele

ii" p.."*i

contaminarea qi infectarea acesteia'

se vcdca cap.

ii

).

Un Pansament trebuie sd fie: ' steril sau cat mai curat

Posibil; .foarteabsorbantgiporospentruamenlineranauscat[;.-.]inc6ti . compresibil, gros pi moale, h ';;;;;i-;;;l'1":::t::1,!ftern'c"' astrel pe toata suprafala atectata; sa ie exercite uniform p."siun"a 'a ftrr6 scame, p"ntu !-r.Oule posibiiitatea lipirii de ran[' Tifonul' . neaderent 9i
bumbaculqipdnzadeinsuntmaterialepotrivitepentrupansamente,intimpcelina
pufoase nu sunt recomandate' 9i alte materiale

- Spdla{i-vd pe rnAini inailrtc dc a parlsa o ranir. Curir(cnia estc r:scn!iald perrllu pr',.:vcrrirc.r surr |cduccrea riscului tlc inloctarc. Dezinfectafi-vi, dacf, es{c posibil, cu spir1, tincturi dc iod. apir oxigenatir. soirrtri clc rivapol l%,1,, pctrttanganat tlc potasiu l 97,,, htrirttoccl I l,'11, aph cic colonic. bctrzirrir, llrici-l tato c1c. - Nu atingcti 9i ntr strt)a!i pcslc l-lartca dc p rnsarncnt i:arc va vc-rri irr corriliii rlirt.cr cri rirrrir.

- Folosif i

pe

ll(ru paltsat'c cr-l rnai cural rnatcrial disporritrii.

- Dach le aveti Ia ?ndenrdnh, folositi o pcnsi gi un loarlecc slclilizalc prirr lir:r.bcrc sarr la 7.1.1 TiPuri de Pansamente
I

flac5ri.
I

pentru Primul ajutor sunt mlrimi 9i forme' Cele mai utilizate Pansamentele sunt disponibile in diferite

- Acoperili conrplet rana gi intindc{i rnarginilc pansarnentului dincglo clc lirnitclc

rirrii.
laga

- oansamente adezive (figura

7'l) - pansamente

Sunt sigllate ln din tifon, sterile' cu bandl adezivd'

trani"

io.t. 'tul ales in cazul rdnilor mici cu sangerare

ioio.it
redusA;

t""

plastic. Sunt disponibile in.diverse qi mdrimi corespunzand scopului' Sunt

ffi
Fig.7.l Pansament adeziv
9i impachetate individual
sau

inainte de pansarc, aplicali pestc comprescle dc tilirn, burnbac rbst,rrbarrt, valii.

neaderenld sau alt lnatcrial. - Nu indepiirtali de pe rand pansamenlul de.ia licut. Daci sdngcle a tlecut prirr pansanrcnt. lisati pansatnentul ncschimbal 9i acoperili-l cu pansarnen{e suplirucntarc. vali sau altc nrater.iate, llxatc cAt rnai binc. - Cdnd sdngerarea nu se opregte gi pansarttentul se irnbibit cu singc, se vor aplica gi altc rldsur.i de oprirc a hernoragiei (hemostazd), dupti cLrnr estc indicat irr cap 8.

- de diverse - oansamente din tifon (comprese) De obicei' pachetul este steril; rtlt"t"ai

mirimi' pliate

*.t.'

- I"ixa{i pansanlcntul cu band5 adezivd (leucoplast) sau bandajc (fe9i) pentru ca accsta sA cadh in tirrrpul tlansporlului.

rru

6t

(
7.2 Bandaje 7.2.1 Generalit5fi

unitatea medicalh cate prcia - Dacd pansanrentul a lilst licut in condilii nesterile, avertizati rdnitul.

z4a4nl

Nu pune{i niciodatd vati direct pe ran6!

7'l'3

Pansarea

Bandajele (fegi, triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a mentine compresiunea pe o ranb, a sprijini un membru sau o articula{ie, a imobiliza pdrli ale corpului gi a fixa atclc. Bandajele se gbsesc gata fAcute sau pot

fi

irnprovizate din orice material.

provizoriu' destinat str primul pansament facut la locul accidentului nu va ti decdt un pansament accidentului 9i cel in care rana este in perioada oe timp care se scurge intre momentul

;;;fi;;6;
vizuti

La folosirea banda.jelor, respectati urmdtoarele reguli generalc:

de un sPecialist.

pansare sunt: Materialele de prim ajutor necesare pentru o pansamente, feqi qi comprese de tifon sterile;

- Aplicafi bandajul suficierrt de strdns pentru a vi asigula cd sdngerarea este controlatf, sau ci imobilizarea este bine realizatd. Daci faqaeste prea largd cade de pe rani. dacl estc aplicati prea strans produce durere gi impiedic6 circulalia s6ngelui. - Verificafi, din cdnd in cand, dacd sdngele continui si circule distal lald de banda.j.
I
I

r vatd sterild; . leucoplast; . pense $i foarfece sterile; o substante dezinfectante: ap6 oxigenatl, rivanol bronrocct I %'0. tincturi de iod' spirt etc'

17o11,

permanganat de potasiu 17o6'i

I
I

- Nu folosili fegile ca unrpluturi sau ca pansamente pentru rdni, dacd sunt disponibile alte materiale. S-ar putea si fie nevoie gi de acestea. - Realizali bandajarea cu atenlie pentru a nu provoca victirrei clureri gi rnigcir.i inutile.

dup[ localizarea ei, pe de alti pansarea variazl dup6 intinderea qi profunzimea pldgii, pe de o parte 9i
parte. Astfel:

Daci Plaga nu este Prea intinstr:

se deschide' - Se ia un pachet de pansament de mf,rime corespunzdtoare 9i

7.2.2Tipuri de bandaje
7,1.2,1 Bandajul triunghiular
Este unul dintre cele mai utile gi practice tipuri de bandaje, fie cd este vorba de unul gata llcut sau cle unul improvizat. Se realiz*azd prin ttrierea pe diagonaltr a unui rnetru pltrat de p?nzh de in sau burtrbac. obliniindu-se astfel dou6 triunghiuri. Pa4ile unui bandaj triunghiular sunt (figura 7.2):

-Seapuchpansaurentuldeparteaexternagiseaplicipeplag6'avdndgrijdcasuprafafade

.o,uui

cu un obiect oarecare' cu plaga sd nu fie atinsd cu rndinile sau

se leagd capf,tul ei' dupd ce a - Se infdgoard peste rand faga cusutd de pansament 9i

fjit t'giiilt
I

Vfi

indoudpeolunginrecorespunzdtoare;deasemenea'sepoateintroducecapatullegiisubi
fansament. in partea opusd

rdnii'

Dacd plaga este

intinsi

9i nu poate

fi acoperiti cu un pansamentl
i

-Sepunpesteplagacomprescsteriledetifonlhr6aatingecunr6napafteacevineirlcontacti
cu l'ana.

- Se ageazd deasupra un strat de vati'

- Sc {acc un bantlai itrtprovizat, dar solicl'

Baza
Fig.7 .2 Bandaj triunghiular

63

- baza, cea mai largi parte a bandajului; - caPetele, fiecare caPit al bazei; - vArful, punctul cel mai indepirtat de baz6; - lateralele, nrarginile dintre capete 9i vdrf'

Un

bandaj triunghiular poate

fi folosit sub urmltoarele forme:

fixa atele sau pentru a aplica o

-cabandajlat(figura7'3a,b)Aducelivdrfulpecentrulbazei;iinrphturilitt9""'1^t,::: compreslune
c6tr.e baz5.

Bandaiil rezultat

se folosegte pentru a

egall
_

Pe o suPlafa!5 rnarei

Fig.7.5 Pregdtirea unui bandaj inelar Acest tip de bandaj se fblosegte pentru controlarea sAngerdrii cdnd nu sc poate aplica direct pe rand, ca in cazul unui corp stlhin penetrant sau al unei fi'acturi deschise. Pregdtiti din timp un bandaj inelar'5i pdstu'ali-l in trusa de prim ajuror.
o comprcsic

in dou6 dc la partea superioarl c6tre bandaj ingust (figura 7.3 c). impdtur.ili un bandaj lat pentru pentru fixarea,pansamentelor qi a atelelor sau baz6. Banda.iul rezultat se folosegte in fornrl de 8l i,.,.,nbilirur.o gleznelor 9i a picioarelor ca banda.i
ca

,/\/\ ,/ \,/
-

/\ /\

/\ ./\
-.-l

. Nodul-lat Nodul-lat se recomandd pentru bandaje gi egarf'e deoarece este plat qi mai conlbrtabil ca altc noduri, nu
alunec6 qi poate

fi sl5bit cu ugurinfd cdnd este necesar.

Pentru realizarea unui nod-lat se procedeazd a-stfbl (figura 7.6):

n__________a
sub C.6nd nu este folosit, bandajul triunghiular (figura 7'4)' centru pentru a fi depozitat

- Se iau capetele turui bandaj, fiecare in cAte o mdnl

(c) Fig.7.3 Bandaj lat (a, b) 9i banda.i ingust

- Se petrece capAtul din mdna dreaptl peste capdtul din mdna stAngd gi apoi pe dedesubtul
acestuia, formdndu-se astfbl

forml

de bandaj ingust se implture5te de la capete spre

ojumltate

de nod.

in

fel se transfer6 capetele dintr-o m6nd in cealaltl. Capdtul care se afld acum in mAna
acest
st6ngd se petrece peste cel din m6na dreaptd gi se trece pe sub acesta, formandu-se incd o jumitate de nod.

Fig.7.6 Nodul - lat - Se vor obfine astf'el doud bucle intrepdtrunse care pot li strAnse, lie trirgAnd de buole , 1ie tr'Ig6nd numai de capete. Capetele nodului se ageazd astf'el inc6t sE nu cxiste posibilitatea de a se agrifa sau de a li trasc accidental incazul in care victima este deplasat[.
F'

ig.7.4 impAturirea unui bandaj triungh iular

Pentru a memora procedura de realiz'ate a nodului-lat se poate fblosi urmltoarea sr:hcmi:

.cabandajinelar(figura?.5).Dintr-unbandaj-ingustforma{iobucllinjuruluneirnainiprin'

DREAPTA PESTE STANGA $t SUB, STANGA PESTE Dr{EAp'tA $t slJll t:]:3:t":ili:{:li a patru iegetetrecereaunuicapdt al b."d"j;i;l;; l""a o'ii"r''ir intlcgul bandai $i se formeaz[ un ineli ce se folosegte bucld gi infagurali injurut a'cesteia pdnf, Dacd se trage simultan de capzitul 5i bucla allate de acceaqi paftc a noclului. accsta sc slrihc;;tc yi ptratc li mai largi, se leagh cap la cap douh bandaje: rigid. Dacd este necesara iot*"r." ,n.i bucle

T::f

chiar desficut.

inguste.

65

t&4,.21

Avefi griia ca nodurile sd fie

aqezate

pe piele sau os, itt special in cfnfurtabil, plasa{i un n.raterial moale sub acesta'

opa.ti

aqa f'el incAt sa nu producd disconfort prin zona tiacturilot' sau la gAt Dacd nodul nu este

in

i vdrr'ul in fata cotului gi se fixeazh cu ajutorul unui ac de siguranld ori se rtrsucegte !"^id-r": vdrful in "coadtr de porc" qi se bagd in interiorul eqarf.ei. -

. Bandaiul in 8
este o metodf, de imobilizare a Metotia bandajiilii in It (in forma ciliei 8) talpd sau a spriiini glezna rdnit[ a aplica o atels pe

- Se aqeaz' baza bandajurui il 1r:pllr incheieturii degeturui mic, cu nrdna astfer pozifionari incdt toate unghiile str rdl.n6n6 vizibile si poatl fi observate. $i
gleznelor 5i picioarelor (labelor

;;;;;t"p;nhu -

(figura 7 7): Pentru bandaiarea in 8 se procedeazd astl'el

triunghiular ingust/lat. Bandaiul poate

pansament sau ateld.

Se aqeaz[ sub gleznd (glezne) miilocul unui

li

bandaj aqezat peste un

deasupra - Se aduc capetele in.lurtl gleznelor, se incnrciqeazd sub labele picioarelt'trpicioarelor 5i se trec capetcle

in 8 Se leagd capetele sau se tepetd bandajarea Ia punctul de plecare' opusd, legarea ficAndu-se

in direclie
Fig.7.7 Bandaj:re in

Fig.7.8 Eqarfa penrru bra{

Et.rfde

J
Farn

F4rrf. tubuhrn dp s.. John

(Ezt urordniri

ta

Elrrra penlru

br4
sc prccedeszd asdel

umers

clavicutr. rip
s procedea.zr

m'al in cdzul und renri ale metub elor supenom E{.rfd penu! brul sprijrre dnrebraFl ir pe,ru arl,,area !e",ci,
,

fcntru a reariza o epara

tutubn

de ace$

dup. cum u.meaza (fisura 7.9)l

8,:

'sw!

I
i

;ffllill-**r

de pe Pa'tc{

rtnict in diasonal! psre piep( cu dese'"re dardnd cdre

-SespriiinSantebralulmembruluirinit'transversalpestepiept'cumdnamaisusdeciitniveluil

cotului.
dep6;'indu-i Pe acesta.

cot y intre antebra( ;;i piept, cu vArlul cdtle Se aEcaz5 un bandaj triunghiular neimpdturit

pe aceeaqi parte.

- Peste antebraf 9i mdnd se.plaseazi un bandaj triunghiular neimphturit, al crrui v6rfdepdgeqte cotul' cu capatul superior deasupra umErului de pe partea ncranitd gi cu baza in linie cu corpul

se aduce

.Seaducecapltrrlsuperiorpesteurn[tulvictimeipepadearreriinitdgioctllindceafb,pAndil
dleptul Pa(ii afectate.

- in timp ce se sprijina antebra{ul, se strecoard baza bandajurui pe sub rn6nd, antcbral 9i cot caprtul inferior in diagonald prin spatc ai peste umirLrr de pe partea neranita.
Se ageazd

q;i

.-

bralul la ilrf,r{irnea potriviti regAndu-se capetere deasupra cravicurci.

deNPo mlebrul ti se teaga cu ceulalt cap{i

clsqcul.t

rlsucetle ln "coadi deporc" tis int.oduce i;;andaj.

66

67

Fig.7.10 E;arl} guler

manletd

Eqarfe improvizate
Egarfele implovizate pot fi realizate in mai multe moduri (figura 7. I - Plasind mAna in interiorul unei haine inchise cu nasturi.

l):

flectat rntr-un alrurrrrr urr'rrr' "''i."ili"i,.Li".r1 ffii';;;;".;u.n p.*i,i imobilizarea bra{ului t cazul leziunilor umrrului ' rul;;t-#liHl,:iillili,"[',l!iti*:',i''i'ny*ilJlf*i'llff *:*:9"*":* it?*;tt;'t?i:l:: mobilitate determinat de *''liliL provoca amplificarea durerii' miqcarea acestora poate

- SustinAnd membrul lezat cu o curea, cLavatl sau alt arlicol vestinientar sirnilar pctl'ccLrt in.junrl

gitului victimei.
I

- l'rinzAnd cu un ac mdneca hainei sau a

c5mI;ii

de

reventl hainci. rcspectrv, dc prcpttil ciimiiqri.

manevre (figura 7'10): se vor realiza urmtrtoarele i Pentru realizarea acestui bandaj i capetele sd cadd de! t:tqftjrt antebral' lf,sdnd triunglriular aPropierea cotull - Se ageaztr mijlocul unui bandaj

?'10):

- Introduoand poalele hainei peste men'rbn-rl rdnit qi prinzlndu-le cu un ac dc hainzi.

parte si de alta, unul.in tt',:t:::::il'"itt'iii il*anOu-t. astfel o diagonall lung6'

tai^ii li tttatult in

-,a"]

l ,

pentru a forma o bucllt se trece pe sub mijloc, _ Se aduce un cap[t injurul antebrafului ti .iurul bralului.
_ Se

pe sub mijloc penf ln direc{ia opus6 gi se trece cel[lalt capdt in jurul antebralului aduce

uTorma o arta uu"ra'

'

o man$et5 lejerd in jurul incheietr{ pentru aduc cele douf, capete deasupra - Se sd fie sprijinitS conforlabil' mdinii, astfel incdt u"easta

1f:T"

- Se aduc capetele in

claviculei de Pe Partea rln| jurul gatului victimei qi se leagl deasupra leagi capf,tu.l unui alt bani mai mare a bandajului, se _ Dacf, este necesara o lungime jurul gdtului victirnei' aduJe in triunghiurar ingusr de

Fig.7 I I Eqarte improvizate

""llill'r'

;i*;ritir.

-Seleagdcelelaltedouf,capeteastfelincdtbra[uls6fiea9ezatlaindl1imeadorit6.

iBandajarea diverselor iI
I

pirfi

ale

corpului utilizinrl banrlaie triunghiulare

l6e

(
(tigura 7' Pentru bandajarea capului proceda{i in fblul urm6tor
- Agezafi-vd in sPatele victimei'
pe care - Folosili un bandaj triunghiular neimplturit, cu un tiv ingust, de-a lungul bazei.

(
siguranIir

l2):

il realizali Prin

irtr|rr

sprancenelor si aduceti varful - plasafi centrul bazei pe mijlocul frun1ii victimei deasupra lungul cefei' cap, acoperind astfel pansanrcntul de-a

. Aducetr capetele inspre frunte, cit mai jos.

spate, incrucigandu-le peste v6rf 9i inconjurali capul legindtr.lc

I
i

- Jinetr capul cu o mdnd in timp ce aiustati bandajul prinde{i-l cu un ac de siguran}d.

imp[turi{i

ah
Fig.7. I 3 Bandajarea cotului (a) qi a genunchiului (b)

Pentru bandajarea

m6inii sau a piciorului procedafi astfel (figura

7. 14 a qi

b):

- Agezafi un bandaj triunghiular pe o suprafa{i plan6, cu v6rful in directie opusd victimei.

- Agezafi mAna sau piciorul pe bandaj, cu degetele cdtre incheietura respectivi pentru a o putea cuprinde.
gleznei,

vdrd lds6nd sulicient

bandaj

Aducefi vArlirl in sus peste m6nii sau picior, apezafi-l pe incheietura mAinii sau pufin deasup

Fig.l .12

andaiarea capului

- Aducefi capetele in sus gi in jurul incheieturii respective, incruciqAndu-le peste varf de cate ( este nevoie, pentru a folosi tot bandajul inainte de a-l lega.

Metoda de bandajare a

(figura 7 13): articulafiilor cotului gi genunchiutui este similar5

'

Tragefi de v6rf pentru ajustarea bandajului, apoi indoili-l cltre in jos gi fixafi-l cu un ac

siguranfd.

cu un tiv ingust, pe car.e - Folosifi un bandaj triunghiular neimpdturit,

il realizafi prin impdtur(

,

de-a lungul

bazei.

imediat sub - Plasa{i centul bazei pe antebraf, respectiv, pe tibie, (hg. 7. 1 3 a), respectiv, genunchiul (ng' 7' I 3b)'
- Aqezafi vArlul spre in sus 5i acoperifi pansamentul'

rotul[, pentru

bandaia

co$

in fafa cotului sau in spatele - inconjurali membrul cu capetele, incrucigAndu-le

genunchiului. - Legafi pe partea superioari a membrului'

i :
t

a M
a

i !

t
t I

Fig.7 .14 Bandajarea m6inii (a) qi a piciorului (b)

indoili-l cdtre in jos qi fixati-l cu urr Aiustali bandaiul tr[g6nd in sus de vhf 9i apoi

ire

{
I t
I

'11

7.2.2.28e9i (inhe 5 9i 25 cnr ). clt c Pentru bandajare se pot folosi, de asemenea, lbgi de tifon, de la;ime variabild exemplu, sub form5 de suluri de 10 m lungime. Fegile nu sunt sterile. gdsesc ambalate de
Proceda(i, de reguli, asfel:
- Agezafi-v6 cu fafa spre accidentat' -

e
'r

Aplicafi

faSa incepand din regiunea cu diametrul

mic qi continuand spre regiunea cu diarlclrul

szr)'

nloi
-

rnt"

(de exemplu, de la extremitatea unui membru spre baza

(stangacii vor proceda invers' trage intotdeauna de la st6nga spre dreapta dacd sunteli dreptaci la dreapta spre stanga).

iar cu mana Jineli sulul ce se desfEgoard cu mana dreaptd

stangd

fixa{i capStul t'e$ii l"ala se

dc

Pil

l5Bandajalecircularl

Fig.7.

l6

Bandajalc in spirald

de piele, se aplicd de la cdteva lahrri de deget sub ran6, pe o zoni sdn6toas6 astfel incAt fiecare turl sd acopere I /3 - 1 /2 din tura de fa'd precedoltii urmAtoarele petrecandu-se

- Prima hu5

care se continui cu tururi in Bandajarea cu fegi incepe intotdeauta cu un prim tur circular, dupd modalitafl impuse de regiunea care se bandajeaz[. se terminl, de asemenea, cu spiraltr sau alte un tur circular.

i"iJ"i"r"i*f
contrar,

capltul circular al fegii se fixeazE cu un ac de

lnjurul

siguran!6, se lipegte cu leucoplast de restul se petrec in sens se despicd faqa cu foarfecele obfindndu-se dou6 benzi care sau corpului 9i se innoadI lnte ele' degetului, bralului

I'i9.7.|7

Banderj

spilal la iicgct (a) fi la antcbrat (h)

cu diametrul cel mai marc Nodul (sau fixarea bandajului, in general) trebuie fEcut in regiunea niciodat6 in dreptul rdnii' lunde se aflE punctul de sprijin al bandajului) 9i

-In8:seaplicd1abandajareaincheicttuilor'-glcz-na,genunchi,r.nirni,cot.umiir-(ligulu

7ls)So

Modaftnfi
-

de folosire a feqii,
: se aplicE

in raport cu regiunea lezati

in regirurile de forml oilindric[ - cap, gdt, torace, regiuneapumnului'
.

incepe printr-o tut'5 circularrl dcdesubtul inclrciclurri l"a;ia cstc contlusir apoi prcziy. dcasupla incheieturii, unde se lbcc a doua turii r:ircularl;i t'evine piezi; pestc inchcicturzi. incrLu:iSincl prima diagonal[. Turele sc trag altetnativ, inaintca gi inapoia inchcietru'ii, avAnd lirrnra orlici 8. it.tffgur"" se termind deasupra articulaliei carc sen/e;te ca pnnct cle splijin.

circular

se suprapun (figura 7.15)

deget' cot - Soiral: se aplici in regiunile de forma unui trunchi de con - braf' antebraf'

g#;:idt#;u
I

Icopere /3 din

t:"-lt:l::,* ".te l{imea turei precedente (figurile 7 ' I 6 li 7 l 7)'

e-erpuitoare, darlncepe

ture ciroulare'

turd de

bc
Fig.7

l8 Bandajalc in

B la miini'i (a). glezuri

(b) 5i umrir (c)

7?-

Se poate

folosi gi la cap (figura 7.19) 9i la torace (figura 7'20)'

Pragtia, denuniitd astl'el dupl fbrma ei (frgtra7 .23): se lbloselte perltru a mentlrle pansamentul nasului (figura 7.24 ). O f'agd latir de 5-6 cni gi lungd de 40-50 cm este despioat[ la ambele capete. [a mijloc, fala rlmAne nedespicatl pe o lungime de cca.6 cm. Aceastl potJiune sc aplir:I pe nas. Cele patru capete se petrec, dou[ cAte doul, pe deasupla qi pe dedesubtul urechilor qi se irlroadti la ceafh.
-

\/t'

Fig.7.l9 Bandajare in 8 a caPului

Fig.7 .20 Bandajare

in 8 a toracelui
Fig.l .23 Fagd pentru bandajare "in praqtie" Fig.1 24 "Pra;tia" nasului
Fig.1.25. Bandaj

tp

"cdpiistm"

- in evantai: se aplicd la incheietura genunchiului sau a cotului. Turele de fa96 sunt oblice intdlnesc intr-un deasupra gi dedesubtul articulafiei gi circulare in dreptul articula{iei. Ele se
punct (figura 7.2

la barbie

a 9i b)

- Ciplstrul
-

servefte la men[inelea pansamentului blrbiei (iigura 7.25) sau al buzci. Se

pregdtegte intocmai ca pi praqtia qi se leagir pe creqtetul capului.

in T.

se foloserste la

Se cos 1-2 fdgii de tifon pe o fapd in unghi drept (tigoral .26). Pansamentul in lbrmd de T rdnile situate in regiunea bazinului, perineului, anusului, organelor genitale (figLua

7.27).

6b
Fig.l.2|Bandajare in evantai
- tn spic de grAu (spica) (figura
7

a cotului (a) 9i a genunchiului

Oi

(b)

.22 a'b

c)'

Fig.7 .26 Fagd

in T

Fig.1 .21 Bandzri in

T al

zone

i perincale

(c) Fig.l.22 Spica antebra{ului (a), a policelui (b) 9i a zonei inghino-f'emurale

- in formi de nod: se aplicl pentrr-r rdnile localizate la tdmpld, on hemoragie pLrternicl (ligura 7.28 ). Se ia o fa;[ cu doud capete ;i sr: pune mijkrcul pe una drn tample . Sc tr-ec oapetclc sprc tdmpla din partea opusd, unde se incmciqeazl sub lbrnd de nod . Dc aici, unul din callete trccc peste crcftet, celdlalt pe sub bdrbie gi se incruoiqeazl pe prima t6mplzl, dc rutdc sturt duse rar pc tdmpla opusd etc. Fiecare turl acoperi pe cca anterioarir pc.junrltatc tlin lllimca sa. Banda jarea sc terminl printr-o turd circularl peste lir"urte 5i ceali'r.

7.2.2.4 Basmoua

in lipsa fe|ilor, pentru fixarea pansarnentelor sau pcnrru imobilizrca unui membru, se poate folosi basmaua, de form[ pltrattr sau triunghiularl lRguri Z.f t I b gi c).

Fig.1 .28 Bandajarea

tinPlei (nod)

.2.2.3 P inza drePtunghiularl

sau a

toracelui poate servi, in lipsa t'e$ilor' la bandajarea l)e dimensiuni mai mari, pAnza dreptunghiulard cu ace <1e siguran!6, l?i"J:#H-,'a in jurul toraceiui, se 'xeazl .*" ," t ". peste umeri (frgtra7 '29)'

abc
Fig'7'31 Bandajarea cu besma a capurui (a), a antebrafurui (b) gi a piciorurui (c)
7.3 Modarittrfi dc ponrare - bandajare pcntru uaere zone anltomice

apoi se conl'ec{ioneazd qi doud bretele

incompletareacelorprezentatemai sus,infigurile ?.32-T.43suntredatemodalitrli derealizarea bandajlrii unor zone anatomice.

Fig.7.32 Tehnica bandajirii unui deger

l;rg7 .29 Bandajarca toracelui ctt pAuzd

drePtunghiularit

panzl Fig.7.30 Bandaiarea abdomenului cu

dlePtunghir rlar'I

Fig.7.33 Tehnica

ffi;t

fft1i,:;ll,ji;H,l:;:"",|i

cusutii (ligura'7 30 ) oircular 5i lixatir cu ace de sisuianlr sau

bandajlrii m6inii

77

N
F ig.1

Ijig.7.3 8'fehnica bandajiri i unrf,rului

.34 Tehnica bandajlrii pumnului

u
d^

\L

A f/X
t6
Fig.1.39 Tehnica bandajarii labei

Fig.7.3 5 Tehnica bandajdri i antebrafului

pig'l fO-lehnica bandajlrii

cotului

(''

{rj. \k:(
(r

il
I

,/

-',,
/t\

'..

ASAs iH'bli lH)t

t 'k-\

ltr '(--1.
\

ffiI ,r\
FigJ .37 Tehnica bra{ului

*-(

p # $ $ K\ k)
x)
Hi

a %

piciorului

D/-

*r A\L
Fig.7.40 Tehnica bandajdrii genunchiului

t -..--\

HI
Fie.1 .4

ffi

ffi

I Tehnica bandajirii
coapsei

(Japitolul tl PLACT. !-tnMO!aA(;!t

B.l Defini{ii
(rani, leziunc) se inleiege orice intrt:rrrpere a rnucoaseior sau a lesuturilol rnai pro{irndc).
Prin plag{
Plaga este insoliH de obicei dc

continuitilii urrui

tesr.rl

ia

tr:grrrrrrr{elc

sffngcriri

gi poale avea ca urnrare

Fig.l 42 Tehnica bandajirii toracelui

in lesuturi. SAngelalea (hernc'ragia) consti

cavitl1i corporale sau a rdnirii lor.
?n

in

curLaerea

infec{ia. prin pdtruntlerea iniclol;ilt singelui din vasc in (csutul inconiurirtor.

extcriorul ctil"pului. fcsutrrriie rnoi sunt ccle predispusc la sintcrir i c;r rrnna

O altd cr-rnplica{ie posibilf o consfituie ptrtrundcrea de corpi strdini (stofii, ciotl.rri. piimAnt. pr-irl. etc.) tn plagd.

n:,:cl

8.2 Clasiiicarea pligilor

Pl6gile pot fi chsificatc in lurrr:iic dr-' rnai ntultc c:r'it{'rii pcrtttit,',1, i, 611:r';r itturi r,r'i;tt,tit,lor L','tt)i)r'tuttl.

in general plIgile L.ot ii inchisc slu desclrise. ln frrnclie cle prnl\rnzirne sr: inrllari ii,: - esr:orirr{ii ("jt'i i!u 'i"1.
sulrcuiirna(;

car

inl.rcsrrazii truttiai :fl alrrrile :t l1 'r'1 1'i1 i,1 i; i-,lc lirt'l:

- pl5gi supcrfic;irle. r:i.rie intclcscazi tegurnuntul iri irttt:uirnc i;i l,rsutirl i:cltrlal

(capelina) Fig.?.43 Tehnica bandajlrii capului

. plfigi llroi'unde, i:trrnci t:dnd sunt dcpi:1itc au,rste slrirluri mu$chii, vair:I,r, ncrvii, oasele, alte org:tn{j.
Pllgile se rnai alectate.
De asenienea,

:1i sLrnl

a{e'ctlii

clasifici in sirrrplc sau conrple.re, irr hurclie rlc rnullilnea sti'atur'ilor;i a r-!cr:r:rriel

pilgile pot fi:

- penetranlc - r:Antl pitnltrd intr.o cavitate ir corprtlui; - per:forante - cdnd strdpunp: un orltan cavitar'(inrr,rd, stili\a(. rnlcstirr etr'.). - transfixiarrte - cdud strlbat intregul diantcfru ai corpului ,,i! trrrczinti dorii orilicii: ,le intrare gi rle iciirc.

Asocierta pl{gilor extel'ne cu plSgi interne reprezintd un coeficic.rl cic gravitate in plus. calc r:rcflc llrlsiira lezdrii inai titultor straturi $i organe, <Jevenind extrenrfl atunci cintl sunt a(insc irrrrrra. creier suu vaselt: ntari $i cend se produc ruptrrri muscttlalc, llervo:lsr., (,\rlasc sarr viscct'alc (lraurna(isi pro[u11dp cratiti-ccrc,hral*, lor;":icc. alrdr:nlittalc).

8t

dupd modul de in func1ie de natura agentului agresor 9i

prod( e' pligile se impart in:

cddere sau de o loviturA cu
1

I
tt"-l.

tl.-t ingrijirea

grlSgilcrr

- cauzilede obicei de - pligi contuze (contuzii' v6.1et[i) *1J, ;dr6; re produc[ o sfagiere a tegumentului un obiect contondent, rotunjit,
(pielii' epidermei)' $ansele-de infeclie sunt
tegumentul sau sublorma
subcutanat. Aceste cazuri nu

Obicctivc, rrraterialc rrec(]sare

echimozei (v6nataii) c6nd intereseazd; contuziile pot fi superfi"irl., ,uo''io.ru cand intereseaz[ 9i lesutul i

reduse'

Obiccl.ivele principale aie acordirii prirnr.riui ;rirrtor hr inr4r'ijirca pliigilor srrrrl ulnr'rtoarerlc:

."ro-,rt,ri'in.nrutoturul

con,uriir?'poi-n-p"otuna", in.oiit"
- pllgi zdrobite sunt mai mari, cu tendinli

n".",i.a o intervenlie la locul accidentului. i saul

osoase de rupturi musculare, nervoase'
i

r n . r

corntralcrca hcrrtolagit'i.

distrugerile (lacera{ii) deschise' cu margini neregulate;

q: F-Y}j:i

lrrevcnirca inl'eclici; comhatcrca durcrir: prevenirea gi conrbaterea Soculu:

oreunirln."iiiJr*".#a t"t"i;;fr;;;rti'* greu;

inft"tiu, uinA""tea
se ptoduce mai

o. n..io*.,

pentful sutstanlele.rezultale fiind toxice '*"i rapidr a microbilor qi decil

I

Matcriale de prim ajutor nccesarr:

-pligittriate-provocatedeobjectetlioase(cu{ite,cioburi)lanivelullesutului| de tesut' in general suntl

moale. Ele prezintd margini

r.gr;;;1il;ugeri'minime de sticld sau de alt' p"t ,nui pu$"'i""f'1li##?ilil?irt"i"' "o"n1int' IucT:nt' cazul intervenliilorl material. se vindec' usor, cu,i."irri-."""enabite]gi_in
chirurgicaleavemde-afacecuptffiir",""a."*uireaclacesteasuntaseptice;i
-pltrgiin{epate-cauzatedeobiecteascutitelitSioase.(agchii,cuie.spini,insecte.' pielii' n..ri. taniior.n"u otift"ii,mici la suprafala coame de animal. dinli permipnd p6trunderea microbilor "t..1. d"' de
dishugeri minime
I

. r r r r

comprese stcrile. vati, iegi, leucoplast; alcool sanitar, tincturA de iod sau rnctoscpt; apii oxigenatd sau tablete de perogen (10 tablete/200 ntl api); soluiie de cloraLninfr (4 lablete/l I api); sr;lulie de permanganat tle potasiLr l0.6o; rivanol li?l linctura tle iod; apil fiartft ilO rninute g; rbcitA' medicarnentc carc comhat clurct'ca: algocalnrin, antincvralgicc etc.

cul ini

8.3.2 Prevenirea infecliilor

in afara henroragiilol', un pericol inrsdiat,s.i inrp,:ri'tant irr caz:ul plhgilor il constituie iirltctirr. Pl6gile reprczintfi porfi de intrai'c petrtru rrricrohii afia{i pe supralafa^ pielii t'initc PrL'crtnr ;i pctttltr cci din mcdiul exte:'n. Piclca inmcti, siliiilcash rrr,r pcrnritc pltrunderce ilcestora in tt:suturi aviirrr.i urr rol ant i infec{ios irnpr,rtant.
Se

lesut, n.tr"t, *ppdturile.cu tlili:-1l1i ad'ncime. rnfecliile ta plrgile bacilului tetantci u micro-bilor anaerobi sau a etc. permit patrunderea in orgunjr;; favorizeazainfoducerea de germeni r.t.pi""*r in{epaturile de insecte runt iritunte

d;.;;;6nde'

id;#;;;;;;i".
li

9i deci

infeclia;

de om' Aceste pl[g{ - pllgi mupcate - provocare.de'mu9clturi 9t'"li*:1"'-T-1'rar o gravitate deosebiti pragi iaili" 9i zdrobite. Ele prezinta constau dintr-o asociere a" ie agenli patogeni (de exemplu - virusd o deoarece in gurl existtr

considerl cI toate pl5gile sunt infectate intr-o anurnitx nrtrsurtr prin:

t"'ua'ii'

"tn?""i"iPt*i'

'",. etc');

,'i"ln,fti"

, . n

microbii care pltrund ?n rani odati cu agentul agresor; corpii striiini din plagir : pdnriint, stofb. pir. nisip etc; microbii ce pllrund ulterior daci iirgrijiriltr nu sunl corespunzAtoare (rniirri -;au olrict.lc

armele de foc' - pltrgi impugcate - provocate.de

nestcrile c{c.). in pius, tesrrturile zdrobite, secre{iile qi .s0ngcle:rcumulat in acestc {esuturi reJrtezintd urt rnctiiu plicinic pentru inmullirea microbilor.

