Cuprins

UNITATEAăDEăÎNV AREă1
DEFINI IA,ăOBIECTUL,ăISTORICULăŞIăROLULăPEDOLGIEIăă............... 7
1.1. Defini iaă iăobiectulădeăstudiuăalădiscilpinei
deăPedologieă…………........................................………….. 7
1.2. IstoriculăPedologiei..………………………………………....... 8
1.3.ăFertilitateaăsoluluiă……………………………………………....... 9
1.4. Situa iaăfonduluiăfunciarăalăRomânieiă………………………... 10
1.5.ăFactoriiădeăsolificareă…………………………………….…….ă... 10
1.5.1.ăClimaăcaăfactorădeăsolificareă…………………….………….. 10
1.5.2.ăRolulăorganismelorăvegetaleăşiăanimaleăîn
procesulădeăsolificareă…………………………………….....……........ 11
1.5.3.ăRolulărocilorăînăpedogenez ă…………………….…………... 12
1.5.4.ăReliefulăcaăfactorădeăsolificareă………………….……….….. 13
1.5.5. Rolulăapelorăfreaticeăşiăstagnanteăînă
procesul de solificare. .................................................................. 14
1.5.6.ăTimpulăcaăfactorădeăsolificareă……………………………….. 14
1.5.7.ăRolulăomuluiăînăprocesulădeăsolificare ……………………... 15
UNITATEAăDEăÎNV AREă2
FORMAREAă ŞIă ALC TUIREAă P R IIă MINERALEă Iă ORGANICEă Aă
SOLULUI ....………………………………………………………………........ 17
2.1.ăOrigineaăp r iiămineraleăaăsoluluiă…………………………………ă 17
2.2.ăCompozi iaăchimic ăaăscoar eiăterestreă………………………….ă 18
2.3.ăCompozi iaămineralogic ăaăscoar eiăterestreă……………………ă 18
2.4.ăCompozi iaăpetrografic ăaălitosfereiă……………………………...ă 19
2.5.ăProceseleădeăformareăaăp r iiămineraleăaăsolului.ăProceseleădeă
dezagregareăaămaterieiămineraleă…………………………………………….ă 19
2.6.ăProceseleădeăalterareă………………………………………………ă 21
2.7.ă Produşiiă rezulta iă înă urmaă proceseloră deă dezagregareă şiă
alterare ...................................................................................................... 22
FORMAREAăŞIăALC TUIREAăP R II ORGANICEăAăSOLULUI.ă………. 23
2.8. Surseleăşiăcantit ileădeămaterieăorganic ădinăsolă………………. 23
2.9.ăCompozi iaămaterieiăorganiceădinăsolă………………………........ 24
2.10ăTransformareaăresturilorăorganiceăşiăformareaă
humusuluiăînăsolă................................................................................ 24
2.11.ăPrincipaleleătipuriădeăhumusă…………………………………...... 26
2.12.ăImportan aăhumusuluiădinăsolă…………………………………… 27
UNITATEAăDEăÎNV AREă3
PRINCIPALELEăPROPRIET ILEăFIZICEăALEăSOLULUIă……………..ă 29
3.1. Texturaăsoluluiă……………………………………………………...ă 29
3.2.ăStructuraăsoluluiă……………………………………………………ă 33
3.3.ăDensitateaăsoluluiă………………………………………………….. 36
3.4.Densitateaăaparent ăaăsoluluiă……………………………………... 37
3.5. Porozitateaăsoluluiă…………………………………………………. 37

3
UNITATEAăDEăÎNV AREă4 39
PRINCIPALELEăPROPRIET IăHIDRICEăALEăSOLULUIă………………
4.1. Apa din sol ................................................................................. 39
4.2.ăFor eleăcareăac ioneaz ăasupraăapeiădinăsolă………………........ 40
4.3. Formeleădeăap ădinăsolă……………………………………………. 41
4.4.ăIndiciiăhidrofiziciăaiăsoluluiă…………………………………………. 43
4.5. Permeabilitatea soluluiăpentruăap ă………………………………. 44
4.6.ăPierdereaăapeiădinăsolă……………………………………………... 44
4.7.ăRegimulăhidricăalăsoluluiă………………………………………....... 45
UNITATEAăDEăÎNV AREă5
PRINCIPALELEă PROPRIET Iă DEă AERA IEă Iă TERMICEă ALEă
SOLULUI ………………………………………………………………………. 47
5.1.ăAerulădinăsol.ăCompozi iaăaeruluiădinăsolă………………………… 47
5.2.ăCapacitateaăşiăpermeabilitateaăsoluluiăpentruăaeră…………….... 48
5.3. Regimul aerului din sol .............................................................. 49
5.4.ăImportan aăaeruluiădinăsolă.......................................................... 50
5.5.ăPropriet ileătermiceăaleăsolului. Temperatura soluluiă…………. 50
5.6.ăSurseleădeăînc lzireăşiăc ileădeăpierdereăaăenergieiăcaloriceă… 51
5.7.ăPrincipaleleăpropriet iătermiceăaleăsoluluiă………………………. 51
5.8.ăRegimulătermicăalăsoluluiă………………………………………… 53
5.9.ăImportan aătemperaturiiăsoluluiă…………………………………… 54
UNITATEAăDEăÎNV AREă6
PRINCIPALELEăPROPRIET IăCHIMICEăALEăSOLULUIă…………....... 55
6.1.ăSolu iaăsoluluiă……………………………………………………… 55
6.2.ăColoiziiăsoluluiăşiăpropriet ileălor.ăAlc tuireaămiceleiăcoloidaleă.. 57
6.3.ăIndiciiăceăcaracterizeaz ăcapacitateaădeăschimbăcationică……. 58
6.4.ăReac iaăsolului.ăAciditateaăşiăalcalinitateaăsoluluiă………………. 61
6.5.ăCapacitateaădeătamponareăaăsoluluiă…………………………...... 63
6.6.ăImportan aăreac ieiăsoluluiă………………………………………… 64
UNITATEAăDEăÎNV AREă7
FORMAREAă IăALC TUIREA PROFILULUI DE SOLă………………….. 67
7.1. Propriet iădiagnosticeă…………………………………………….. 67
7.2. Orizonturiădiagnosticeă…………………………………………….. 69
7.3. Profilulădeăsol.ăTipuriădeăprofileă………………………………….... 78
UNITATEAăDEăÎNV AREă8
CLASIFICAREA SOLURILOR DIN ROMÂNIAă…………………………… 81
8.1.ăDenumireaăsoluriloră…………………………………………..……. 81
8.2.ăStructuraăSRTSăă……………………………………………………. 82
8.3.ăStructuraăSRTSălaănivelăsuperioră…………………………………. 83
8.4. StructuraăSRTSălaănivelăinferioră………………………………….. 85
UNITATEAăDEăÎNV ARE 9
CLASA PROTISOLURI ……………………………………………………… 87
9.1.ăLITOSOLă……………………………………………………………. 87
9.2. REGOSOLUL............................................................................. 88
9.3.ăPSAMOSOLă………………………………………………………... 90
9.4.ăALUVIOSOLULă…………………………………………………….. 92
UNITATEAăDEăÎNV AREă10
CLASA CERNISOLURI ……………………………………………………… 95
10.1.ăKASTANOZIOMULă………………………………………………. 95