Acesieplagidiferrinn'nttitot"oti";;;j;;;;;l(alice'gloan[e''t"l'j?'^-] totpl la intrarilglontul remane

.

intrare - mai mic' 6 ore gi este c(rtrlplet instalatii in ?4 dc ore, De ai:eea, dtrptr acordnrea ut;ui prinr ajr:tor e ficir'rrl 9i'1t"t1t "nul mai mare' exploziv' cu margl[ cor*cf, tratarea t:alifical{ a plilgilor trebttie lcalizatd in prinrcle 6 ore. netede; altul de iegire cu margini
O"y"a

oarbe sau unipolare . bipolare - doul rlni,

-;;i;;;1;;a

de

'.t tli:l"ij

Depi contaminarea

pieliiaii: l*r; inrcrliat. odatl

cu rinirea. int'ec1ia propriu-z-isd se nrartii-cslir tlrrph ct:a.

gr

vui eru#:"Jlittinn,,.
lesuturi.

importante distrugeri u'Urstw ev rvira- prezent^nd otouotate de schije r-

Rdnile se pot infucta lsuprainlecta) q;i in lirnp, dacd rrrisuriic Iuate irrr sutrt co!"espunz,1loarij. Astlcl. ir, cileva zrlu pol aparca; inlensificarca dulerilor la rtivelul pifigii: inr*$irr:u ;i unrflart:a zonei din.iur :;arr brazde ro$ii ce pomeso de la plagiu intirirea, unrt'lalea gi incilzirea zonei;

r o c

. .

odat6 cu avansarea infeclici - o decol,rare

galben'

.zuie pi chiar sctrrgcrea prin plagl

al
I

S
Sb

u tu;;inr gi sd

nu respirdrn direct dcasupra rinii.

Puroiului:

-generale: dureri de cap, febrd cend infec{ia este intensa - alterarea starii ganglionilor regionali tahicardie, dureri la baza membrului rdnit, inflarnarea

r^L-(390-fjlll:*"i
(adcnlta)'

'
I

nu atingem rana sau partea banda.jului carc va vcni in contact cu rana.

Rlnile infectate necesit5 ingrijiri

medicale;

i -|
I

'Sb acoperim cAt mai repede rana cu un pansament steril sau micar cu unul carc este curat.

patogen al tetanosului. boalii poten(ial mortalii orice rani poate fi infectatd cu bacil tetanic, agentul i caracterizatA prin spasme 9i contracturi musculare'. . r--L i--.^. prin pdmdnt' prall de mugclturi de anitnale 9i care au fost infectate R6nile profunde, nrai ales ceie-cauzate sll infectare telanice 9i persoana in cauzi trebule sfdtuitn sau fecale cle animale prezintl un risc inalt de tetanostllui' irnpotriva se atireseze medicului pentru a fi imunizatl I

'S[

ne spiltrrn pe miini sau pe alttr porliune care a venit in contact cu sdngelc r6nitului 9i dupi acordarea primului ajutor, pentru a evita propr-ia infectare.

8.3.3 Toaleta

pligilor

lqnt

evolu{ia r6nii (5i starea ranituluD,f Avdnd in vedere c6 de primul pansarnent clepinde trebuie s[ se respecte urmdtoarele reguli I

Avdnd in vedere ccle prezentate anlerior, acordarea prirnului ajutor trebuie sd inceapa lrrin prevenirea suprainfectdrii pldgii protejdnd-o de orice contact cu obiecte nrurdare, ncsterilc (nrdini. instrunrcnrc. rnatcrialc de pansat (jtc).

.
.

Rana nu trebuie pansat6 cu orice 9i

oricum! Plaga este o poarti larg

deschisll

microbilorpatogeni+id"cinuestepermiss[contribuimnoiinginelainfectareaei'l
Sd ntr

trebuie sI fie pregltitc neglijlm o hemoragie importantA, pe motivul cf,

mai
I J

Principalul mijloc dc protc.iarc csle reprezcntat aplicarea pansamentelor care variazd dupd ^dc irrtinderea, profunzimea 5i localizarca pltrgilor. inainte de aplicarea pansanrentelor este necesartr curtr(area (toaleta) pldgilor.
Se va proceda as(fcl:

intAi ccte nccesare pentru

in caz ci s6ngele

ajutor

se

vl

pfrg[ sau se scurge u'rlr deoarece hemoragia t emoragieila se vcdea subcap'8'4)' vv,q'vvv adresa
16gne9te

ii"

pansat'

.,, , .intr-o cantitate apreciabi!6, primrtr]

,
este

una dintre cauz.eie t:ele tnai importante ale

gocului'

I i

tnlip0; . Corpii strdini care nu pot fi inllturati cu apf, oxigcn-atl ( de exemplu aqchie pericotului de sflngerare culit infipt in ranl etc.) se las[ pe loc, Cin cauza i

- Se curd{i zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile pligii sprer pielca sinitoasi din jur (nu se ulilizrazi vati la aceste manevre pentru a nu tisa scamc ce pot stiln jeni vindccarea) .

. l'ot in scopul prevenirii gocului, si

cahnlm durerea pi nici intr-un ca' se nul

I

- Se spal6 ap<li pielea din .iur utiliaind substan{e detergente (sipun lichicl, brornoctrt, benzinfi etc.).
- Se dezinfecteazl pielea dinjurul plIgii cu ajutorul unor substanle antisepticc (alcool. tincturi de iod, rivanol) folosind. de ascmenea, comprese sterile; se eviti pdtrunderea accstora in plagtr pentru ci sunt iritante.

accentuarn.
. S[ nu ttergem
dez-ordottato 9i

inutile.

rana cu comprese' str procedbm bl6nd 9i rapid'

flrd

gesturi
i

Sd

nu turnf,m

sau in rarf, substan{e antiseptict:.iritante'.cunl ar fi alcoolul

tinct;1[

de iod. pe langli

dezvoltarea infccliei 9i intArziind cicatrizarea'

ctr,n,*.* orii.r.u"

aceste substanle distrug gi celulele

vii, frvorizl."
r

- Pentru a indeptrrta eventualii corpi strtrini din plagd, cea mai buni metod[ const{ in a tuma pe plagl api oxigenati care, prin spuma pe care o produce , antreneaz| eventualii corpi str6ini, concomitent realizindu-se gi dezinfeclia pllgii (figura 8. l).

iH'::;;lj-{;inli* ;iiili:i:;T,ffi a::%?ff ffi r1ffi['itfl;!,1:13.:fifol''rsesc mai tdraiu' c pansamentului' Substanfele grasc se
acliunea absorbantf, ptogu ,. ust"tc{ iar pansamentul tinde s[ se

lipeasc['

'

Sd ne

splllrn pc nriini cu apl 9i slpun inainte

de a acorda prinrul

ajutor'

Fig.8.l Curh|area qi dezinfectarea pligii

-Corpii str[ini care nupotfiinllturagi cuapdoxigenatl ,.,..*"*pluaqchieinfipti'culiti'

singcrare' ran[ etc.) se lasn pe loc, din cauza pericolului de

8.4 Hemoragii
8.4.1 Ceneralitifi
Sdngele circultr intr-un sistern inchis alcituit din inimi gi vase de singe (artere. vene, capilare) (figura g.3).

-Nunlaipentrucorpiistrf,inisuperficialiqicarentr.suntindepdrtaliculichidulturnat,seva
incercaextragereatorcuaiutoruluneipcnsetc-sterile(eventualsleriliz-at[laflacdrd)saucu (alcool, tincturtr de ir:d, apb.9i s6pun). degetele (unghiile), dupl o'bund ,leziniectare

in mod normal, Ia un adult blrbat - cantiktea de s6nge circulant din organism reprezinH aproximativ l/13 dln

jurul pl[gii (dac6 este p"ril;D:;.,pn alcool, tincturi de iod etc'

-Dac6ranaesteintr-orcgiunep6roas6,estei|nportantstrseefectuezeobdrbierireazonei.dini ,* va dezinfecta clin nou pielea din jurul r6nii cur

*..

greuhtea acestuia (intre 5-8 litri), in timp ce in cazul fcmeilor raportul este de l/15.

se adaugl eventual un stral de vat{ - Se acoperi apoi plaga cu un strat de comprese sterile' pansamentului (figura 8'2) (a S care se efectueaztr U""6"i".." i" u.O.t u menlinerii

Prin hernoragie se inlelege revirsarea sdngelui in afara vaselor sanguine , ca urrnare a ruperii, t.ilierii, in{epirii sau zdrobirii acestora, deci a deschiderii sistemului

dup6

vedea

cap.7).

circulator printr-un proces distructiv, la orice nivel al stru, Cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor sunt
traumalisme le.

Hemoragiile determintr reducerea cantitAtii de s6nge circulant, pierderile mari de sdnge (pcste o treirne dln csntitatea totaltr de s6nge din corp) putind provoca instalarea gocului hemoragic, cu consecin[e grave.
Oravitatea imediatl a unei hemoragil se mai poate apecia gi in func1ie de viteza cu cflre curge s6ngele. In pierderile rapide, organismul nu are timp sf-gi mobilizeze "depozitele"; chiar gi in hemoragiile mici rc poat vorbi d9 o gravitate indepirtatd in legiturtr cu cauza hemoragiei. in acest seni, orice herioragie conrtltuie o urgenfd medicali.

Fig.8.3 Sistemul circularor al omului

Fig.8.2 API icarea Pansamentului

i

i,

inainte{ de comprese 5i vatf, vor fi mai groase; - in cazul rinilor care sangereazi, straturile peste care se aplic' banda$ ln hcmoragilh mari, (pesre 30 Vo dinvolumul total de s6nge), cap:rcitatea de adaptarc prin mecanismelc s'r'vs+ ;" pune o fagi nederulatn bandajare, pc pan$amcntut;;i; .; rmintite este depiqittr. Sciderea excesivtr a hematiilor-face imposibil trunrportul oxigenului sprc I cdt mai fcsuturi, producdndu-se intoxicare cu bioxid de carbon. La incepui excesul de LioxiO de carbon are o pansantentul qi nu se opreste' se vor I influenftr excitanta asupra centrilor nervogi din creier dar ulterior poate provoca lcziuni ireversibile. - in situalia in care sangele irnbibli mai departe oiugiitot (a se vedea subcap' rnasurile de oprire u t

ln cazul hemoraglilor mici, organismul reugegte si-gi menfina funcfia circutatorie printr-o serie de rcrcfil adaptative. Astfel, prin vasoconstricfie se realizpazio distriluire prererengutr a sAngelui in anumite teritorii 9i organe, in scopul protej[rii unor organe vitale (creier, inima, rinictri;. ca irmare, rlngele din alte teritnrii secundare, cum este pielea, este trimis in circulafia generaltr prin contracfia sfincterlor vasculare de la nivelularterioleloiprecapilare. Concomitent, este"mobilizai gi s6ngeb jin splini, ficat 9i mugchi iar lichidul din spaliul interceiular este trimis in vasele de singe.

vv

strans.

8'4)'

"n

gradul a cadrelor sanitare (a salvalorilor de - Sutura rf,nilcr este de competenla exclusivd I 9i

ll).

87

; la lnoarte rapidi prin prhbuqirea Reducerea trrutal[ a volumului de sAnge circulant poatelc stop cardiac' circula{iei sau colaps; stagnarea circulaliei sprc ininti provoacl
funclie cle gra'r'itatea acestora' adicd de Semnele qi simptomele lrernoragiilor variazf, ibarte rnult in cantitatea de sdnge pierdutl qi de viteza de curgere' indici tolodatl gi instalarea 0 pierclere mare de sdnge va dltermina urmittoarele semne 9i simptome, care progresiv[ a gocului: . piele lividl (paloale), rece 9i transpiratd: . puls accoleral (100-l'10 bitii/minut) ce slabeite treptat; . arne{eli, dureli de cap, vdjdieli in urechi;
. sete, greattr; . . respira{ie

onrragi:l {din gr.u'ii);

- otorlgia (din uri:chc); '. r'crftrllgi.l (riirr rcr:i); - urellonarlia {din urclrir). . ln distrnfii latii de oiificiul prin carc sc cxiclir>rizcli:til $i lrirrri., ..i'irriji:ic sulcrii unt:li: rnodilicAri, in filrr;{ier r-ic iar,J st; prl:itc rli:.lrr,i lr.r,-11j 11 , ,ri.r:;r..:. i: - lic*nropti^r.ic - din griinti'ni - sirrge rogrr-viu, crr iLric ilc irf,.,jl)lr.\j
oda.td cu tu:;ea:

- lrcnrate*leza - din siorrtac - i;drrgc l'o;;it ca{-cniLr. nrqt it, Lil zlrlui li,r

nelinigte qi teamd; intretaiata, care il face pe pacient "foarne de acr");

sA

ca'te' s[ olleze sat' si se irrnece (

aga nunrita

. lesin.

caiea: apare prin virs,ituri; nrai rar din nal. iil.inr:c, esolirg. plErwini (tnghilrt, digelat pi apoi virsat); - rnelena - nrin rr:,:',, dar sengi:lr: proviric din s;;lnr,:rir,: \lrlr(.r r,)lr! ;rlc tubulri digcstiv (csof2g, sl.omac, intcstin); singc ncgr u c;r pbcun, arnestrcat otilogerl cu tnaleriile lecalc, cLi aspcctul unei
negqre gi lucioase (culoarca neagrd ntai poatc apAl.ca unor medicarncnte); - metroragia - din uter; s6nge-roqu sau rolu cali:rriul rrLr lrebuie confundati cu rnenstrualia; - henraturia - prin uretrf,, siingele fiind amestecat cLr ut.rna 9i indicind o lezirinc a rinichilor, uretcrcior t,L,/.rr.:ri urir!iuc sau

paste moale,
gi ca efbct a!

8.4.2 Clasificarea hemoragiilor

criterii' Hemoragiile pot fi clasificate in lunciie de rnai multr:

Dupb vasul de s6nge:

urotrci.

-arteriali:singerogudeschis,oxigenat,carefAqneqterihnic'odatacubatnile inimii;
'

8.4.3 Hemostaza
Oprirea unei hemoragir (hetnostaz,*) reprezintl un act de prinl ajutor ce irehuie eliccutat. clriar provizoriu. cu cea mai rrare urgenttr. pAn6 la internarea in spitai.
Hemost .?'apoat"
gi

-venoasd:sdngeroSuinchis,incf,rcatcubioxiclclecarbon,cal.ecurgeinvaltrri

(in jct continuu)

inundAnd rana; care mustette sau picur6; deseori se

- capilarl: stnge roEu in cantitate mic[' oprc$te de la sine prin lorntarea unui choag
DupA locul in care curge sffngelcl - externe - la suPrafata corPului

Ii spon{anfi in cazul herltoragiilor rorirrse. capiiarc r:nir il vcntl(-\r micr. ,-iri in carc intervin doui prncese de apirare ale organismuiui. Bste.,,orba dc rcducerea calibrrrlui i,asclor
(vasoconstricfie) qi, respuatir,', de coag,ularea siingclui; rezultaiul il constituie formarca unui cirear carrr ostupi ca un dop splrtura vasului inguslat. rln hemoragiile rnici hernostaza sc poate realiza prin simpla compl.esiunc realiza{tr dc urr pansar.}rent "corect alllicat. 'Atunci cdnd in hemoragiile miilor:ii 5i nrari hernostiiza spontand nu se produce, primul ajuto,. corlstl dintr-o he.mostazl provizorie. Ea are scopul de a intrerupe hcnioragia p6nai ce pacicnrul afrrl;1," n. nrasl de irrterven{ie chirrrrqicald. I{cmortaza clefinitivit se execufl tle medic.

- interne

intr-o cavitate internii' F'le pot fi: hernotorax - in cavitatea toracic[;

inirna); hemoJrericard - in sacul pericardic (care i)rveleqte - in cat''itatea abdominald; . hcmoperitoneu

.

presiune din vase hernatom - singele se scurge in {esLrturi; iegind cu singele l9i ionneaz6 o cavitate anomali prin strivirea i,r,liingerea lesuturilor dir.iur iar cdnd sAngele di in strairrile pielii determinl producerea cchimcr'ei;

hemartrozd - in interionrl articulafiilor;

,4qtpf

in picinare un acc;dcntat cu herrroragie irnportantb qi nr,- I rni;cati inutii. Ageza{i-l cu capui mai jos eiccdt restrrl corp'ului.

'l.lu ridicaii

'I{u
urice

creafi panicd in fafa lui, nu

s6,r;gele curge

vl sneria{i, liniitifi-i

gi insuflali-i incrcrler

r.

-cxteriorizate-herloragiiprodtrseintr-unorgancarecotnunic|cuexteriorul:

hemoragia s-a produs .direct, 9i atunci iarlgele este ro;u, curat' proaspdt; se scurgc: aFroapc de riritlcirrl natural d;n catc cl 'ePistaxis (din nas):

'Cfind

vl

irl valuri sau inundd raila nrr vh reprcziii sii cornprintalr riura cil vine la indemdn,l.

8!t

continuare 9i numai dupl regulile cunoscute' hemoragiei pansafi ran4 respectdnd

. Comprimafi

artera duptr normele

aritatl

. Dacl

,r"6u1".u pu"ientul si ajung6

de deasupra a{i aplicat un garou in scopul comprimlrii fesuturilor str in cel mult o or[ pe masa de operalie; nu uitali
un

J" gar*

bilet.u o.u

"*ct[

la care acesta a fost aplicat'

in henroragiile externe 8.4.3.1 Metode de rcalizare a hemostazei

afectat' de volumul sangerdrii pentru oprirea unei hemoragii externe, in func1ie de vasul de s6nge localizare se pot utiliza urmltoarele metode:
9i

A. Pansamentul comPresiv
dactr ln ranl hemoragiile venoase mici, dar nu se utilizeazi se folosegte in hemoragiile capilare 9i in afltr corpuri str6ine ascufite'

comprese cu care

Pansamentulcompresivserealizeazj-prinaqezarea.unuistratgrosdecompres.esterilepestepl imp'turiti la dimensiunile

," u"oo"ri-:,iu'G,i;ufri;;rt$

de

pdnz[iuratd

se strAng cu un bandaj compresiv' "or"'upoi ;;;;;primat in exclusivitate in locul rdnit, in timp ce s6ngele prin aceastit manevr6, "Ji intacte' sd circule in zonl prin celelalte vase

Pansamentulcompresivseaplicllnspecialinsituafiiincaregaroulnupoatefiutilizat'

Dacrpansamentut.otp,"'tt''-tl

;tr1H1Hffi1'"il1ffi pulin compresiunea; de "t;;;;;; circulalia venoas5.

B. ComPresiunea manualtr

orir",.oro.u1ie vioreti
se recomandr

iorJtiiruniutrut.:i"t,Tll1:"t:*:'TT:YtTfJHffi cazin care trebuie

sau disparilie apursurui,

tu

t"tb.ui

ranit se fie ridicat pentru a ft

Fig.8.4 Principalele puncte de compresiune a vaselor sanguine pentru hemostaza de scurtd durattr

afectate pe un.plan Se realizeaztr prin apisarea arterei

#:ffi#t"'.iJ^pii"n u""*tr t"t'ni"6 .'q i"T*l-: i .;H#;i;"-;;ilili#ri practice de rearizare a compresiunii ( il:ff:'::ff ':ffiiJ;Hffi;,[i.";;;;1"1*-"lt':i11 i:::ll*1".1ffi1,*1"fr: Hfll':",;"1:ffjTcorecte qe prgnriut3oro.)1 #;;;.;." "ixe'ii i';i1ffi[i:'ffi]1":ffi;f,ffip..n,##."i"":lit1Ty..:ilT:::::"*:,ff::':"T;, ['#ffifi;;;; ;il;i-oioi' *o mai murtor degete sau chiar cu 'HXtrff pumnului.
comprimattr' de arteri 9i locul in care acasta trebuie Punctele de comPrcsiune in funcfe prezentate in figura 8.4'

*":.t111'^1T,:1tg"ti.*:*":":T pj"9:t::.:T:l*Ht"":T

Astfel:
- in hemoragiile frunfii gi ale pielii caputui se vor presa artcrele temporale situatc de ambel p6rfi ale fetei, inainta urechii 9i deasupra pomelilor obrajilor (figura 8.5).

!l--' //
I

IM
F:g.8.6 Com;,rcsiunea artcrei tnaxilat
cl

Fig.8.5 Compresiunea artersi tenrporalc

- in hcrnonagiilc fefei se va presa, cu degetul, ganful de pe marginea maxilarului inflerior, partea leziunii, pe uude lrece {rtera maxilari ifigura 8.tr).

- in hcmt-rragiile mari alc fefei gi gitului, contprcsiunea

antero-iatet?la a gatului se simte bithnd (figura
I'ata

8.7).

tpt.

:alizeaz1pe arfera carotidtr - Jx, in addncime sc silnte un plan osos' iar arteraj bu"u acestuia;
i

t.

- in hcrnoragiilcr---'*5tut,rt inf'erior sc conlprinrir artcra I'enruralA la drlcritr: nivcluri ilt

funclie de
se indoaie coapsa pe abdomen (plica inghinaltr sau ,'stinghie,,) sc apasi cu punrnul strdns irnediat deasupra stinghiei (figura g. I 2 a); 'se apasi cu am6ndou[ degetele mari sau cu mai multe pe fa{a antcro-interioari a coapsei, avf;nd declcsutrt osul fcmur (figura 8. I 2b);

. la locul unde

localii

.a rdnii:

^t

\
::l

-/

i--Fig.8.8 Compresiunca arterei subclaviculare

Fig.8.

Fig.B.7 Compresiunea arterci carotide

_-$
l2 Compresiunea arterei femurale
. dacd hemoragia este maijos de genunchi, se comprimd artera care trece prin gropila dinapoia genunchiului (spaliul popliteu); ' in anumite cazuri poate fi comprinratd gi artera aortd abdominald prin apisarea or punrnul ?n partea dc jos a abdomenului (figura 8. I 3).

dege in hemoragiile umtrrului gi brafului se apas{ artere subclaviculartr p6tnrnzand cu primei coaste (figura 8.8)' mare deasuira claviculei 9i comprimind fiera pe arcul osos al -

- in hemoragiile bra{ului 9i cotului - se comprimA aftera axilard pltrunzind cu mai

(figura 8'9)' degete in apiopierea axilei, pe fafa interioar[ a braprlui

Fig.8.9 Compresiunea arterei axilare

Fig.8. I 0 Compresiunea arterei humerale Fig.8.

l3 Cornpresiunea aortei abdominale

artera trece pe - in hennragiile antebrafului se compiim[ artera humeraltr' la bral; planul dur al osului humerus (figura 8'10)' interioara a f,ra$lui avdnd dedesubt

- in hemoragiilc rnAinii se colnprimd cu ambele degete mari arterele

Hemostaza realiz:,t[, prin compresiunea manuald a unei artere reprezintd o m6surtr gi de prim{ urgenftr, avAnd calitatea de a opri sAngcrarea irncrliat, dar ea nu poate fi folosittr decdt pu{in timp; persoana care o executtr obosegte repede rar manevrcle respectivc nu se pot realiza in tinrpul transportului. Dc accea, ?ntrc tinrp, se va pregdti un garou gi oprirea sAngelui se va completa prin tnetoda urm5toare.

temporarl

radiali

a antebrafului

in dreptul purnnului (la nivelul tocului unde sc ia Pulsul (figura 8.1 l ).

$i cubitaltr pe fala anterioari

Compresiunea circulartr a fesufurilor Reprezintl compresiunea realizati prin strdngerea circularfi a membrului care sdngereazd, cu a.jrrforul i garou, pdnd la oprirea hemoragiei.
Fig.8. I

Conrpresiunea arterelor cubital{ gi ra.lialtr

absenla unui garou se pot utiliza: un tub, o bandfi de cauciuc (S0-100 cm lunginre) sau chiar o curca.

cravat6, fh;;ii textile sau de plastic etc. dar ?n nici un caz sfcarf, s,]u $nur suirlirc ori s6rnttr ile 8.14 5i 8"15). 93

Fig8

'4:ru::jffi|1ffffi'

Fig.8.

Fig.8.l6 Compresiunea
rddhcina

arte

rialtr la

rnembrr_r

lui srlncrior

!'i9.8. | 7 Conrpre,siunca arteriaL'i

In

rlddcina rnei,rbrir lui

in ler.iril.

l5 Hemostazl

la braf cu garou improvizal

Pentru apticarea garoului se respecttr urmtrtotrele reguli:

- Caroul trebuie folosit doar in ultima instanti sau pe timpul curtrfirii 9i pansdrii pllgii. - Garoul se utilizeazi numai in cazul rtnirii membrelor. - Comprcsiunea se realizeaztr dupi ce membrul r6nit este riclicat ln sus c6teva secunde pentru a se goli de o parte din s6ngele venos. - Garoul nu se aplica direct pe piele ci peste un inveli' textil (p6^a, vata etc.). Garoul nu se aplici Ia antebral sau gambii. Fig.8.l

i{ernostalft cu garoul

rJe

cauciuc prins cu o pensfi

- Locut aplicilrii garoului difbrS dup6 tipul hemoragiei: cand aceasta este venoasa, s curg6nd de la peiiferie spre inim1, garoul se plaseazf, distal, sub nivelul pltrgii ran[.-* continu[, inseamnl ci este afectatil o arter{); cind hemoragia este arterial[ g r. upti"a proxirnal (deasupra pllgii), sAngele curgand de data aceasta de la centru
periferic.
se inf69oartr la rldf,cina membrului, ceea ce duce la compresiunea vasculare principale gi la oprirea intrlrii sdngelui arterial in memlrrul respectiv.

dcl'ileele tbnnate rrc ruasek: muscuiare; sc ciluti.i Inai ;i se piaseazi in acest loc ruloul piirr irrrg"rnecliul ctrruia.se va transmite prlsiunea e:rercitatf, de strdrrsoarea girr.ouiui. vasrrl llin6 astl.er cornprimat; apoi se trece garoul o clai6 sau de dcui c,ri in.iuril nre nrbrulrri. rr,: llc,:.lr.c c.i.ta fillilt^ 11 o coardf,, strangancru-se prin ?nnorJa'ca sau r.!sucir-'a ' capr:ttror siirc r*,:rrrril -"'-' utilizdndu-se un betigcr) (figurrle g. I 6 qi g. I 7).
?n

-.in alte locuri, pentru o eticic'rt{ir crcscutir, este nccesar s5 se aplicc un rulcu lr,:xlii intrc pic,le qi garorr,
deoarece vaselc sunt ascurlse

intai locul in

care se simtu: sub degete pulsul

- DacI garoul nu este din caucrlc sunt nccesare urnratoar.ele ntf,suri suplii'rrriarc:

- Garoul

. se face un-prim la{ de p6nzi, strAns la ridicina membrului respecliv: . in nod se introdl.rce un bfi1 sau g00

- Garoul se aplici acolo unde vasul de sdnge este mai la supraf'a1i trecBnd totodata plan osos (figurile 8.16, 8. I 7 Si 8.1 8):

creion qi se rhsucegte la I pentru cxrllcrcl cornpresiunii circulare; capatul rastunlat injos al bafrilui se fixeazd cu un al cioilca la1 de pdrrzi ( figura 8. I 5).

. la ridlcina bra{elor - la patru laturi de deget sub axi!['

la rddllcina coapsei - la nivelul stinghiei.

r{plicarea corectI a garoului duce la oprirea sdngeririi imediat clacd este al'ectatd o ailerr sau dupii drun' trei minute in cazul unei vene. Membrui devlne palicl gi se ricepte treplat. l)acii s: invinefc${.] sa* lnnegn:gte inseamntr r:h arterele sunt libere, fiinrl blocata

;;;;;;i;t;;.;;";;;

in aceste locuri garoul se aplicl cu ufurinti 9i eficace: dac[ este strans corcct, sanBeral Garoul nu poate fi men{inut mai mult de o ond, de aceea trebuie notate ora gi nrinutul aplic}rii indiferent dactr $le pe un bile{el atarna! opre$te, inctifereit la ce nivel se a{'!6 aceasta de-a lungul nten'rbrslui 9i {e ea.rou. l'esuturile lipsiie de oxigen irrcep sa fie afs,:tate. p6nr l;r unei gangrcne (in functic Je tinrprr; scurs). arterialI sau venoasb

depil in aceastd linritl de timp trebuie sf, se faci hcntostaza def 't;1'6. L]acf acest tirnp se de 1-2 m fimpul transportarii victimei spre spital, se sldbcgte ugot garl ({Ern a-l scoate) timp pe timpul sliibirii s;ale un interval de 15-20 minute, iupa'care, de fiecare clati se str6nge ditt nou;
alrirsd pirnsamcnttrl ctt palma. cornprimdnd plaga'

- DacE ii

isc tlal' i:antiltli ntir:i t;i rep,'iate de biiuturi calde, gi picioarele r:i.' .,riclc de apd caldir 9i i se ,,.or aclrninistrr calntarrte.

el;le(

isc vol i'r,.alz-i rniiirriir

timp de 4-5 nlinrrte l)esfac:erea clefinitivi a garoului se lace lenl, prin rJecotrlpresiulre progresivd,

- in situafiie,'(trellle - in irttirtr:nfii tlc goc heniolagic, aLr-rnci cirtrJ acciclcntatirj cr,lg rrLr!iiiltrc:rt. are pulsul rapid,si slab bit.ut, respirisuperficial gi are o paloare extrerli. se porrlc aplic3 cilc un garou la toatc menrbrelc, dupd ce acestea au lbst ridicate.

,r4t4rzl

Din cauza riscurilor ilc car lc irnplic5 . specialiqtii nu mai recomandd garoului in hemostazi decit pe pcrioada exccutSrii toaletci 9i panslrii rtrnii in cazuri cxtrme.

8.5 Misuri

de

prim ajutor in funcfie de tipul pldgii

pi localizarea acesteia

f). Compresiunea prin flexie for{ath a ntetnbrelor

8.5.1 Contuzii,
l)oate inlocr"ri garoul irr anunlite situaiii:

vintrtii

- Pentnt hentoragiile coapsei se aplicl un sul de tifon (pdnz[ ) in plica inghinalii (la stinghie) dupf, care se
iniioaie gamba nc coaps[ 9i coapsa pe abclonlen fixdnd
aceastA pozilie cu

Contuziile sau vdn{ttrile produc o pitrundere a sAngelui in {esuturile inconjurdtoare. Primul ajutor urm[refte si reductr alimentarea cu senge a zonei respective gi s6 diminueze durerea pi inflamafia.

ajutorul unei fhqii textilc (fular,

basma)

l"ig ll l9 Hemostazd prin flexie

la hr:moragia coapsci

Cea mai bun6 solufie consti in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu gheaftr (in reprize de l5 minute), culcarea persoanci gi ridicarea membrului r6nit.

(l'igura 8.19).

- O compres[ rece se poate realiza prin inmuierea unui prosop in apd rece, stoarcerea lui de excesul de apd 9i inftrgurarea acestuia injurul pi4ii afectate. Se mai poate turna din c6nd in c6nd aptr rece peste comprcsA sau aceasta poate fi inlocuittr cu o alta.

ganrbi r;arr picior sc aplic[ un sul la indoitula genunr:hiului, se flecteazd bine gamba pe coapsii 9i se fixeaz.6. pozilia (fi gura 8.20).
- Pentru
F'ig^8.20

- Punga cu ghea1tr poate fi pregltitd astfel: se ulnple o pungd de plastic sau <!e c:ruciuc cu gheali spantr apoi se scoate aerul din ea gi se inchide bine ca sA nu se scurgf, apa. punga se ?nvelegte intr-un prosop gi se aplici cu atenfie pe ranl, in reprize de I 5 minute. Schinrba(i
llcrnostazl Prin flexie
la hemolagia garnbci gheafa dacd e necesar. Nu aplica(i punga cu gheafl direcr pe piele
!

- Compresele reci care se gisesc in comerf pot fi folosite in locul ghe{ii. Respecta{i indi&rfiile producAtorului ?n aplicarea compreselor.
- Se procedeaztr la t'el pentru min5, antebraf 9i braf aplicdncl sulul la nivelul aniculaliei cotului (ligura 8.21).

8.5.2 Pldgi minore cu s6ngertrri Pllgile minore cu sfutgertrri mici cum ar fi juliturile, tlicturile mici gi zgdrienrrile nrihore pot fi spalate cu ap[ de la robinet ;r sipun dactr sunt murdare. Apoi vor fi gterse cu tifon steril pi acoperite cu psnsament special preparat sau improvizat (a se vedea subcap.8.4,ii. l -A).

Fig.8.2l Hemosta;d Prirr t)ex ie

la hemoragia antebr

8.5J PIngi grave cu singerare abundenttr

Pltgilo gravc cu s6rrgerarc abundenti rrccesittr o rlplsare continud ;i directi. Dactr rana este nrai mare i marginile sunt desfbcute, poate fi necesari apropierea rnarginilor sale inainte de a se apisa. S-ar pstea fie timp rloar pcntru ertragerea unor corpuri striine din rani. Colpurile strline infipre nu trebuie . DacA in rantr nu se gisesc corpuri striine, da{i primul ajutor dupd regulile prezentate rnai sus (a
vcdea subcap.B.4.3. I )

8.4.3.2 Mtrsuri suPlimentare

- Atunci

cAnrl accidcritatul a pierdut mult sAngc, picioarclc, pentru prcvenirca anemiei creielului'

cl trcbuie culcat cu caprrl

rnai jos

9ls

8.5"4

l'ligi cir un corp stri "nfip(

8.5.6 Pl[gi prin strivire
Reprezintf, vZrtdmiri grave aie mcntbrclor sau ale intregului corp prochrse cle rnatr:riale grele ca: nisip, zidtrric, utilaje sau altelc de acelaSi lbl. -['esuturile surrt distruse pe intintlere nrare iar nrganele irrtcrrrg pot ti rupte. Pligile prin strivirc pot fi agravate qi prin fracturi. PlIgile prin strivire la o scari mai mica, cum ar fi cea a unei mdini sunt grave, dar nu reprezinti ?n general un peri<;ol rnortal.

plirgilc cu un corp str.lin infipr nr:ccsiti o atenlie dcose,bilir ptrntru c5 acci obiect poatc sii c vasclc dc singc t'ctczitte ln adAncintca rlrrii
- Nrr rnociifi,:;.rli pozi{ia:7i rru scoatu!i obicctcltr c:e s;ttnt aditrc irrfipte 'in tarrd. ditt citr.l/:i1 fcricoltrlrri tlc s,iittgclarc. !iandajati rlna dc.iur irnprcjLrnrl ohicctuiui l)cntnl 3 irrpicdica tlclllilslttcrt lui. banda.j carc si prcsezc pc locLrl ce ittoon.ioari obict:tul, si i urobi I izezc rncnttrrtt I ;;i sir inrpicd ice o rdn ire supl intcrrtarS.

obicctrrl inlipt cstc lnic 5i nu icsc prea nrttlt tiin rzrni. acordi.rli prirnul ;tiutor a:tllel (flgura 8 22):
Daczi

,/l//

-V//. ->-7-

a*

,'X;'r/

Pltrgile grave prin stririre pot produce complica(ii grave, a.jungdnd pdnd la qoc pi insrrficienftr renalt. Chiar dacd rdnitul nu prezintd semne gi sirrrptome de goc la scoaterea dc la locul accidentului, lrrirnul ajutor trebuie acordat irnediat pentru a impiedica instalarea gi agravarea gocului. Astfel:

- Proteja{i victima fa{A de alte cilcunlstanle posibile de accidentare. . ar:operili ulor r?inir;i obiectul cu pxnsalnent" avf,nd
;r.l'i.iir srr nu

apasafi pc obiect: , faceli un barrclai circtrlor destirl tle nrar'e ca sf, acopcre toata tiInAi

- Opri{i sdngerarea (singeririle).

-

Aplicali pungi de ghealA pe zona

rdni0J.

. punc{i accst

banda! pe irilllsall}ent 5i a';igtrra{i-r'I cu

- Tratafi impotriva qocului (a se vedea cap. 5).

obicr:tul ilLt rstc lrcsal ; . infEqulali accst bandai cu o 1a*ri irrgustri.

8.-5.7

Pligile palmei
.

Ffu.8.22, Prinrul alutot' ttl plxgi

Pldgile palmei produc de obicei sdngerdri abundente pentru ctr zona este foarte vascularizatf,

ur cotpi slriirri

irrfi'plr

'

Dafi primul ajutor pentru o rantr de-a latul palmei (transversali) astfel (figura 8.24

):

- Daci obiectul cst.^ lulg gi a 11ilra,, Jrr,:l nrult afalir dirr rantr, pr<-reedaii astl-ei (tigutr 8-23
4r:1

\$

'- '.-rrrF3--

.J.U

-i*

,i!

--

r':'-tlit)A /-:a.!l ',/jl'r'v

,'q\i\r/

.#-:-)

m._

Fig.[i.2-l S'atrilimt-e:r unill glrt-p stiiirl lurrg Fig.8.24 Prinrul ajutor pentru o plagtr n-ansversall a mdinii

. face{i un
. .

pallsain lirt itt -iut'tll tlbir;clttltri fcntrlr il acollri i ralta; punr-ii in iul'ul itbicctului ,;uttlprese pcntrrr a-i itrrpiedic.' si :e rni;te' ii*a1i .onipt"sclc c,,r rrn hanr-la.) ?ngusi; avai;,1 ;."iiit sI nu ic c.\erci{c presitrn''r

- Acoperili rana cu un pansament gros.

oirrcctultri iirlipt. $.5.5 Plngi Prin talfePart'

- inrloili degetele peste pansalnent ca sf, se formsze pumnul gi si apesc pe rand.