4
 10.2.ăCERNOZIOMULă………………………………………………….. 98
10.3.ăFAEOZIOMULă……………………………………………………. 102
10.4. RENDZINA............................................................................... 104
UNITATEAăDEăÎNV AREă11
CLASA CAMBISOLURI …………………………………………………….. 107
11.1.ăEUTRICAMBOSOLULă……………………………………………ă 107
11.2.ăDISTRICAMBOSOLULă…………………………………………..ă 109
UNITATEAăDEăÎNV AREă12
CLASA LUVISOLURI ………………………………………………….. 111
12.1.ăPRELUVOSOLULă……………………………………………….. 111
12.2.ăLUVOSOLULă……………………………………………………... 115
UNITATEAăDEăÎNV AREă13
CLASA HIDRISOLURI ………………………………………………………. 119
13.1ăSTAGNOSOLULă………………………………………………….. 119
13.2. GLEIOSOLULă…………………………………………………….. 121
UNITATEAăDEăÎNV AREă14
CLASA SALSODISOLURI ………………………………………………….. 123
14.1.ăSOLONCEACULă…………………………………………………. 123
14.2.ăSOLONE ULă……………………………………………………... 126
Bibliografie …………………………………………………………………… 131

5
6
 UNITATEA DE ÎNV AREă1

DEFINI IA,ăOBIECTUL,ăISTORICULăŞI ROLUL PEDOLGIEI

Cuvinte cheie: sol, fertilitate, fond funciar, solificare, dezagregare,

alterare

Rezumat
Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu formarea, evoluţia,
proprietăţile, clasificarea, răspândirea şi folosirea raţională a solurilor.
Termenul de "pedologie" este de origine greacă, provenind din cuvintele
"pedon" cu înţeles de sol şi "logos" cu înţeles de ştiinţă.
Obiectul de studiu al Pedologiei este solul care este un corp natural.
Prin sol se defineşte corpul istorico-natural specific de la suprafaţa
uscatului format sub influenţa condiţiilor de mediu şi caracterizat prin anumite
proprietăţi, care asigură condiţii prielnice de viaţă pentru organismele
vegetale.
Proprietatea fundamentală a solului este aceea de a asigura condiţii
prielnice pentru dezvoltarea plantelor, constituie o caracteristică esenţială ce-
l deosebeşte net de roca mamă, pe seama căreia s-a format şi poartă
denumirea de fertilitate.
Solurile de la suprafaţa litosferei au apărut ca urmare a acţiunii
îndelungate a unui complex de factori naturali numiţi factori de formare ai
solului, factori pedogenetici sau de solificare. Aceştia acţionează permanent
asupra materiei minerale şi organice prin procese de: dezagregare, alterare,
migrare şi acumulare.

Durata medie de parcurgere aăunit iiădeăstudiuăesteădeă4 ore

1.1. Defini iaă iăobiectulădeăstudiuăalăPedologiei

Pedologia – este ştiinţa care se ocupă cu formarea, evoluţia,
proprietăţile, clasificarea, răspândirea şi folosirea raţională a solurilor.
Obiectul de studiu al Pedologiei îl constituie solul, care este un produs
al mediului natural.
Înă anulă 1881ă V.V.Dokuceaevă puneă bazeleă pedologieiă caă ştiin ă şiă
defineşteăsolulăcaăfiindă“orizontulăexteriorăalărocilorămodificatăpeăcaleănatural ă
deăc treăap ,ăaerăşiădiferiteăorganismeăviiăsauămoarte”.ăUlteriorăacelaşiăautoră
modific ă ă defini iaă soluluiă considerându-lă caă ună rezultată ală interac iuniiă maiă
multor factori naturali: roca generatoare, organismeleă vegetaleă şiă animale,ă
relieful,ăvârstaăregiunii,ăclimaăcuăprincipaleleăsaleăelementeăăcomponente,ăetc.

Solulă esteă ună corpă naturală cuă oă serieă deă însuşiri,ă fizice,ă chimiceă şiă
biologiceă înă continu ă schimbare,ă careă constituieă ună suportă pentruă plant ,ă oă
surs ă deă elementeă nutritiveă şiă ună intermediară prină careă seă aplic ă

7
îngr ş minteleă şiă amendamenteleă (Davidescuă D.ă şiă Velicicaă Davidescu,ă
1992).
Însuşireaă principal ă aă soluluiă esteă aceeaă deă aă fiă mediuă deă via ă ală
planteloră şiă deă aă faceă posibil ă ob inereaă unoră produc iiă vegetale,ă respectivă
capacitateaă acestuiaă deă aă asiguraă creştereaă şiă rodireaă plantelor.ă Aceast ă
calitateăesen ial ăseădatoreaz ăfaptuluiăc ăsolulăesteăunămediuăfizic,ăchimicăşiă
biologicădinamic,ă careă confer ă ună ansambluă deă condi iiă necesareă creşteriiăşiă
dezvolt riiăvegeta ieiănaturaleăşiăcultivate,ăconstituindăcelămaiăprielnicăsuportăală
plantelor,ă spa iuă deă dezvoltareă aă r d cinilor,ă surs ă deă substan eă nutritiveă şiă
ap ăetc.
Aceast ăcapacitateăesteădeterminat ădeăurm toarele caracteristici:
♦ solulăesteăunăcorpăformatăpeăcaleănatural ăde-a lungul timpului, prin
transformareaă p r iiă superioareă aă litosfereiă deă c treă organismeleă vegetaleă şiă
animaleăînăanumiteăcondi iiădeărelief,ăclim ăvegeta ieăetc.;
♦ăsolulăcon ineămaterieăvieă(microăşiămacroăflor ăşiăfaun )ădeăaceeaăînă
elă auă locă proceseă specificeă vie ii:ă asimila ie-dezasimila ie,ă sintez -
descompunere,ăacumulareăşiăeliberareădeăenergie;
♦ă înă solă seă acumuleaz ă humus,ă careă areă oă mareă capacitateă deă
înmagazinareă pentruă ap ă şiă elementeă nutritive,ă peă care le pune treptat la
dispozi iaăplantelor;
♦ă solulă areă oă compozi ieă chimic ă complex ,ă deă aceeaă reprezint ă ună
rezervorăpermanentădeăelementeănutritiveăpentruăplanteăşiăînăacelaşiătimp,ăareă
anumiteă propriet iă specifice:ă capacitateă deă re inereă şiă schimbă ionic,ă reac ie,ă
capacitate de tamponare etc.;
♦ă solulă esteăună corpănaturalăporosă şiăafânat,ă careă con ineă înă interiorulă
luiă ap ă şiă aer,ă permi ândă p trundereaă r d ciniloră planteloră şiă asigurândă
dezvoltarea acestora.
Solurile sunt constituite dintr-o succesiune deăorizonturi,ăcareăprezint ă
oă serieă deă caracteristici:ă texturale,ă mineralogiceă şiă chimiceă întreă orizonturileă
superioareă şiă inferioare,ă diferen iereă careă seă datoreaz ă atâtă proceseloră
pedogeneticeă desf şurateă peă oă perioad ă lung ă deă timp,ă câtă şi/sauă
polistratific riiămaterialelorăparentale.ă

1.2. Istoricul Pedologiei

Fondatorulăpedologieiăcaăştiin ăesteăconsideratăV.V.ăDokuceaev,ăcare,ă
peă cândă eraă profesoră laă Universitateaă dină Petersburg,ă aă studiată solurileă deă
step ădinăRusia,ăcunoscuteăsubănumeleădeăcernoziomuri.ăRezultateleăob inuteă
auăfostăpublicateăînălucrareaă,,Cernoziomulărusesc”ă(1881),ăsus inut ăînă1883ă
caătez ădeădoctorat.
Înă România,ă primeleă însemn riă asupraă soluriloră ne-auă r masă deă laă
Dimitrieă Cantemir,ă careă înă ,,Descriptio Moldaviae" (1716) arat ă c ă
,,p mânturileă Moldoveiă suntă negreă şiă plineă deă silitr ”,ă redândă astfelă
caracteristici importante ale solurilor.
Primulă înv at,ă care,ă înă descrierileă lui,ă seă ocup ă şiă deă solă esteă
agronomul Ion Ionescu de la Brad.
Fondatorulă pedologieiă caă ştiin ă înă araă noastr ă aă fostă G.ă M.ă Murgociă
(1872-1925),ăprofesorădeăgeologieălaăUniversitateaădinăBucureşti,ădinăini iativaă
c ruia,ă înă 1906,ă s-aă înfiin ată Sec iaă deă Agrogeologieă deă peă lâng ă Institutulă
Geologică ală României.ă Înă numeroaseleă saleă c l toriiă peă careă le-a f cută înă

8
Europaă şiă America,ă aă cunoscută diferiteleă concep iiă înă leg tur ă cuă studiulă
solului.ă Leg turileă peă careă le-aă avută cuă pedologiiă ruşiă auă influen ată multă
concep iaăluiăG.ăMăMurgociăînăleg tur ăcuăstudiulăsolului.
Folosindă înă cercetareaă soluluiă concep iaă naturalist ,ă G.M.ă Murgoci,ă
împreun ă cuă colaboratoriiă s iă P.ă Enculescuă şiă E.ă Protopopescu-Pache,
întocmeşte,ă întreă aniiă 1906-1909,ă primaă hart ă aă soluriloră dină araă noastr ,ă
publicat ălaăscaraă1:2ă500ă000,ăînso it ădeăoăschi ăclimatologic .ăÎnă1911,ăG.ă
Murgociă prezint ă şiă oă caracterizareă general ă asupraă zoneloră deă soluriă aleă
României.ăPrinălucr rileăsaleăaăpusăbazeleăpedologieiăgenetice,ănomenclaturiiă
şiăclasific riiăsolurilorădină araănoastr .
Înă 1961ă s-aă înfiin ată Societateaă Na ional ă Român ă pentruă Ştiin aă
Solului,ă(SNRSS)ăînăcareăsuntăgrupa iăto iăceiăcareălucreaz ăînăacestădomeniu.
Înăprezent,ăcercetareaăesteăcoordonat ălaănivelăcentralădeăInstitutulădeă
Cercet riăpentruăPedologieăşiăAgrochimieă(ICPA),ăcareăfunc ioneaz ăînăcadrulă
Academieiă deă Ştiin eă Agricoleă şiă Silviceă (ASAS).ă Laă nivelă deă jude eă
func ioneaz ăOficiileăJude eneădeăStudiiăPedologiceăşiăAgrochimiceă(OJSPA).ă
Toateă sta iunileă deă cercet riă agricoleă auă şiă laboratoareă specializateă pentruă
studiulă solului.ă Preg tireaă specialiştiloră pentruă studiulă soluluiă seă faceă înă
institu iileă deă înv mântă superioră cuă profilă agricol,ă prină disciplineleă deă
pedologie.

1.3. Fertilitatea solului

Fertilitatea - este proprietatea solului de a pune la dispoziţia plantelor
apa şi elementele nutritive în cantităţi suficiente, în vederea creşterii şi
dezvoltării acestora.
Fertilitatea s-a format de-aălungulătimpului,ăprinăacumulareaăprogresiv ă
înă rocaă dezagregat ă şiă alterat ,ă aă elementeloră necesareă vie iiă plantelor.ă Eaă
esteă oă rezultant ă aă stadiuluiă deă dezvoltareă aă solului,ă aă alc tuiriiă şiă
propriet ilorălui,ăaăproceselorăfizico-chimiceăşiăbiochimiceăceăauălocăînăsol.ăEaă
depindeă şiă deă satisfacereaă celorlal iă factoriă deă vegeta ie,ă fiindă oă func ieă aă
sistemului unitar sol – plant ă– atmosfer .
Înă func ieă deă modulă cumă s-a format, fertilitatea este de trei feluri:
natural ,ăcultural ă iăeconomic .
Fertilitatea naturală s-aă formată înă timpulă procesuluiă deă solificareă şiă
depindeădeăcondi iileădeămediuăaleăzoneiărespective.ăEaăs-aăformatăînăcondi iiă
naturale sau nemodificate de om.
Prină luareaă soluriloră înă cultur ,ă omulă aă urm rită s ă ob in ă produc iiă
vegetaleă dină ceă înă ceă maiă mariă şiă deă bun ă calitate,ă intervenindă prină
mecanizare,ă îngr ş minte,ă iriga ii,ă lucr riă ameliorative.ă Fertilitateaă peă careă oă
primeşteă solulă înă urmaă interven ieiă omuluiă poart ă denumireaă deă fertilitateă
cultural ăsauăartificial .
Fertilitatea culturală depindeă deă fertilitateaă natural ă aă solurilor,ă
suprapunându-seăpesteăaceasta.ăInterven iaăra ional ăaăomuluiăasupraăsoluluiă
determin ă creştereaă capacit iiă productiveă aă acestuia,ă îns ă suntă şiă cazuriă
cândăinterven iaănecorespunz toareăduceălaăsc dereaăfertilit iiăsolului.
Întrucâtăînămomentulăcândăterenurileăsuntăluateăînăcultur ănuămaiăesteă
cuă putin ă s ă delimit mă exactă efectulă interven ieiă naturiiă şiă aă omuluiă înă
formarea fertilit ii,ă rezultatulă ac iuniiă comuneă determin ă formareaă fertilităţii
economice.