Llandajafi mdna inchistr cu un bandaj triunghiular cu centrul pe interiorul inchcietur.ii purnrrului, aduccli capetele de jur imprejurul dosului mAinii ca str se incrucigeze in cliagonald peste iiege[e gi lcga{i injurul i,rcheieturii.

i: trusriril ca plieilc

jll-'!i?rrlc,lril pr.iri inlcpare sti nrr p,ezinte o sinlrt:tart: I'rirrlll;-t

riat'elc pctt lrro'r

'

r',lir11crrreiniernri, lnai

dc falni irrnt 1e al i c,:l* ilr.in itripu|care ptri irvr.a u,1 11 ltir"irr ia iril.r;it.:::i rr,rirl !a i*1irr... Astfel ringcrttie ;llttll'ilri li inii'c1ic in pt'ulit'tz'i'lca ca lesururilr intLlrc sunt d!strrr:;.' :1i existir 'cnt'. ati singet'ait:a 9i tlali prinrrrl aittttrr pentru rlni Corrtlof

ales4aca,^,,n.rialapiept(t'racc)"rarl air(l()rrrr.lli iincl':lirltrciccstr:rriini

- RidicaJi 9i sprijinili rndna intr-o egarfl.

- Aplicali un nent gros, stcril care qi bandajafi strdns.

p1

si fie

destul cle mare pentru a deptr9i rnarginile r.dnii

. Dacli rana

este

longituclinall (de-a lungul palmei) proceda{i astfel(figura 8.25):

- Dacd ave{i de-a face cu un obiect infipt, aplicali un pansament compresiv in jurul lui.
8.5.1

I Singertrri din

nas

@
- Ridicali qi sprijinili mAna cu o e9arf6.

/r
j

Sdngerdrile din nas pot apdrea spontan sau pot curgerea s6ngelui).

fi produse prin suflarea nasului, printr-o lovitur.i directi uu in cazuri mai serioase, prin rdnire indirectd cum ar fi o fracturd a craniujui (qi atunci nu oprili

Fig.8.25 Primul ajutor pentru o plagd longitudinalf, a mAinii

in sdngerari ale nasului, rezultate din alte cauze, acorda{i primul ajutor astfel: - Apeza[i ranitul in pozi{ie gezind cu capul inclinat ugor in faftr.

- Pune{i pansamentul pe ranf, gi bandajali mdna cu degetele intinse .O fa9[ aplicatd in mdinii va menline rana inchis6.

- Punefi-l pe rtrnit str-9i strAngd ndrile intre degetul mare gi aratf,tor timp de aproximativ l0 minute, respir6nd pe gurtr. - Desfacefi articolele de imbrlcEminte la g6t 9i piept
.

8.5.8 Singertrri din gingii Apar dup6 extraclii de din{i sau fracturi ale maxilarului gi trebuie ingrijite astfel:

- Spune{i victimei sI stea liniqtid pentru a evita cregterea pulsului gi a sdngerlrii. - indemnali-o
sd respire pe

- Puneli un pansament pe alveola dintelui sau pe rana respectivi, folosind un

clestul de gros pentru a irnpiedica mu$carea cornpletd'

pentru ca cheagul format

gurl gi s[ nu-gi sufle nasul citeva ore dupd ce sdngerarea s-a oprit
nu se desprindd.

sA

- spunefi

persoanei s6 apese pe pansament, sprijinind b5rbia cu m6inile, pdntr siitrgerarea (in mod normal intre l0 9i 20 minute)' - Ctruta{i un medic dacl nu poate fi controlatf, singerarea'

- Dac[ in urma acestor mltsuri sAngerarea nu se oprelte, ducefi accidentatul la spital.

8.5. 12

Singerarea varicelor

- Nu clatiti gura dupd ce sdngerarea s-a oprit pentru cf, ar putea fi

sAngerarea ar reincePe.

scoase cheagurilc

Varicele apar c0nd deschiderile venelor nu perrnit curgerea normaltr a sdngelui. Acesta se strdnge in lor. La suprafald" sAngerarea intemd determintr u*flor"u gi colorarea zonei. Sdngerarea exterioarI, produsd de o loviturl sau o sfdgiere poate parea serioasf, dar h general nu este ata. Aceastli situafie apare mai ales Ia partea inferioartr a gambelor gi la picioare.
vene crednd o presiune ce poate duce Ia ruperea

8.5.9 SAngertrri din limbtr sau obraz

- in acest caz folosili un pansament steril sau o c6rp[ curati 9i aplsa{i pe qi un alt deget pdni inceteaztr s6ngerarea'

Procedafi astfel:

ranlcu degetul

- Ridicafi membrul c6t de mult pdni la limita confortului.

- Aplicali un pansament compresiv gi fixa1i pansamentul cu un bandaj in timp ce menfinefi membrul ridicat gi sprijinit.

8.5.10 Singertrri la nivelul scalpului

Sangerlrile la nivelul scalpului (pielii piroase a capului) pot

fi

serioasc

dacl sutlt conplicate

Scoatefi sau destbcefi orice articol de imbric|minte care ar putea impiedica circula{ia

fraciurl

*aniului

sau prin existen{a unui obiect ?nfipt'

sdngelui.

sau sd infcctafi rana' cdnd acorda{i primul ajutor in astfel de cazuri. evitali sd palpali, s6 apisali

- Transporta{i victima la spital.

Proceda{i astfel: - Curl(afi rana de murdirie (a se vedea cap'8'3)'

8.5.I 3 PlSgile abtlomcuului

inchise szru tleschisc. C-ele inchise srrnt acelea in dar pielea r6mAne inlacti. Pot

- [)llrrcli.u

irlprcf

:u rtin,iul ia rt,l riraiJlri iirt ,,.,1).,.,

fi

<:are

lcsuturile abdorninalc interne sunl ati:ctate

. Pcnlirr ingri.jiri.r unlli ,.[int(] snrrils. -..\;lrrc,rti riiirtelc de (t4,l.oirtil 5i irn

dr.:

r.irlir,:irr;t.
..r.t

l,vleto6a 6e palsar,: a unei r;irri abdonriirale e:;te diferit.il dupd cunr otg,i111.1" interne att

icsit irl afarh

sau

nu. Proccila{i astlcl:

- [)utti:1i cir rfljiil tiirrtc]. i,r iri,"r'llil riri.ti ir '1()\itlrl s,iu t.riurtii.r llt-,i;r i\ir,t\i!r,rr,,rr i,1,..r)
,r111

-:',.

1r;,11:1r.

1.,

;1,.1i

. Dac6 organelc ln sunt

ieSitc in afar5, apiicati r:n pansalnen' l)(: ralla 9i lrarrilajaii ;trilr:i. . I)acit organele ics in al-ar5, nrr incercati st ler introduceli.Acoperili rana 9i olganel': icaile

Ciilltatt

asiste

rrti

de:

.u

up panrjarrcrrt rirnecl lnare sau eu un pros(4) ntoale unrcd 1i apoi b,rnda.iali l'5rtj sil

syrcciaiiliilr' r:;ii niiri r,:ir.,rlc l)cllItu (]it l.:irnJrla;ttlrrt:l sir lihll ;;lrit,rr:
:;;ipl.s11ilc

,'tritlgeti. - l.iu dati nitnic holltavului pe gLlrh. - Daci.r fanitul tulirrlte sau vontiti, sprijirrili .rbdornenul crr bandaje late. - l jn ast{'cl cle rirnit va in1-ra ugor iu stare de qoc;;i iniectarea rinii estc lbarre p|cbabriii. - Asigurali cle ur.ge rrlii transportul la o Unitale nledicali de specialitate.
8,5.14 ingrijirea segmcntelor rrmputate pdrlile aniputate corrrplcl sau parlial trebuie conservate indifr:rcnl r:lc conr'litia in ':are se afld dusc la 'si il{cnlia spital irnpr-cund cu riiirirul. Surrt ganso rnari ca acestc pirli sA poatft fi reatagate daci li se acordiL cuvenili gi suttl aduse la spital hr tinrp util.

teAZEeef

"

Nn itrcc"r;tli si clrili'rr rr.rrl;r.

8.5.

li

rrg tirlcsiti ;irttiScllir t:

l5 Slingrr.iri iu!cr,re

Siirrgtrililc intcrrrc sulrl rczultzrtul rrrrrii trarrnralistll

.ltr

ai

1l

o fiacturir irchis,1.

str.ir

intpun:,h dar r;, al unri; ;rnumiic s:iri cc nu sunr k:gl:rc tlc l,reo rilnirc prealatrilii. Siirger:ttea inict'rti plate ldrn6nr: ir:.;cunsil s:tu sc l.,olrt{r extcriorizir. Daci sdnglrarea cstc selitrasE, pr)t ;tphrea :iclllnitl\., gr simptornelc $ocuiui.
Saneerdr

irtir

s.iu ()

ri.tilai

iiir inlcrne sscilnse pot e x:sta in Lrrrlitoa.r',:t,: conditii: - Ilircturi alc calulci crirnicrrcl
- lliicluri ?nchisr.: alt: oaselor !un,1li ; - lovifuri pulr'rnice aic abclotnenuitti. lnfii irl,:s in zona llcatuiui sau a splinei i;i lcvitur.i 1.1ri;rrrice ale toracelui. inai alcs ct:lc cL'fracturi r:ostale sau pligilc pcnetrante. Sangeririie inlei.rrg abdonrinllct sau toracicc Lun. iirarlc scrioasc iar srnrnclc gi sirnptorneie Eocrrlui vor apiica

in situa!ia unci p6rti nnrpulatc nai'{irl

proccCa{i asliel:
cAt rnai apr<iape

- N4entint-li partca anrputatd parlial

posibil tie pozi{ia anatornicti norniaitr.

- ,\copor"ili zorr;t i^u iransanlcnte sterilc' banda.ir4i-o 5i ';llriiirrili-o'

tr.cgresi v.

- Pune[i o pung6 clc ghca{ii:;ilu o altf, compresa recc intpelnteabil[

Ltandaiele 0e acoper,i rana'

pe

'auii,

da'.r

9i

1:este

Singerarea intttrni devirre eviclenttr gi poate

ti recur.oscuti

tlac?i:

Pcl)iru a asigura ingri.jilcta ptrr{ii arnputate c'rlnplet:

- invelili-o intr-urt

pattsament

Iulal 5i umcri 9i

pur)eli-o intr-o ptrngl 'Je plastic irnpc|nreabilil' Sigilali ptrnga 9i ataqa[i un bilet ;u data 9i ora cdnti s-a llcttt aceasta. Dacii r.)u ave{i posii:ilitate a si uritezrli
pansamcntul,

folcsili un pairranrent uscat cul'at'

sau alt

- sdngele crrrge din ureche satr nas ori poate apirea la un ochi puternic in-jectat sau invinelit in cazul rf,nirilor la cap; - se elirnini spumA illsangerath la tuse in traunratisrnele toracelui; - se poate ollseiva singe in nratcrialul vonritat. S6ngele estc rotu aprins dactr sdngcprea din stolnac este recentA, hrun gi granulat precum boabele de cafea rAgnite mai mare (zal rle cafea) dac[ singerarea este mai veche; - sdngerhrile la Itivelul superior al intestinelor vor da scaunului o culoarc ncagrtr ca phcura ori smoala iar cele la nivelul in{'erior vor da o culoare rogie; 'trrina devine ro;iatic6 satt maronie in cazul singerSritorrinichilorsau vezicii urinare.
Scopul primrrlui ajutor in sdngertrrile intcme este s[ previni gi str intdrzie instalarea sttrrii de 5oc 5i sA 8s;gurc asistenta medicali de specialitate c6t mai cur6nd.

- Pu;reli apoi iirtr-o airii pungd de plastic

container umplrri par{ial (tlgura 8.?6).

oi

ghea{6 sffrtirnati

Frimul ujulor
Fig.8 ,-lir ingriiirea pf,4ii anrputati: conipiol

sc acordtr astfel:
p.cr.rrr:, 1i

- A:;ez-a{i rdrritul in pozilia crrlcat cu picioarele ridicate la l5-j0 cm duc[ rlirrile o ave/iiza{i-l sil nu se migte.

i(r

Capitolul 9

- DacI esle ?n stare de incongtienftr punefi-l in pozilia de recuperare (a se vedea subcap.6.4). FRACTURI
- Nu-i olerili nirnic pe guri.
9.1 Generalit5[i

- I)eslace{i arlicolelc de irnbriclrninte strAnse din jurul gdtului, preptului sau taliei.
- Calmali rdnitul, explicdndu-i iurportanla de a se lelaxa fiz.ic qi psihic.
Prin

fractur[

se infelege intreruperea

continuitl$i unui

- 'l-ine[i rinitul ln o tenlperaturi confurtabill 9i pr-otejafi-l de ternperaturi extretne.

-fransporta{i

rlnitul la spitai cet rnai curiinc posibil.,jacS nu

poate

li

adus nredicul

ia

accidentat.

alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau plesnire (fisurarc) a unui os. ca urmare a unui traumatism mai puternic (ctrdere de la inll{ime, loviturtr, strivire, tsmponare, izbire, rdsucire etc.).
os, cu

- Nota{i urrndtoarelc date ce l-ar putea intet'esa pe medic: . nririmea qi calitatea pulsului ;i a respiraliei, notand dacA respira{ia este norntali neregulattr sau daci pulsul este puternic sau slab;
. temperatura
.

sau

Corpul omenesc aro pestc 200 de oase, tle dil'erite mdrimi gi forme (oase lungi, scurte, late), grupate in: oasele capului, ale trunchiului gi ale membrelor (figura
9.t ).

pielii;

coloana verlebrala bmbarA carp metacarp falange

$
,a

alte simptorne curn ar fi vonra. urinare necontrolat6 sau tulbul-'ri intestinale; . timpul cind au apirut schimLriri nrajore in inf{liqarea sau starea rinitului. 8.5.tr6 SingerAri din urechi

Toate oasele so pot fractura dar cel mai des, fracturile se produc

la oasele lungi ale mcrnbrel<lr, la

oasele

bazinului gi ale coloanei vertebrale.

o

Sdngeririlc din urechi pot fi insolite f i .te a elirninar^ a unui iichid g6lbui. Acest sitnptdln indicfi lracturf, cranian[, ceea ce este lbarte gra',' (a se vcdca cap. I i).
Procedali astfel:
- Nu incercali sd

Cazurile mai frecvente ale fracturilor sunt

urmare a cincula{ie 9i a rctivitdfilor sportive. De asemenea, sc produce un numlr mare de fracturi in situalra unor strofe rccidenfelor de

muncd 9i de

(cutremure, prlbuqiri de mine, ciocniri de trenuri etc.).

i:

oprili curgerca de rAnge

sau alte lichide.

I
ii
$
ti

- Nu acoperili urechea cu titbn.

- Anunfa{i nredicul imediat pi acordali prinull ajutor astl'cl:

B6rbatii lntre 25-50 ani inregistreazil cel rnai mare numir de ii'aoturi; la copii liactulile sunt destul de rare: la vdrstnici fracturile se produc gi la traulnatisme u$oare.
Fig.9.

rl
.,it

I Schelctul

osos

-i
tfi

. Aplicali un bandaj cervical"

9.2 Prevenirea fracturilor

Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate activitifi profesionale, casnice, sportive etc.
Dc asemenea

ti

Pune{i un pansantent

rtcril lejer pe ureche.

t
in
diferitr:

. Culcafi rdnitul pe partea afbctatii sprijinind cu atenlie capul 9i g6tul, cu parlea superioard a colpului uyor ridicatf,.

trebuie evitate:

Dacd rinitul vorrlit6 sau daci treb,uie sd-l pii:dsi1i, puneti-l in pozilia de re,:uperare pe parlea al-cctati (a se vcdea sulrcap.6.4).
.

r . . r

. Controlali resp,ralia ;i circula{ia

suprafetele nccidentate sau incErcate cu diferite obiecte (obstacole): uneltc, nrateriale, cordoane de racord, furtunuri etc.; pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau travcrselor; sceril luminate insul'icient gi blocate (aglomerate) cu obiecte diferite. f6ri balustrudl. ac.operite cu ghea{tr gi/sau zipadtr; folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a sctrrilor pliante deferute, a sclrilor neasigunrtcl

. Lua{i

rndsurile irnpotriva Soculur (a st: vedea cap.

5i'

nrrutilizarea balustradelor gi centurilor de siguran{6 atunci cdnd se lucrcazl la ?rrilfime.

r05

9.3 Tipuri de fracturi

Cunoagterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte importantd in luarea rnf,surilor de prim ajutor arJecvate, care s6 nu agraveze fractura gi si previnl complica{iilc: transformarea unei fracturi incomplete intr-una completft, a unei fracturi complete intr-una cu deplasare, a unei fracturi inchise

. presiune. Cele mai frecvente ftacturi prin presiune

se produc prin chderi de la

inll{ime : fracturi de cllcdi, genunchi, gold gi coloanfi vertebrald in cazul clderilor in picioare; fracturi de antebraf, bral 9i claviculI in ciderile pe palme sau pe cot.

intr-una deschisl etc. in funclie de modul de producere a accidentului, trebuie suspectattr o liacturi chiar qi la distanftr de locul de ac{iune a agentului agresor.

Fracturile se produc ca urmare a acliunii directe sau indirecte a agentului agresor. Astfel: - Fractura directtr se produce la locul de aplicare a fortei respective, deci la locul de acliune a agentului agresor (de exemplu: cdderea unei greutlfi pe coapsS, gamb6, m6nd; o loviturl aplicatd pe coloanA, fracturi prin glonf). Acest tip de fracturA intereseazd in special oasele care nu au toata suprafa(a acoperiti de mugchi (cubitus, tibie, claviculf,) (figura 9.2).

Fig.9.4 Fracturd prin

Fig.9.5 Fractrrrtr complettr

cu deplai;arc

ffi
Fig.9.2 Fracturd directd Prin lovire cu un corp contondent Fig.9.3 Fracturtr prin rdsucire
este fractura care se produce la distanfi de locul de aplicare a forfei respective, deci de locul de acliune a agentului agresor. Fractura indirectd se poate produce

trac{iune

Fig.9.6 Fracturd inchisl (a) sau deschisi (b)

Fracturile mai pot fi clasificate in complete gi incomplete.

Fracturile complete

intereseaztr osul pe

toati grosimea sa, avind forme variabile:

de-a

cunnezigul, piezi96, spiralati. in raport cu pozilia fragmentelor osoase (rdmase sau nu in contact) fracturile complete pot fi:
. cu deplasare (nrai grave).Deplasarea fragmentelor osoase se poate protluce dc-a

. Fractura indirecttr
prin:

extremitate fiind fixatil; osul se rupe acolo undc curbura este mai mare (de exemplu, fractura de clavicull prin ciderea pe unl6r, fractura gatului femurului prin cidere pe genunchi etc.) ;

flexie. Agentul agresor acfioneaztr asupra unei extremitati a osului, cealaltd

lungul, de-a curmezigul osului sau capetele oaselor se incalectr (figura 9.5);
.

IiIrtr deplasare (mai pu{in grave).

. rtrsucire, in general, in aceastl categorie se incadreazi accidentele provocate de prinderea hainilor sau membrelor de o mapin[, bandtr, agregat, fapt care duce la
la distanfd prin fracturi spiroide (figura 9.3) (de exernplu, fractura coapsei prin rotirea violentd a corpului, in tirnp ce piciorul este blocat pe sol);

Fracturilc mai pot fi:

iup.r.u oasclor

, tractiune. Un segment de mcmbru este prins 9i at6rnl sau este tras de un agregat producdndu-se 9i o micb rotalie (figura 9.4);

inchise, cdnd cel pulin pielea a r[mas intacttr (figura 9.6 a); - deschise, c6nd s-a produs gi o rani prin care focarul de fractur6 comunicd cu exteriorul {figura 0.6 b). Frccturile deschise sunt mai grave, ele fiind insctite d,: hcmoragii (uneori ftrartc inrportante) 9i put6nd fi complicate cu infbclii.
-

Fracturile pot fi: - unice (un singur focar de fracturl); - multiple (mai multe focare).
.

'Def,ormarea regiunii ffaumatizate este un semn de fracturi, dar gi hernatomul gi luxa{ia pot
dcfolrna zona afec0ati.

lmpoten{a funcfionalI, pierderea funcliunii sau irnposibilitatea efectuirii nrigcirii ptrr{ii , 'rinite este intotdeauna prezentil ca urmare a durerii gi deformlrii (uneori lipsa migcdrii nu este
dec6t un act de aplrare impotriva durerii).

r O fracturtr complicatl
(figura 9.7).

este aceea in care oasele au produs gi leziuni ale organelor inteme precum rupturi ale vaselor de sdnge, ficatului, pllmdnilor sau splinei

'Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticald a fragtnentelor fi un senrn pre{ios, dar el poate apdrea qi in luxafie (figura 9.5).

osoase) poate

V6ntrtaia (echimoza) apare mai t6rziu qi uneori la distanfA de locul lracturii 9i indica difuzarea s6ngelui din focarul de fi"acturtr in straturile pielii. Acest semn poate aptrrea qi dupil o contuzie simpl6.
Fig.9.7 Capctele osului fracturat pot rupc
un vas marc de s6nge Semne sigure:

'

r Alti termeni sunt utilizali

cominutivtr);

pentru a descrie tipuri paticulate de fracturi, dar caracteristicile acestora nu pot fi detcrminatc la primul ajutor. Astfel: - dacl un os este rupt in nrai mult de doutr segmente, atunci se spune ctr este zdrobit (fracturtr

Aceasta

" Mifcarea anormal[ ivittr in a-fara articulaliilor indictr in mod sigur o fracturtr conrpletf,. insi nu trebuie sI fie cdutat?i de salvator indoind gamba, coapsa, brapl sau antebra{ul

victimei. Ea poate fi observatii in timp ce accidentatul se rnigcd sau se agitd din cauz,a durerii; cel mult i se cere sd-gi ridicc membrul in cauzi, put6ndu-se constata atunci cI migcarea nu sr:
transrnite extrem itfiti i acestuia.

- o ruptura incomplettr este numita fisurtr; - fracturile epifizare sunt leziuni ale capetelor oaselor (care includ suprafafa de cregtere a
oaselor lungiX

'

- fracturile diafizare sunt leziuni ale segmcntului osos dintre capetele unui os lung; - ruperile produsc de tcnsiuni repetate sunt nulnite fracturi de oboseald ; - ruperile produse prin boli osoase sunt fracturi patologicc. 9.4 Semne qi simPtome inainte de a proceda la examinarea accidentahrlui este absolut necesar ca salvatorul sd se informeze asupra agentului agresor, a modului de acfiune a acestuia precum gi asupra ctrror p64i din organism a
acfionat.

Crepitalia sau frecitura rezult[ din frecarea fragmentelor osoase intre ele, in tirnp ce accidentahrl executtr o lnigcare; este periculos str fie cf,utatd in mod intentionat deoarece pot fi provocate complica{ii.

9.5 Primul ajutor in fracturi

Primul ajutor in fiacturi are rolul
gi

si previni complica{iile gi leziunile ulterioare gi si diminueze durerea 9.5.1 Reguli generale

umflarea zonei.

Trebuie suspectat{ fractura daci: - traumatismul este produs de o for[[ externl puternicd; - s-a auzit o trozniturd sau o pocniturtr.
Examinarea accidentatului se realizeazl cu atenlie 9i bldrrdele pentru a nu provoca leziuni suplimentare. Membrul accidentat este comparat cu cel valid pentru a determina gradul dc tlcfbrmarc. imbr6c6mintea lrebuie taiat6 pentru a pcrlnite examinarea zonei traumatizate. Pot

Ce nu

trebuie flcut: victimei migctrri inutile. fracturii, pentru

ctr

- Nu trebuie sd se aofioneze brutal sau str i se impunll -

Victirna nu trebuie ridicatl in picioare sau transportat[ inainte de imobilizarea toate acestea pot $A provoace complicafii: o accentuarea durerii (cauz{ a gocului);

fi

prezente unul sau mai multe din urnrdtoarele semne 9i simptome' Semne de probabilitate:

deplasarea fragmentelor osoase uneori asculite gi tiioase care distrug mu;chi, vase de s6nge
sau nervi provocf,nd hemoragii sau

paralizii;

. f)urerea

gi sensibilitatea dureroasd sunt rnaxime la locul fracturii, cu ocazia migcdrii sau palplr.ii po(iunii rdnite; trebuie avut in vedere faptul ci pi o simpl6 contuzie muscular[ poate provrrca durere.

. fiilsformarea fracturii

inchise intr-una deschisd" ceea ce implicl, de asemene4 o serie de complicatii in plus (figura 9.8 a li b).

'

Se

eviti apllcarea atelelor pe locul

intern[ a gambei, de pildf).

unde osul vine in contact direct cu pielea (fa1a antero-

' Acolo unde atela nu se poate mula

exact pe regiunea imobilizati, golurile se umplu cu vat6.

Sc trage apoi o fagtr, la inceput r:irculari, apoi gerpuitoare, in jurul atelelor 5i rnembrului fracturat, oblilrdnd astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durattr - in aparat gipsar urmAnd sd se tbc6 la un serviciu rnedical de specialitate). Trebuie si se aibi in vedere cf, faga prea strdnsl stdnjenepte circulalia sdngelui gi accentueaz{ durerea, iar faga prea larg[ este egal6 cu lipsa imobiliztrrii.

'

Orice accentuare a durerii indictr agravarea situaliei gi necesiti controlarea poziliei membrelor, a bandajelor qi nodurilor gi a circulaliei sdngelui la extremititi. Nodurile de la rnatcrialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi Qicute pcste atela gi nu pe zona descoperittr deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.

'

'Cel pulin doui

Fig.9.8 Transformarea unei fracturi inchise in fractur[ deschisi Ce trebuie ftrcut:

persoane trebuie
faga.

str

conlucreze la efectuarea

imobilizrii.

Ljna

ridicl mernbrul

fracturat cu o mdna, in trmp ce cu palma cealaltd sprijind locul fracturii iar ccalalttr persoanl

aplicl atelele gi trage

- primul ajutor

se acord6

la locul accidentului,

exceptSnd cazul

satvator sau pentru victimtr. iu acest caz, victima trebuie agezattr rdnile sale str poattr fi temporar asistate 9i stabilizate.

in care persistll un pericol pentru in cel mai apropiat loc sigur, unde

- Transportarea accidentatului la spital urmeaztr dupl imobilizare. Pdni atunci se va asigura in continuarc supravegherea accidentatului lu6ndu-se in continuare mlsurile necesare pentru prevenirea gocului (a se vedea cap.5): acoperire cu pleduri sau haine, administrarea de calmante penfru durere de lichide,

dac{ victima este con$tient[.

ti

deschisi trebuie procedat mai int6i la oprirea hemoragiei 9i la pansarea rdnii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fegi dejur imprejur, dar nu trebuie fo4at si intre inapoi in rani.

- in cazcle fracturtr

9.5.2 Reducerea fracturii

in cazul ffacturirii unui os, mugchii asocia{i acestuia se contracttr; dacb fractura este completb, cc.ntractia pltrunderea lor in tesutirl inconjurdtor' Manipularea brutal[ poate produce dureri 9i chiar leziuni ale mugchilor, nervilor qi vaselor sanguine.

- Ca gi in alte traumatisme este necesara administrarea unui calmant (antinevralgic, algocalmin etc') pentru s diminua durerea. Obiectivul principal al primului ajutor este reprezeiltat de irnobilizares focarului fracturii pentru a preveni complicaliile gi a alina durerea- Imobilizarea se realizeazi crt siutorul atelelor confecfionate
-

rapidi a mugchilor poate produce alunecarea extrenritli{ilor rupte

ti

special sau improvizate (bastoane, umbrele, buclli de scdrrdurl sau placaj, cozi de m[turi, Eipci, paturi
etc.

lmobilizarea fracturii trebuie si respecte urmitoarele reguli:

str cuprindd dou6 articulalii (incheieturi): cea de fracturf, (proximal 9i distal). de deasupra gi cea de dedesubtul focarului

de doi salvatori : unul ridicl membrul cleasupra fracturii (proximal),iarcelilalt tragecugrijl,darferm, lnjosul fracturii,divergentfalddeprimul pi inaxul
necesard, atunci ea trebuie executat[

fi necesati reducerea li"acturii prin trac(iunea membrului accidentat, ceea ce realiznazA implicit gi relararca (repunere4 reagezarea in ax) oaselor rupte gi deplasate. Daci aceasti reducere este
De aceea poate

. Ca reguld generali, orice imobilizare trebuie . La membre, atelele

membrului respectiv. Atunci cdnd se aplicd tracfiunea, luafi urnrtrtoarele precaufii:

se pun de

o parte qi de alta a focarului de liacturf, (sau membrul se apazd

intr-o gutierA.sPecial[).

Atelele se invelesc in vati (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu siinjeni circulafia sau a nu mlri durerea.

l'{u incerca[i sI indrepta{i articulaliile in cazul traumatisnrelor umerilor, coatelor, incheieturilor mdinii sau genunchilor. Aceasttr manevri poate distruge nervi importanti vase 9i sanguine rnari care troc prin apropierea acestor inchaieturi.

ill

(,

. Pentru

membr(

lerior;

- Aplicali o tracfiune suficientl

nurnai pentru a alinia membrul gi a elibera cornpresia ntusculartr $i a extremititilor osului fracturat asupra nervilor pi mugchilor. Petltl'u a realinia metlbrul poate fi necesari o tracliune rnai mare dar nu forfa{i. f)acd exist[ rezistenla sau elurere accentuatai. intrcrupeli tractiunea 9i imobilizali in pozilia difonnitalii existt'ntc.

- dacf, este fracturat femurut (coapsa), se men{ine genunchiul victimei intins qi se trage in a: primul salvator apucdnd de picior cu mdinile spri.iinite de gleznl gi de c.llciii, iar. al doile salvator trlgdnd in sens contrar de riidEcina coapsei cu mdinile inrprr:unate in ching[ sau c ajutorul unui cearccal'introdus intre coapsc (ligura 9. I 2);

- Men{inefi trac{iunea pdnd cdnd membrttl este complet inrobilizat.

Efectuali manevra de axare a membrului fracturat nurnai daci se constat[ deforrtlarea cvidentl a menrbrului. Ea nu este obligatorie dar este birie str se faci in prim-re minute Jupd accidcnt, pentru ci in aceasti perioadf, victima are o scuftA perioadi de "anestezie naturalA".
- Nota(i cA a{i aplicat trac{iunea qi informali serviciul medical - verDal sau printr-o noti scristr,
Fig.9. I 2 Reducerea

introdusl irr irnbr[cirnintea victimei.

liacturii la nivclul coapsei

in funclie de rnernbrul afectat, manevrcle de tracliune sunt unnltoarele:

- daci este fi'acturati gamba sau glezna, se ridicf, membrul inferior, intJoinclu-l la niveI
genunchiului gi se trage ?n ax: un salvator apuci de laba piciorului qi cel de-al cloilea salvatr trage in sens contrar, apucdnd de genunchi (figurile 9. I 3 9i 9. I 4 );
ax

. Pentru membrul superior:

- dacd fractura este la nivelul bra{ului, se indoaie cotul la 900: primul salvator tragc in
apuc6nd de antebrag in porfiunea sa superioard, imediat sub plica cotului, iar al doilea salvator apucd cle bral cu mdinile intpreunate ca o chingd in axild qi trage in sens contrar (figura 9.9);

Fig. 9. I 3 Reducerea fracturii la nivelul

Fig.9.9 Reducerea fi'acturii la nivelul brafului.

gambei qi piciorului

Fig.9. l4 Corectarea axului prin miqcdri de cxtensi gi contraextensie concornitent cu irnobilizarea

provizorie in fractura de gambd

nivelul degetelor, al miinii sau al labei piciorului, se trage tntr-un scn vflrfurile degetelor corespunzitoare regiunii defomrate, fixdnd cu putere, cu cealalti mdnf,, pumnr sau glezna victimei, dup6 cum este vorba de membrul superior sau de inernbrul inferior.

- dacf, fractura este Ia nivelul antebra{ului, sc indoaie incet cotul victimei la 900: primul
salvator trage in ax de degetul mare al rndinii, iar al doilea salvator trage tot in ax dar in sens congar apucand de porliunea inferioard a brafului, imediat deasupra plicii cotului (figurile 9'10
qi 9.1
- c6nd deformarea se aflA la
de

l).

9.5.3 Utilizarea fegilor gi a bandajelor la imobilizarea fracturilor

Bandajele utilirate pentru imobilizarea fracturilor trebuie trecute pe sub victim6, folosind scobituril naturale ale corpului uman situate la ceaf6, mijloc (talie), genunchi gi glezne.
- Bandajele trebuie sf, fie:

. .
Fig.9.

l0

Reducerea fracturii la nivelul antebra{ului

Fig.9.l I Corectarea axului prin :ni;ctrri de extensie

Si

conlraextcnsie concomitenl. cu irnobilizarea provizoric in fractrrra de antebral

destul de largi pentru a sprijini ferm dar fird a crea disconflort; destul de strinse pentru a preveni milcarea segrnentelor o$oase; 'innodatc pc partea nerdniti sau pgste ateli, pentru a mic;ora disconfortul qi asigura situarea p*ryii mai late a bandajului pe partea r,hnittr. Dacii sunf rtrnite ambele picioare, nodurile se fac pe iinia mediairii.

'uc durere. ci bandajele nu lidneazd circulalia sdngelui sau nu Controlafi plrlile imobilizate la intervale de l5 minute pentru a fi siguri ctr bandajele n-au devenit prea strdnse prin umflarea zonelor inconjurltoare. Acest control este imponant in special in cazul rtrnirilor la incheieturi (articula(ii), din cauza vaselor qi a nervilor vecini. Rdcirea sau nrodificarea culorii la extremitili sunt indicaiii de circula{ie defectuoasa a sdngelui, impunind ajustarea bandajelor gi fegilor (a se vedea qi cap.?).
- Asigurafi-vi

Tipurile

d(

ile comerciale sunt:

Acestea sunt flexibile qi pot

'atele din sirmr.

cot);

fi mulate pe ptrrfile corpului (de exemplu,

la

- intre pdrlile corpului

care sunt bandajate impreuni trebuie sd se introduce o faq6 moale pentru a preveni frecarea qi disconfortul.

.'.atele. realizate din carton sau plastic. Sunt utile in special la imobilizarea extremit[lilor, deoarece ele asiguri rigiditate maximI la greutate minim6. Unele pot fi folosite la aplicarea

tracfiunii membrului inferior. Ele nu trebuie indepdrtate la investigarea fracturilor cu raze X;

9.5.4 Atele
O atel6 bine aplicati poate preveni mi5carea extremitf,tilor osoase, reducind lezarea {esuturilor
micgordnd durerea.
gi

'atele gonflabile. Acestea au perete dublu, fiind ftlcute din tuburi de plastic inchise, de obicei, cu un fermoar. Ele sunt umflate dupi ce au fost aplicate la membrele fracturate. Atelele cu aer trebuie umflate numai cu gura penffu ci umflarea cu pompa poate produce o presiune excesiv[, ceea ce reduce circulalia s6ngelui. Evitali lndoirea atelelor gonflabile; acest fapt subliazi plasticul pi produce disconfort la aplicare;

Atela trebuie si fie:

'suficient de lungi pentru a imobiliza articulalia de deasupra qi de dedesubtul

fracturii (proximal pi distal);

' alele de trrcfiune. Ele ptrstreaztr imobilitatea zonei de fracturi, fIc6nd posibill tracfiunea exremittrlilor. Pot fi aplicate numai la membrele inferioare. Folosirea lor solicitd prczenta a doi sau mai mulli salvatori; 'cclndurl spinale lungi (figura 9.16 ). Acestea sunt ldcuite sau foarte ceruite, astfel incdt aluneci ugor sub victimtr. Ele constituie o parte uanaltr a echipamentului ambulanlei. Scdndura spinalI lungl poate fi construit{ din placaj. M8nerele 9i glurile pentru curele trebuie si fie plasate de-a lungul ptrr{ilor laterale ale scAndurii. Chingile, montate la fiecare captrt gi fixate pe partea de jos a sc6ndurii faciliteazr alunecarea scindurii pe suprafele rugoase gi, la ridicarsa scAndurii de pe sol, apucarea mAneretor.

. suficient de rigid[ 9i bine infhqattr pentru

fi confortabilA.

Tipuri

de atele

A. Atele improvizate.

Partea nertrniti a corpului este o atel6 "natural6". De asentenea, se poate improvizr o atell dintr-un baston, o umbrel6, o coada de milurl, o bucagi de lemn sau carton sau un ziar sau reviste bine impiturite.