9
 Fertilitateaă soluluiă esteă deciă oă proprietateă dinamic ,ă careă depindeă peă
lâng ăînsuşirileăsoluluiăşiădeăcondi iileădeămediuăşiădeăstadiulădeădezvoltareăală
ştiin eiă şiă tehnicii.ă Prină practicareaă uneiă agriculturiă corespunz toareă
(ştiin ifice),ă capacitateaă productiv ă aă soluriloră creşteă continuu,ă iară produc iileă
ob inuteăvorăfiădinăceăînăceămaiămariăşiădeăoămaiăbun ăcalitate.

1.4. Situa iaăfonduluiăfunciarăalăRomâniei

Din datele publicateă deă Ministerulă Agriculturiiă şiă Alimenta iei,ă aă reie ită
faptulă c ă fondulăfunciară ală Românieiă esteă deă 23.839.071ă ha.ă Dac ă raport mă
acesteă suprafe eă laă num rulă deă locuitori,ă rezult ă c ,ă înă România,ă fiec ruiă
locuitorăîiărevineă0,65ăhaăterenăagricolăşiă0,41ăhaăterenăarabil,ăsituându-ne din
acestăpunctădeăvedereăprintreăprimeleă riiădinăEuropaăcuăînc rc turaăceaămaiă
mare.
Înă urmaă analizeloră efectuateă deă institu iileă deă specialitate,ă precumă
I.G.F.C.O.TăşiăI.C.P.A.,ălaăscar ămic ,ăaărezultatăc ăterenulăarabil este afectat
deăproceseleădeădegradareăînăprocentădeă50ș,ăp şunileăşiăfâne eleă66ș,ăiară
planta iileădeăviiăşiăpomiăîntreă50-70ș;ădeăaceea,ăînăprezentăprincipalaăsarcin ă
înă folosireaă fonduluiă funciară oă reprezint ă luareaă celoră maiă importanteă şiă
radicaleăm suriăpentruăconservareaăactualelorăsuprafe eăagricoleăînăvedereaă
men ineriiăşiăcreşteriiăpoten ialuluiălorăproductiv.

1.5. Factorii de solificare

Formareaăsolurilorăapareăcaărezultatăalăinterac iuniiăcomplexeăaătuturoră
factorilorăceăauălocăîntreăparteaăsuperioar ăaălitosfereiăcuăbiosfera,ăatmosferaă
şiăhidrosfera.ăUnărolăimportantăînăprocesulădeăsolificareăîlăauăurm toriiăfactoriă
pedogenetici:ă clima,ă organismeleă (vegetaleă şiă animale),ă roca,ă relieful,ă apaă
freatic ăşiăstagnant ,ătimpulăşiăactivitateaăproductiv ăaăomului

1.5.1. Clima ca factor de solificare

Clima, cu principalele sale elemente componente (temperaturi,
precipita ii,ă vânt)ă ac ioneaz ă chiară dină primeleă fazeă aleă solific rii.ă Astfel,ă înă
func ieă deă clim ă proceseleă deă dezagregareă şiă alterareă au locă cuă intensit iă
diferiteă peă teritoriulă riiă noastreă şiă peă suprafa aă globului.ă Deă condi iileă deă
clim ă depindeă naturaă vegeta iei,ă formareaă şiă alc tuireaă p r iiă organiceă aă
solului,ăcircuitulăbiologicăalăsubstan elorănutritive.
Apaă dină precipita iiă determin ă sp lareaă diferiteloră substan eă înă
adâncime.ă Înă zoneleă cuă precipita iiă multe,ă sensulă deă mişcareă ală apeiă esteă
predominantă descendent,ă determinândă oă sp lareă intens ă aă s ruriloră şiă
substan eloră coloidale,ă deă laă suprafa ă spreă adâncime.ă Înă zoneleă aride,ă
sp lareaă înă adâncimeă aă substan eloră seă faceă înă m sur ă maiă mic ,ă acesteaă
r mânândădeăobiceiăînăparteăsuperioar ăaăprofiluluiădeăsol.
Temperaturaă esteă ună altă componentă ală climeiă careă influen eaz ă
proceseleă deă solificare.ă Înă zoneleă cuă temperaturiă ridicate,ă resturile organice
seădescompunărepedeăiarăînăceleăreciămateriaăorganic ăseădescompuneălent.
Învelişulădeăsolădeălaăsuprafa aăglobuluiăp mântesc,ăprivităînăansamblulă
s u,ă seă afl ă într-ună strânsă paralelismă cuă caractereleă generaleă aleă climei.ă
Paralelismul dintre clim ăşiăsolăsauămaiăalesădintreăclim ,ăvegeta ieăşiăsolăseă
constat ă şiă peă teritoriiă maiă restrânse.ă Dac ă neă referimă laă araă noastr ,ă înă
zoneleămaiăpu inăumedeăcreşteăoăvegeta ieăierboas ădeăstep ,ăiarăsolurileăceă

10
seă formeaz ă voră fiă deă tipulă kastanoziomurilor, a cernoziomurilor, soluri slab
levigate;ăînăzoneleăcuăprecipita iiămaiăridicate,ăvegeta iaăesteădeăsilvostep ,ăiară
solurileărezultateăvorăaveaăprofilulămaiăbineăconturatăşiăuşorăeluviatădeăs rurileă
solubile,ăfiindădeătipulăcernoziomuluiăcambic;ăînăzoneleăumedeăvegeta iaăesteă
predominantă lemnoas ,ă iară solurileă rezultateă voră fiă evidentă levigateă şiă
debazificate, cum sunt luvosolurile.
Vântulădeăasemeneaăintensific ăevapo-transpira ia,ăfavorizândăcurentulă
deă ap ă ascendent.ă Prină mişcareaă aeruluiă deă laă suprafa aă p mântuluiă seă
intensific ăprocesulădeăprimenireăaăaeruluiădinăsol,ăcontribuindălaăcreareaăunoră
condi iiăfavorabileăpentruădezvoltareaăorganismelor,ăcareăauăunărolăimportantă
înă circuitulă materiei.ă Vântulă ac ioneaz ă înă procesulă deă solificareă şiă prină
ac iuneaădeăroadere,ătransportăşiăsedimentare.
Întreă clim ,ă vegeta ieă şiă solă exist ă oă strâns ă leg tur ,ă Cernescuă şiă
Chiri au folosit indicele de ariditate anual ,,de Martonne” notat cu Iar, care
P
T  10
seăexprim ăprinărela ia: Iar =
unde: P – precipita iiămediiăanuale,ăînămm;
T – temperaturiămediiăanuale,ăînăgradeăCelsius;
10 – esteă ună coeficientă careă seă adaug ă pentruă aă ob ineă valoriă
corespunz toareă înă cazulă temperaturiloră careă tindă spreă 0°Că sauă auă valoriă
negative.
Cuă cât Iar areă valoriă maiă mari,ă cuă atâtă climaă esteă maiă umed (Iar mai
miciădeă24ăcorespundăsolurilorădinăzonaădeăstep ;ă25-30 corespund solurilor
dinăzonaădeăsilvostep ;ă30-35ăcorespundăsolurilorădinăzonaăcolinar ăşiăceaăaă
dealurilor; 35-45 corespund zonei forestiereăumede,ăfavorabil ăproceselorădeă
debazificare, levigare, podzolire etc.

1.5.2.ă Rolulă organismeloră vegetaleă şiă animaleă înă procesulă deă

solificare
Unulă dintreă ceiă maiă importan iă factoriă careă exercit ă influen ă asupraă
procesuluiădeăpedogenez ăîlăconstituie organismele vii.
Factorulă biologic,ă reprezentată prină totalitateaă vie uitoarelor,ă planteă şiă
animale,ă îndeplineşteă celă maiă importantă rolă înă formareaă solului,ă solificareaă
fiindă înă con inutulă s uă ună procesă deă natur ă biologic .ă Factorulă biologică esteă
acela careă determin ă nuă numaiă re inereaă şiă acumulareaă substan eloră
necesareă plantelor,ă ciă şiă formareaă propriu-zis ă aă soluriloră şiă aă diferiteloră
propriet iăceăleăcaracterizeaz .ă
Dintreă componen iiă factoruluiă biologic,ă vegeta iaă prină cantitateaă deă
materie organic ă subteran ă şiă aerian ,ă prină compozi iaă chimic ă şiămodulă deă
descompunere,ă determin ă orientarea,ă intensitateaă solific riiă şiă diversificareaă
învelişuluiă deă solă peă zoneă geograficeă şiă peă teritoriiă maiă restrânse.ă Dac ă neă
referimă laă teritoriulă ă riiă noastre,ă se poate chiar vorbi despre un paralelism
întreăzoneleădeăvegeta ieăşiăceleădeăsol.
Înă araănoastr ăseăseparaăpatruăzoneădeăvegeta ie,ăcareăseăsubîmpartă
peăsubzone.ăAcestorăzoneăşiăsubzoneădeăvegeta ieăleăcorespundădiferiteătipuriă
şiăsubtipuriădeăsol.ăDeăexemplu,ăfâne eiăstepei,ăîiăcorespundăkastanoziomurileă
şiăcernoziomurileă cuădiferiteă subtipuri,ă variet iă etc.;ă silvostepei,ă îiăcorespundă
cernoziomurileă cambiceă şiă celeă argice;ă p duriloră deă stejară înă amestec,ă îiă
corespundă preluvosolurile;ă p duriloră deă fagă şiă amestec,ă îiă corespundă
11
luvosolurileă şiă plansolurile;ă diferiteloră tipuriă deă p duriă deă r şinoase,ă îiă
corespundă districambosolurileă iară zoneiă alpine,ă îiă corespundă humosiosolurileă
iăpodzolurile.
Procesulă deă solificareă esteă multă diversificată deă forma iileă vegetale:
ierboase,ălemnoaseăşiămuşchi.
Vegeta iaă ierboas ă las ă înă solă oă cantitateă mareă deă materieă organic ă
moart ,ăprovenit ămaiăalesădinăr d cini.ăResturileăorganiceăierboaseădepuseă
anuală înă sol,ă suntă distribuiteă pân ă laă adâncimiă deă pesteă 1ă m,ă dară ceaă maiă
mareă cantitateă seă acumuleaz ă înă primiiă 40-50 cm. Pe seama acestora se
formeaz ămultăhumusăşiădeăbun ăcalitate.ă
Vegeta iaălemnoas ălas ălaăsuprafa aăsoluluiăcantitateaăceaămaiămareă
deă resturiă organiceă şiă multă maiă pu ineă înă masaă solului.ă Dină aceast ă cauz ă
humusulărezultatăseăacumuleaz ăîntr-un orizont scurt, de 10-20 cm, sub care
procentul de humus scade brusc. Humusul rezultat este calitativ inferior, fiind
dominată deă aciziiă fulvici.ă Vegeta iaă lemnoas ă contribuieă laă diversificareaă
procesului de solificare, înă func ieă deă cantitateaă şiă calitateaă resturiloră
organice.ă Astfel,ă p durileă deă foioase,ă formateă dină amestecă deă stejar,ă ar ar,ă
carpen,ă tei,ă frasină etc.ă voră determinaă oă bioacumulareă maiă intens ă şiă calitativă
maiăbun ăfa ădeăp durileădeăfagăsauădeăconifere.ă
Al turiă deă vegeta iaă superioar ă şiă inferioar ,ă oă influen ă mareă asupraă
pedogenezeiă oă exercit ă reprezentan iiă numeroşiă aiă fauneiă dină solă –
nevertebrateăşiăvertebrateă– careăpopuleaz ădiferiteleăorizonturiăaleăsoluluiăşiă
tr iescăpeăsuprafa aăsa.
Oă ac iuneă foarteă intens ă asupraă soluluiă oă auă râmele.ă Prină activitateaă
acestoraăînăsolăseăacumuleaz ăcompuşiăbiochimiciăspecifici,ăneproduşiădeăniciă
unăaltăagentădinănatur .ăAnual,ăprinăintestinulălor,ătrecădeălaă50ălaă600ătoneădeă
p mântă fin.ă Ună rolă similară îlă auă şiă numeroaseă insecte,ă larveleă lor,ă precumă şiă
alte animale din sol.
Microorganismeleă dină sol,ă îndeplinescă oă serieă deă func iiă importanteă şiă
diverse,ă prină transformareaă substan elorăşiăenergieiă înă procesulădeă solificareă
iă anume:ă transformareaă substan eloră organice;ă formareaă diferiteloră s ruriă
simpleă dină combina iileă mineraleă şiă organiceă dină sol;ă particip ă laă
descompunereaă şiă neoformareaă mineraleloră dină solă şiă laă migrareaă şiă
acumulareaăproduşilorădeăpedogenez .ăDeăac iuneaămicroorganismelorăsuntă
strânsă legateă desf şurareaă şiă naturaă proceseloră biochimice,ă nutritive,ă oxido-
reduc toare,ădeăaera ieăaăsolului,ăcondi iileădeăreac ieăalcalino-acide, etc.
Înă timpă ceă planteleă superioareă apară caă principală produc toră ală maseiă
biologice, microorganismele au rolul de a descompuneăsubstan eleăorganice.ă
Fiec ruiă tipă deă solă îiă esteă proprieă oă distribuireă specific ă peă profilă aă
microorgansimelor.
Înăconcluzie,ăseăpoateăafirmaăc ăîntregulăbiosăalăsoluluiăseăg seşteăîntr-
oăstrâns ăleg tur ăcuălegit ileăecologico-geografice ale distribuirii solurilor pe
suprafa aă Globuluiă P mântescă şiă reflect ă rela iileă reciproceă careă apară întreă
factoriiăorganiciăşiăceilal iăfactoriăaiăpedogenezei.