B. Atele conrerciale. Salvatorul trebuie sd se familiarizez-e gi cu utilizarea atelelor comerciale (figura

9. I 5).

{i__-eoereae,

k
ffi
Fig.9.

Fig.9.l6 Sc6ndurd spinali lungl

' scitdurl spimlc scutte. Acestea sunt utilizate pntru

astfel incat bandajcle lblosite pentru a menline pe loc capul victimei nu vor aluneca in timpul transportului. Glurile de 45cn curele de pe laturile scindurii nu trgbuie l5 Tipuri de atelc conrr:rcialc
fotosite pentru transportare, deoarece ele pot produce alunecarea scindurii r:cea celduce l la rlniri pin*nriunli" *o.unOut" ale unei r"{nAuri spinale scurte sunt arAtate in figura 9.f.7.

imobilizarea traumatismelor spatelui gi cefei care pot apArea c6nd persoana este intr-o pozilie a5ezat, cum se tntdmpli in cazul unui accident auto. Partea de la cap este crestat{"

ulterioare.

Fig.9. I 7 Scdndurd spinall scurttr

t5

9.6 Proceduri de prim q.iutor in diverse fracturi

f)iversele localizdri ale ffacturilor prezintli sernne gi simptome palticulare. care soliciti misuri specifice de prim ajutor, altrturi de cele cu caracter Senelal,

Cea mai bund ateld pentru imobilizarea fiacturilor de humerus este toracele de care se poate fixa bralul cu ajulorul egarfei gi contracparfei. Atunci cf,rrd articulafiile nu sunt implicate, primul

ajutor
9. I 8):

constd

in urmf,toarcle nranevre

(figura

9.6.1 l'racturile claviculei

Clavicula poate fi fracturat[ printr-o for'{i aplicatd direct sau indirect. O cidere pe mana intinstr sau o lovituri in zona umtrrului, de exernplu, exerciti o forli indirecti asupra claviculei, producdnd r.uperea sa. Va exista durere gi o sensibilitate marcata gi va apirea pierderea funclionalit[1ii bra(ului. Umflarea gi de(brmarea vor fi viarte gi sirnlite deasupra claviculei. lnstinctiv, pentru a-gi calma durerea, persoana rAnit6 l$i va susfine bra[ul indoit gi va inclina capul spre partea rdnit]i.

- Agezati antebralul pe coastele

inferioare 9i deasupra abdomerrului;

- Plasafi o faqd rnoale intre piept gi bra{;

- Sus{ine{i antebra{ul printr-o eyarlt de

gar;

in cazul fracturii dc clavicultr, salvatorul va sprijini gi imobiliza unrdrul dupf, cum urmerz4:
- Sprijinili bralul pe partea rAni6 intr-un bandaj tubular Saint John (a se vedea subcap.7.2.2. $i figura 7.9) pentnr a-i transfera greutatea pe partea nerinita.
I

- Asigurafi pozifia brafului la piept prin banda.ie tleasupra gi sub fi'acturI

(oroxirnal 9i distal); - Controla{i circulafia s6ngelui pentru a vi asigura cii aceasta nu este stdnjeniti.
Fig.9.

l8 Imobilizarea fracturii
cu ajutorul egarfelor

de humerus

- Asigurafi braful sprijinit pe corp cu un bandaj peste cel tubular, incepind cu punctul mediarr al cotului gi legdndu-l pe partea opusd a corpului.

Imotrilizarea fracturii dc humerus se mai poate realiza cu a.jutor"ul atelelor de lemn, astfel (figura g. l9):

9.6.2 Fracturile omoplatului

Fracturile omoplatului (scapulei) sunt mai rare. Ele sunt produse, de obicei, prin lovituri directi. Durerea poate fi agravalA prin migcare. Aceste llacturi sunt difrcil de diagnosticet $i pot fi confundate cu o intindere de mugchi.
Pcrrtnr a acorda

- Fixa{i o atel5 in axil6 (subsuoard) care va dcplqi in jos linia cotului;

Cea de a doua

atcli

va

fi fixattr in partea extelr6, dep[gind linia umlrului

gi cotului:

- Soliciariza{i cele doud atele cu ajutorul a dou6 fegi amplasate spre extremititi; - Sus{inefi braful ?mpreuni cu anr-ebra{ul indoit la 900 cu ajutorul unei egarfe, de gAt sau fixalile de torace cu ajutorul a 2-3 fe$ ori cu o bucatd de p6nz6.

primul ajutor in cazul omoplatului l'rncturat proceda(i astfel:

I

- Sprijiniti bralul pe partea rlnit! intr-un bandaj tubular Saint John (a se vertca subcap.7.2.2. 9i figura 7.9) pentru a-i transfera greutatea pe partea nertrnit[.

- Sprijiniqi suplimentar bralul pe piept, asigurindu-l cu un bandaj lat, plasat pste cel aubular. 9.6.3 Fracturile humerusului Fractulile de humerus (osul bralului) se produc de cele mai multe ori prin traumatism direct sau prin cldere pe cot ori palme. Cel mai frecvent, osul se rupe la rtrdicina bragului 9i mai rar la mijlocul s6u (diafizar). Fractura de hurnerus poate implica Ei articulalia umirului sau a cotului. DacI rinirea este in apropierea oricllrei articulafii, trebuie adoptate precaufii speciale din cauza unor posibile leziuni nervoase sau ale
vaselor sanguine (a se vedca cap.8).

Fig.9.

l9 lmobilizarea fracturii

de humerus cu ajutorul atelelor de lemn

Fig.9.20 Imobilizarca fracturii dc hurncrus cu ajutorul unei atele din sAnll

in cazul fracturilor localizate la plrlca distaltr (in aplopiere de cot), care se rnanifestii prip tilncficre
acccntuatA a cot'rlui, cea ma-i bunii irnobilizare sc asiqir'rA printr-o ateld rJe sArmd care ponte f r rnode

lali

irr unghi drcpl la nivclrrl colului (figur;i 9.20),

9.6.4 Fracturile din zona

cotului

procedezc astfel (figura 9.23):

Primul ajutor pentru fr(-- rile situate in lungul cubitusului sau radiusului cer ca salvatorul s{ -.Linigtifi victima 9i spriiinili antebralul gi incheietura m6inii printr-o tractiune ugoard gi cu pahna ln jos;

fi ulterior
Ca

Fracturile din zona cotului solicitii o grijtr suplimentartr, din cauza nervilor gi a vaselor de sAnge care pot lezate printr-o tratare neingrijit6.

plasarea in cea mai confortabil[ pozilie

qi

prim ajutor intr-o fracturd care include cotul:

- Sprijinili articula{ia intr-o pozitie confortabile, folosind un bandaj intre gat gi articula{ia pumnului (egarf[ guler + mangetd) (a se vedea subcap.7.2.2. I 9i figura 7. I 0);

- lmobilizali antebraful gi incheietura miinii pc o ateli cu fag, plasati pe partea palmarr a antebra;ului gi rntinstr de la cot pdn6 la baza dlgetelor;
de fracturit;

-.Asig'ra1i atela la braf prin bandaje inguste, unul mai sus (proximal) pi altul rnaijos (disrar)
peste piept, cu m6na uqor mai

- Plasafi o fagi moale lntre braf 9i corp; - lmobilizali intregul bra{ de corp prin bandaje late, unul deasupra gi altul sub cot, legate pe
partea opustr; - Controlali frecvent pulsul radial 9i, daci acesta este slab, ajusta{i bandajele gi repozilionafi bra{ul. Dactr pulsul nu se sintte, cherna{i imediat medicul.

- Plasali antebraful cu ateld

ger;

ridicati gi sprijinili-l cu o egarf]r

de

Controlaf i circulalia sanguini.

lmobilizarea unei fracturi situate in zona cotului se mai poate realiza cu ajutorul unei atele din sirm[, indoittr in forml de L, ca in figura9.2l.

Fig.9.23 imobilizarea fracturii de antebra{ cu a.iutorul unei atele de s6rmi

Fi9.9.24 lmobilizarea fi'acturii de antebral

cu ajutorul a dou6 atcle de lcnrn

Fig.9.2l Imobilizarea cotului cu ajutorul unei atele din s8rm[ indoiti in L

Fig.9.22 lmobilizarea cotului cu ajutorul unei eqarfe triungh iulare

ctrrui capere se leagtr dup[ g6t.

lmobilizarea se poate realiza gi cu ajutorul a doutr atele de lernn (figura9.z4)care cuprind Ei articulaliile cotului ii pumnului. Antebralul indoit la 900 se fixeazi cu ajutorulinui baniaj triunghiular de pdnzf,alc

9.6.6 Fracturile incheieturii miinii (pumnului)

l-a nevoie, inrobilizarea cotului in pozilie de tlsxie (indoit) la 90o se poate face 9i cu ajutorul unei egarfe triunghiulare care se leagS de gdt 9i care acoperi cotul impreunl cu braful 9i antebralul (figura9.22).

Fracturile localizate la incheietura mdinii se vor imobiliza f6rf, tracgiune, pe o atel6 cu fagtr, care trebuie mulaH pe forma incheieturii gi a m8inii (figura 9.25). - Atelele din sirm6 sunt cele mai convenabile pentru
accst scop.
DacA acestea nu sunt disponibile,

9.6.5 Fracturile de radius gilsou cubitus

cotului sau lncheietura mdinii (purnnului). F'r'actura capltului distal (inferior) al radiusului (numitl fractura lui Colles) deformeaztr incheietura rn6inii ca o furculilil risturnatI; acest tip de fracturtr este mai frecventd gi se produce ca urmare a sprijinirii pe miintr in tnontentul unei ctrderi, aluneciri etc.
Fracturile de antebraf pot implica fie radiusul. fie cubitusul sau anrbele oase $i pot include gi articulafia

folosili suficiente

fegi pe o ateli

rigidl, pentru a ageza incheietura

deformatd a rndinii intr-o pozilie confortabilI. - Asigurali capctele atelei la cot Ei m6n6 aplicali un 9i bandaj ingust rnai sus de fracturtr (proximal)"

Iiig.9.25 Imohi li z*rca.

fracturii purnnukri

Evitali orice bandaj care poate presa fractura. - Sprijinili braful cu ateli intr-o egarfd de gft, cu degetele upor ridicate. Controla{i cu griji
circula{ia sanguinl la degete: pielea sd fie de aspect normal, degetele s6 rimflnl calde gi si se
poatd nriqca.

Dacd transportarea victimei

este de duratii mai lungd sau anevoioasfl qi deci

ajutorul medical va

fi acordat mai tirziu, proceda{i astfel (figura 9.27):

9.6.7 Fracturile mAinilor

r r

Dacf, ajutorul rnedical poate fi acordat in scurt timp de la producerea accidentului, multe fracturi ale m6inilor necesiti numai sprijinirea acestora.

Daci rdnile sunt mai serioase sau dactr ajutorul medical este mai indepirtat, atunci acorda{i
primul ajutor dupd cum urmeaztr (figura 9.26):

SffiffiW
Fig.9.2tr Imobilizarea m6inii fracturate

Fig.9.27 Imobilizarea fracturii de bazin

- Plasali o fagi moale intre picioare.

- Aplicali un bandaj in 8 in jurul gleznelor gi labelor picioarelor.

- infhgali mana in pozilie funclional[, cu o ro16 de pdnzi sau alt material tnoale.
- Dactr degetele sunt zdrobite, plasati pansament moale intre degete. - Aplicali doud bindaje late, suprapuse p jurnltaie ln jurul pelvisului. Legali ugor sau fixa{i bandajul cu un ac de oiguranS pe partea nednitd 9i sprijinifi in ambele pilrti ale bazinului saci cu nisip sau alte greuttrfi, pentru aJ imobiliza. DacA victima se plinge de disconfort, atunci lnrgili bandajele sau lndepirtafi-le. - Aplicafi un bandaj lat ln jurul genunchllor.

- lmobilizafi mdna cu o atell dc-a lungul plr{ii

bandaje).

palmare a mdinii, intinsi de Ia rniilocul antebra{ului pdni la vdrful degetelor (sau introduce{i m6na intr-o pernu{d qi asigura{i-o cu

- Sprijinili bra{ul cu o eqarftr injurul gatului.

- Plasafi vir:tima pe o scdndur{ spinalE lung6, cu feqi, folosind lnanevra de rostogolire (a sc

vedea subcap.l 1.3.2.3)

ti

transporlafi-o pentru ajutor medical.

9.6.8 l-racturile de bazin ( pelvis) 9.6.9 Fracturile de femur

Fracturile de pelvis sunt produse, de obicei, de o zdrobire directl sau de o cddere qi pot include rtrniri ale organelor din zona pelviana, in special ale vezicii urinare gi uretrei. Persoanele cu asemenea r{niri pot fi incapabile sI urineze sau urineazl cu sdnge. O victiml cu pelvisul fracturat simte dureri in golduri, ceea ce o poate impiedica si stea in picioare sau Femurnl poate fi rupt in orice loc pe lungimea sa.

Fracturile captrtului superior al femunului (gdtul, colul fbmurului) sunt calificate ce

gi apai, cel mai frecvent, la persoanele mai vdrstnice.

,.

i de gold

sI mearg6. Prilnul ajutor pentru o fractur[ de pelvis depinde de disponibilitatea ajutorului medical, de distan{a
pdntr la institulia medicaltr gi de confortul eventualului transport.

Cauza poate.fi minortr qi traunatismul poate fi apreciat doar ca o contuzie de gold. Suspectali o fracturl a colului femurului dac[ persoana se pldnge de durere ln zona goldului dupd o cldere sau un traumatisnr chiar ugor, ln special dacl existtr o pierdere a func{iei sau dacft pozi{ia membrului inferior este nenatural6.

Dactr

ajutorul medical poate fi acordat rapid, atunci:

Fracturile pe hrngimea femurulrri (diafizei) sunt ugor de diagnosticat din cauza scurlirii coapsei,
- Aqezafi jos victima in cea mai confortabill pozilie, de obicei pe spate, cu genunchii drepli^ DacI victima dorefte, sprijinili-i genunchii lateral, cu o pdturb sau o pemi. deformnrii marcate gi a durerii intense. Asemenea fracturi sunt cauzate de o forftr mare.

Fracturile captrtului distal (ii,rferior) a! femlrrului sunt

adesea asociate cu

rdniri ale genunchrior

qi

infdfti

gleznele gi apoi labele picioarelor impreuni, cu un bandaj de forma cifrei 8.

alc ligamentelo: din iurul acestuia.

- Sprijinili ambele laturi alc pelvisului (bazinului) cu greutlfi itrvelite intr-un rnaterial

textil.

A4rx"'*l

'toate Jiacturile rle i'ernlrr trebtiie crinsrderaie serioase, deoarece victima poate c\()luir
cdtre goc sever.

lrimul ajutor

pentru fractura de femur este determinat de disponibilitatea alutorului medical, de listanfa pdnd la institulia medicald 9i de confortul transportului. Astfel :

Sllbili bandajele subf p 9i la gale, la genunchi qi la glezne 9i plasalile in pozilia respectivd. alunecdndu-le in sus gi ln jos, dupd cerinfi.
-

'Dactr ajutorul medical poate li ocordat rapid, linigtili victima 9i sprijinigi membrul inferior, pin6
a sosirea medicului.

- Pune{i fegi intre picioare, genunchi gi glezne.

' - "Plasali o ateltr infd$atn pe latura rdnittr a corpului, de la axil6 (subsuori) p6n[ la
piciorului.

laba

DacI victima poate li migcattr, lar transportarea la institufia medicaltr este de scurttr durattr, rtunci folosirea piciorului slnf,tos al victimei ca atel[ poate fi suficientf,.
'

\c{ionafi dupl cum urmeazi (figrna 9.28):

- Linigtili accidcntatul 9i sprijinili-i piciorul, trlg8nd cu grijl dar ferm de laba piciorului, pnstr6nd virfurile labolor pi rotulele lndreptate ln sus gi meniinend Fac[iunea pinl la imobilizarea completf,.
- Plasafi fegi sau o p[turtr rulati inte picioarc ai aducefi piciorul strnltos l0ngf, cel rlnit - Asigurali pozi{ia alituratf, a picioarelor cu cinci bandaje late, primul de fornra cifrei 8, la glezrc, apoi mai sus gi mai jos de fracturi, urmf,torul la genunchi gi, ln fine, la gambe.

- Asigurafi atela cu bandaje din partea superioartr a corpului p6n[ la picioare, in succesiunea urm[toare: . la piept (torace) maijos de subsuoari; . la pelvis (bazin) in linie cu goldul; . la glezne 9i labe de forma cifiei 8, pentru a include atela; . la coapse, nrai sus qi rnaijos de fracturb; . la genunchi;
la gambe.

In anumite cazuri, poate fi omis un bandai pentru a evita presiunea pe zona fracturii. - Age:uafi victima pe o targ6.
Pentru fracturile de femur sunt recomandatc atelele de trac{iune, precum atela de tracfiune cu fermoar
sau atela Thontas, dar ulilizarea lor cere un antrcnament special.

4a4ol

Deoarece victima cu femurul fracturat poate intra in stare de goc din cauza pierderii a durerii intensc, prinrul ajutortrebuie inceput c6t mai repede posibil (a se vedea ,5i cap.5r.

de sai.rge 5i

9.6,10 Fracturile din zona genunchiului

Fig.9.28 Imobilizarea fracturii de femur

victima trebuie str lie mitcatl gi transportul la institufla medlcaltr va fi lung Ei dilicil, atunci : aplicattr o ateli lung[ inftrqatf, de-a lungul corpului pe partea rtrnit[.

in zona gtnunchiului pot apirea fracturi la capdtul distal (inferior) al f'ernurului, la capitul prgxinral (superior) ai tibiei sau la rotuld. Astfel de fracturi se produc de obicei prin aplicarea directtr a iorlei dar qi contrac{iile rnusculare puternice pot dciermina fracturarea rotulei. Exist6 o deformare nrarcatd a genunchiului pi durere severd. Compresia anerei principale a gambei poate dirninua circula{ia singelui la gambi gi la laba piciorului.

,*.4ef

chiar daci existenta fracturii nu poate fi diagnosticat[ foarte precis, tra6nratisnlrl trebuie tratat ca fraclu16,

Primul ajutor pentru fracturi in zona genunchiului implici urmtrtoarele manevre (figura 9.30): Fig.9.29Imobilizarea fracturii de femur in cazul unui transport de lungi durati ti dificil
dafi astfel (figura 9.29):
-

Spriiinifi piciorul rtrnit, realiniindu-l cu grij6, numai in misura in care nu accentua{i durerea.

Nu utilizali tractiunea.

' lmobilizafi piciorul pe o ateli

dr:

suficient de lung6 penlru a se intinde de la bazin p6pi clincolo

- in timpul tracfiunii 9i sprijinirii piciorului rlnit aplicali ;apte bandaje late sub corp gi sub
anrbele picioare. Utilizali bandaje inguste numai deasupra gi sub fractrrd gi la labele picioarelor, la o victim[ corpolenti utilizati bandaje late gi la labele picioarelor.

cilc6i, cu lnfdgare sub scobiturile naturale la genunchi 6i glezni.

- Asigurafi atela cu bandaje de forma cifr,ei 8 in jurul goldurilor gi la capdtul superior al atelei gi un bandaj lat ln jurul gambei gi atelei. - Sprijiniti membrul cu alela lntr-o pozifie uqor ridicatl.
-.... r, ,

. Linigtili victima 9i sprijinili piciorul, aplicind qi men{indnd tracliunea pdnd Ia

imobilizarea cornplctl.

- Controlali circulafia stngelui la laba piciorului.

. Plasafi cinci bandaje sub picior, utilizAnd scobiturile naturale de la genunchi qi glezn6. Llrgifi bandajele in pozilia de la coaps6, genunchi 9i gleznh qi stringeti bandajele mai sus gi maijos de locul fracturii.
. Plasali fegi de-a lungul piciorului pentru a umple golurile naturale de la genunchi gleznd.
gi

. Asigurali atelele pe ambele laturi ale piciorului cu bandaje la coapsd 9i glezn6, in vecintrtatea genunchiului gi, in fine, mai sus gi mai jos de fracturi.

Fi9.9.30 lmobilizlrN

fr!.nrii

de rotuld

la

imobilizarca genunchiului, cane no

pdc fi imobilid

tn pozitic drcapE,

trooi1i perne

sau

piluri

95.11

Frr.firlc &

dblc fUrrr
se

Fiorcr

Fig.9.3

I lmobilizarea gambei fracturate

Fncturile d gpmbl implic&rd unul sau snbele oue

9i la locul de muncl.

indlrrcsc fitcvent in sport dar ele se pot produce

- lmobilizarea cu ateli "nsturaltr":

. Dac[ piciorul valid este utiiiz:t ca atelh" pozi{iona{i la inceput banCajele sub piciorul rtrnit, apoi plasali faga de-a lungul piciorului.

Fracturile capetelor distale (inferioare) ale acestor oase pot fi confundate cu glema luxattr. in plus fag de semnele 9i simptomele generale, la fracturile gambei pot aplres deformlri ascentuate, strf,mbarea sau rotirea gambei. Frrcturile de tibie 9i peronzu vor fi imobilizate tn func1ie de distanta p6nn h ajutorul medical, de mtoda de transport al victimei gi de modul de echipare a trusei de prim ajutor. Astfel:

. Ihctr ajutorul medhal

ecte

sprolpc

sau tmnsportara va

li lint,

atunci ste adecva6 imobilizarea

prin utilizarea piciorului valid ca ateltr.

. Aducefi piciorr.rl valid l6ngd cel r6nit 9i infdqali ambele picioare impreunf, in ordinea urmAtoare: - un trandaj ingust la glezne de forma cifrei 8; - un bandaj lat la coapse; - bandaje inguste deasupra Si sub fracture.
. Pot

. Decl dhfaoF 6te nrrc

piciorului.

transporlarea victinrei prestryne teren reidentat, atunci poate fi necesarl plasarea unei atele lntre picioare, procum gi a urci atel suplimentarc, pe partea extemtr a
s,au

fi folosite

qi alte bandaje pentru

sprijin suplimentar sau poate fi omis un bandaj

dactr acesta preseazd fi'actura.

. Drcl

loqil rp.lc d localizarea accidentutui solicitl araorportartr h pldorrc rro aotoarrbm, atunci victima trebuie slti trtilizere piciorul valid. Se poote prcceda ln dort[ nrcduri:

dr

nrl

9.6.12 Fracturile gleznei

- lmobllbrrce cu dorl etcle. in acst ca;z inrcbilizarca persoanei

atele pe ambele laturi ale piciorului

Srebuie

s[ fie realizattr cu

rinil

astfel (figura 9.31):

F-racturile glemei pot fi produse printr-o loviturd violentd sau o rotire puternictr gi pot implica tibia sau peroneul sau ambele oase. O fracturi la glezni poate fi confundati cu o luxalie' Sunl prezcnte durerea, umflarea qi deFtrnrarea zonei.

I
! gleznei, apoi treceli-le peste scobitura labei gi inapoi pe sub talpa ghetei; lega{i capetele peste atel6 sau peste talpa ghetei.

@ol
Pentru a acorda 9i c):

in

caz de nesiguranftr

tratati tra[matismut ca pe o fracturtr

primul ajutor in cazul unui traumatism al gleznei procedafi astfel (figura 9.32 Ub

- Ridicali laba piciorului la l5-30 crn gi sprijinili-o intr-o pozi{ie confortabill.

ffi@
a

- Transportafi victima la spital p targd. in caz.ul fracturlrii unui deget de ta picior se procedeazi la alIturarea degetului in cauzl de cel vecin (dupd ce s-a introdus o compresi intre ele); degetele se fixeaz[ cu o bucati dubltr de leucoptast (figura 9.33).

Fig.9.33 Imobilizarea degetel ,rr Sracturate

J)
verificafi:

Daci este fracturat degetul mare imobilizarea se face ca pentru laba piciorului.
h

Fig.9.32 lmobilizarea gleanei fracturate folosind: o pernl (a), atele (b), gi/sau o peturi (c)

tug.l

. in cazut oriclrei fracturi de membru, nu uitrfi

str

- lmobilizali glezna cu o pemi

sau cu o

pf,turi mic6 bine fixattr.

- Pentru a ajuta la reducerea umfliturii, puneli

compresf, nece sau o pungi cu gheali.

- existenta pulsului distal de fracturtr; - colorafia gi temperatura pielii; - sensibilitatea cutanattr. . Modificarea acestor parametri reprezintd semne de gravitate.

- inctrlpmintea

poate ajuta la imobilizarea gteznei, dar slnbifi $irehrrile, pentru a preveni constricfia vaselor de s6nge ca rezultat al umflirii c.ue apare ln aceste situalii.

- Daci rlnile gleznei necesitf, pansamente, indeplrtali inctrllimintea.

9.6.13 Frscturile labei piclorulul

Fracturile labei piciorului se produc prin ctrderea sau rostogolirea unei greut{i mari pe picior, prin sucirea gleznei sau prin c[deri de la lnilfime, cdnd persoana "aterizenzA" pe laba piciorului. in acest ultim caz pot fi suspectate 9i traumatisme ale coloanei vertebrale prin transfer de fo(e. Acfionafi astfel: - Dactr sunt pnezente r[ni, lndepirtafi tncll$mintea, pentru a permite aplicarea pansamentelor
gi a bandajelor.

- Daci nu existi rdni, hsafi incil$mintea pe picior pentru a contribui la imobiliare, dar slIbili qireturile, pentru a evita vasoconstricfia cauzati de umflarea zonei.

- lmobilizati laba piciorului folosind o atele infltettr, o pernl mic{, o p6tur6 sffAn$ h jurul labei sau inctrlgmintea, asiguratil cu bandaje.
- Asigurali atela sau inctrlltrmintea cu un bandaj in forma cifrei I dup! cum urmeazf plasafi centrul unui bandaj lat pe talp6; traversali scobitura piciorului 9i purtafi capetele prin spatele

Capitolul

l0

--nsezAi ranitul in pozifr' semigezdndi pentru a micgora presiunea organelor abdominale asupra plimdnilor 9i inclinali-l spre paftea rlnita, pentru a impiedica ufluirru lichidului spre pldmdnul sdntrt,os.

TR,AUMATISMELE TORACELUI (PIEPTULUD

4tc4ol

'

Rlnile pieptului necesiti ingrijire medicalii urgenttr. Rdnitul trebuie transportat 'lrebuie acordat doar primul ajutor care este esen{ial pentru un transpor-t ip
10.3.1

de urgenli la spital.

l0.l Gencralltlfi
Traumatismele la torace, incluz6nd rtrnile lesuturilor moi ale pieptului, fracturile coastelor gi sternului, claviculei sau omoplatului ca qi r[nile produse la organele din torace,(pltrmini, inimtr, vase sanguine mari) sunt foarte periculoase (potenlial fatale) pentru ctr pot afecta respira{ia 9i circulafia gi pot duce
la sdngerdri grave.

'

siguranli.

Traunratismele penetrante

Traumatismele pieptului se prduc prin aplicarea directl a unei forte: o lovituri in piept, strivire, injunghiere sau printr-o schimbare violenttr a presiunii arului, ca in cazul unei explozii.
Purtarea centurii de siguranli lmpiedic{ rtrnirea pieptului atunci cAnd goferul este aruncat puternic ftr volanul maginii.

O rani care penetreaz| peretele poate permite aerului si intre direct in piept, ducdnd la .toracic intrerupcrea activitatii plimanuiui. CAnd rlnitul inspird, aerul poate fi absorbit p.ln iana direct in cavltatea toracica. ln momentul expiraliei, aerul este scos din nou prin ranf,;i se produc bule sdngerii
la buza

rlnii' l'rebuie

impiedicatd aceasta circula{ie a aerului prin ran[ care stanjenegte respiralia.

Impiedica{i accesul aerului

in

cavitatea

Traumatismele toracelui pot fi dcschlse sau inchlse. Rtrnile deschise sunt acelea ln care cavitatea toracictr a fost penetrattr de un obiect extern sau perforati din interior de o coasti fracturati- Rlmile lnchise pot str nu prezinte urme extrioare de rtrnire dar coastele, stemul, pllmdnii, inima, vasele sanguine gilsau sistemul nervos pot fi grav afectate"
10.2 Scmne gi simptome

toracicd prin aplicarea unei buc61i de plastic. Prinde{i cu leucoplast in trei ptr4i, ca pentru a oea o supapi (figura I 0. I ).

Cdnd rInitul inspird, acest

aerului in piept

pansament

"sigileaztr" rana, irnpiedic6nd pdtrunderea

9i in expirafie,

aceastf, supapf,

se deschide ddnd voie aerului

sl iasi.

lJnul sau mai multe din urmitoarele semne sau simptome pot fi przente ln traumatismele pieptului: . durere in partea rlnitI, agravattr de respirafie, de obicei ca reanltat at traumatismelor coastelor, plImdnilor sau pleurei; . dificultate in rcspirafie gi respiralie infeEiattr, cauzate de faumatismul coastelor, de parrlizie musculartr, de lichid ln cavitatea pleurah sau de disfunclii pulmonare;
. teamtr"

- Dacd existi vreun obiect infipt nu-l extrageli. Punefi pansament injunrl obiectului gi incercafi
realizarea unei astfel
de supape. Fig. 10. I Primul ajutor in caz dc Lraumatism pcnetrant al toracelui

fricI, nelinigte determinate de greutatea ln respirafie;

- Sprijinili braful de partea ranitii cu o eEarfl qi agezati r6nitul in pozilie de maxim confbrt,
cel mai adesea semigezdnd 9i aplecat spre partea rdnittr.

dilaa o parte sau tot tordcle in inspimlie, indicdnd o pierdere a funcliilor mugchilor cauzata de rlnirea cavitqii toracice, a coastelor sau a nervilor cG controleaz{ misclrile toracelui; . eliminarea de sdnge pnn tuse, determinati de rlnirea fesuhrrilor pl|mtnului sau a bronhiilor; . puls slab 9i rapid - semn de Soc, cauzat de pierderca singelui circulant ;i/sau de lipsa de
. imposibilitatea de a

tWhl

rana a fost acoperit5, va avea loc o acumulare de aer care va afecta serios atdt
respira{ia cAt gi functrionarea inimii. Aceasta duce la dificultdti in respirafie, dificultati care se accentueazi progresiv, pulsul devine rapid 9i slab, apar cianoza gi o stare de nerinige marcata.

' Dac[ plim6nul a fost sfhqiat, aerul poate iegi din pllmdn in cavitatea toracicd. DacE nu existtr nici o rand la suprafafa toracelui, pe unde sa poattr "scf,pa" aerul sau daci

oxigen in organism; . cianoza (invinefirea) buzelor 9i a degetelor, indictttd lipsa de oxigen in stnge pennu cd pllm8nul afectat nu poate efectua schimbul normal dintre bioxid de carbon gi oxigen.
10.3

Prlnul qfuaor

'
rwplnfll.
De rceea:

Pltrgile penetrante sunt periculoase gi pentru cd ele pot interne "ascunse".

fi insolite

de singeriri

Prioritarl ln acordalra primului ajutor este asfurarca rncl brne

- Mentineti cdile respiratorii libere qi (a se vedea cap.2 ).

'Traumatismele (rtrnile) penetrante ale toracetui prezintd un pericol mortal fiti pregltiti sd faceli respiralie artiftcial[ dac[ respira$a
se

qi

oprege

necesittr interv'enfic medicaltr de maximtr urgenftr!

129

( 10.3.2

Traumotismele produse dc explozii

Scopul prirnului a.jutor, estc

sI imobilizeze por{iunea lezatd, pentru a ugura respira{in

Pcntru

Unda de goc violenti a unei explozii poate afecta pllmAnii gi organele interne. Degi semnele de rlniri extme pot lipsi, victima se plinge de dureri in piept 9i elimini o spuml insdngerati c6nd tupepte. Tipul gi puterea exploziei ca Ei situarea rtrnitului fap de locul exploziei impreund cu semnele descrise mai sus, vor ajuta in diagnostic. Procedali astfel:

aceasta:

- Fixali zona

riniti prin asezarea bra{ului victinrei peste rani gi prinde{i bralul de picpt cu o faqd lat6. Un obiect mai tarc sau o pernal fixate cu leucoplast sau feqi de porliunea rlnith pot fi fcrlosite drept atelf,.

- Aqezali ranitul ?n pozilie semi5ez6nd6, inclinat cAtre panea rAnitS.

- Pune{i ranitul intr-o pozilie cit nrai confortabiltr, semigez3nd, cu capul gi umerii ridica{i
sprijinifi.
- Supravegheafi respirafia.

9i

- Obliueli ajutor medical qi transporta{i victinra la spital pe targ6 9i in autosanitar'6.

10.3.5 Fracturile sternului

- Da{i primul ajutor ca sd incetinili evolulia gocului pi transportafi renitul cat mai rapid la spital. 10.3.3 l'racturile de coaste

Striviriie ia nivelul pieptului pot produce o fracturtr a sternului. Fractura se poate conrplica prin
afectarea organelor de sub acesta;i a vaselor de sdnge. Scopul primului ajutol in cazul fi'acturii sternului este dc a mentine rAnitul cat mai nemigcat gi intr-o pozilic in care s[ poata r"espira ugor, de c,bicei sernig*zind. Pentru aceasta:

- in fracturile de coaste inchise transportali accidentatul in pozilie gezdnd.

- in cazul unei frocturi de coaste deschisl, pansali mai intii rana ca s{ asigura{i "sigilarea" ei. Sprijinili braful cu o egarfl gi f"nsportati rAnitul intr-o pozilie semipzindtr" inclinat spre paltea

- Desface{i obiectele de imbrdciminte la gdt, piept sau talie.

- /\cordati ajutorul impotriva instalirii Eocului 9i aducefi asisten{a medicalS de specialitate.

rlnitil (figura

10.2).

- Dacii rtrnitirl tlebuie transpcrtat, transp('rta{i-l pe o targd.

Fig.l0.2 Primul ajutor in fracturi de coaste

10.3.4

Fracturlle multiple ale toracelui

Cind coastele sunt rupt in mai mult'e locuri, porliunea rinitll a cutiei toracelui nu se migctr normal ln ritnul respirafiei: in inspiralie po4iunea rf,niti este trastr induntnr, iar in expirafie este impinstr in afrr6. Aceasta duce la o respirafie dureroasf,, dezordonati, relativ ineficien6 gi rlnitul intr[ ln panicfl.

Itro

t3t

Capitolul

TRAUMATTSMELE CAPULU| $t ALD COLOANEI VERTEBRALE

I

lar sunt indicate de durerile care apar atunci cdnd se nriEcd rnaxilarul sau dinfi, umflituri 9i invinefiri ale r.naxilarului inferior. salivd excesiv de rogiaticii precurn ti in vorbire s;i rcspiraiie.
atunci cdnd victima inghite. Pot exista dislocdri de

Fracturile la fap 9i la

'Jilicultili

l.l

Generalit5fi

11.2.1.3

Primul ajutor

Salvatorii trebuie sil recunoasci rapid leziunile la cap gi la coloana vertebralI tlin cauza complicaliilor potenfiale care ameninftr viafa victimei. Atunci c6nd oasele capului gi ale coloanei vertebrale sunt fracturate sau dizlocate (luxate), ele nu mai pot proteja creierul gi mdduva spinirii gi de acee4 orice migcare Wate cauza presiuni gi leziuni ale acestora.

Chiar din primul moment

9i e mlduvei

dupl accidenl intervenfie salvetorilor

spinlrii printr-o manipulare adecvattr

paralizie permanentl sau de la moarte.

poate preveni lezarca creierutui gi astfel victima poate fi salvattr de la o

Acofllarea primului a.iutor in cazul lracturilor craniene depinde clc locul liacturii precum gi de serrrrrelc prezinti accidentatul. O victimd incongtienth care are leziuni ale craniLrlui tincJc sii vorlite gi in acest caz trcbuie luate mlsuri pentru a irnpicdica aspirarea substanfelor vornilate ,si asfixielca. in loatc cazurilc de liacturd cranianii exist6 posibilitatea lczdrii gi a coloanei vertebralc Ei de accca victinra tt'ctruie tralati ca gi curn gi-a fracturat r;i gdtul. At6t capul cdt 9i gdtul trebuie inrobilizatc inrprcuni corect.
pe care le

'in

cazul l!'acturilor calotci craniene sau aflate la baza craniului acordali prinrul a.iutor dupi cunr

urnlealai:

I 1.2 Traumatismele capului Traumatismele capului sunt reprezentate de: - fracturile craniului; - comofia cerebrall; - presiunea intracranian6.
Ele se insofesc adesea de pierderea cunoltinlei. Fracturile de labaza craniului implicd uneori gi lezari ale coloanei vertebrale.

- Imobilizali
ambele

Ei

pir{i

sprijinili capul pi g6hrl pentru a irrpieciica orice rni;care, punAnd m6inile

pe

ale capului.