1.5.3.ăRolulărocilorăînăpedogenez
Materiaăprim ămineral ,ădinătransformareaăc reiaăaărezultatăsolul,ăeste
cunoscut ăsubădenumireaădeăroc ăparental ăsauăroc ămam .

12
 Dac ă seă iaă înă considerareă naturaă petrografic ,ă rocileă generatoareă deă
solăseăîmpartăînădou ăgrupeămari:ărociăparentaleăşiămaterialeăparentale.ă
Rocile parentale - sunt compacte, cu duritate mare, fiindă înă general,ă
greuă solificabile.ă Înă categoriaă rociloră parentaleă facă parte:ă rocileă eruptive,ă
metamorficeă şiă uneleă rociă sedimentare,ă precumă calcareleă compacteă şiă
gresiile.
Materialele parentale - suntăreprezentateăprinărociăafânate,ăporoaseăşiă
maiă uşoră solificabile cum ar fi: loessurile, materialele loessoide, depozitele
aluviale, nisipurile etc.
Înăsoluri,ărocaăsauămaterialulăparentalăîncepeăacoloăundeăfactorulăbiotică
nuă maiă intervine,ă respectivă laă adâncimeaă laă careă influen aă organismeloră viiă
(microorgansime,ăr d cini,ăresturiădeăanimale)ădispare.ă
Rocaăparental ăareăunărolăimportantă iăînăformareaăstructuriiăînveli uluiă
deă soluri.ă Astfel,ă laă ună materială parentală uniformă seă constat ă oă mareă
uniformitateă aă înveli uluiă deă soluri.ă Înă condi iileă unuiă amestecă de roci
parentale,ă cuă formeă deă reliefă variate,ă seă remarc ă oă mareă mezoă iă
microcomplexitateăaăînveli uluiădeăsoluriă iăaăvegeta iei.
Compozi iaăchimic ăaărocilorăseăreflect ăînăcompozi iaăplantelorăşiăprină
aceastaă înă calitateaă materieiă organiceă moarteă dină sol,ă careă laă rândulă eiă
influen eaz ă compozi iaă humusului.ă Dină celeă relatateă reieseă c ă rocaă poateă
imprimaă soluluiă uneleă însuşiriă specifice.ă Cuă toateă acestea,ă influen aă rociiă
generatoareădeăsolăesteăsubordonat ăaltorăfactori,ăhot râtoareăfiindăinfluen aă
factorului bioclimatic.

1.5.4. Relieful ca factor de solificare

Relieful,ă reprezint ă înă solificare,ă spa iulă înă cadrulă c ruiaă seă manifest ă
formareaă iă evolu iaă solului.ă Reliefulă ac ioneaz ă înă procesulă deă formareă iă
reparti ieă aă soluriloră maiă alesă prină influen aă peă careă oă exercit ă asupraă
celorlalteăcondi iiădeăsolificare,ăînăspecialăasupraăclimeiă iăvegeta iei.
Reliefulă foarteă complexă dină araă noastr ,ă reprezentată prină câmpii,ă
dealuri,ă podi uri,ă piemonturiă iă mun i,ă determin ă climateă foarteă diferite,ă careă
condi ioneaz ă existen aă uneiăvegeta iiă deă step ,ă deă silvostep ,ă deă p dureă iă
deă paji tiă alpine.ă Varia iaă climeiă iă aă vegeta ieiă înă func ieă deă reliefă determin ă
formareaă unorăsoluriă diferite,ă înă generalădispuseă altitudinal.ă Seă consider ă c ă
exist ăoăstrâns ăleg tur întreăînveli ulădeăsoluriă iăcondi iileădeărelief.ă
Înă practicaă pedologic ă deă teren,ă s-auă stabilită urm toareleă tipuriă deă
relief:
- macrorelieful, care cuprinde cele mai reprezentative forme de relief
careădetermin ăaspectulăglobalăalăunuiăteritoriu:ămun i,ăpodi uriă iăcâmpii;
- mezorelieful, careăseărefer ălaăformeădeăreliefădeădimensiuniămediiă iă
anume:ăcoline,ădealuri,ăvâlcele,ăv i,ăterase;
- microrelieful,ă esteă determinată deă formeă miciă deă relief,ă cuă suprafe eă
mici,ă cuă oscila iiă deă în l imeă deă circaă 1ă m iă anume:ă movili e,ă depresiuni,ă
crovuri.
Reliefulă ac ioneaz ă înă procesulă deă formareă şiă evolu ieă aă soluriloră atâtă
direct,ă maiă alesă înă zoneleă accidentate,ă câtă şiă indirect.ă Ac iuneaă indirect ă seă
manifest ăprinăinfluen aăpeăcareăoăexercit ăasupraăclimei,ăvegeta ieiăşiărocilor,ă
iarădirect ăprinăînclinareaăşiăexpozi iaăformelorăsale.