- Stabilifi rece;itivitatea victirnci. verificali respira!ia gi asigura{i-vd cil sunt deschisc ciilc. respiratol'ii.
- Aplica[i iiletocla irnpingerii maxilarului fari a inclina capul qi incepefi respira{ia artificiali
dacii vir;lirna rru mai
re

spirir (a sti vetlea cap.2).

I 1.2.1

Fracturile craniene

- Aplicali un ,'nan$on cervical (a sc vedea subcap. I l.-1.1.2).

It.2.l.l

Localizdri

Stabilili gradul de conqrienf6 (a sc vcdea cap.6).

Fracturile craniului pot indirect.

fi

rezultatul unor for{e aplicate direct sau

- Dacf, existtr scutgele de s6nge sau de fluid din ureclie, aplicali un pansament steril lixati-l 5i
u$or pentru a permite

lluidului si

se scurgd.

Fracturile pot apdrea in cranlu (pe calotr craniantr), la baza craniulul sau la oasele fefei (figura ll.l).Fracturile fefei se
localiznazA la cavitatea nazall gi orbitall, maxilarul superior gi maxilarul inferior (mandibula, falca). Fracturile maxilarelor sunt adesea complicate cu rtrniri ln interiorul gurii.

- Proteja[i zonele de rJcpresie, urnfr"Sturile, cucuiele sau pligile craniului, acolo unde sunt posibile fi'acturi craniene, cu pansrrnente groase, comprcsibile gi rnoi. Evitali sl aplicati presiuni asupra locului lracturii.

Fig.l

l.l

localiznri de fracturi
ale capului

rl,Ll.zlicmne
. Se poate

- Avertizali victinra si nu-;i sulle nasul dactr prin nas se scurge sdnge sau lichi6. Nu obstruciionati scurgerea sdngelui I '[ine{i ull pansament la nas pentru a absorbi s.ineelc pentru a-l impiedica sI p5trundi irr gurl gi str opreasci respira{ia.

gi

blnui o fractur[

tumefiat (umflat), vin[t . Daci existtr o scurgere de s8nge sau de lichid colorat din urechi sau din nas, cearctrne vinete sub ochi gi invinelirea pielii ln spatele urechilor, poate fi posibild o fracturtr la baza craniului.

a craniului ( a calotei craniene) dacl scalpul (pielea ori jupuit sau dacf, existi o adinciturl a oaselor.

plroasI a caputui)

este

llu lisati viciinta nesupravegheatl gi asigurali-i urgent transportul la un punct de acorclare ajutorului nredical spccializat.
-

ir

'in cazul fi'acturilor

oaselor fc{ei 9i mrrxilarelor acordafi prirnul ajulor clupi crrm un1reau,d:

- i\{enfine[i desr:hise ciile respiratorii asigurdndrr-vI c[ nu ;:xisrid nici o ob:;1,.uctie irr l,irrr

r de drenare (scurgere) indepirtali dinlii scogi sau proteza din gura victimei qi menlinefi a sdngelui gi salivei folosind un deget pentru a fine calea respirarorie deschisl dacd fala victimei a fost serios lezattr.

o1

Pot

fi prezente urnrAloarel :mne ale presiunii intracranicnc: . starea de incon,.,en{i incd de la inceput, in special dacd a apf,rut o leziune efi:ctivX
creierului;

- Controlafi sAngerarea (a se vedea subcap.8.4).

- Sprijinili maxilarul traumatizat cu un tampon moale fixat in pozilie cu m6na, nu printr-un

bandai.

. spasme ale ntembrekrr sau chiar convulsii in stadiile initriale, cauzate cle presiunea exercitat! asupra creierului; . respira{ie neregulatf, gi zgomotoasi qi incetinirea pulsului; . cre$terea temperaturii corpului gi inrotrirea felei; . dimensitrni inegale ale pupilelor ochilor: una sau ambele pupile pot fi dilatate gi nu rispund

- Punefi victima congtienttr in pozilie gezAnd, cu capul rnult irrainte, pcntru a permite drenarea liberi a tuturor secrctiilor fi transportati-o ln aceasttr pozilie.
- Dacl victima este incongtientd, agezali-o in pozifie de recuperare (a se vedea cap.6) fi lineti-i
maxilarul nrult lnainte pentru a permite drenarea libertr a secreliilor"

la stimuli lurninogi. Schimbdrile observate la pupilele ochilor trebuie notate pentru a fi comunicate doctorului; . stare de sl5biciune, migcdri dezordonate. Spasrnele, convulsiile, miqcArile foarte lente sau paralizia trebuic notate de asemenr:a, pentru a fi prezcntate doctorului.
11,2,2,2 Primul ajutor
- Primul ajutor in caz de comolie cerebrali gi presiune intracranian[ este acelagi ca in cazul pierderii cunogtiniei (a se vedea cap. 6 ). - ln cazul comofiei cerebrale, urmErili cu grijtr semnele care indicl instalarea presiunii intracraniane. - Asigura{i transportul victimei la un serviciu mcdical pentru a realiza supravegherea gi tratamentul in continuare.

Daci victima vomi6 sprijinili maxilarul cu palma mdinii dvs. 9i tntoarcefi-i capul spre partca
nevAttrmattr.

- in timpul transportului cu targ4 asigura[i-vtr cf, existtr o buni drenare a gurii 9i a nasului astfel incit si nu fie impiedicatl respirafia.
I1.2.2 Comofia cerebrall 9i presiunea intracranlanl
11.2.2.1 Diagnostic, semne gi simptome

11.3 Traumatismele coloanei vertebrale

Coloana vertebrali poate fi fracturati in orice loc pe lungimea ei, incepdnd cu baza craniului qi p6na la coccis. Rdnirea coloanei vcrtebrale poate duco la vI$imarea m6ciuvei spinirii care trece prin interiorul coloanei vertebrale precum 9i a nervilor care se: ramifrci din rnlduva spinlrii, ccea ce poate avea drept rezultat pierderea completf, a capacitAlii senzoriale gi paralizia pi4ii aflate in josul zonei rinite.

Comofia cerebraltr este o stare de perturbare majorl dar temporar[ a funcfiei creierului, care insopgte traumatisrnele capului. O persoantr "care vede stele verzi" dupA o loviturtr la cap, suferi de comolie cerebralI. Persoana igi poate rcveni rapid sau starea ei se poate deteriora.
Pot exista urmtrtoarele semne ale comofiei cerebrale: . pierderea parfialn sau totald a cunogtin{ei, de obicei de scurttr durat6;

Vlt[marea mtrduvei spin6rii in partea ei inferioarA poate afecta numai membrele inferioare, dar vtrtlnrarea mdduvei spinf,rii in partea superioarl poate avea drept urmare paralizia mugchilor care
comandtr. migcarea toracelui in timpul respira{iei. Presiunea sdngelui este de asemenea afectati deoarece cregte diametrul vaselor sanguine $i acest lucru va avea drept urmare colaps gi instalarea gocului.

respirafie superficialtr; . piele rece, umedl 9i palidi; . puls rapid, slab; . grefuri 9i vomitiri ln momentul revenirii; . pierderea memoriei evenimentelor carle au precedat;i urmat imediat
.

rlnirii.

11.3.1

Traumatismele coloanei vertebrale cervicale

Preslunea intracranlantr este o stare de presiune crescuttr asupra unei zone a creierutui, produsl de fluidele din cutia craniantr sau de o fracturl cu lnfundare a cutiei craniene. Starea aceasta poate fi urmarea directi a comofiei cerebrale. filrl a mai exista o rcvenire la starea de congtien$ sau ea poat apArea dupd multe ore de la aparcnta revenire de dupl comotia cerebralt, ca reanltat al unei acumultrri gradate dc presiune. Pentru a depisa simptomele care indicA existenp unei presiuni intracranienc, este foarte important c4 timp de ceteva orc dup[ comolia cerebralf, s{ se supraveghcze semnele vitale alc victimei pnecum gi reacfia ochilor la lumin6.

ll.3"l.l

Mod de producere

Suspectali producerea unei fracturi cervicale atunci cdnd victima: -ac[z$ de la inllfime; - are pligi mai sus de umeri; - a suferit o loviturtr puternictr (un goc), de exemplu flectarea cazul accidentelor auto,

violenti

a getului, cum ar

fi ln

Orice mlpcarc ulterioartr a coloanei vertebrale poste avea drept rezultat o lezare in continuare r mtrduvei spin6rii ql a nervilor, ducdnd la paralizie.

t3"5

DacI victirna este suspectatE de fracturl a coloanei vertebrale trebuie luate

- t)nn[ri1i lndeaproape gi corrtinuu respira{ia victimei.

uri speciale

- Daci victinra inceteazd si respire, deschideli ciile respiratorii gi executafi respira{ie artificiald
(a se vcdea cap.2).

- Dactr este suspectatd o fracturl cervicali, singura tehnici de deschidere a ciilor rcspitatolii esle impingerea rnaxilarului fdr[ a inclina capul (a se vedea subcap.2'3.1).
11.3.1.2 Primul ajutor Acordarea prirnului aiutor unei pcrsoanc suspectate dc traumatism al coloanci vertcbrale cervicalc constf, in imo$ilizarea 5i spriiinirea capului gi a gAtului pelltru a impiedica orice migcare a lor.
Proceda!i astfel: - Cfind victima este culcate. imobilizali capul qi g6tul in pozilia irr care au fost gisite, dac6 nu cuniva este nevoie str se realinieze capul pentru a degaja cdile respiratorii. DacE trebuie indreplat capul, h'agefi-l ugor in tirnp cc il alinia{i' [Jn mocl satisfdc6tor de a sprijini 9i inrobiliza caprrl este folosind douf, prosoape, pitrrri rulate sau l)erne. lruneli cAte una din acestea pe fiecare parte a capului 9i fixu1i-le in accasti pozi{ie cu bandaje, de o placli aflatd in spaleie coloanei vertebrale (scinduri spinali scufla).

Irig.l I .2 Mangon cervical improvizat

'in timp ce sprijinifi in continuare capul qi gdtul, plasafi centrul rnangonului improvizat sub b6rbie gi inf6gura{i capetele injurul gdtului, in direcfii opuse. Manevrafi cu grij[ capetele bandajului pe care le vcfi innoda in fa]d, pe man$on.
- Menfineti sprijinirea capului gi a g6tului pdnl c6nd acestea pot fi imobilizate pc o plac6 atagatd in spate. Glisa{i upor o
placd dirr lenrn sau alt material rigid (scAndura spinal[ scurti),

in

- l,a o victitni aflatfl in pozilie geziind gi la care este suspectat[ o leziune a gdtului, capul, gdtul ca accidentatul s6 fie $i partca superioari a corpului trebuie imobilizate cao unitate, inainte
migcat:

spatele victiinei, migcdnd cdt rnai pu{in capul, gdtul spatelc victimei.

9i

- Fixafi capul

gi t.olpu! vicrirnei cu curel,., previzute special pcntru acest scop (l'rgura I 1.3) sau cu bandajc improvizatc (a
se vedea cap. 7).

. Spriiinili capul

per.soanei 9i

aplicati lln rnanson ccrvical.

Un astfel de mangon cervical poate fi improvizat din bantla-ie triunghiularc dup6 cum
urmeazd:

Fig.l

1.3

Imobilizarca capului
9i gdtului

- intindefi bandajul triunghiular pe o suprafafl plan6; - punefi un material tare la distanla de o treime de la v6rl paralel cu baza triunghiului. Materialul de umpluturtr poate fi constituit din : bandaie impiturite, c6teva eparfe implturite sau alti bucat[ de material care si formeze o Pemu{i adecvattr; - aduceli varful bandajului triunghiular catre baza, astfel inc6t si acoperili umplutura; - rula{i impreuni urnplutura 9i bandajul c6tre baza triunghiului' formdnd un fular (mangon) dc cca. 8 pdnf la l0 cm diametru, lisdnd capete de legare in .iurul gAtului (figura I 1.2 ).

I 1.3.2

Traumatismele coloanei vertebrale in zonele toracicd

gi /sau

lombarl

11.3.2.1 Mod de producere Fracturile gi luxaliile coloanei vertebrale in zonele toracici Ei/sau lombari (figura I 1.4 ) sunt lbarte grave. Manevrarea irrcorecti a victimei poate cauza paralizia. Astfel de fracturi ale
coloanei ver(ebrale sunt produsc prin: . aplicarea directi a unci forte, cunr ar fi clderea unei greutdfi pe spatele victimei. o cddere pe spate de la indl{ime sau intr-rrn accident auto; . aplicarea indirecttr a unei forfe cum ar fi ciderea in picioare sau in gezut de la indl{ime sau ctrderea irr
cap.
I:rg.
Fclum
@loanei mrebrah

i 1.4 Fractut';r :-oittanci vertt:lral,r

177

{ 11.3.2.2 Semne qi simptome

Leziunile coloanei vertebrale lombare gi toracice pot determina pierderea capacitAiii de percepere a senza{iilor (amorleli sau furnicituri) la extremitdfi, in special la membrele inferioare, precurn gi pierderea fluncliilor motorii.

' Dac[ aiutorul med^ . nu estc disponibil imetliat

in

sau

minimum patnt persoane (de preferat mai multe) care s6 o transporte.

^cest

tlacl victima trebuie mutatd

, sunt

necesalc

caz: . Sc va folosi scdndura spinald (a se vedea cap.9) sau se va improviza o placl spatele victimei, dintr-o uq5 sau din orice alt obiect tare, destul de lung gi de lat,

peltnr

. Dactr victima

mare pentru a nu impiedica tecerea. este conqtienttr, ea va

iar

la 1u cxcesiv de

pus

fi capabili

sd perceapi durerea gi

si direcfioneze atentia c6tre

gi de la

zona vdtiirnatl. Pierderea funcfiei motorii poate

fi determinati cerdnd victimei si-qi nriqte degetele de la mdini

- Se vor umple cu materiale moi spafiul liber dintre picioare verlebrale (sub g6t, la talie, genunchi gi glezne).

ryi

toate

golurile de-a lungul coloanei

picioare.
Pierderea senza{iilor poate fi determinati gi palpdnd ugor extremitil{ile qi intrebdnd victima dacd percepe senzalia de atingere sau de durere dar se vor evita migcirile care cauzeaztr ciurere.

piciorului gi pentru

- Se vor aplica bandaje pentru a imobiliza incheieturile la gold, genunchi. picioar.e, glezre qi laba a fixa victima de placd.

. Dactr victima este incongtienttr, salvatorul nu dispune de aceste sernne importante gi de aceea cvaluarea situafiei este mult mai dificill: circumstanfcle accidentului care au cauzat traumatismul 9i informaliile furniizate de martori sunt in cazul acesta fbarte importante.
11.3.2.3 Primul ajutor

Atunci chnd echipamentul gt persoanele care h'ansputl sunt pregatite, imobiliza[i victima asttbl:

- Asigurali sprilinirea capului

picioar-elor

perrtutre din material moale intre pioioare, genunchi gi glezne.

'i

in timp ce aplicali un man$on cenrical gi prne[i

Aplicafi bandaje late in iurul coapselor, genunchilor

Dactr ajutol'ul medical cste disponibil imediat, faceli numai ce este necesar pentru a impiedica rnigcarea corpului gi instalarea $ocului.

?ncheieturile. Toate bandajele trebuie lrecute nefb4at pe sub victimE, IbrE scobiturile naturale ale corpului ori de cAte ori este posibil.
- Fixafi cu blAndefe incheieturile mdinilor peste pieptul victinrei pentm alte migoiri nedorite.
a

;i

picioarelor pentlu a imobiliza

a

migca corpul. Foiosifi

Dou[ persoane instruite de ctrtre salvator vor imobiliza 9i spriiini victima pentru a irnpiedica nrigcarea cayrului, gdtului 9i trunchiului, astfel:

victinei ;i

prevenj clderea m6rnilor.

- O persoani va sprijini capul gi getul ingenunchin<! in partea capului

mdinile sale puse pe ambele plr{i ale capului victinrci. Aceastf, persoand va mentine alinierea capului 9i va impiedica rnigcarea capului intr-o parte ;i in alta sau cdderea capului in fa{tr. Ea trebuie sd supravegheze respirafia 9i s6 cheme pe cineva dac6 apar probleme respiratorii. Cdile respiratorii trebuie menfinute deschise 9i, dactr este necesar, trebuie fdcutit respirafie artificiald (a se vedea cap.2). Deoarece s-ar putea ca victima sd fie imobilizatd pe spate, se vor degaja clile respiratorii de mucoase sau fluide cu ajutorul unei pompile ( nu se utilizeazf o canulI din sticltr deoarece se poate sparge daci dinlii sunt inclegta{i).

li

ilnA;du-l u$or cu

Pcntru a pune victirna pe placl, folosili manevra de rostogolire (figura I L5).

- Cea de a doua persoantr va sprijini gleznele gi picioarele pentru a impiedica mi$carea

picioarelor gi a trunchiului: ea va ingenunchia la picioarele victimei gi va pune o m6n6 sub glezrele victimei pentru a le susfine. Cu cealalti mind va prinde gleznele pe deasupra lor. Aceastf, persoand va li instruita str menfini alinierea corpului gi si impiedice rctirea acestuia.
- Avertiza{i victima sl nu se mi$te.

Acoperili victima pentru a nu-i fi fiig 9i pentru a incetini evolu{ia stitrii de poc. Fig.l 1.5 Manevra de rostogolirc

i38

t39

Capirolul l2
I\,[anevra de rostogolire
- Dupii
sir t:ot

cc viclitna

a lrtst irnobilizatli,

puncli placa dc-ir luni:ll viotimci avlnd gri.jii ca pcl-nufclc

TITAUMATISM ELE M U$CH I LOR, LTGAM ENTELOR $t ALE ARTTCULATT I LOR

espundl golulilor cotpului ( la gAt, talic, genunchi ;;i incherctur

i)

qr

s[ nu

ore czc pl't siurri

l2.l

Generalitifi

asupnr zonelor liaclurate.

- Insttrti{i Pe,rsoanele caie t'ac purle drn echipa

.

rJc

salvare, dupd curt umeazd:

parcuisul proccdru'ii

i),ruii persoane la capul gi ia picioar"ele victimei vol men{ine lracliunea corpulur pc tot ;i va mobiliza caprrl gi picioalele victirnei numai simultan qi la

Tt'aumatismele sistemului muscular gi osos sunt destul de obi$nuite degi ele ar putea fi prevenite. Leziunile musculaturii gi ale articulafiilor sunt reprezentate de intinderi muscularer entorse pi luxafii.. Entorsele qi luxa{iile pot fi insofite de fracturi ale capetelor afticulare $i pot afecta vasele de sAnge gi nervii care trec prin aceste articulatii. Aceste leziuni pot fi grave gi, in cele mai multe cazuri ele trebuie tratate medical.

utrison cu lotir-ca oorpului. pentru a impicdioa rlsuoilcr ulter-ioarI acapului ;;i a coloanci vetlebrale. Pet'soana allatA [a cap trebuie sr] aibl o gliiS deosebitl sii nu oadd cailrl odtc inainte.

,*r41.1

Dacl nu pute{i diagnostica cu precizie tipul leziunii, tratali traumatismul ca pe o

fractu16.

. tJna sau mai multe persozrne se vor aseza de-a lungul. victimei, aidturi de placd, in dreptul bazinului gi a nrernbrelol inf'elioale. Elc trebuie sri ajungd si apucehainelepr:stc corpul viclimei, pentru a o rostogoli ciitlc ei in momentul in carc li se va spune. O altl pelsoanl vir i.:ontrcla placa gi o va a$eza astf'e! ca victina si poat[ li lostogolitir peste placir. Aoeasti pet'soand va executa ultitna aran jare a |emulelol inaintc ca r,ictitriir sir lie rostogolitii inapoi pe placd 5i va ajuta la glisarea vrctirnei pe r:entrul pldcii.
.

12.2 Prevenire
Traumatismele sunt cauzate de tracfiunea bruscA excesivi sau de r[sucirea unui mu$chi sau articula{ii. intinderile musculare gi entorsele sunt adesea rezultatul unor manevre gregit executate sau al pregtrtirii inadecvate pentru o anumiti mi;care ori activitate fizici. Luxaliile sunt de obicei cauzate de nrigclri

violentc.
Cele mai nrulte din leziunile pa4ii iilferioare a spatelui pot fi prevenite daci atunci cdnd se ridici sau se lasd inios obiecte grele se lucreazil in echipl sau dactr se utilizeazi corect mecanismele proprii ale corpului in astfel de activitefi.

se la d$cza in dreptrrl uierilol. astfbl iu<;it sri poatir conttola inticaga cchipii qi sri acoLdc o atenlie deosebitii gAtului ,si partii sullclioare a spatriur in tirnpul nrancrrei.

- Sali'a1oml

- ,,\trutci clncl consider-ati crl loati lrrmca e stc pla:satii ,;rr crri ;i cstcl prcgititit, comantlali r:cllpci inloarcii uqor victinta pe o parte - Asigurafi-vd cd placa csie in prrzi[ie corectl 5r oonandati rostogolirca victimei pe plrcA

szi

. Atunci cdnd ridica{i greuttrfi (figura l2.l):

- stati cet mai aproape de obiectul pe care il ridicali; - indoiti-vd genunchii gi nu vA aplecali in fali; - inclinali obiectul astfel incdt sd puteli pune o mena sub marginea mai apropiattr sa'r
sub

Acopelifi victirna cu o pltulir q;r lixali-o de plaoi r:u banda.ic sau curelc inaurte de a o h'ansporla Iinohiliza{i ;i capul pr: placii pcllil'u n inrpicdica mi;cat'ea sa in tirnpul 1;nn.sportului.
-

coltul ei;

- punefi cealaltd mdni pe direcfie diagonald, apucdnd obiectul;

- Controlali tot timpul respirafia ;i realizali transportui iutr-un nrod cat mai lin.

ridicafi obiectul indreptdndu-vd genunchii, folosind muychii coapselor gi ai

picioarelor Si [inand spatele drept: - c6nd vE intoarcefi, urma{i picioarele gi nu rf,suc i1i corpul.

/tc.ettpt

Este irnportaitt ca viotirreie care prezinld leziuni alc coioanci vcflebtalc sii Jit: transportate de urgenf[ la spital Trtugi, Ilrrnsporltrl rapid ;i in ccxriiifii de zdmnoinare poat'.' agrava situaJia victimei ,si sc pref'eri transportul mai pnfin rapid dar mai lin.

tu
ru
Fig.

l2.l

'Itrhnica de ridicare

I 4(t

t4t

(
12.3.2.2

'

Atunci cdnd lhsagijos un obiect greu, {brosili procerJura in sens invers.

Primul ajutor

'Anlinti{i-vd ch migcrrile gregite ale corpului dvs. pot exercita presiuni exlcrne asqpra c.oloanei vertebralc, discurilor intervertebrale gi mu;chilor sus{intrtori, cau 2.61d lez;uni ale accstora.

Este posibil ca entorsele sd nu poatl addugdnd urmltoal'ele ploceduli

:

fi

densebitc dc tiacturi gi, de aceea,

tratafi-le

ca pe fracturi.

Aplicafi bandaje ugor compresivc pentru

a reduce urnflarea.

12.3
I

Tipuri de traumatisme
- Sleb{i aceste bandaje dacl cilcula{ia slngelui estejeuatl sub bandaj sau dac'I acesta cavzetzi dureri. - Imobilizali qi ridictrti arliculafia vdtdmau, dacl e posibil. - Aplicafi pungi cu gheat6 pe articulafie (in secvenle de l5 minute aplicare, l5 mirrute pauzd) pentru a diminua durerea;;i umflarea.
12.3.3

2.3.1 intinderile rnuscularc

12.3.1.1 Defini{ic, semne gi simptonrc

Atunci cind rnugchii sunt intingi dincolo de linrita lor norrnali, leziunea care aparc sc numeste intindert
rnuscu lartr.

Scnlnele gi sirnptorrrele unei intinderi musculare pot aparca mai tdrziu fald de momentul producerii accidenrului. intinderile musculare pot fi recunoscute drip6: . o durere bruscfi pi asculitl in mugchiul respectiv; . unrflarea (tunrefierea) mugchiului, crampe musculare; . colorarea qi rigidizarea zonei.

Luxafiile

12.3.3.1 Definifie, semne gi simptome

,A.tunci cdnd suprafefele de contact ale oaselor de la oarticula{ie nu se mai atld in contact normal, sc sptutc cd arliculalia este luxatd. O luxafie duce la intindelea gi ruperea capsulei fibroase care (ine arlrculalia.

12.3.1.2 Primul ajutor llrirnul a,iutor in caz de intinderi muscularc se lirniteazd la u'nitoarelc rnanevre: - Ageza(i victiina in cea mai confornabild pczilic.
- Aplicali comprese reci pentru a ajuta relaxarea spasmeior musculare qi pentru a impiedioa umllarea fesuturitor', de exenrplu pungi cu gheap (in secvente <le l5 minute aplicare pe locul respectiv gi I5 minutc pauzii).

Luxa{ia poate fi cauzatd de o r6sucire gravi a unei articulafii sau de cdtre o lbr-ld indirectl. Arliculaliilc cel mai frecvcnt luxate sunt cele de la um5r, cot, degetul mare, degete, maxilarul inibrior gi genunchi. Dc exemplu, rur umlr poate fi luxat prin cddere pe cot sau pe bratul aflat in extensie. IJneoli ;i o contracfie musculard bruscd poate cauza o luxaqie. Maxilaml irrJblior poate li luxat atunci cdnd clsclm p[ea tare. I-a sennele gi simptomele caracteristice liacturilor, se adaugl: . deformare sau aspect anormal al zonei afiiculafiei respective; . durerc agravatd prin migcarea articulatiei; . pierderea func{iunii normale a articula}iei; . umfl area articulaf iei.

1233.2 Primul ajutor

12.3.2 Entorsele

,2.3.2.1 Defini{ie, scmne gi simptome

Entorsa este o intindere sau o rupet'e a liganrentelor carc fiu o articulalie. 0 entorsd apare atunci c6nd oasele de la articrrlalie sunt fortate dincolo de linrita lor normail de rniqcare, inlinz.ind gi nrp6ncl ligarrrentele carc lc spr ijinii. Senrnele gi simptomele unei entorse sunt: . durere, care poate fi inare gi se accentu(aztr la or.ice migcar.e; . picrderea funcfiunii arl.iculagiei rcspective; . umflarea pi invinelirea zonei,

Deoarece multe din lurafii sunt insofite qi complicate de existenfa fracturilor, atunci cAnd existl o c6t de micrl indoialfi privind diagnosticul, ele trebuie tratate ca fracturi, addugind umltoarele proceduri: - Nu {acetri nici un l'el de tentativi de a aduce oasele gi arlicula}ia irr pozilia lor normalu

- Imobilizati qi splilinili a:lioula{ia in pozi{ia cea mai confbrtabild. Folosili pemu{e qi o cqartl pentru a sprijini adecvat membrul r espectiv (in cap.7 este descris nr,rdul dc utilizare a unei egarl'e in cazul luxafiilor la umdr qi cot).

142

t43

;*f;*:f

pungr cu gheali

(I5

minute aplioare, l5 minure pauzn)

-ntIu a drminua durerea

9i

Capitolul 13
LEZIUNIT-E OCHILOR

- Verilicati circulafia sanguinl controliurd pulsul gi unndrind modilicdrile de ternperatur6

culoarc la extremit6ii.

gi

l3.l

Generalit{{i

- Solicitali a-sistenfa medicald de urgenfd dacd apar problerne circulatorii.

Func{iile ochiului sunt atat de complexe iar structura lui este atAt de delicat[ inc6t el poate fi vltlmat cu ugurin{5 chiar gi de o particulI de praf. De asemenea, o lezare suplimentarf, poate fi prodush ca urmare a unui prim-ajutor acordal in mod incorect. Salvatorii trebuie str cunoascd structura de bazd a ochiului gi sd ia mtrsurile de prevedere necesare pentru evita agravarea leziunilor deja existente, in timp ce acord[ primul ajutor.

Principala parte a ochiului este globul ocular (liguLa I 3. I ). in cadrul structurii globului ocular, in partea frontalI cxistd "fereastra" ocular6. Aceasta constli din comee, iris, pupi16 9i cristalin.

pleoapa superioard

Corneea este urr invelig delicat

transparent aflat

gi

ocular. Irisul este un mugchi ciroular gi colorat cu o deschidere in centru numiU pupili. Pupila ?gi schirnbd nrhrimea pentru a comanda cantitatea de luririrrd care intr[ in ochi prin cr 51a1 n. /-l rishrii nul focaliz.eazl I um i na pe retin6, c:ale este uli strut sensibil la lt,rnind, aflat irr intcriorul ginbului ocular.
i
1

in fala globului

scletotica

nerv optic pleoapa inferioard umoare

vikoasi

Fig. l.l.I Structura ochiului

Pfl{ile externe, constend din "albul ochiului" (sclerotica), "conjunctiv6" 9i "pleoape", au drept scop str protejer.e ochiul. "Albul ochiului" este inveliqul exterior dur al globului ocular. Coniuncliva este o membrani netedd care acoperi partea interioari a pleoapelor gi parlial "albul ochiului". Pleoapele superioartr gi inl'erioard au rolul de a proteja ochiul fa{6 dc cxterior. 13.2 Prevenirea leziunilor oculare
Aplicatea ln practic6 a m[surilor de prevenire a accidentelor gi de asigurare a s[nata1ii $i securitifii la locul dc muncf, trebuie sd determine evitarea lezirii ochilor. Consecinfele

lezirii ochiuhri

pot fi foarte grave ajungdnd pinb la tulburtrri de vedere sau orbire!

Refl ecta{i la urmltoarele probleme:

. Ce se intirnpld dacl nu purta{i ochelari de protec{ie atunci chnd efectuafi operafii de polizerre, perforare, illiere sau agchiere lri materiale dui'e, casante ?

145

. Ce se intdmpli daci depozitafi substanfe puternic corosive ff r raft inalt ? Ce se irrtAnrpld daci in cazul imprigtierii unor astfel de substanle, ochii nu sur,r pt.otejati ?

. Ce se intdmplE dac6 nu purlir{i ochelali de protecfie atunci cind pulverizali pesticide

substan{e fertilizantc
?

9i

. Ce se'intimpll daci ochii nu sunt proteja{i i'rnpofriva flamei arcurilor de suduri sau atunci cdnd privili o eclipsi de soare ?

13.3 f ipuri de accidente oculare 13.3.1 Corpi strdini in ochi

Patlicule de nisip, particule abrazive sau resturi de gene se pot localiza pe globul ocular sau sub pleoap[,

f|;ll.tfomriprti*dc dplryqdorl
.

l{&lt.l *rffi?lspd

rTrt$rr

producind o starc de disconfort gi inflamarea .tesutului conjunctiv. Inflamarea cauzath de paniculele aflate sub pleoaph dir ochiului un aspect caracteristic: hiperemie (ochi roqu) ;i ldcrimare abunclentl.
Lacrinrile pot ajuta la indephrtarea urrol astlll de parlicuic. Nu incercafi si indeptrrtafi particulelc din ochi atunci cind: - p;rrtic:ula cste pc c()rnec;

fi*r r loojlrr fl l fd4frr FdsA dbl d fhol. Fa. ll mr GrWr rryil*Fl lrdanllrt&oTd. ?t*laenpno eLoTr rearbf d pcilr r ld.F5.. prd.df dbaf h rcdl fl+ dlrd nmrrc pocrerf (ngrr I l.al
Apa$ ptu* d hcf 8$ $crtdr d tu 6rir lhr hr*d, ho@-l crFC*rtfd-oephruc|hjor.
.

- particula cste incastratl sau s-a lipit dc globul ocular; ' particula nu poatr fi vf,zutfi, deqi ochiul e um{laf gi doare. in cazul prezen[ci unor corpi strlini in ochi, acorda{i primul ajutor clup6 cum urrneazA:

Ph{obabil(tl&.tftrft trxadidd)bbuplafd qc plooaprOr:hryoi.

, . dc pc

Srpbr$
nidicr{i dcoapa

- Avelt!zafi

persoana

sf nu-gi fi'cce ochiul,

deoarece

i9i poate pl'ovoca dureri gi ilitarea

coniunciivelor.

fi ru14 b.ghcfr ce" rystc. Acqstr vr lnlorrcc plenrpr cu intcrinl spr errcrior gi w l&r xptrr[ partcs dc dedcaubt
odrl,
&r

Apslf

phoge Hqeriod fntrc rhgphd mrc $ idex

sur pi pcfSc bcdrctl

(re$r).

- Spdlali-vl
ajutor.

pe mdini inainte de a acorda printul

thcl

batice
.

porliouh Fode fi vlzutl pe pleoqt, hdqlrtali-o an collul runezit al unei flr sl unui pansrnpnl cur*"

- inchideli pleoapele
({igura 13.2).

persoanei gi acoperili ochiul afcclat cu un tan'rpon pcntru ochi sau cu til'<rn

Prelungitri acoperirea p6n[ la frunte gi obraz pentnt a evita prcsiunea asupra ochiului. Fixali cu bandaj sau benzi adezive.

frpqi

rqorplcoTo h hc. hrd:Fettfilr prtiarLi

.Ihcl &S
+qcianm.

drwlr Fricl, caq| rt,hsfl r$dlcdf

d

dc

&t
Fig' 13'2 Pansarea ochiului

. Asrfr
.

mryrr masll o hdmltlr drcdff lretfilt!*r abcfrfirodd"

dcont t'&dc rf fi. iinG

- Solicitali asistenfd medicall

cle

specialitate.

. Pntru scoaterca unei particule

de sub pleoapa superioartr, procedafi astfel:

h.rd hcmr d b ffi d mu*, n tnmd I bftd tlrn!" & *reHb. DrsC r$tncf md lrfel h n unth r#

- f)actr o particultr se afl6 sub pleoapa superioarI, cerefi persoanei in cauztr sA ragA pleoapa. superioari injos peste pleoapa inferioar[. Genele pleoapei inferioare pot sii disloce particula $i si o scoatd afarl (figura 13.3).

t47

. Pentru indeptrrtarea unei particule

dc sub pleoapa

inferirrartr, utilizati urmf,torul procedeu (figura I3.5)I

- Aqezali persoana cu fala in lumin6. - Stali in-la1a ei pi trageli ugcr pleoapa inlbr.ioard citrc in jos gi deptrrtat de globul ucular in tinrp ce persoana migci ochiul in sus. Aceasttr migcare poatc durrc la dcplasarea particulei.

vascular al ochiului qi pot leza structurile interne, ducind la pierderea vederii.

Loviturile cu obiecte,/ ,ase pot determina ulceralii, urnfltrturi, vdndtdi 9i pot al'ecta oasele care inconjoari 9i protejeazo ochiul. Astfel de lovituri pot produce, de asemenea, rupturi ale lesutului

Rdnile cauzate de obiecte ascutite care pdtrund in globul ocular sunt, de asemene4 grave, ca urrnare a deteriorErilor interne pe care le pot provoca 9i a infectriilor pe care le pot produce. De obicei, ulceraliile pleoapelor singereaztr puternic din cauza'f*","t iriglri sanguine a zonei gi atunci cste necesar sd aplicali un bandaj pe zona respectivl, pentru a controla sdngerarea.

Nu presafi niciodati globul ocular. Aceasta ar putea fo4a iegirea lichidului din globul ocular, ceea ce ar produce deteriorarea definitivl a ochiului.
I;ig. I 3.5 indeptrrtarea unei particule tie sub

pleoapa infbrioarf,

Penfru toate tipurile de ulceralii 9i lovituri ale ochiului, acordali - Culcafi persoana 9i

primul ajutor dupl cum urmeaztr:

- indeplrta1i particuia cu collul unrezit al unei batiste sau al unui pansament curat.

sprijinili-i capul.

'

Pentru ?ndepXrtarea unei particule de pe globul ocular, proceda{i astf'el: -Treceli un fascicul de lumind peste crchi, dar nu direct in <ichi. Adesea, fasciculul de lunriitli fhce vizibil unrbra pa*iculei, indiciindu-i locul.
- Dacd particula este liherS gi nu se afltr pe cornee, indepirtafi-o cu collul unrezrt al unei batiste cura{c sau al unui pansiilrrenl.

- inchideli pleoapa qi acoperili ochiul cu un tampon din tifon, fixdndu-l utor cu un bandaj sau bandf, adezivi (figura I 3.2).

- Imobilizali capul pentru a evita migcErile inutile. - Solicita$ asistenti medicalf, sau transportati victima pe o targa la un serviciu oftalmologic.

. Corpi striini incastrafi

Corpii strdini care se incasfreazl in ochi sau in lesutul moalc de ldngi ochi trebuie indepdftali nun*ti
de

13.3.3 Enuclearea globului ocular din

orbitl

Un accident grav il constituie iegirea globului ocular din orbita sa. in acest caz ac{ionafi astfel:

cltre

medic.

- Nu repunefi ochiul in orbitS. - Acoperili u$or ochiul cu un pansament umezit gi cu un con protector (figura I 3.6).

Acordafi primul ajutor dupi cum urmeazd:

- Agezati victima irr pe7-i1ie orizontalf, gi spriiinili-i capul.

- Agezali victima cu fala in sus pe o targi, cu capul imobilizat, pentru a fi transportat6 Ia un punct de asistenftr medicalI specializat.

- Punefi un tanrpon

irr

jui'ul obiectului incastr"irt.

acoperili cu un cornet de hrirtie pentru a impiedica migcarea ochiului pi linefi-l asiicl incit obiectul ?ncastrat sfi nu fic presat (figura
r3.6).

@.1

Pot apf,rea leziuni foarte grave daci persoana accidentatii se migc6, este nu este transportatll cu grijf, maximi.

nelini$iti

$i

133.4 Arsurl oculane

-'I'ranspor|efi persoana cu o targl pentru a prirni
asistenta medicalI specializat6. Irig. 1.1.6 Prote.iarca ochiului cu un

corp striin infipt

13.3.4.f Arsurl chimiee Ochii pot filezali de substanfe chimice corosive (acizi sau bazn),fie sub formtr solidtr, fie lichid[^ Victimele prezinttr dureri intense 9i intoleranB la lumini. Este necesari asistenfi medicaltr de urgenlA.

13.J.) Ulcernfii gi lotituri

L.l!uera{iile plcoapelor'ei ale lesuturilor

./Atf,marea globuirri 6rcul:1r'. Dnci qlohfil()rjular nu ir fost globt'lui oculilr provoacJ in tinrp tr:lirrrriri ,-le verJer,:. l4rl

inoi din.irrrul rtchiului sunt gravri dc'.rarece p(lt dscurrdr r;i lt;2.utr, vcJvrra nu estr" fl,:ricl;'niii. [,i;cr':rai;il

t49

Scopul primului ajutor este sE dilueze Si treptat si elimine snbstan{ere chimice, prin inundarea ochiului cu api. O substan{d chimici sub forrnd de pudrii, cum ar fi varul, trebuie indepartatd prin periele. Substanlele chinrice corosive se vor indepirta prin spllarea ochiului timp de cel pulin tb-20
minulc.

13.3,4,2 Arsuri

provod

de

strse de cilduri (arsuri termice)

Alunci cind existi un risc mare de lezare a ochilor din cauza substanfelor chimice, aparatura necesari pentru irigarea ochiului trebuie pistrat[ in apropiere, la indemdn5. Lucrltorii din astfel de zone trebuie si exerscze localizarea gi utilizarea foarte rapidd a acestor instalalii, ajungind sI :lctioneze chiar "gi cu ochii inchigi".
Daci nr: sunt disponibilc $semeltea ''aparate", efbctuali urmAtoarcle rnancvre de prim-ajutor:.
- Puneli victirra in pozilie a$eziri sau cr,rlcat6, cu capul inclinat cdtre spale gi intoarce!i-i ugor capul spre partea lezatf,.
- Acoperili ochiul nclezat.

Atunci cdnd o persoand suferd dc arsuri ft.cialc cauzate de o flacdri, ochii se inchid rapid. n cesta este un ref'lex natLrral care protejeazl ochiul. Totugi, pleoapele rimdn expuse 9i pot fi arse. Pleoapele arse necesittr ingrij ire speciala.

Ca

mAsr,rrd de

prim-a.iutor:

patrsament rece gi urrred $i transporta{i persoana pelrtru a acorda imediat asistenp medical6 de specialitate.

- Acoperili pleoapele cu un

se

13,3,4.3 Arsuri provocate de o lumintr puternici

- Spilali ochiul lezat cu api cdldu{i sau rece. Decarece, din cauza durerii, persoana r.}u poale {ine ochiul deschis, trebuie si foriafi ugordepdrtalea pleoapslor pentru ca lichidul de spdlar.e si pltrundi gi sd inl?iture substanfa agresivd. Dach nu exista apa se poate folosi si lapte.
- J ineli capul persoanei sub jetul de api curgdnd ugor. in ca:: de urgenli. se poate folosi pentru irigare o f6gnitoare cu aph de bf,rit, rlr furt.in de grfdinl sau un dug (figura 13.7 a, b gi c).

Razele solare directe sau reflectate, flacdra de suduri, razele infrarofii sau fasciculele laser pol. leza rctina. Uneori, acesle leziuni nu sunt rJurcloase de la inceput, dar ele pot dcveni foartc durcrttasc in dc:curs dc 3-5 orir cle la expunere. Rezultatul poate fi detcriorarea vederii.

Primul ajutor

se acordS astfei:

- Dac[ victima se plinge de o senza{ie de arsurd i1r ochi provocatd de o expunere anterioari la o lurninfl putemica, acoperili-i arnbii ochi cu tarnpoane groase 9i umedc si fixafi-le pcntru a eiimina pdtrunderea luminii gi pentru a rlicori ochii' - Da{i asigurlri victirnei cd n,t vede din cauza tampoanelor gi bandajelor'

-'franspoltali victima pentru acorctarea asisten{ei rnedicale de specialitate.

Fig. I 3.7 Sptrlarea ochiului

- Dupi spilarc, acoperili oclriul lezat cu un pansement 9i solicitali imediat asistentra medical6. - Dac[ ambii ochi srrnt lezafi, acoperi]i irnediat ochiul care este vitlmaf cel mai grav. Se recomandd s[ acoperi{i numai ochiul vitlmat mai grav pentni a evita stresul plihic al persoanei atunci c6nd i se acoperd ambii ochi. DacE leziunile sunt grave (arsuri profirnde cauate de sudurR) f i trebu;e acoperigl arnbii trchi, linigti[i victima 9i explica{i-i ceea ce fncefi. t50

t-5 t

Capitolul l4

gradul arsurii, d1' ninar dc irrol'unrimca leziunii; starea fizr'd gi fiziologicd a victimei (chiar gi arsurile rnici pot pcrsoanclc rnti v6rstnice).

- virsta,

li

critice pentru

ARSURI

4.1 Defini{ie, generalit{fi

saur

Arsurile se complici aclesea ca rrrmare a condiliilor care rezult{ clin distrugerea lesuturilor. Acoste complica{ii sunt: - gocul, produs de durerea intens[;i de pris16.r.a ntasei sanguine sau a plasnrci; - infecfia, deonrece pielea arsd prezintii solulie de continuitate qi astfbl. tesuturile tnai adinci sunt expuse infec{iei iar pe de altd parte zonele arse constituie un n.rediu pr.ielrric cle dezvoltare
dc
a trricrohilor;

Arsurile sunt rditiri ale piclii sau ale altor fesuluri produse de agenti ternrici, chimici, eleclrici
radiali i.

- probleme respiratorii, la victinrclc cu arsuri facialc scvcrc sau cilrc au inhalat lunr

sau

Durclea extrentd, suferinta intensd pr"oduse de arsuri precum gi cvolulia accstora trebuie str deternrine luarea tuturor mlsurilor de precaulie pentru a irrpiedica producerea accidental5 a arsurilor.

vapori fierbinti, lezind cliie respirator.ii 9i plinrdnii; - inflanrarea (producerea cdcrnelor), rnai ales daci zona arsuliiestc presati de irrbr.icdlninte strdtrsl sau dc bijuterii.

14.2 Clasificare in funclie

cle agentul care le-a provocat. existl patru tipuri majore de arsuri: - termicc, produse de fr:c, conta.ctul cu obiecte tierbin{i sau abur; - corosive, cauzate de substantc chimice foarte active preculr acizii gi bazele: - clectrice, produsc de curcntul electric; - prin radiafie, deterntinate de cxpunerea excesir,,d la soare, raze X sau rnateriale

14.4 Prirnul ajutor

Soopul prirnului ajutor este de a preveni gi a combatc, pe cdt posibil, aparilia cornplicaliilor rnenlionate.

Aclionari astfei:

ladioactivc.

- Stinge{i focul, folosind extinctorul.

piimant.

aruncdrrd pesto victimA o patura sau rostogolind<r la

Dup[ profunzinrca lor, arsurile pot fi clasificate dupd cum urmeaztr: - arsurile tle gradul int6i - limitate la stratul superficial al pielii: pielea este ro;ie gi usruld. lln exemplu tipic este crsura sr)lar6 'rbignuitl pro\.ocatd de expunerile prelungite la soare a

- Calnrali durerile adrninistrdntl medicantente antialgicc (algocalntin. antincvralgiur: etc.

).

piclii ncantrcnate;
-

arsurile de graclul doi - cuprind toatl grosimua pielii; pe piele apar btrgici cu con[inut seros

- Da{i victinrt:i (conltiente) r:d bea aptr nrinerali, ceai, sirop pentru compens;irea picr-tlcrilor dc lichidc 5i sirrrli. 14.4.1 Prinrul ajutor in arsurile tcrmice
Primui ajutor in arsurile superficiale consti in: - Imersiunea irnediatd a pdr{ii arse in api rece sau in alcool pentru il u;;ula durerca, lentlr a reduce inflamarea gi birgicarea gi pentru u preveni lezarca ulterioari a tesuturilor. f)aci inicrsittnea nu este posibilS, aplicali pe zona arsurii inrbriciminte curatd, umezitd in al;i rece sau in alcool.

(gelbui) sau henratic (ser amestecat cu s6nge). Pe tdngii durerea mare pe care o resimte victirua, pericolul principal constd in inlectarea continutului veziculelor; - arsurile de gradul trei - leziunile deptrgesc grosimea pielii, distrugdnd gi straturile mai profunde: grf,sinre, mugchi, vase. nervi, pdnl la os. Durerea este mai mic6, deoarece extremittrfile nervilor din piele au fost distruse; - arsurile de gradul palru sunt foarte severc, implicdnd distrugerea luturor structurilor inclusiv a osului (carbonizare).

14.3 Efectele 9i complicafiile arsurilor

Pielea protejeazl corpul de invazia bacteriilor, a.iutd la controlul temperaturii corpului gi refine fluidele
acestuia.

- indeptrrtarea imediati

a oric?irei surse cle presiune a zonei arse (inele, brd{dri, sau incf,lttrrriirite), inainte dc aparilia inf1am5rii.

irnbricinin{t

Rlnirea pielii prin arsuri sau opdriri poate produce pienlerea acestor func1ii intins[, se poate ajunge la complica{ii serioase.
Efectele arsurilor 9i opdririlor sunt deternrinate de:

gi, daci

leziunea este

- Acopcriroa arsurii cu un pansalncnt culaL, lipsit ilc scame, prefbrabil steril,

/f&n(ol

aplicali lo{iuni, alifii sau pansamente nrurclare gi in nici un caz nu folositi uleiuri. plmdnr, bdlegar, ccrnealh, albastrri de rnetilen etc.

'Nu

- intinderea suprafelei arse a corpului. Viala accidentatulrii este ameninlatt dacl a"rsrrrile depigesc l0 % din suprafata totald a pielii; - localizarea anurii (de xemplu, arsurile din zona fefii pot afectn rcspiratia).

. irlu spalgeii bIgicile.

t.53

(
14.4,,3 Primrrl

. Nu respira{i 9i nu tu9i1i peste arsuri; nu pipdi(i zona arsb.

ajutor in arsurile electricc

. Nu indepirtali imbricimintea lipiti de zona

arsf,.

La arsuri mai serioase, solicitali ajutorul medicului qi acorda{i numai prirnul ajutor, dupi cunr
urmeazA:

t\rsul'ilc pt'odusc dc curcntui ekrctric pot Ii nrai scrioasc dcclit par la prirna vcdcrc. l'rcciirrcl grrin r:orp, curentul elcctric dcterrrrinfi a<lesea oprirea llrnctioni'irii inirnii sau a reslriraliei; per.qo.1ltil rrlcclrl)cutairl poate ti aruncatl violenl, ceea ce Cucc la fi.aciuri, luxatii ctc.

- Controlali respira{ia victirnei cap.2).

;i, dacl

este necesar,

aplicali respira(ia artificialE (a se vedea

Atqaf
Apoi:

Prinra manevrfr pe care trcbuie str o efectueze salvatorrrl cste scoatcrca accidcntatului de sub ac{iunea curentulrri clectric (a sc vctlca cap. I 7)

- Acoperi{i ugor zona arsf, cu un pansament curat, preferabil steril gi lipsit de scame (a se vedea cap.7 qi 8).

- Controla{i respiratia;i apl;ca!i respira{ia artificialil. daci este ncc:esar (a sc vcdca ca1t.2). - Contlola{i circulalia s6ngelui gi trplicali resrrscitarea cardio-r'cspiratolie, clacd pulsul nu r:stc sesizabil si dacl suntefi antrenafi pentru reanimarea cardio-rcspiratorie (a sc vedea cap,3).

- Aplicati tratamentul pentru $oc (a se vedea cap.5). - Asigurali transpoftarea victirnei la spital.

- Daci respiralia si cir.culafia sunt reluate, atunci: 'acordali primul ajutol'pcntru arsuri, acoperindu-le cu un pansament uscat $i curat:

14.4.2 Primul a.iutor in arsurile chimice Arsurile produse de substanfele chimice corosive, precum acizii tari sau bazele sunt intotdeauna
serioase deoarece aceste substan{e chimice continutr "s[ ardd" cdt timp rdmdn pe piele. Pentru a dirninua efectele lor corosive, indeplrtafi imediat substanlelc chirnice.

. imobilizali lracturile 9i luxa{iile

. oblini:gi ajutorul medicrrlui.

(a sc vedea cap.9

l2);

Acfionali astfel: - Inundali imediat cu apl rece din abundenli zona arsi pentl'u a "spila" substan{ele chimice. Continuati inundarea zonei arse qi in timpul indeptrrtdrii irnbrlcdrnin{ii, pdnl la spllarea
(indepdrtarea) completd a substan{elor chimice. Dacd este vorba de substante chimice uscate precum varul, atunci indepirta{i-l rapid prin periere ugoarl cu comprese uscate, inainte de inundarea cu ap6 rece.
L'lr:$i ntr t'xistd un

14.1.4 Arsurile cauzate de radia[ii

si

prirn ajrrlorspecific pentru arsurile produse de raze X sau rnateriale radioactivc. putcgi

le tratali

ca

pe arsurile solare:
ap?i

- Dupd indeptrrlarea prin spllare a substantelor chimice continuafi primul ajutor ca pentru
alsura tennicd.

- A"coperili zona arsb cu un prosop umed, utilizhnd o solutie de l0 g de sare la un litru 6e (rr lingurd la un litru de apd), Aceasra lini$tegte gi rdcegle pielea. l)ot fi utilizate de asemenea ungt.tentcle Ei cremele comerciale pentru arsuli solare.

- Acoperili arsura cu un pansament curat $i solicitali a.jirtorul medicului.

DacE

bfticile sunt spafic, existd un pericol grav de infec[ie iar victima trebuie vlzulii

cle un

nredic.

,fu4tpl

. Cdnd acordafi prirnul ajutor in arsuri chimice, nu utilizafi agenli chimici neutnalizan{i precum o[et, sifon sau alcool fdrf, avizul medicului !

Procedurile de prim ajutor in cazul arsurilor Jrrin anumite substanfe chimice pot diferi de regulile generale Si nu fac obit:ctul acestui manual. Salvntorii (9i muncitorii) trebuie str cuno&$cd substan{ele chimice utilizate ln locul de munctr. str gtie cum si le manevreze $i sii lnvefe cum str arorde primtrl ajutor in caz de accidentare. Prirnul ajutor pentru arsurile chimice Ia ochi este descris in subcapitolul 13.3.4. l.

155

Capitolul

15

Primul ajutor:
- Scnateti victima din anrbianta termicd caldd gi asigurali-i odihna intr-un loc ricoros.

URGENTE MEDICALE DBT'ERMINATE DE

TXPUNBNTE LA CALDURA

l5.i
Se ccnsicleri cA temperatura rnedie

Generaliti{i

- Da{i victinrei conEtiente si bea apd u$cr sArata. Sc rcconrandil un pahar de 250 nrl Jc sr;lutic salind de 0,5 o/o ( I lingurifl sarc la I I api ). - Dacl spasrnele pcrsistl, dupl I 0 rninute poate fi dat un al doilea pahar. - Daci spasmele nu au disp6r'ut, nu mai oferili api. Starea persoanei poatc fi mult nrai glavir
gi este nevoie de asisten!6 medic;ild.

corpului este de 37(t. O per"soanf, sindtoasE, aclimatizattr cu mediul, F\onte sA-$i nrenlintr aceasttr temperaturii conservdndti-;i c6ldura intr-un mediu rece Ei disipind ctrldura, intr-un mediu cald. Atunci cdncl o pelsoanA are c stare de sinAtate precatS.sau este supusd unei cilduli excesive, nrenlinerea ecnilibrului termic solicitl foarte mult organisrnul. Expunerea prelungilir la cdidur'fl excesivh poate cauza rina sari nrai nrulte din inrtroln[virile urnidtoare: crampe calorice, colaps caloric, goc caloric Ai insola{ie. in timp ce fiecare din acestea prezintd maniicstilri diferite asupra organisrnului, regulile de preveuire sunt in mare parte aceleagi.

normali

15.3.2 Colapsul caloric

Epuizarea datorattr cbldurii, denurnitd colaps caloric apare atunci cdnd transpiralia excesivi deterrnirril s[ruri 9i atunci cAnd condiliile climatice impiedicd disiparea cbldurii corprrlui prin evaporarca transpirafiei. lvlunca fizic6 grea intr-un mediu cald cu urniditate ridicattr gi purtarea unor haine groase intr-un clinral cald constituie cauze obiqnuite.
o pierdere mare de apd gi

15.2 Prevenire $i pelsoanele sdnAtoasc, care se adapteazii rnai irpor irr condilii de ambiantl caldi trebuie sd ia anumite
nriisuii de prevedere. Astfel:

- Erpune{i-vl in mnd gradat !a asemenea a"mbian{e. - Dozali efortul fizic. pentru a nu supflsolicila mecarrisrnele de teruroleglare.

Victinra poate prezenta toate sau c6teva dintre unnltoarele semne gi sim;rtome: . temperatura corpului ugor crescutA; . puls slab 9i rapid; . piele palid{ rece gi lipicioasi; . respira{ie rapidl qi superficiali; . vedere ince{opat[, amefeli gi dureri de cap, prfn5 la pierderea cunogtirrlei;

- inlocuili pierderea <te lichide determinati de transpirafie. Se recomandl sd hcli api la temperatura canrerei cu un mic conlinnf de sare: arnestecali 5 g de sare dc bucdtf,ric (cca. I lingurilS rasi) cu I I de aptr pentnm obline o solrrfie sirati ctre 0,.5 %. B[uturile reci ca gi alcoolul sunt contriiindicalc.
- Evitali expunerea indelungat[ la un soare putelnic ai protcjali-v[ capul itnpotriva razelor
solarc

. crampe ale extremitAfilor gi abdomenului, senzalie de greafd gi vont6. Primul ajutor este o combina{ie de procedec pentru ingriiirea crampelor gi a stirii de goc.
Procedafi astfel:

(pllhrii

de paie sau din pdnzl de in ).

15.3

Tipuri dc urgen{e determinare de expunerea la c{ldurtr

15.3.1 Crampele calorice

- Culca{i persoana intr-un loc rdcoros, cu picioarele mai sus decAt nivelul corpului - SlAbiti imbrdcimintea la gat Fi talie, scoate{i hainele de prisos.

Sunt cranrpe musculare dureroase care se manifesti de obicei la picioare pi la Inugchii abdominali, insr'r{ite de redori musculare qi transpiralie ab':ndent5. Nu este o imbolnitvire gravi gi de regultr se poate rczolva prin acordarea primului ajutor.

- Dali victimei congtiente si bea c6t poate apA sira6 (solu{ie salind 0,5 %). - Puneli victima incongtienti irr pozilie de recuperare (a se vedea cap.6). - Supraveghea[i respirafia (a se vedea cap.2). -'l'ranspcrta(i victi rna pentru
as

Cclc mai evidente semne sunl: ' transpirafie abundenti; . crarnpe ntuscularc lor:alizate la extrenritatri gi abdonren.

istenf[ rned ical!.

157

15.3.J gocul caloric

O expunere prelungitd intr-o ambianli tennici foarte caldl, cu migcare redus[ a aerului determintr eforturi inlense ale mecanismelor de termoreglare a organismului duc6nd la deteriorarea acestora, la incetarea transpirafiei 9i la cresterea rapidl a temperaturii corpulu,i..

intabelul l5.lsuntprezentatesinteticsenrncle
cildurE.

gi

sirnptomelespecificeinrbolniviriloracutecauzntede

Tabelul,
Semne

l5.l imbolniviri
Crampe calorice

acute cauzatc de

clkjuri

- semne;;i simptomc $oc caloric ridicat.l, pestc 40"C rapid qi foarte slab zuonlotoasi dureri de cap, amelcli, agitalic, incongtienti gi
comA

Colaps caloric
uSor crescuti

ridicate; chiar dacl transpirafia este prezenttr, temperatura corpului cre$t. DacA nu se acordA prinul ajutor, gocul caloric poate duce la o continutr deteriorare a stirii organismului pdnl la moarte. Este necesartr asistenltr medicald imediat6. O victimtr in stare de goc caloric prezinti urmdtoarele semne gi simptome:

$ocul caloric apare ca rezultat al presttrrii unei activittrfi cu efort fizic mare la temperaturi foarte

Tcrnporatura
corpu
I

normald
slab gi regulat
trornra

Puls Respiratie

slab pi lapid

lI

rapid[ 9i superlicial6
durcri dc cap, vcdcrrc ince{ogati, arneteald gi
picrderea cunogtintei

. temperatura corpului ridicatl, ajungind la 42oC p6nl la 44oC; . puls rapid gi foarte slab; . respirafie zgomotoastr;

Starc de

congtient

conttienti
Aspect al transpira{ie in exces contl'acturi la extrernit5li qi abdonrerr

. piele rogie, fierbinte,

. dureri de cap, amefeli, agitafie; . evolufie cdtre o stare de incongtienfi gi com6.

Temperatura corpului 9i aspectul pielii sunt cele doutr semne care vor eviden{ia existenla gocului caloric, deosebindu-l de colapsul determinat de cildur[. in cazul colapsului, temperatura corpului este aproape de normal iar pielea e umed6 qi rece. Temperaturile foarte ridicate ale corpului precum gi pielea fierbinte, ropie, uscatii sau umed6 ln cazul gocului caloric impun acordarea imediati a asistenlei medicale, pentru a impiedica deteriorarea funcliilor nervoase superioare gi pentru a salva viafa victimei.

. convulsii musculare, stare de grealtr gi vomd.

uscattr sau umedtr;

rogie, fierbintc

gi

piclii
Reac{ie musr:ularh

tuscatd sau unrcrlS

contracluri la cxtlcrnitiiti
qi abdonren

convulsi

15.3.4 lnsolatia
Este tleterminald de ac{iunea directd, bmtali gi prelungiti a laze lor solarc asupra capului qi r:cfbi. supraincdlzesc oaselc ct'aniului 5i acestea nrai depa:1e. meningelc gi cltiar substantri cercl;ralii.
I. le

Primul ajutor
Asigurarea sctrderii temperaturii corpului este cea mai urgenti mlsurd ln acordarea primului ajutor in caz de poc caloric. Viafa victimei depinde de rapiditatea cu care se acfioneaztr.
Procedali astfel: - Ducefi persoana intr-un loc rdcoros gi umbrit. - Scoatefi orice inbrlctrminte de prisos.

in forma uqoari, insolalia se nranilesld prin. dureri dc cap, arrrelrli, clLrreri in regiurrca irrirniirrpar.urc lrrusc, nevoia de a urina, piele fielbinte gi ro9ie, ceali rigidd, senzalic de infundare a urcchilor.. ;rlls r.ar. rlolegeali.
F-ormele mai severe se rnanifestd prin: durere dc cap foarle putcrrrici. accelerar.,l, rcspilaiiei pi pulsului. maxilare incleqtate, cealE rigidi, le9in.
,r

Primul ajutor consti in:

- Scoaterea bolnavului de sub influc'n1a razelor solare ;i agezarea lui la unrbrd, in pozitic culcat sau semi;ezdnd cu capul ceva nrai sus, cu cravata scoasii, dcscheiat la g6t, dezbrdcat tle liitirrc
strdnse, coldoane, centuri ctc.
nece,

- Puneli persoana intr-o baie rece sau gtergefi-o cu un burete cu apA

ln special sub braf,

- in fonna cu puls rapid gi respiralie accelerali capul trebuie agezat la nivclul colpLrlui.
ea un ventilator.

gdt, cap, gi zona pelviantr. Ca o alternativd, pute(i acoperi victima cu cearceafuri ude, indreptiind

citre

lbri perni.
- Aplicafii reci pe cap (purrgi cu gheata. iontprese rcci).

- Agezali victima in pozifie de siguranfi (a se vedea cap.6) atunci cdnd temperaturd a scaant.
- Controlali temperatura corpului dupi ce aceasta a sclzut.

- Adrninistrarea de biuturi dulci ca ceai sau cafea. sucuri de liuctc.

Dacd bolnavul gi-a revenit, nu va

- Supravegheali respiralia.
- Transportafi persoana pentru asistentA medicali, cu o ambulan[{ rFr:oroastr.

fi

liisat sd se expund din nou la soare.

r58

Capitolut l6 ACCIDENTE PRIN EXPUNBRE LA IIRIG

/ ,.2 P.rr*nires
Vltlmirile

vtrttrmdrilor produse de frig

produse prin acfiunea fi'igului nu apar dac6 respectafi urmdtoarele masuri de prcveclere:

l6.l

Generalittr{i

Expunerca la liig poarc producc leziuni locale superficialc sau profundc o rlcire generalizata a corpului - hipotermie. fjaclorii de care depinde influenla frigului asupra organismului sunt: . temperatura mediului; . viteza curenlilor de aer, a vdntului;

degcrlturi

- sau poate cauz.a

- Men{incfi-vtr caid! Purtali imbrdctrminte care pdstreazi cdldura corpului dar 16r[ a dq naltere la transpirafic. CAteva straturi de irnbrdcdminte ugoarb gi conrodtr asigura o ploteclic tnai bun[ dec6t un singur strat de haine g'oase. Acoperili-vd capul pentru a diminr.ra pierderca de cl,ldur6. Evitafi si purta(i bijuterii, ilcdlfiminte sau haine care vd string.
- Ptstrafi-v[ cdt mai u$cat! Evitati umezirea cauzati de transpirafie, ploaie sau zdpadf, care
contribuie la pierderea clldurii corpului.

umiditatca: . gradul de oboseald; . imobilitatea gi ortostatismul prelungit; . consumul de alcool; . inchlfdminte sau inrbr6clminte prea str6ntt6;
. . vdrsta gi starea .

- Limitali perioada de timp pe care o petreccfi in liig.

- Nu plecafi singur. Verificafi-vd unul pe celdlalt pentru a descoperi semne de inghef sau de
oboseal6 in exces.

fizicd a persoanei; - Evitali oboseala 9i odihnifi-vd din c6nd in cAnd in zone adlposrite gi calde.
- Consumafi produse alimentare cu aport mare de energie gi care se transformi repede in suruc de cncrgie peniru organisn.

gradul de protecfie asigurat de imbriciminte sau de construcfie (addpost). Acliulea vdntului asupra temperaturii aerului amplificl efectul de inghetare asupra pielii umane expuse. Spre exernplu, o temperaturl a aerului static de -100C constituie un pericol-scizut dar aceeaqi tenrperatur{ irr condiliile unui vdnt de 48 km/h produce un efect de inghe{are cle -330C (a se veclea figura

r6.l ) Yitcza
(krn/h)

vAntului

Tempcratura (oc)

- Dvitafi tlrtuntrl gi alcoolull Nicotina

afecteazA vasele de s6nge.

Alcoolul dd o falsi irnpresic

de reincdlzire. Ambele potenfeazi ac{iunea

1.6,3

frigului asupra organismului.

0-5 8,2,7
t6
24 32 40 48
5(r

-8

-t4
-18
-21

-lt
.14 -16 -11 -18

-10 -t2 -20 ,2s

-2tl

-t5 -t7
-26

-20
-23

-30 .33
.44

Regrili generale de arordare o primului ajutor

-32 .38

-32 "36 -38

-41 ^42

- Adlpostifi victima, scofdnd-o din mediul rece gi asigurali-i clldurd 9i bduturi calde. Clnerele irebuit incilzite foafie incet, astfel inc6t sA se ajung6 la o temporatur6 interioaril de circa 20ll4oC numai dupi 3:t ore.

-42

- Slabifi imbrlcdmintea sffanstr, scoateli inceltlmintea str6mtd, mdnugile qi inelele.

- inclepArtali hainele urnede gi inlocuili-le cu imbr[ciminte uscat6, calrJfi.

-2)
-25 -26
-2'7

-3r
-33 -34 -35

.46
-48 .49
-51 ^52

- Protejali fala, m6inile satl picioarele cu materiale calde gi uscate sau folosind ca sursd dc
cdldurA propriul dvs. corp. - Nu aplicafi direct pe zona inghelat[ o surstr de cdldurtr 9i nici ztrpad6 sau apii rece.

64 12 tt0

-t9
-19

.43
-43

-28

-36 -36

Nu fo{e.1i victima str se miqte rnutil, ceea ce poate cauza trecerea sAngelui rece .Je la extremitbli in interiorul ccrpului, reducdnd in continuare temperatura corpului.
-

-20

,28

-44

-52

Pericol sc6zut

Pericol considerabil (inghel cdtcva minulc)

in

Pcricol foarte mare (inghel in 30

sccunde)

- Nu agravafi leziunea prin manevrele dumneavoastre, fatali pd(ile

blSnde;e, pcntru a inrpiedica o li)zare suplimentard a {e$uturilor.

vtrtamate cu

griji

qi

Fig.l6.l Relafia dintre pericolul

de inghel 9i viteza vdntului

. Daci este necesar, bandajafi zonele ftrghepte sau beticate

strdnse foarte tare.

asigu/

u-vi

ctr bandqiele nu sunt

16.4,1.2 Semne 9i simptome Semnele gi simptomele hipotermiei (a se vedea tabelul 16. l) sunt progresive, trectnd prin faze de hipotermie u;oar6, moderattr gi gravfi, indicdnd niveluri descrescbtoare ale temperahrrii centre.lc a corpului. Aceste faze nu se dslimiteazl clar una de cealalti dar ele pot fi recunoscute prin evolulia semnelor gi a simptomelor.

- Nu freca1i zona inghelattr deoarece celulele ;esutului inghefat confin cristale de ghea(i care pot tAia gi distruge acel tesut.

- CAnd situagia o permite, folosifi b6i cu apl caldf, la o temperatur[ de 400C (o apl mai
fierbinte va cauza dureri foarte mari).

- in cazul ln

*:-",

carc relncllzirea se frce brusc bolnavul poate intra ln stare de goc, prezintl crampe musculare, somnolenfi, p6nl la pierderea cunogtinfei gi deces dupl c8teva
Semne gi sinrptome

Tabelul

l6.l

Semne gi simptome ale hipotermiei

Hipotermie u9oartr
35oc - 32oc

Hipotermie moderattr
3zac -z7oc

Hipotermie
gravf,
sub 27oC

- Obfinefi asisten{i medicaltr c6t mai curtnd posibil.

Temperatura

interioari a corpului
16.4

Tlpuri de accldente prin expunerc la frig

16.4.1 Hipotermio

Puls

normal

slab 9i rar

slab, neregulat
sau absent

Respirafie 16,4.1.1 Mod de producere Aspect 9i

comf)orta'ment

normalS

slabl 9i superficialfl
mers lmpiedicat,

slab[ sau abselrti

oPrlrea tremuratuiul

tremurdturi, vorbire mai pufin

trenlur[turi violente,
amortealtr, furnic[turi gi senz"afie de greutate in rnembre

Hipotermia apare ca urmrue a expunerii la temperaturi deosebit de sctrzute gi lnseamni sc[derca accentuati a temperaturii corpului sub valoarea normald. La lnceputul perioadei de expunere, organismul va incerca str conserve cdldura transmil0nd-o de la extremititi cdtre interiorul corpului, pentru a-gi proteja organele vitale. Tremuratul (frisonul) sonstituie efonul corpului de a genera clldura pentru a o inlocui pe cea care s-a pierdut la suprafafa corpului. O expunere prelungitl va determina sc6derea temperaturii corpului sub valoarea normal?t gi va ameninfa viap. Dacf, nu se intervine tr mod eficient, temperatura interioard continu[ str scadl shiar "lac[ persoana afectattr a fost scoasl din ambianla rece. I{ipotermia poate aptrrea ca rezultat al:
sau expunerii tn aer rece a unei persoane tmbrtrcate cu hainc umede. Gravitatea hipotermiei va depinde de temperatura apei gi aerului, de durata expunerii gi de c ircumstanfele accidentului;

inteligibild

Stare C: congticnfl

congtient dar rctras

?n sine

sornnolent, confuz, irafional

incongticni

in faza iniliald hipotermia poate fi stopatb dacd se acordl prornpt primul ajutor. ln tazeie avarrs:itr prirnui ajutor devine mai dificil gi chrar periculos, dac{ nu sunt respectate precauliile de rig.oale. i.l
hipotennie grav6 poate fi fatall. . Hipotermia ugoartr poatc fi recunoscutil clupl urm{toarele semne : . puls normal; . respirafie normalt; , aspect gi comportament aaracterizat prin tremurEturi gi vorbire ugor incoerentI; . pefsoerna este conqtientl dar retrasf,.

. imersiunii ln ap6 rece

expwrerii prelungite la temperanri sctrzute ale aerului chiar ln incinte lnchiss dar slab incdlzite. Persoanele in virstd, vetdmate sau suferinde sunt cele mai expuse riscului. Riscul cregte chiar 9i in cazul persoanelor tinere 9i slndtoase daci ele sunt obosite sau utilizeazl droguri gi alcool. Atunci cEnd temperatura se situeaztr sub punclul de inghei hipotermia poate fi insoliti de deger[turi.

Pe rnilsurh ce ternperafil('a corpului scade sub 320C, starea victimei se deterioreaz* prtgie',ir' (hipritrnnie moderatl):
. puisul devine nrai slab 9i mai rar'; . respiralia dcvine urai slabd 9i inai slrperfir:lald; . victirna igi pierde c.ltti..1or;area lnig,:{i'ilc;', sc ilrrpir:rlir:[,

itcrnttl{ ritrlin{, pr;:.riltir

-i"' i

1.,if

:,]

de greutalnr ln membre, amorieaili 6i l'umic2lturi; " se instaleaz$ o state dc cr.rrrlireie 9i somnolenf6.

(
- in cazul hipotermiei grave tremuratul inceteazd, victima este incon$tientd, nu prezintA nici

'

Sciderea ln continuare a tempemturii corpului sub

2/c

prin:

deternrinx o hipotcrnnie grsv,{, caracterizsgl

un selnn dc respira{ie sau puls. Nu considerafi victima ca fiind rnoarta

Victimele

- ;ruls fbartc slah, nercgulat, chiar ahsent: - respirafie slab[. chiar ahsentd; - ?ncctarea trernuratului, picrderea ouno$tinlei, comh,

hipotermiei au fost readuse la via{tr cu succes dupi perioade lungi in care nu prezcntau aparent nici un semn de respirafie sau puls. Procedafi la aplicarea respirafiei artificiale sau la reanimarea cardio-respilatorie (a se vedea cap.2 9i 3).

16.4.1..3

ltrirnul ajrrtor

. Respiratia srtilicisltr ln hipotermie

llirnrui lrjutor in hipotcrrnic urmAr-egte: - evitarca pi*rrlerii coritinuc a r:dldurii c(lrpului;

- Dactr nu exis6 rrici,.un semn de existen{[ B respiratiei, incepefi respiralia artificiall prin metode directe $i ventiiali pl6mAnii lntr-un ritm adecvat vArstei victimei.
- Metodele indirecte trebuie cvitate deoarece cle pot afecta ritmul cardiac.

' lncdli:itca corptrlui $i inrhrinirttrlirea fr.rrrcfiilur r.:slrirntorii 5i circr-ri:iir:rii.

- lir iir:rc{ir:.1c i.ircuml:tiulfelc in cnre esic gliitn

^,,i11,-!;r;.';1

prinlrilr, aiulor,

personna, rie linrprrl :,r-r.rls ele Ia

drr anrploarca e.xpunerri.

lrlali unniltoarele mtrsllri:

ac,:idi:lt !)Arf,

l0

putea

- Verificali cu grijd pulsul la carotidS timp <ie pinl la 2 minute pentru a detecta ceea ce Br fi un puls foarle slab gi rar. Orice semn al cxistenlei pulsului, oricAt de slab ar fi, indicli
fhptul cd inima lncd bate qi deci nu lncepefi sb face[i masajul cardiac extern.

hlllcv't tiir:u blllntl-fc vic(iina.