13
 Înă araă noastr ,ă procesulă deă formareă şiă r spândireă aă soluriloră esteă
influen atăşiădeăsuccesiuneaăzonelorăaltitudinale,ădeăclim ăşiădeăvegeta ie.ăCaă
urmare,ă seă poateă afirmaă c ă solurileă dină araă noastr ă prezint ă oă zonalitateă
altitudinal .
Înă concluzie,ă seă poateă subliniaă c ă întreă solă şiă reliefă exist ă oă strâns ă
dependen .ă Înă generală oriceă schimbareă aă formeloră deă reliefă determin ă
modific riă şiă înă evolu iaă şiă profunzimeaă solului.ă Pornind de la aceste
considerente,ă cuă ocaziaă studieriiă şiă cercet riiă solurilor,ă trebuieă s ă seă deaă
aten ieălucr rilorădeădelimitareăşiăcaracterizareăaăunit ilorădeărelief.

1.5.5. Rolulăapelorăfreaticeăşiăstagnanteăînăprocesulădeăsolificare
Apa, ca factor pedogenetic,ă ac ioneaz ă prină umezireaă normal ă aă
soluluiăsubăinfluen aăprecipita iilorăatmosfericeăsauăprinăsupraumezire,ădatorit ă
prezen eiăunuiăstratăacviferălaămic ăadâncime,ăsauăaăpermeabilit iiăreduseăaă
solului,ăcareăprovoac ăstagnareaătemporar ăaăapei.
Înă condi iiă normale,ă solurileă seă formeaz ă şiă evolueaz ă subă influen aă
cantit iiă deă precipita iiă atmosferice,ă caracteristiceă fiec reiă zoneă naturale.ă Înă
uneleă cazuriă îns ,ă formareaă soluriloră st ă subă influen aă unuiă excesă deă ap ă
pluvial ă(deăsuprafa )ăsauăfreatic ă(deăadâncime).
Apeleăstagnanteădeăsuprafa ăaparăînămodăfrecventăînăzoneleăumede,ă
peă terenurileă plane,ă cuă drenajulă externă slabă şiă cuă permeabilitateă redus ă laă
suprafa ă sauă deă laă mijloculă profilului,ă datorit ă unuiă orizontă argică greuă
permeabil sau se mai potă formaă şiă peă terenurileă depresionare,ă caă urmareă aă
scurgeriiăapelorădeăpeăterenurileădinăjur.ăDatorit ăacestorăsitua ii,ăapaăr mâneă
înă excesă laă suprafa ă sauă aproapeă deă suprafa aă solurilor,ă influen ândă
formarea lor.
Al turiă deă apeleă deă suprafa ă sauă independentă deă acestea,ă înă uneleă
cazuri,ă ac ioneaz ă iă apeleă freatice,ă careă potă influen aă formareaă şiă evolu iaă
solurilor.ă Apeleă freaticeă rezult ă dină apeleă gravita ionale,ă careă seă infiltreaz ă
pân ă întâlnescă ună strată impermeabil,ă deasupraă c ruiaă seă acumuleaz ă şi
formeaz ăunăstratăacviferădeădiferiteăgrosimi.ăApaăfreatic ăac ioneaz ăînămodă
diferită înă formareaă iă evolu iaă solurilor,ă înă func ieă deă zonaă climatic ,ă deă
adâncimeaălaăcareăseăg se teă iădeăintensitateaă iănaturaămineraliz riiăei.
Umiditatea devine favorabil ă pentruă solă şiă planteă cândă apeleă freaticeă
suntăsituateălaăadâncimiăsubcriticeăcuprinseăîntreă3,5ă– 5,0ăm,ăînătimpăceăapaă
provenit ădinăprecipita iiănuădep şeşteăcapacitateaădeăcâmp.

1.5.6. Timpul ca factor de solificare

No iuneaă deă timpă seă refer ă laă durata proceselor de solificare, iar
consecin aă influen eiă timpuluiă esteă evolu iaă diferit ă aă tipuriloră deă soluri.ă
Analizat sub acest aspect, procesul de solificare apare ca un proces lent, de
lung ădurat ,ăceăseărealizeaz ăpeăparcursulăaăsuteăşiămiiădeăani, fapt pentru
careătrebuieăs ăfieăconsideratăcaăunăprocesăistoric.
Solificareaă începeă dină momentulă înă careă rocileă ajungă înă contactă cuă
ansamblulă factoriloră deă pedogenez ă şiă înă specială dină momentulă apari ieiă şiă
instal riiăfactoruluiă biologică înă totalitateaă sa.ă Caă urmare,ă seă poateă afirma,ă c ă
roca,ă seă transform ă înă solă numaiă dină momentulă acumul riiă primeloră cantit iă
deămaterieăorganic ăşiăhumus.ă

14
 Durataă procesuluiă deă solificareă esteă cunoscut ă subă denumireaă deă
„vârstaăsolurilor”.ăCaăurmare,ălaăsoluri,ăîntâlnimă o vârstă absolută şiăoăvârstă
relativă.
Vârsta absolută - esteă calculat ă dină momentulă eliber riiă teritoriuluiă
considerată deă subă influen aă ghe ariloră sauă aă apeloră şiă esteă determinat ă deă
durataăprocesuluiădeăpedogenez .ă
Vârsta relativă - intervine atunci cândăaparăstadiiădiferiteădeăevolu ieăaă
unorăsoluri,ăfa ădeărestulăsolurilorădinăjur.
Dup ă vârstaă lor,ă solurileă potă s ă fieă grupateă în:ă soluriă actuale,ă
paleosoluriăsauămoşteniteăşiăfosile.
Solurileăactuale,ăsuntăsolurileăcareăseăformeaz ăînăactualeleăcondi iiădeă
mediu, sau care s-auăformatăînăcondi iiăfoarteăapropiateădeăceleăexistenteăînă
prezent.ăAceast ăgrup ădeăsoluriăseăsubîmparteăîn:ăsoluriăactualeăneevoluateă
sauă slabă evoluateă (cumă suntă aluviosolurile,ă litosolurile,ă regosolurile)ă şiă soluriă
actuale evoluate sau mature (cernoziomurile, kastanoziomurile,
faeoziomurile).ă Înă ceă prive teă solurileă mature,ă putemă spuneă c ă auă ajunsă cuă
evolu iaălorălaăstadiulăclimax,ărespectivăpropriet ileăsolurilorăsuntăînăechilibruă
cuăcondi iileămediuluiăînconjur tor.