. Reanimarea cardio-respiratorie in hipotermie

" irrd,rpirn;r1i

vjclirra

<Jin

apr recc, i:ipada 3au illjlperea prost irr:iilritir.

- Dac6 pulsul nu poate fi detectat, salvatorul trebuie

sd decidtr dacd incepe sau nu gi reanimarea

,ir;i!,r,:iiiti ,i':iiitra il'.';Airl.

i'r li'r.:rr
rl

z.AptrjI,

sl;i nlr,;rir 1;,ii;ri.rt.jitii-o rj;:

lr.ir.-.:;:r:r url{r:ten!li.

cardiace.

ir:r

incl,' r.rnrerl" r:u lrrrbr iJcflrn irrte irso.tlll.

Amintili-vlt fapiul cA rennirnarea cardio-rspiratorie odattr lnceputtr trebuie corrtinuatA f{rd lntrerupere p$nil c$nd victima este iflcrdinlat6 asisienlei medicale.
g:yin.

- ,\ligu''lti r:illdur$ l:rontrit a impir:rlicii o iilcilc rrlt,.,rii'arX

col;iirlf i

. a:,jr;ar;ia victintei ltingtr o suni6 irui,rcltA ric clldrrril: . inltr5urtrct inlr-un rrlrc cakl rje rJorinif t . to!<'siren ciildurii coipu!ui salvrilr.':ulur, l:orriacfi.li piclii i,r zoua turacclui. g$tu1ti. lrrafclo:" ii a harirrrrlui tonstilriil: r.r.<jril cpl r-r;ri rt{lcinlt rlc ir lurni,a ;}l[jrlrii.

Nil sc rscorlrandil aplic.area unci lriii lir:rbinfi.

s'.irsc

dr|r:;ir:

r.;e

ctllrJirrl, crrn.. ar Il s!i('lc cil upii lle.hinte tau

- Atunci c6nd luafi decizia ave{i in vedel e urmitoarele aspecte: 'uneol'i salvatorii se afl[ 6i ei intr-o star de hipotermie u$oarA sau sunt supugi gi ei riscului de hipotermie; . sunt salvatorii capabili, din punct de.vedere fizic, s[ realizeze reanimarea cardiorespiratorie o lunga perioadtr de timp p6ntr la acordarea asistentei medicale ? . timpul estimat p8rrtr la acordarea asisten{ei medicale calificate este prea lung (mai rnult de o ortr) gi reanimarea cardio-respiratorie nu ar putea fi menlinuth in mod rezonabil pe aceast{ durati ?

- ll,1('i! t1lsoiua csle ccn,<tictttl, o:i'riti-i lritrir,ii r:rl,le 1i rluici pttntru n-i

rrrerr{ine

,,.,,ir i':.;'ttlc

r,iy*lrrl de

- surr;li ric r.natll;c.

- Dac[ rcanimarea cardio-respiratorie nu poate fi continuattr neinffenrpt, ea nu trcbuie ihceputd. Transporlati cEt mai repede victima pentru a primi asistenp medioall, procedAnd cdt nui bl6n<i cu putint6, in timp ce continuati respiratia artificialtr'

- Aiutili citnd pieriltrea de c[ldrr14 cstc rapidd...'ir i* cilrtii irnersiunii ir, ap?l snu atunci csricl f):ltlr!tereil la 'fi rg cste pr*ruri3iti. tefilperuhrra q'.orpulpi v r st:{cjea rJe lr vafrarea ei rror.rlrrl]1 rlc .i7'i.. l;r -j:1'r(l sau suL. ar;,:;istli ,.'rili)ir'*. trsiit,.i,i?li-il l,rli.tlr {l ,,i,rient inrJic&nci c hipoterm,c trtoJcr'iitll, inrpi*clicali Ff (o3lf r:[ilt pietclcrcri, irr uor,tinu*re a c0idririr c<irpuiui gi tronspr:rfr4i vict;nril irrtr-o incintA nredic:rlil iJentru l; contl'cln iclncXlz.ireli corprilui $i pcntr{{ a*i itc{tr,j{r ineriiiri mr:rlit;akr. Viciilra trt"liuri: rnarcvrilll.r,:u r:,r"iill F,eriiru a evitir peririrtrare,rr rr{ntt[ui
r.

- Daci

reanimarea cardio-respiratorie poate

fi

menfinut?l pdni cdnd victima este predattr

asistentei medicale, aplicafi respirafia artificialtr gi masaj cardiac extern in

ritm

adecvat v6rstci

victimci. 16.4.2 Degertrturile Degerlturile pot fi superficiale, atunci c6nd sunt afectate numai pielea qi fesuturile situate imediat sut: pielc sau profunde, atunci cand {esuturile sunt inghelate in profunzirne.

il rr.l

lttc.

l6c

ftc4tal

. Deger[turile

sunt progresive.

16.4.3 Degertrturile'rcronicef'
sunt rezultatul unei expuxeri reptate la.temperaturi reci perioadtr o inderungati de timp. Aceastr vetffnare prin frig. duce Ia lnroqirea, umflarea unor zone ale pielii cu mancdrimi, de obicei la nicioare. simptomere pot aplrrea din nou in acereagi zone pe vreme rece. $-tq:lt^l.tcaz 'i311'.t ln acesl nu existtr nici un mijloc de prevenire gi de prim-ajutor cu exciplia prot"llrii zonei 1ezate atunci cdnd expunerea la frig este inevitabih

Dacd o deger[turd superficialb este depistatl imediat s-ar putea ca (esutul sil nu fie afectat, iar o incilzire gradati a p64ii inghelate a corpului ooit. impir,li.a o vtrtfimare mai gravA.

'

6,4,2,1 Degertrturile superficiale

l)egertriurile srrperficiale afecteaed de obicei urechile, fafa, degetele do la mAini de l:r picioare. in 5i stadiile incipicntc, ele sunt riedureroase qi greu de observat clc cdtre pers,)ana afectatll. pe mrsur5 ce irrghe{area proqreseazfi, pielea capAt6 un aspcct alb gllbui, cle cear[ $i este iare la atingere r.lar {esrrtul der d1,1tour, este tnoale gi elastic; progresiv apare pierderea sensibilitalii zonei afectafel. Dac[ deg.rriltrtra estc'tnai gravl gi afeneazl lesufurilc de sub stratul cle prele, poate aptrrea o Ceterior.zue destul dc grav6 n {esuturilor gi se form:ar-[ flictenc (brgici) la suprafala pielii.

16,4.4'rPicioare lnghefateil
Atunci cdnd picioarele stau intr'un mediu umed 9i foarte rece o perioadd indelungatil de timp, la tempei"turi pufin peste punctul de inghef, se produce o ''inghefare" a picioarelor. Acesi aspect up*, o. exemplu la persoanele care stau o lungtr perioadd de timfcu'picioarele ln ap[ rece gi in noroi.

Acordali prinlrrl ajutor astfcl:

- I{einclli:i1i gradat zonele degerate prin:
. presarea continuf, qi fcrmtr cu
.

Inilial picioarele sunt reci, r,rmflate, cu aspect de ceard gi chiar insensibile. Dup6 inc6lzire, ele se pot -' lnrogi, umfla, devin fierbinli gi pot aptrreabdgici. in fazile avansate se poate produce gangrena. '
Picjoarele pot
de

o mfintr calCf,;

l6n[ de rczervtr, intr-un loc usca! cum ar fi interioruljachetei" gosete cu .a..1, uo.."himba fosete cele ude.

fi

protejate dacd sunt menfinute uscate.

modalitate o constituie pastrarea unor

rcspirare asupra pl4ii degerate; . plasarea zonei dcgerate iu conlar:t cu o zond caldd a propririlui corp, cum ar
subsuoara sau abdonrenul.
cea mai mare grijd zonele degerate, utiliz6nd alcool sau o mfurrqi mdrieca hainei) pf,nd ce pielea se ?nrogeqte 1i se inc[lzngte, dar aceste manevre vor cxecutatc numai cdnd sensibilitatea cutanatd este pistrattr.
{

Primul ajutor consttr ln:

li

- indep[rtarea incalfimintei gi imbr6camintei ude; - inctrlzirea extremitdfilor reci;

- Fricfiorra{! cu

fi

- prevenirea infecliilor.
Este necesar[ asistenftr

- 'l'ratali 5i pansafi flictenele ca

la

alte tipuri de pldgi 9i arsuri ( a se vedea cap.

9i l4).

medical{.

6.4.2.2 Degcr{turile profunde

Degerdturile profunde constituie o vdttrrnare grav6, de obicei afect{nd mdinile gi picioarele. partea degeratd are aspect albicios, de cearil, este rece gi durd la atingcre.
Persoana cu degerdhlri profunde necesitS asistenf{

mcdiealI innetliat{.

- Dacil surrt afectate picioarele, transportali vic.tima cu targa. - Uneori mersul

pe jos pe o distanfd rezonabil5 nu cauzeazd prejudicii mari, cu conclifia picioarele si nu fie in prealabil dezghefate.
ca

Capitolul

17

valorile curenlilor de

r{

.rus gi

efectele lor au fost grupate in zone de periccl. astlci:

ACCIDENTE DETI'RMINTITE f}E CTJRF]NTU,, ET,ECTRIC

I

- c';rentul care trece prin cnrp cste mai mic de redus;

l0 mA: pericolul

de <jeccs este jbartc

7.1 Cencrolit$fi. Consecinfcle ele*trocutXrii

Fenonrentlle o.rre apar in organism cir urmcro a trcccrii curcntului r:lectric defincsc conceptul de electrocutare sau goc electric. Electrocutarea se manifesti prin vdtdmdri de diferite grade, pand la tleces" Consecinlele electrocutirii depind de trei factori Ei anume: - intensitatea curentului elcctric; - tinrpul ciit trece curentul prin corp; - traseul sau calea strdb6tutA de curentul electric;:rin corp.

- curentul care trece prin corp ests mai mare de i0 mA, dar mai lnic de ?00 mn: pericolul de paralizare a funcfiilor sisternulrri nervos esle foarte probabil, pot ap[rea stop respirator 9i stop cardiac.
- curentul carc trcce prin corp este mai mare de 200 mA: probabilitatea decesului este ridicata gi agravatll de efectele termice ale curenhrlui electric.

'

se

Intensitaten ctrrentului elecfric a cdrui limitil de suportabilitate a fost stabilittr experirnenial gi care consideri nepericuloastr cste dc:

Din experien{a tragich in timp a rezultat cr efectele cele mai probabile de paralizare a func{iilor sistemului neryos' le provoacd intensitdfile curentului de tip induitrial (3s0/22b v). Cureniii ..^ttu1i ta tensiuni mai mari de 1ffi0 V produc in mod suplimentar 9i efecte termLe, cu consecinle riiicc gravc. 'Tirnpul de expunere, respectiv de trecere a curentului prin corpul omenesc estc foarte important, mai ales in raporl cu intensitatea curentului. cu c6t timpul este mai icurt, uulou."u curentului la care onrui reu$e$te sd se desprindd este mai mare gi invers.
Din motive de protecfie, limitele timpului de deconectare a instalafiilor electrice de jons{ tcnsiune trebuic str fie de 0,2 sec, pentru tensiuni pflntr la 250 V pi de 0,1 sec. pentru tensiuni pSnI la 500V,
Este fonfte important penhu viala omului ca timpul in care acestia este irr circuitul elcctric sd {ic c6t rnai scurt, intrucAt rezistenfa electricit a corpului continua sb scadl sub ailiunea curentului qi, ca unnare, intcr:sitatea curentului care trece prin corp cregtc continuu, moanea devenind practic inevirahill,

- l0 mA in cazul
,
-5{)

curentului alternativ de fiecvenf[ industrial[ nrA in caz-ul curentului continuu.

;i

Conccptul dc curent nepericulos este uiilizat pentru a detini acel curent sub acfiunea c[ruia omul se poa$ elibera din circuitul elect.ric prin lbrfe prcrprii. in general olnul nu reusestc ii se desprin4il singur din circrritul eler:tric din caiiza spaimei caie-l fnce sd lru rnai poatil iicliona gi din cau::aco;rtraclii'ior musculare r:trc nu nrai permit glespriirderca de circuit. lntcnsiiatca clrt'etttului electric carc strlllate (:oipul omene$c. atunci cilnd lnt;e doud. prrrlcte de contacl ale acestuia se stabileqte o tensiune accidentali dattr, depinde de rezistenfa electiict a corpului. Rczistenfa elcctricil n corpului este influerr{al?l de rnulli factori, externi (ulniditatea 9i ternperatura aerului, gradul de utnezire nl pielii etc.) gi interni (transpiralie, febr{, confinutul de alcool ln sringe, stare de oboseaid). S-a stabilit c6 rezisrerrla corpului omenesc variaztr intre 500 3000 ohmi. 9i

" Trssetil strdbiitut de curent prin corp este rJe asemcnea important, consirterlinclu-rr: r;;r tbarte periculoase cf,ile: mf;na stdngd ' piciorul drept (axa inirnii) m6ia dreaptr marginea supi:, ioarr a 9i bazinului. Ctrile cele mai "favorabile" sunt: m6n6 - cot sau um6r; picior stdng - picior drept; gold laba piciorului, 17.2 Accidcnte prin etectrocutare
Accidentul plin electrocutare apare atunci c6nd corpul omului se intercaleazd accidental intre d.uA puncte cu potenfiale electrice diferite, situalie in care prin el circulI un curnt capabil s6 afectez-e funcfiile vitale ale corpului (respirafia, circulalia sangelui gi activitatea nervoastr).
Efectele curentului electric asupra funcliilor vitale pot avea urmtrri imediate sau interziate. se manifest[ prin paralizarea funcliilor respiratorii gi/sau circulatorii, respecti-*, aparifia stopului respirator iilsau a stopului cardiac, ori deces instantaneu prin tibrilalie vent,"icularL Urmtrrile lntfirziate (ore, zile) se manifestd prinh-o sllbire a fo4ei musculare, amorJe li, chiar iri csnri ln care accidentatul se afli in stare de repaus; la reluarea activit[fii pot ap4rea tulbur6ri sar,r influenleazi centrtrl generator de e-xcitalii al ininii.

in calculul sistemelor de protecfie se iau in considerare valoarea de 1{X)0 ohmi pentru cazul atingerilor directe 9i valoarea de 3000 ohmi pentru eazul atingerllor lndirecte.
ln funclie de intensitatea curentului
prezentate gradat:

care strdbatc corpul omerresc se produc urmatoarele efecfe,

- intre 0,5 5i 2 tnA se situeazi pragul de sertzatie, care variaz{ de la persoana la persoanf,; - intre 2 qi 3 mA - senza{ie ugoarl de tremrrr, iniepeturl; - intre 3 9i l0 mA . convulsii, goc electric; - intre l0 qi l8 mA - senza{ie dureroasil, contraclii rrrusculare; - intre l8 9i 25 mA - dificultdli in respirafie; - intre 25 gi 75 mA - 9oc electric sever; - intre 75 9i 200 mA - fibrilafie ventriculartr dacd o parte din curent trece prin inim6 in perioada de repolarizare a mugchiului cardiac; - intre 200 si 1000 mA - ripar, in pius, arsuri la punotele de intrare gi iegire din organism; - ilrtre 1000 gi 4000 rnA - arsurile sunt grave, extinse.

Urmlrile imediate

( 17.3 Primul qiutor

in-cazul accidentelor prin elcctrocutare est evident.cs numai int6mpl4tor se p,onte beneficia de ajutor r:41ifi;:at' If,in acest mritiv, succesul prinrului ajutc.r depin.Je ctc compctcnla ceior prezenti ln mgrnentul
?nt6lrrssc douh situalii:

in situafia unui accident in instala;ii cu t,lnsiunea de lucru peste 1000 V, trehuie cunoscut faptul cir ins69i apropierea de accidentat poate prez..enta pericol pentru salvator, clin cauz-a tensiunii dc pas.
vor efectua urmfitoare le manewe, duptr caz:
-se

accid0ntului" irr practicil.

sqr

- accidentatul nu se poate desprinde de instalafia

electricl

- Deconectarea instalafiel (scocterca de suh ten.sirne ) o poate facc numai o peiscanf, care: cunoalte bine instalafia iar scoaterea accidentatului din instalalii aflate sub tensiunc cste permis{ numai duptr deconectale. Pentru aceasta se vor folosi orice mijloace disponihile: prip sfrigIt, telefonic, prin radio sau prin mesager etc.
* Scoalsres accidentntului din instalafia aflattr sub tensiune este permis[ nurnai in staliile electrice, trnde operalia se executtr de c6tre personalul special instruit in acest sens gi care utilizeazt mijloacele de proteclie electroiz-olante (cizme gi manuli de inalttr tensiune, gt.ngu de manewi, corespunzltoare t+nsiunii nominale a instalaliei). carrza arcului elcctric provocat de accidenta.t ca unnare a atingerii insialaliei electrice, acestuia i s-arr aprins hainele fdrl ca el si fie in conlact sau in imediata apropiire a instalaliei electrice sub tensiune, se va acfiona pentru stingerea hainelor oprinne, pr{n inlbngine. Este de prclbrat ca accidenratul si fie culcat la p[mdnt in timpul acestor intcrveniii, gtiut fiind cd tnigcarea acestuia ca o "torfd vie" ingreuneazS Ei agraveazi in acellgi timp ac{iunile de salvart.
I

- accid*ntatul s-a desprins de instala{ia electrictr, nemaifiind in contact cu acea$ta 1i nici tn inrediata ei aprc4riere.

ln

trFbtiit,slil)ri,.itiltr;uoperntivilatesitrra{iaconcr*ttraviliinieigisdhnt{rasi6 nioduldeactrionarc,astfei inr:Ai sil ntr-6i periciifeze integritatea corporal6 sau chirrvialn, expunfirrdu-se aceluiapi risc.

arilbeie, situa{ii. p$rsoana, care ac{ionear.fi pflntnt acorrjarea pri,nului ajutor, salv$tor.ul (salvatorii)

- Dacf, din

l?,3.1 $coaterea occidentsfurui

de sub

influonfa eursntului elcctric

p',11p;1 ''11:i:urfir: ?n succesriunea sclirnii de accrdare a prilnului ajutor iu caz cle acridentare prin eleclrclrttare, este scoaterea sccideritntului de sutr *c$iunea sau inlluenfa crrrentului electrie.

7..1,2 Determinarea stfirli accidentatului

rrrb tr000 V.

ircl-rh'u a scoate acci(icntatul de sub acliunea curcutului proceciagi astfbl:

cicctric din instaia{iile cu tensiunua rje lucru

DBp6. scoaterea

starea

clinicd

accidentahrlui de sub tensiune gi in afara nericolului generat de aceasta, se va deicnnina a victinrei printr-o e;ianr'nare rapidi, deoarecc tot ceea ce urmeazb s[ se facl in coniinuare

- Daci accidetltalul ste in contact cu instalafia electr:ictr gi se aflN undela Ia inf,lfirne:

' Analizafi situaiia qi cunosc8nd faptul cll Cuptr inh'cruperca tensiunii, mugchii sc relaxeaztr, exist0nd posibilitatea r:6derii accidentatulrri, luafi preventiv nrtrsuri de evitare a acestei consccinfe,

r1:pinde de aceastt stars. .Acliunile de prim ajutor sunt diferenfiate, in funcfie de starea accidentatului: - dncd accidentatul este con$tient; - dacd accidentatul este incongtient; 'daoi accidentafrrl prezintd vltlmdri sau rdniri.

'

. Dactr accidentatnl este congtient Sprijini{i accidentatul cu propte! izolante sau olganizafi stenuarjea c64erii prin
in aceast* situalie examinarea este u$uratI de faptul cd se poate stabili contact verbal cu accidentatul. Acest contact trebuie realizat sub fonna intrebfu ilor, concomitent crr actiunoa de caimare. de linigtirrr r accidentatului: - "ageaz6-1e", respectiv "culcA-te gi stai linigtit, respirtr ad&nc Ai regulat"; - "cunr s-a in(drnplat accidentul ?" - "te supird ceva ? . ai arnefeli ? . ai greaB ? . ai cumva dificultifi in respiratie ? te suplr[ inima ?" ln timpul intrebarilor se cautd vizual eventualele serirne exterioarc ale stxrii de rau: - culoarea pielii, in m6d special cuioarea iblei ( paloarc sau rotea{X excesivA); - transpirafia felei 9i a pafunelor: - prezer:fa gi caracteyisticile respiraliei gi ale pulsului.

cideri - paie, materiale textile, creugi etc.

prindcrea victimei ori prin ptasarea p'e sol a unor suporturi groase la locll eve*tualei

- Aciionafi pentru intrcrupereo tenslunii prin deschiderea lntrerup[torului de alimentare, in lipsa acestilia prin deschiderea separatorului, scoaterca siguanlclor, scoatcrca diri priz[, de ln
caz.la ,:az.

- Dactr

scoaterea de sub tensiune a inskla{iei necesitb timp, defavoriz{nd operativitatea materiale sau ouliiptlrlsllis elccrt'oizolante care liuii( ia indcrnitn[. asiiel lrcAt sd sc lcugeascl indcpfutarea ,'rccirJentatri!ili ;Je iona de. pcricnl.

int*vctllici, seoutefi accidentntul rte ruh tenslune prin utilizarca cricitror

t'7 t

in cazul unei st{ri de r{u se solicitf, salvarea.

" Dacil accidentntul este incongtient

Dacd starea de

r[u persisl6

sau se agraveazi

- acciclentatul va t'i agezat in pozilie culcat. cu picioarcie ridicatct

Se considerd ?n stare de incongtieng acel accidentat c{ruia lipsesc.reflexele de autoapllrare 9i capacitatea de migcare autonoma. Functiile vitale de baz6 - respirafia gi circulafia - pot satisftrcftoare. Deosebirea st6rii de incongtienld faftr de moarte clinicl, numai prin observafie vizuali, este difici]d (a se vedea cap.6).

ii

- irnbricirnintca trebuie descheiafh

abclonrcnuI ui:

fi

li

slAbitd in zonu g6trrlui. pir:ptulr,ri

gi

- sc va asigura transl)ortul calilicat (;rrin salvarc) la rur sclvicirr lrrcrlicirl clt urgen{d.

Procedafi dupd cum urmeaz6:

Dacii din circumstanfele producerii accidentului nu rezultd v[tdm5ri gi leeiuni care ar

. ()rice electrocutat va li lransportat la spital pentnr sulrrilvcghcrc ntcrticalti. dcoarece ulterior pot survenl tulburilri dc rilrn cardiac.

contraindica lntr-un mod evident migcarea gi deplasarea accidentatului (de exemplu: c6dsre cu grave leziuni 9i vbttmtrri, fracturi, hemoragii), agezafi accidentatul int-o pozilie care s6 permitl exarninarea sa, adicS ln pozilie culcat pe spate pe o suprafafi plan[ qi suficient cle rigidtr, cu recomandarea de a nu fi migcat inutil, deoarece pot exista eventualc vdtimdri "ascunse"" pentu care migcarea ar fi contraindicatd.

- Desfacefi hainele la g6t, piept $i zona abdonrinalf,,

- Verificafi starea respira[iei 9i existenfa pulsului.
a mai line searna de evcntualele interdiclii de migcare a accidentatului, acestuia i se va face respiralie artificiald sau reanimare cardio-respiratorie ( a se vedea cap.2 Si 3 ).

- in cazul lipsei func{iilor vitale, l{r[

tfu4tl
. Alte vf,ttrmtrri

'

Modalitatea de acordare a primului a.iutor 9i in general orice intervenfie in func{ie de starea concretf, a accidentatului.

se stabilesc

La accidentele prin electrocutare se pot oroduce arsuri, fiacttri, tuiburlri de vedere etc. Simptomele dureroase ale acestor vtrtim{ri sunt semnalate de accidentalii aflafi fn stare de congtienld. in cazul celor care gi-au pierdut cunottinta, cercetarca vltitmdrilor trebuie Qtcuti abia dupl ce s-a constatat starea sat;sf6cdtoar a respiraliei 9i circulaliei sanguine iar examinarea trebuie realizat{ nurnai vizual, f{rtr a rnigca gi dezbrtrca inutil accidentatul.
DupA constatarea

stirii accidentahrlui, trebuie decis modul

de acordare a primului ajutor in funcfie de

tipul v6t6mtrrii: arsuri, fracturi, pldgi etc. (a se vedea capitolele respective).

t#*qol
,j,

. Chiar dacl in urma electrocutbrii, accidentahll nu acuzi stdri de rtru (nici rnlcar
trccdtoare), el trebuie finut in repaus timp de 0,5

-I

ortr" dupd care trebuie supus unei

consultalii medicale.

i.
${

.ii .J
,d

l:

t73

Capitolul

18

18.2 Primul ajutor

OTRAVIRI ACCIDENTALE

l8.l

Generalittrti. Semne gi sirnptome

- Ac{ionati cdt mai repede ! Nu pierdefi timpul in cazul in care otrava nu poate fi identificati imediat. - Cerefi ajutor specializat
!

patru aspecte:

Prin otravi se inlelege orice substan{i care prin absorblia sa in organism provoacf, imbolndvire sau moarte. Antidotul este o substanfl care ac{ioneazE impotriva otravii gi ii anuleazd efectele. Otrivirea accidentali poate surveni in ciuda oriciror precau{ii. in caz de otr.dvire trebuie avute in vedere

- Daci acest ajutor nu este disponibil de urgenf[, primul aiutor consti in eliminarea sau reducerea efectelor ei.

otrivii

in raport cu calea de p6trundere a otr'[vii in organism, resp.ecta{i unnitoarele principii de prim a-jutor:
- Otrivurile inghilite nu trebuie diluate. Daci victima este congtientd, puneli-o s6-9i cldteasci gura, spila{i-i pi gtergeli-i fala pentru a irrdephrta orice rest de otravh./substanld corosivfl (in special in cazul unor otrdvuri/substanle corosive solide sau al unor pulberi).

' identificarea substanfei otrivitoare. Clutafi sticle, tab!,lte, ambalaje sau rcsturi de material otrf,vitor, chiar gi voma, care ar putea fi folosite la identificarea agentului toxic;
pilulelor

'

detcrminarea cantitifii absorbite. Estima{i, duph mirimea ambalajului, dupi numirul

sau dupd cantitatea de substanta

a fost absorbitii;

chimici rimas6, ce cantitate de substanli otrivitoare

'

Nu provocali vdrsdturi decdt in cazurile cind medicul indicl acest lucru. Substan{ele corosive produc mai multe arsuri cdnd sunt vomitate iar produsele petroliere pot fi aspirate in plimdni
ducAnd Ia pneunronii chimice gravc.

Administrareaotrdvii se poate face prin ingerare (inghi{ire), inhalare in plirn6ni, absorblie prin piele, injectare ln s6nge sau orice cr.rnrbinalie de doui sau mai rnulte metode;

'determinarea ctrii de intrare in organism. Primul ajutor va diferi in func{ie

de acest lucru.

La recomandarea medicului vlrsiturile pot fi provocate prin administrarea unor anumite substanle.Vdrstrturile provocate mecanic sunt de obicei ineficiente.

. determinarea timpului scurs din momentul otr.ivirii.

Semnele gi sinrptomele pot apfu.ea irnediat sau cu intdr.ziere. Dactr nu se cunoa5te istoriaaccidentului, pentru identificarea substanlei gi a c6ii de intr-are in organisnr, se observr sernnele gi simptomele care pot a-iuta la stabilirea ciii de intrare. Astfel:

- Otrlvurile inhalate, ca de exemplu,

gaze toxice, trebuie "curilate" clirr plimdni cAt dc repede este posibil. Victinra trebuie transportati la aer curat, departe de sursa dc otrivil'c.

in cazul in care victima nu rcspild, trcbuie aplicatd lespira{ia artificiali prin ntctocle indirectc (a se vodea sr-rbcap.2.3.2.2).

respiraliei;

- otravurile ingerate pot da ame{eal[, crampe abdominale, viirslturi gi alte tulburdri gastrointestinale. Acestea pot provoca decolorarea buzelor gi a gurii, arsuri sau un miros speiific al

Otrivurile absorbite prin pielc, ca de exenrplu, substanle le chimice lichide sau pulberile trebuie indeplrtate sptrlAnd zona afectatd cu multl api caldh 9i dupi aceca cu aph gi sipun. Sc acord6 o aten{ie deosebitd zonelor asc,unse, de exemplu sub unghii 9i in pir.
- Otrtrvurile injectate irebuie re{inute in zona de injectare. Se rrren(ine victima cat se poate de relaxatd, cu rnetnbrul ai3ctat la nivelul inirnii. pentru a intdrzia absorbtia. Se spalS intreaga zonl pentru eliminarea otr'[vii de la suprafla{d.

- otrtrvurile inhalate aclioneaz6 in primul r6nd asupra sistemului respirator gi pot afecta de

',

de tuse, dureri in piept gi respiralicr acceleratd/dificild.

asemenea sistemul circulator gi pe cel nervos central. Simptonrele respiratorii suni reprezentate

respirator;

Otrtrvirea cu monoxid de carbon gi combinalii ale hidrogenului cu sulful pot provoca la inceput stdri confuzionale gi dureri de cap. Prelungirea expunerii poate duce la legin gi pierderea cunogtin{ei iar irr final la stop cardiac $i
rt

,gaeqlcl

. In filncfic

- otrlvurile absorbite prin piele pot produce iritalii locale ale pielii gi au efect ime4iat sau intdrziat asupra sistemului nervos central pi, in consecintd, gi asupra respiraliei qi circula{iei;
- otrdvurile injectate pot produce iritalii ale pielii la locul in{epiturii 9i au de obicei ei'ecte rrrult rnai rapide gi nrai importante asupra sisternelor" ne rvos central, respirator gi circulator.

de eventualitatea producerii unei otrdviri accidenfale la utilizrrea subslan{clor rov;. 'le de lnunci, instrucriunile de iuc*u vor cuprinde qi rntrsurire pr"', c de prr.,r ajurrr, referitoare la noxele specificc fiectrrui lor'Je lut

. Primul ajutor riu trebuic

str

int6rzie transportarea victimei la serviciul medical.

'

in tinrpul transpcrtului sau agtepllrii acestuia:

-

Urnririti respilaIia 5i daci eslc l'lcccsilr

ci in guri
174

facr:ti icspiril'iic srrr[-la-qurh in caz sau in.jurLrl accstcia sc gitscsc rezirluuri olrlviloalur'corgsirrtr

lls

( trebuie folositi o metodr de respira{ie artificiald alternativd (a se vedea

cap.2).

Clapitolul l9

MU$c^rujil
ci
victima se gisegte in pozilia de recuperare (a se vedea

- Nu aplicali respirafia "gurtr la gur6" ?n intoxicalii au gaze qi vapori.

Dri ANtMALE. iNTEPATURI $l MU$CATURI DE INSECTE

- Asigura{i-vi
cap.5).

l9.l

Muqc5turi de animale

- Prevenili rdniri ulterioare dac6 victima are convrrlsii.

- Acordagi

Mugcdtura unui anirnal provoacd lle o rarri punctiforrrd, fie o distlugere de tesuturi (laceralie). Aceste rhni trebuie considerate intotdeauna periculoase deoarece existd riscul infectlrii lor prin saliva

animalului.

primul ajutor in caz de goc (a se vedr:a cap.4). 19.1.1 Turbarea

l9.l.l.l

Generalitlfi

Este o boald virald mortald atat pentru orn cdt gi pentru animale. Se poate transnrite pt'in mugcdlura unui

anirral turbat, prin rndnuirea unui animal bolnav sau prin contactul direct cu o ranir inl'eclali.
Cdnd se acorcld primul a.iutor unei victime sau c6nd se mdnuieqte un anirnal virl sau rnort trebuie luate toate rnasurile de precau{ie impotriva infectErii. Se curd{h foarte binc nrAinile gi in special atunci cAnd acestea prezintd t[ieturi sau crdpdturi. Daci trebuie atins un anitnal se poarlh rndnusi. l)acd arritnalul poate fi capturat lird riscuri, el trebuie {inut pentru examinare. Dac[ trebuic ttcis, se pdstreazi inlact

capul lrcntru cxantinarc.

Chiar dacl o persoanFi a fost infeclatli cu virusul lrrrbdrii, boala poatc fi irnpicdicatil prin lralitrrtL-tl(
antirabic.

lr.l.l.2 Primul ajutor

Scopul prirnului ajutor este de a reduce c6t mai nrult posibil contaminarea zonei rdnite, a controltt
sdngerarea

li a obtine a.jutor medical. Proceda{i astfel:

sA sangereze,ceea ce o poate curdla intr-o oarecare misurS.'l'rebuie iltsa limitatd sdngerarea puternici (a se vedea cap 8).

- l,SsaJi rana

- Spala{i rana cu slpun antiseptic sau detergent gi cl5tili-o cu apd pe cat de flerbinte suporti victima sau aplica{i o solufie de sare.
-

Aplica{i un pansalnent gi un bandaj gi transportaf i victima la un serviciu rnedical slrecializat.

t16

117

19.1.2 Mugctrtura de garpe veninos (viperi)

I
19.1.2.1 Semne qi simplome

- Dacd acul

a rf,mas infipt in piele, indeplrta{i-l cu atenfie impreund cu sacul de venin atagat, pentru a nu se stoarce accidental otrava in ranA.

t)upi citeva rninute, la locul rlugc[lurii apare o LrmflSturd fbarte dureroasi care se extinde rapid; uncori plaga sc ulcereazh, deta;dndu-se resturi de lesut mortrficate. Corrcorniterrt apar grea16, vdrshturi, dialee, sl6biciune, teanrd;i delir. victirna se uil.tr cruciS, rcspird cu l-rrcutate gi neregulat, apar paralizii, corrvulsii, uneori f-ebrfi gi dacd nu se intervine in24-48 dc org"s.e t, l)'i:ltc pr(xlucc llruilrtca.

- Dacd acul se gAsette in gura victimei, cl[ti1i-i gura cu o solu{ie de bicarbonat de sodiu (o lingurili la I pahar cu ap6) sau dali victimei si sugi o bucati de ghea!.l.

- Dacb victirna prezinti

' j;Al.Z.Z Prinrul ajutor

ftr"

'

f't'
t

unrfldturi irr cavitatea bucald sau urmArith indeaproape. Solicitali ajutor rnedical specializat.

dificultAli de respira{ie, trebuie

Stloprrl printului a.iutor acordat imediat la.locul accidentului este dc a preveni absorblia veninuhli.

19.3 Alte mugctrturi

se gisesc in mlaqtini, iazuri, lacuri $i ape st1titoare. Unele din acestea se hrdnesc cu sdngele animalelor sau oamenilor. Produc o micd leziune a pielii, care poate trece neobservatA pe lnontent. Atunci cdnd lipitoarea s-a fixat, incercdrile de indeptrrtare a acesteia prin forfl s-ar putea sd equeze gi pot mdri pericolul de infeclie.

Lipitorile

Ploccdali astlcl:

- Ageza{i victima contbrtabil 9i sprijinili memtrrul at'ectat; nrigcarea stirnuleazi cilculalia

rdspdndegte otrava mai repede in corp - Calnra{i victinra; frica sau congtienl,izarea pericolului pot.agrava gocul.

9i

Acordati astfel primul ajutor:

- Aplica{i un gilrou deasupra rnugchturii (earoul sir nu tic rnenfinut nrai mult de o ord qi s,i rru tic legat atal (lc slrans, inci{ si disparl pulsul). Din l5 irr i5 rninutc ridica{i gar'oui toi. lr;.li sus e ir c,iiiva crrr. pani irpronpc dc iridircina rnctlbrului.

- indeplrtali lipitoarea prin presdrare de sare pe corpul acesteia, atingerea cu un ac inrogit in foc, un chibrit aprins, o tigarl, ungerea cu petrol, terebentini sau ulei. Nu folosili metode mecanice.
-

Curflali

zona pentru indepdrtarea iritaliei cu o solulie de bicarbonat de sodiu sau arnoniac.

- r\plrca(i glrca{ir local, pe zorra plirgii.

- Aspir"ati toxina din plagd prin sugclc cu conditia ca ccl carc dii prirnul ajutol sri ru aibf, rdrri
pe:

buze sau pe rnucoilsa trr-rcalii sau

tblosili pcntru

aceasta o ventuzl.

- incilzili bolnavul cu phturi, slicle cu apd caldi, pernd clectrici etc.9i dafi-i bduluri indulcilc
gi slrate. - Trarrsporla{i de urgen{[

victirla la un serviciu nredical specializ.at.

19.2

in(eplturi

gi

mugcituri tle insecte

[-a rnajoritatea pcrsoanclor, o mugciturii./intepS{urd de insecttr provoacd nttmai o umflhturd dureroasi clc inro;irea zonei respective gi dc senza{ie de ntincdrirne. l-:r unclc pcrsoallc in[epdturile dc albini sau viespe provoac.l reac{ii alergice grave.

ilrsoliti

Urmarili drrcd apar iritalii 9i umfldturi in jurul ochilor 9i gurii, anrefeli, virsdturi, diticultdli respilalorii. f)acir obscrva{i astfel rle sentnc nu intirzia{i lransportarea victirnei la urr selviciu nredical.
Ai:orda!i primrrl ajutor dupit culn urmeaza:

- Aplica(i pe lanl alcool, o solutie slabd de arnoniac sau o pasti de bicarbonat de sodiu gi apb Bvitali lblosirea alcoolului gi a arnoniacului in zona or:hilor.
t-7q

t7g

Capitolul20

' ARUNCA un obiect plutitor

ACCIDENTE ACVATICE
20.1 inecul inecul constituie o formtr de asfixie, determinat[ de p[trunderea apei in clile aeriene, de un spasm la contactul cu apa sau de fenomene reflexe de oprire a respira{iei gi circulafiei la unele persoane care sar in ap6 de la indllimi mari, intr[ in apl foarte rece sau primesc in aptr lovituri in abdomen sau in cap.
Aceste accidente se complicl llecvent cu alte rf,niri ca fracturi, pl6gi sau hipoterrnie.

o vestd de salvare sau chiar o v0sld pentru a sprijini victima.

spre persoana care se ?neace, utilizdnd o anvelop[ de cauciuc,

. TRAGE la mal persoana care

obiect plutitor

se lneacd cu o fr0nghie sau cu un cablu.

'VASLE$TE

spro pentoana care se ineac[ cu o barcl, o scdndurd pentru surfing sau orice alt
.

iNOatA spre persoana care se ineacl numai dactr egti calificat pentru aga ceva. Numai persoanele antrenate trebuie s6 lncerce sl salveze victimele de la inec.

'

Accidentele acvltice sunt periculoase qi pentru salvatori, care ar putea deveni ei inqiqi victime.

Salvatorii trebuie
ce victima a

si fie antrenafi
scoa$al cu

pentru a incepe urmltoarele proceduri de prim

fost

ajutor,

indat6

fala la suprafafa apei:

20.1.1 Prevenire
Ma.ioritatea accidentelor acvatice apar la inot, scufundare, navigalie etc.

- Restabilifi imediat respiralia. Aceasta este cea mai important! cerinfd a primului ajutor ln caz
de lnec.

Refine{i urmltoarele reguli de prevenire:

Curllafi ciile respiratorii de orice material str{in vizibil 9i, daci respirafia nu
lncepeli respiralia arrificiald prin metode directe.

se reia spontan,

- invepli s[ inota{i gi inota{i numai in zonele sigure sau balizate. Nu inotali singur. - Supraveghea{i pe cei care inoat[ 9i inrprejmui{i zonele de inot.
.- Scufundali-vd ntunai in apa ihrcare va sunt cunoscute: addncimea, fundul 9i curentul de ap6. - Evitafi hiperventilarea pentru a mdri timpul de scufundare, deoarece aceasta poate descreqte nivelul de bioxid de carbon in sdnge. producdnd leqinul.

' Tratati victima ca 9i cum ar avea o leziune a mdduvei spindrii dactr accidentul a survenit in timpul scufund[rii, navigafiei etc. O victim[ care are o teziune a miduvei spinf,rii, este adesea gdsit[ cu fala ?n jos in aph. Trebuie s-o lntoarcefi cu deosebittr grijn cu fala in sus pntru a nu-i rtrsuci coloana vertebrald. Capul gi ceafa victimei trebuie s[ fie sprijinite in cursul asiguririi dispozitivului plutitor (scAnduri spinalI lungd, a se vedea subcap. 9.5.4. ).
ln9epeli 9i menfinefi respirafia artificialA in timp ce persoana este scoastr din apd 9i p6n[ la oblinerea ajutomlui medical.

- Dacd nu sunte{i un bun inotltor $i nu cunoalte}i bine tehnicile de salvare, nu incercafi

salvali o Persoanb care se ineactr.

sE

- indatd ce victima este a{ezattr pe o suprafaftr ferm[, conrolafi circulalia sAngelui pip[ind
pulsul la nivelul arterei carotide. Daci nu existtr puls, lncepefi reanimarea cardio-respiratorie, cu condilia
aceasta (a se vedea cap. 2 9i 3),
sA

- purtati un dispozitiv personal de flotare atunci c6nd naviga{i sau practica{i sporturi pe apd. juciriilor in ca i apei addnci evitali utilizarea saltelelor pneumatice, tuburilor de respiratie sau gonflabile.
- Nu.stali ln picioare ln b6rci mici 9i nu - Evitali utilizarea alcoolului.

fili calificat penfu

v[

apleca[i peste marginile b6rcii.

Respirafla artlliciall sau RCR trebuie administnte continuu p0ntr ce victima este salvatg 9i este predattr asistenfei medicale de specialitate. - Acorda;i primul ajutor pentru hipotermie, dac[ acesta este necesar (a se vedea cap. I 6).

2I).1.2 Primul ajutor primului ajutor dar Salvarea unei victime lnecate depinde de viteza de salvare 9i de acordare a insugi o victimi. salvatorut trebuie str fie prccaug pentru a nu deveni 9i el

- Pentru a scoate apa din stomacul victimei, v8r6fi ambele mtini sub abdomenul acesteia $i ridicali-o (figura 20. I ).

["g"iil"

de bazl

in sitvarea'at h inec sunt simbolizate prin

cuvintele: ARUNCA, TRAGE,

VASLESTE, INOITA.

se instaleazd la cdteva minute de la deconnpresiune, cu o senza{ie de. amor in membrele infcrioare, slibiciune (uncori bolnavul nu se nlni poate {inc. pc picioare), paral tulburlri ale rrrechii irrterne (ame1eli, tulburlri de echilibl'u etc.). in unelr: cazur.i, hrlburl nervoase sub fbnn{ de paralizii grave sunt pc primui plau, in alteie se prr,duc i.iistr.u; i'np,.rrtante ?n urechea internil yi mcilie (put6nd ajunge la surditatc). I,r.r il inffllnit( asr:flenea, h:ibrrrlri osoase, articular.rr, crnLolii, coiaps.

- Formal, ,vtr

De obicei. sernnele descrlse nu apar dec6t necorespunzdtoarc, bnrsc.

in cazul ilr care decompresiunea s-a thcut in conr

20.2.2 Primul a.iutor

Fig. 20.1 Scoaterea apei din stomacul victimei Prirnul ajutor trebuio reslizat prin recor,'rpr!marea inrcdiatfi a bolnavului la o presiune de cei puiin din cea inilial[, timp dc 20 minute la 2 ore, in frrnclie de evolufia sirnprontelor.

20.2 Accidente la scufunderc

Scufundtrtorul este expus in api gi la alte pericolo, legate de varialiite de presiune. Cdnd un scu{imdator (scafandru) coboartr sau urctr itr api el este supus unor varia;ii mari de presiune care acfioneazl asupra 'aerului sau altor gaze incluse ln cavitdlile corpului precum pltrmflnii, urechea medie gi sinusurile. Dacd scufunddtorul are o stare de strntrtate bun[ gi se scufundl cu grij6, atunci organismul se poate adapta la varialiile de presiune.
Dacd scufundtrtorul are sinuzittr sau alte probleme respiratorii sau dacl efectueaztr coborirea/urcarea in mod impropriu, gazele captive se vor contracta ori destinde, productnd diverse leziuni interne.

Rolul salvatolilor in acsste cazuri se va rezuma la supraveghera timp de cel pulin l2 cre r]r decomptitnare (iri acest interval scafandrii sau chesonierii respectivi nu se t/or indeptrrta prca nrul calnr.ra dr: plesiunc) se rnnal6nii imediat orice scmne dr: hoaltr care ar aptrrea.
Dacd nu pute(i str cvalua{i lezlunile apdnrte la scuhrndare, este inrportant totugi uir scufirn<jirtor este suferind gi sd aclionafi adecvat.

s[ v[ da{i seama <i

Un scufundtrtor sufhrind manilbstd unele din urm4toarele semne gi sirnptome . piell pAratd pi iritattr, . spumd sanguinolentX 3au chiar s&r,gc ia gur) gi nas; . dureri nrusculare qi articulare;
. .

dureri severe de din{i;

20.2.1 Semne gi simptome

dificult{fi

de respiragie:

ln

perioada de compreslune (cobor8re

in

necorespunzitoare a cdilor aeriene superioare (inflamafii ale mucoasei nazale, ale sinusurilor, alo faringetui etc.) sau a urechilor, ceea ce poate produce senzafii nephcute, ajung&rd ln unelo caarri la rupturi de timpan, hemoragii etc.

apd), pot apdrea tulburIri determinate de starea

. arnefeali, vlrs{turi, incapacitate de a . paralizie, stare de incongtienp;

vorbi gi a vedea;

Proceda{i astfel; - Calmafi victima. - Acordafi primul ajutor pentru asfixie (a se vedea cap. 2 9i 4). - Acorda{i primul ajutor pentru loc (a se vedea cap.5).

Tulburdrile determinate de decompmlune (urcare la suprafa$) sunt fttsl mult mai grave; ele apar de la c6teva minute p0ntr la 10-15 ore de la decompresiune (ln medie dup6 2,3 ore) 9i imbracl forme de
intensitate variabil[:

- Forma uqoarl cu dureri prelungite osoase gi articulare (ln special la nivelul genunchilor, umlrului, cotului etc.), dureri musculare, mdncdrimi ale pielii care poat prezentamarmor6ri,
pete rogii sau palide, podiuni umflate etc. Fenomenele pot dura 10-15 orc, rareori mai mult gi
se reduc treptat de la sine.

- Ob{ineli ajutor medical specializat.

Partenerii de scufundare, echipamentul de scufundare la spital.
Ei

rezervoarele dc aer trebuie sd insofeasc5 vict

- Forma rredle apare la 30-60 minute dup[ decompresiune, sub forma unei oboseli marcate, tulburtrri de echilibru, ameteli, v8jdiuri ln urechi, dureri violente aMominale, grcfuri, vlrsltgri, uneori colaps; pot aptrrea tulburiri oculare cu urmdri grave.

r83

Cnpitolul2l
TI{ANSPOR',rriL ACCIDENTATI LOR
21.1 Principii gencrale It{ici un sccidentst nu va I trsnsportat inainte de a li adus ln starea de a suporta ln bune condi{ii transportul, adictr inainte dc a fi examinat gi a i se fi Rcordat, efectiv, primul ajutor.

Aqol

A crede cd primul ajutor la locul accidentului lnseamntr evacuarea imediat?t a victinrei

la prima unitate sanitard de pe traseu, esle o mare gregeali.

" Accidenta$i vor fi transportafi nurnai cu autosrnitara (ambulanfa), o intdrziere in sosirea acesteia fiind conrpensati cu prisosinfa de transportul victimei in conclilii de securitate.

PARTEA a III-a TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR

Numai victimelc cu leziuni ugoare, care nu influenfeaztr funcfiile vitale ale organismului pot fi transportate ctr mijloacc improvizate gi numai ln cnndifii excepflonale se poate indica gi transporftrl celor accidentafi gr:rv cu aceste mijloace improvirate. De asemenea, se recurge la nrijloace de transpon "civile", atunci cdnd accident'rl s-a produs in locuri izolate, la mare distanp de staliile de salvare.

'

' in condiliile actuale de organizare gi dotare a serviciilor de urgenF, numai cadrele medico-sanitarc tle speciaiitatc (salvatorii dc gradul I 9i Il) au dreptul sd dispuntr ridicarea gi transportul victimelor de la locul accidentului.

'0 datli cu sosirea autosanitalei, cadrele de specialitatc preiau caz.ul gi perfecteaztr rntrsurik: d,: priniajutor iniliate de salvatoru! (salva'orii) de la locul accidentului. Ei potefectua in conclilii irii,i bui:c reanimaren carCio-iespiratorie, pot trata leziunile asociate etc.
'PAn* la sosiroa ambulanfei, salvatorul (salvatorii) trebuie sd intervintr cu promptitudine, pcntru contbaterea cauzelor 9i consccinlelor accidentului gi pentru prevenirea gi inlllturaiea facbril,lr cle aSfava-re gi apoi str supravegfie.ze starea victirnei. Persoanele care au suferit traumatisme grave nu trcbuie deplasate inainte de sosirea unei persoane calificate, in afara cazurilorin care este absolut necesiir ca aceste persoilne sd fie scoase dintr-o "poziiie sau situa{ie periculoas6", care ar putea agrava consecinlclrr
accidentirii. Faptul cd transportul de la locul accidentului p6nd la spitalul (dispensarul) cel mai apropiat nu constitui ojustificare pentru neglijarea apliclrii rnhsurilqr dr, prim-ajutor la locul accidentului sau ?n tirnpul transportului.
deptrgegte uneori 5-10 minute, nu poate

'

ca nerespectat'ea regulilor de acordare a prirnului ajutor la locul accidentului, nesocotireru necesittriii transportului victimei cu autosanitara 9i neaplicarea tratamentului necesar in ar.ltosanitartr duce, inexorabil, la situalia de a ridlca de la locul accidentului un rlnit in stare de poc, ge n transportn un muribund gi d,e a interna un decedat.

'Ilste dovedit

Momentele cele noai importante nle transportulrri gi anume scoaterea victimei de Ia locul accidnntulli. ridicarea ei de la sol, transportrtl ei, agezarea ei ln pat trebuie execufate in mod diferenfia$, in irrncli.l de circurnstnnfele in care s-a prodrrs rccidentul, de gravitrrtea Ei tiprri lezignilor (v[thm*riior) urovr.,rat,,, cAt gi de nurndrul snlvatorilor prezenfi.

'

'Tehnica de intervenfie pentru tr8nsport trebuie subordonalfi ideii de a nu &g!.avg 9i a nu comnlica vdttrmf,rile produse de accidenl. Inventanrl ieziunilcr nu poate fi exe(utal cor*ct qi iorlplet la icrcul accidetrfului, irr special ln situafia politraurnatirmelorgrave, cf,nd victima se aflh in $tare rJe
inccnStienfX.

Pentru a imobiliza 9i a vertebraltr cervicald (gAtul), rleseori fracturatd irr cursul ar.cirle:rtclr,r rrrtiere, se introduce o stinghie de lernn (scdnduri spinal6 scurtd) intre speteaz.a scarirruirri .j r:,.,;,telc ar:cidentatulrri. litingJlia care se inalftr densuprir capr!l'.li va {i piesa firtr .lt ccre srj lgai,ii r.rr <, 5,rcl11i; dr pfini:b fruntca aceideirtatului (figura 2 1.3i"

col'

Pentru aceasta, mobilizlrea accidentatului va trebui.nstfel er,ecutatd llrrflt segmentul forrnat dln cap-gAt-trunchi-bazin, s[ rtrm$nf, nemlgcaf ca un bloc rtgld. ln acest fel, coasrele rupte nu vor rrjunge s?l pertbreze plAmtnii, vertebrele rupte s[ secfioneze mdduva spin*rii, acciejentatul in com6 s6 se sufirce cri propria-i linrbtr sau cu lichidul de vomtr etc.

' in orice situalie. oricit de grele ar" p6rea circumstanfclo de producere a accidentului qi starea victirnei, salvatorul hcbuie sii acfioneze cu cainr pi si se orienteze asupra acelcr tetrnici de rnapeware a ac$icie ntatului cure sit reducil in marc parte riscurile arnintite.
21.2 Scoutcrea victimei de la locul accidenlulul

Pig.2l

?-

Scoatlrca accidcntatului din oabina rinLri vehicrrl avariat

Fig.2l .3 Imobilizarca accid'lntatuhii lrc

scaunul unu: vt:hicul

A. Accklentat cilzut lntr-un ganf adtnc. in funcfie de addncimea Wntului se vor folosi un lrumdr variabil de chingi precum 9i o pdturtr ori o pdnztr foarte largl 9i iungi care sd poatE cuprinde capul gi
ct.rrpul

viciimci. Acesba vor fi irttroduse

2 1. l ).

pe sub capul, toracele, bazinul gi eventual genunchii victimei,

te

ridicai la suprafafd (figura

capetelc lor rrlmdnAnd instr in afara $anfului. P'.rn8nd treptat chingile in

nsiune, acc,identatul este

vehiculului cste fix, degajarea uccidentatului este bine s6 fie tlcutd astlcl iqcAt "ii scjrtutrezcpcziliriincareaces'ase alltrlnvchicul.,'Jeilectalea(inti;rderna)coloarrei 5i i:qczare:r viciiuri;; irr prizilia alg sigurarr{6, flicbndu-se lir o oarecare distariiS rle vehicr,'iul avar.irt.
,A.lunci c3nd scauttttl

Fenhtl a iriungc ia victimil, la nevoie se taiu carosnia, crr ajutorul untri aparat electric. n\inric nu {.\i{j rnrji p,rliculos deciit ex{rage reir prin tbi [i a acestor ;:cci,lt'rrtl[i.

C' Persoanc sfrivit* sub r*rtile ttrlrti r ehicul. Irr:nfu detlniare se vor foiosi: o coarctl lungfi <jt: -:*tr rrielri (sau crrhti.r d* depanaj), cal e va avea legaf)l la una diri extremit[ti o cuverturf, (piturt saLr irnpt,rrir;abil) gi c6teie curzi Itiai .st;rtrte fhcute Ctn cravafe gi curele lcgate intre elt: gi care vor' fi pctrecut,.: pe sirl., cotpul accidentatulr.ri (cap. umeri, bazin, coapse

si picioare;. A'hi rnulli sahatcri aqezafi de ficcare parte a maginii vor trage, intinzand
corzilc, laut care va ridica accidcntatul clc la in timp ce salvatorul aflat la un cap6t al nraginii,

-f,)i --WI U*----{._)

sol,

Fig.2l. I Scoaterea accidentatului dintr*rn $anf addrrc

obligd exlragereacu maximb vitezL a accidcntatului din magintr" cu riscul e,".ecutdrii unor manevre periculoase gi anume: hernorogln grav:l (daci hcinestara provizorie nu se po&te face, snlvatorul strecurAndu-se in cabinX), srifocRren (prin stril'irca toriv:elui, zdtobrrea i'bfei, bolnav incongtient carc vumiiA.; 9i in fine lncendiul vehitulului

irigdnd Ce extlenritatea lib$rl a cablulu, lung, va introduce sub r:orpul ridicat al accklcntatului, p{tua lega;tr de ceaialtd exlremitate a cabiului. Iteag,;;6nd accidentatul

il. Accidenfat r{nlss ln cabins unui vehicul avarist. Numai trei situalii

pe pdturii sau pe

(iigura

2 1.2).

bolnav. Birie?nfeles, cE pentru uluralea mafievl'eh-rrn magirra. va trebui la |andul ei,

riclicati pe cric (figura
? 1.4).

impemreabil, scoaterea de sub nra5ind se va face nrai ugor, prin tragere, fdrl pericoie pentru

aftrra acestor sitr.ralii, accidentatul trcbuic l{snt pe scaun. in aceasth pozitrie se poate rcaliza i{xt)trilir:arra menrbrr:lor ftacturalc; utilizdnrl unul ilin procedrcld dcscrisc la capitolui r.cspectiv. Cf,nd scaunul csxe dela$abil, este ideal ua victiffa sil fic scoasl uu scaun cri tot, tixdnd-o cle accsta cu cAteva benzi (chingi; trecule pcstc genrinciri, ci:apse gi iorace^
Fig.21 .4. Degajarca victimcior strivitt sub rolile unui vehicul

in

D. Accidentat ctrzut lnlr-un spafiu foarte lngust in care nu poate

pltr(

decdt un singur salvator.

Indilbrent de pozilia in care a cdzut, accidentatul va fi intors gi intins cu fnla in jos (figurrr 2 I .5 a ). $alvalorul il va apuca,si il va tlage cu putere de axile (subsuori), ridic8ndu-l in genunchi, cu toracole

E. Accidentat c{zut lnlr-un canal, tunel lngust

Este. eie asertenea, o ipostazf, in carr: nu poatc intervcni dc:cit un singur snlvator. fjalvatorul sq apro1)lr cu spatele Ce victintil. inaintAnd pe gcnunchi ;i coate. Ajuns la aceesta, n rtrstoarnil la nevoic cu i:r1a iu sus, ii innoadtr pumnii cu un batic sau cu o curea, trecdnclu-i menrbrele superioare asttbl legare,

sprijinit de el (figtrra 2l.5 b).

Salvatorul se lastr in jos, indoind genunchii 9i rlstoalni acr:identatul peste umeril sdi. Mdna dreapt{ a salvatorului este introdus[ infre genunchii accidentatului gi apuctr m8na dreapth a acestuia, in timp ce mdna st6ngtr a salvatorului prinde mdtta stEngtr a accidentatului (figura 21.5 c). iil acest fe l, salvatcntl poate echilibra greutatea accidentatului pe umerii stri.

ca in colier, in jurrrl gdtului sdu. Cu accidentatul astfel agf,fat de gdt, salvatorul va pomi ctrire iepirei din cannl, inointind tot spriiirrit pe coate qi genunchi (figura 2 1.6).

O dat[ ridicat in picioare, saivatorul iqi poate elibera mAna lrri st6ngd, ldsdnd mdna

stdngd a accidentatului str atArne la spatele sdu (al salvatorului), ln tinrp ce cu mena dreaptd apucd m0na dreaptd a accidentatului, care a fost trecut{ pe dup[ gdtul s6u (figura 2 1.5 d). Mdna eliberatd a salvatorului ii va permitc sce$tuio sl se sprijine pentru un zid etc., purtfind mai departe victima ln spinare.

Fig.2 1 .6 Scoaterea accidentatirlui dintr-un cannl ingust

)
t{ra$ot
' Ultimele cioul circumstanfe (D gi Ii) nu respectd principiile de baz6 ale mobilizxr ii politiaunratizafului gi anume fixarca segnrgntelor axiale ale corpu!ni (ca;r-r1,it-torace* bazin) dar reprezinii solufii pentnr situafiile particulare descrise.

escalada la nevoie o scard,

'ln

orice situafie salvatorii tre!:uie sr

rsi grrra secrtlitatea vic',inre i.

clea clovaclii Ei

de

inventivitnte pentru

21.3" Agr,zarea accirlcntatului

I)r cele 'nai rnuitc ori, compietarea manevrek;i de prim-ajutor mcdical

(pansamerrt, hemostaz5, imobilizarea fractur;l:r), clar in special, manevrele dr :canirucre cardio-rr:spiratorie care

pry:\--?"d-?

de'iermind

ie

luarea

mipctrrilor

;{:l-

respiratorii sau ale bltdilcr inirnii. da*I accstca su;tt oprite, sc executd la o oart:care drstanfd fa1tr de locul
accidentului, dupd sccaterea victimei clin fcrcar gi agczarea ei direct pe sol sau pe o brancard[. Pozilia in care victlma va fi agezath, variazi ln firnc{ie de sediul leziunii gi

@n
sy

st&rea generald
(figura 21.? ).

acciclentatului

Fig.2l.5 Scoaterea accidentatului dintr*n spafiu foarte ingust

Fig.2l .7 Pozitrionarr'.i.r vict irnei in firnct(e dc trarrrnaf isnrrri
18fr

flr ri

(
-Bolnavul politraumatizat, insi congtient, va fi lungit pe spate (figura 21.7 a). care a pierdut mult sdnge prin hemoragie extern6 sau internd (prezintf pulsul foarterapid, este palid, ii este sete, are mucoasele 9i buzele foarte paiide) va fi cul(:at pe spate cu corpul inclinat, astfel incdt capul sI se afle rnai jos dec6t restul corpului (figura 2 I .7 b).

llustrafiile din figurile 2'.o....21.

- tehnica de ridicarc

ll

sunt grditoare gi ele sunt prezentate

(figura 2 1.8);

f]rd

comentarii:

- Bolnavul

"in purrte"

- Bolnavul politraumatizat, in stare de incongtienll, mai ales dactr are gi lraumatisnr crirnian, va ti culcat pe o parte, in pozilia de siguranfI (figura 21.7 c) (a se vedea cap. 5). - Bolntrvul cu rlni alc abtlomenului va fi culcat pe spate, cu coapsele flectate (figuia
2 1.7

d).

- in fracturile coloanei vertebrale (a se vedea cap. I I ), alezarea bolnavului pe brrrtd (decubit ventral), cu capul intors intr-o parte, permite indoirea coloanei cu concavitatea cise spate. in aceastd pozi{ie" vertebrelc fracturate nu mai pot sec{iona mdduva.

Fig.21.8 Ridicarea
accidentatului de pe sol - lchnica "in punte"

l 'f:$$;ery.
{ \a rr
a, b, c);

e1

Pozi{ia aceasta nu poatc fi folositd c6nd este 'rorba de fractura coloanei cervicale (oasele g6tului). in accastd situafie, clar gi in alte fracturi de coloantr vertebrald, bolnavul poate fi agezat gi pe rpate. ln aceastl pozi{ie, dacd vertcbrele fiactui'ate se afl6 sub nivelul gStului. se inlnrduce sub spate, acolo unde bolnavul dcclartr cd simte dureri violentc, un sul (pdturd rulatt), care obligd coloana si so curbeze cu concavitatea in spate. \/ictirna, tlacil a fost atrezatd direut pe ,r branciud[, va fi apoi legatd peste torace cu cioud curele care :rc incruciEeaz{, fixdnd picpiui qr umcrii gi cu alte 3-4 leg[turi care fixeaz] baziitul,
r;oap$cle, gamLrcle gi picioar ele.

- tehnica

"salvatorilor alternanfi" (ligura 21.9

Daci estc fractr:rattr coloana vcrtcbralii cervicalfi lglihrl), capul va fi incortjurat pe pift"$ile l;.rteralc Ai .)rettet cu o hain& flcufD sul 5i va fi fi:<at d* brancardi cu incfi o coartii c$ r/a trece
;resir.: li-lttttr:

(figurile

21.'7 e 9i f}.

*in traunratisinele ior.rcicc cu liactui'i utc

r:oasteior, dac& victima nu prezln& tulburlri

respiratorii (sufocarc, cianozfi, agitafie), ea va fi aqezatl pe spate. cu toracele cfit msi stls (ligrrra 2i.7 g ). iar dacil schilcaiLrl uncle din $emneio atnintite, va fi plasatE tct in sceasttr pllm$nul sltuat in irozi'iie, culcat pe partea bolnavA. Astflel, respivrfia ei va fi mult u$drattr, hemitoracele s6natos putdndu-se cxpansiona la rnnximum gi suplini in acest rnod gi pe cel din regiunea traumatizatli (figura 2 i .7 h)'

2tr.4. t?.idicarea accidentatulrri de la sol

in subcaprtolul precedent

au lbst deja desuise pozi{iile in care accidentatul trebuie instalat gi apoi transpoftat cu targa, atunci c8nd victim4 scoasl de la locul accidentului, a fost a$ezatd direct pe targl' ,\ccleagi pozilii trebuie adoptate 9i atunci ctnd accidcntatui este menfinut o perioadE variabild de tirnp la soi, rirnp in care se cornpleteazd manevrele de prim-ajutor gi se agteaptl sosirea amb'ulanfeii.

tn ac,este uttinre situalii, ridicarea accidentaiului de la sol in vederea agezlrii $ale pe brancar<iA kebuie sI se suprrn[ aceleiagi reguli generale, de a nu indoi (flecta) cu nici un chip vreun segment ai corptrlui iaiA de segrnenuli vecin (capul fa{A dc tomt:e qi coloarrfi. membrele fa1tr de corp etc").

Fig.2l ,9 ltrdicarea accidentahriui de pe sol - tehnica "salvatorilor-aifenranti"

l9l

- loililtca 00 ilLllcaru llt ilngura l)(j calg L) por cx(jcutir, u!! )illvalolr (il8ut.t zl. l\r.1. Brancarda va fi acoperitd mai ?ntAi cu o phturh mare, care va ser up6 a$ezarea victimei qi

la invelirea ei (ligura 2l .l l).

2t.13).

' Transportul cu patrJ - . eventual, chiar cinci salvatori este, binelnfeles, mult mai comod, doi salvetori agezdndu'se la capetele tlrgii, iar ceilalfi doi pe p[4ile larerale, cltre mijlocul

ei (hgura

Fig.2

I.

l0 Ridicarea accidentatului dc
pe sol - tehnica

Fig.2 l. I

I Brancardi acoperitd cu pdturi

"ln lingurtr"

'in fracturile capului qi ale coloanei vertebrale se va apiica manevra de rostogolire (a se veclea cap.l l).
2

Fig.2l .l 3 Transportul victimei cu brancarda - 4 salvatori Indiferent de situalia creati, trebuie sa se respecte urmtrtoarele prlnclpii:

1.5.

Transportul accidentafilor

A, Transportul cu brancarda posibil, chiar dacil la prirna vedere starea accidentatului nu pare sd fie ingrijortrtoare. Nenunrdrate elemente (leziuni neobservate, in special rupturile de organe intcrne, durerca, liica, frigul etc.) pot altcra lapid, in tinrpul transportului, starca
este

'

Este preferabil

si fie folosit ori de cdte ori

- Victima va fi

agezat[ intotdeauna cu capul cdtre direcfia de deplasare pentru a putea fr permanent supravegheatb de salvatori;

generald,

inilial bund,

a bolnavului.

- lndifererrt de obstacolele int8lnite in cale, trebuie menfinuta pozifia orizontala

ttrrgii;

Transportul cu brancarda se poate face gi de cftre doui persoane (figura 2 I . I 2); in aceastf, situalie, sal'ratorii trebuie si apuce suplimentar brancarda cu cate u chingi, legatd de barele tdrgii gi trecutd apoi pe dupi gdtul lor. in acest fel, greutatca brancardei se disperseazi mai omogen, ugurdnd transportul iar mersul este mai lin.

'

Mersul trebuie sA fie lin. Pentru ca targa str se balanseze cAt mai pufin, salvatorii din spateie pasul invero fa16 de salvatorii din fap (unii pornesc cu st6ngut, iar ceilalli cu dreptul);

'

tlrgii trebuie s[ faci

- C6nd victima este agibta sau cAnd hansportul se hce pe un teren foarte accidentat, bolnavul trebuie fixat de targd cu 2-3 chingi speciale sau improvizate;
Se prezintA mai

obstacole, cf,nd targa este

jos unele solulii prin care pot fi respectate aceste principii, chiar in situaqia trecerii unor purtatl de doud persoane,

- La urcarea sau.coborarea unei pante, ln func{ie de direc;ia de mers, targa va fi ridicat[ inegal de salvatori pentru a-i pf,stra pozilia orizontalI.
- La escaladarea unui zid sau garrtr, salvatorii aflali ln timpul mersului la capetele tdrgii. c vor depune la sol gi o vor apuca de pr4ile laterale, ia mijlocul ei (figura zi"t+ a;. iarga ridicattr din nou 9i bine echilibrata este intinsi gi sprijinit?l cu barele pd4ii din fafrr cle z*id ({igura 2 I ' l4 b). Cei doi salvatori se deplaseazA spre coada tdrgii, contingfind si o susf ind de

ambele p6rfi.

Fig.2l,l2 Transportul victrmei cu brancarda - 2 salvatori

t[rgii,

Ajungi la capAt, printr-o rnigcare rapida de Fanslafie. unrll rjintre sal,.ratori trece intre bareie
ne care le apucd acunl cu ambele mdini.

192

Pentru cb tehnicile

sunt'.

te simple, ele vor

fi

przentate prin schilele aldturate:

- suslinerca de c{tre o persoand a accidentatului care poate totugi p69i (figura 2 L I 5), sau c6tre doi salvalori (figura 2 1. I 7);

dl

Fig.2l.14 Trecerea brancardei peste un zid

Primul salvator eliberat escaladeaz[ zidul, se plaseaz] lntre barele extremiHlii din fap a tlrgii pe care o trage spre el, restul operafiunii desfdgur$ndu-se ln continuare in acelagi fel, ins[ in sens invers.

- ln cazul trecerii peste un gnnf adsnc gi larg, lucrurile se vor petrece in acelaqi mod, cu singura deosebire c6, in loc s[ fie vorba de escaladarea unui zid, primul salvalor va inha in ganf
duptr ce targa a fost depusi la sol gi va apuca barele din spate ale tArgii suslin&nd-o cu m$inile intinse deasupra capului, pentru a pAstra orizontalitatea ei. Prin aceastd migcare, barele din fap ale ttrrgii vor fi puse pe marginea opus6 a $anfului, cel de-al doilea salvator eliberat trecdnd de pe o margine a ganfului pe cealaltd, pentru a prelua de data aceasta celilalt capdt al t[rgii,

Fig.2 l. 16 Susfinerea gi transportul accidentatului de cdtre un salvator

Fig.Zl.l7 Sus{inerea gi transportul accidentatului de cltre doi salvatori

- sustinerea victimei pe un "scaun" {bcut din impreunarea a 3-4 m6ini

respectiv, captrtul din fa1d. B. Transportul accidentafilor l?lr[ targtr

(figum2l.l8);

, Este obligatoriu

sd $e foloseasci targa atunci

c6nd starea general[ a bolnavului o impune; chiar ?n lipsa unei ttrrgi conven{ionale se poate improviza una, fie din doul bare de lemn pe care se infEqoard una sau doud pdturi prinse apoi cu ace de siguran{I, fie trecdnd aceleagi bare prin rninecile a doux vestoane agezate "in

oglindd" (figura 21.1 5).

W
ffi-.-----*-[F:l

ffiw
Fig.2 l. I 8 Susfinerea-9i transportul accidentatului pe "scaunul" salvatorilor

transportarea

de cltr

singuril

persoan6 a victimei purtatd in spinare 9i sus{inuti cu qiutorul unui "cordon" ?lcut

lhe*
l.l5

dintr-o cuverturt sarr hansportul victimei pc un singur urn{r (permite salvatorului

liberi cu care str se poatA ajuta pentru trecelea unor obstacole) (figura 21.19);
sd aibd o mAnd

Fig.2

Targd imirrovizatd
ig.2 l .19 Suslinerea Ei transportul

"

'fuhriiriir: ric tlanspot't fAr[ tirrgtr sc \ror fiJlosi nurnai atrrnci cAnd starea gercinlli a accidentatului este

acr;identatului cu ajrltorul unui "cordon"

- transportul cu un scaun susfinut pe pArlile laterale (figura 21 .20 a't sau fdcAnd tilrgi (flrgura 21.20 b).

oficiile unci

BIBI,IOGRAFIE
(selectivil)

rutiere' Editura l.Andronescu Ghika $erban, Drbghici loan- Primul ajutor in accidentele

Medical[, Bucureqti,

1983

gi in timpul ransportului, Editura 2.Bejan, L., Gornic, Gh, - Primul ajutor la locul accidentului 1981 Facla, Timigoara,

echipelor de salvare din industria 3.Dumitriu, c. - chidul salvatorului (Materiat in sprijinul Ministerul Industriei Chimice, I 973 chimic4), Medicald, Bucuregti, 1977 4.Firicd Andrei - s6 acordlm corect primul ajutor, Fditura

ab
Fig.2l.20
Susfinerea gi nansportul accidentatului cu ajutorul unui scaun

S.FiricdAndrei-Primulajutorlntraumatisme,EdituraMedicald,Bucuregti,l9T9
de crucc Rogie din Romania 6.Firicd Andrei - Primul ajutor, culegere de lecfii, societatea

?.MeisterHannes,MetschutzerDagmar,schindlerGerhard-EnteHilfe,AUVA'1995
21.6. Alegerea vehiculului de transport 8.Ntrstoiu

Ioan'ABC

-ul primului ajutor, Editura CERF'S' Bucuregti' 1989

'lrebuie evitatd marea greqeald pe care o fac mulli shlvatori care, din dorin{a de a transporta

g.StsinG.,Kunzec.-ErsteHilfe.Aufgaben.Pflichten,VerlagTechnikundlnfbrmation,
Bochunr' 199?.

accidentatul in tirnpul cel mai scurt posibil la o unitate sanitartr competentI, apeleaz[ la primul velricul ce lc ieso in calc.

.l0.AsociafiaMedicaldAmerican[-Primulajutorinurgen|elemedicale,EdituraLIDER'
Bucurogti, 1997
de I'animateur, La ligne prevention, I l.INRS - Sauvetage secr:urisme du Travail - manuel CRAM Bourgogne et Franche-Comtd' 1996

Este preferabil str se "piardl" chiar gi o ortr p0ntr la sosirer unel ambulanfe care potte transporta victima accidentului ln condifii cnrespunztrloare, dec8t ca aceasta sd fie inghesuiti pe

bancheta unui autoturism sau sd fie agezatl in remorca unui camion a cdrei suspensie deterioratil poate s5-i agraveze starea generald !

197