1.5.7. Rolulăomuluiăînăprocesulădeăsolificare
Omul,ăprinăactivitateăsaăproductiv ăpoateăîndepliniăunărolăimportantăînă
evolu iaă soluriloră şiă p strareaă sauă pierdereaă fertilit iiă lor.ă Influen aă activit iiă
omuluiăasupraăform riiăsolurilor,ă s-a conturat din momentulăînă careă acestaăaă
începută s ă des eleneasc ă pajiştileă şiă s ă defrişezeă p durile,ă pentruă aă cultivaă
terenurile respective cu plante agricole.
De-aă lungulă timpului,ă aceast ă influen ă s-a manifestat sub diferite
formeă şiă cuă intensit iă diferite,ă contribuindă în toate cazurile la perturbarea
condi iilorănaturaleădeăsolificare,ădarăînăuneleăcazuriăşiălaăîmbun t ireaălor.
Prină defrişareaă p durilor,ă seă modific ă radicală modulă deă primire,ă
acumulareăşiăp strareăaăumezelii,ăaăc lduriiăşiăluminii,ălaăsuprafa ăşiăînămasa
solului.ăDefrişareaăp durilorădeăpeăterenurileăînăpant ,ăînămajoritateaăcazuriloră
aăfavorizatădeclanşareaăşiăextindereaăproceselorădeăeroziune.ăÎnăacelaşiătimpă
îns ,ăînlocuireaăvegeta ieiălemnoaseăcuăvegeta ieăierboas ăatrageădup ăsineă
intensificarea proceseloră deă bioacumulare,ă fa ă deă solurileă r maseă subă
p dure,ăiarăcalitateaăhumusuluiărezultatăseăîmbun t eşteăsemnificativ.ă
Des elenireaă pajiştiloră dină zoneleă deă step ă şiă silvostep ă şiă cultivareaă
terenuriloră cuă planteă anuale,ă determin ă oă reducereă pronun at ă aă proceseloră
deă bioacumulareă şi,ă caă urmare,ă oă sc dereă aă procentuluiă deă humus.ă Acestă
lucruă esteă generată deă întrerupereaă aportuluiă continuuă deă materieă organic .ă
Solurileăcultivateăfiindăaprovizionateăcuămaterieăorganic ăcalitativăinferioar ,ăînă
mod neregulatăşiăînăcantit iămaiămici.
Celeă maiă importanteă modific riă înă evolu iaă natural ă aă soluriloră auă fostă
determinateă deă activitateaă productiv ă aă omului.ă Deă celeă maiă multeă ori,ă
preg tireaă şiă cultivareaă cuă diferiteă planteă agricole,ă areă ună efectă bună pentruă
formareaăsolurilorăşiăaăfertilit iiălor,ădarăsuntă iăcazuriăcând,ăprinăactivitateaăsaă
nera ional ,ăomulădetermin ăşiăefecteănegativeăasupraăsolurilor.
Modific riă importanteă aleă procesuluiă deă solificareă şiă aleă propriet iloră
soluriloră apară şiă subă influen aă lucr riloră deă îmbun t iriă funciareă şiă înă primulă
rândăalăiriga iilorăşiădesec rilor.ăPrinăirig riăseăasigur ănecesarulădeăap ăpentruă

15
planteă şiă seă îmbun t eşteă regimulă hidrică ală soluriloră dină zoneleă secetoase.ă
Suntă îns ă situa iiă cândă lucr rileă deă iriga iiă nera ională conceputeă şiă aplicate,ă
determin ă proceseă deă levigare,ă deă salinizareă secundar ă şiă deă gleizare.ă
Lucr rileă deă desecareă şiă drenajă determin ă îmbun t ireaă regimuluiă aero-
hidric,ăducălaăîndep rtareaăexcesuluiădeăap ăşiăcaăurmareăseăreducăproceseleă
anaerobeăşiăînămodădirectăgleizareaăsolurilor.
Activitateaă pozitiv ă aă omuluiă înă formareaă soluluiă şiă aă fertilit iiă lui,ă seă
concretizeaz ăînăcazulăaplic riiăamendamentelorăşiăaăfertiliz rii.ăPrinăaplicareaă
amendamentelorăpeăsolurileăacide,ăseăcorecteaz ăreac iaăşiăastfelăseăcreeaz ă
condi iiă optimeă pentruă creştereaă planteloră deă cultur ,ă iară prină fertilizare,ă
capacitateaălorădeăproduc ieăesteăîmbun t it .
Utilizareaă insecticideloră iă aă pesticidelor,ă înă vedereaă combateriiă
buruieniloră şiă aă d un torilor,ă producă modific riă importanteă înă biocenozaă
solurilor tratate.
Înă condi iileă uneiă agriculturiă moderne,ă intensive,ă rolulă omuluiă esteă
hot râtor.ăPrinăîntreagaăsaăactivitate,ăomulălimiteaz ăactivit ileănefavorabileăşiă
ac iunileăfavorabileăaleăunorăfactoriăpedogenetici.ăAcesteăac iuni,ăsuntăînăuneleă
cazuriăatâtădeămari,ăîncâtăsolulăapareănuănumaiăcaăunăcorpăalănaturii,ăciăcaăună
produsă ală munciiă omului.ă Prină urmare,ă omulă prină activitateaă saă productiv ă
contribuieă laă influen areaă factoriloră pedogeneticiă şi,ă înă final,ă laă formareaă şiă
evolu iaăsolului.

Întreb riădeăautoevaluare
1. Careăesteădefini iaăPedologiei?
2. Care este obiectul de studiu al Pedologiei?
3. Ceă seă în elegeă prină fertilitateaă soluluiă iă deă câteă feluriă esteă
aceasta?
4. Care sunt principalii factori de solificare?

16
 UNITATEA DE ÎNV AREă2

FORMAREAăŞIăALC TUIREAăP R II MINERALEă Iă

ORGANICE A SOLULUI

Cuvinte cheie: minerale, roci, alterare, dezagregare, humus.

Rezumat
Litosfera are o grosime medie de 80 km şi este alcătuită din minerale
şi roci. Mineralele sunt corpuri naturale omogene din punct de vedere fizico-
chimic, cu aceeaşi structură cristalografică, formate în scoarţa terestră, prin
combinarea elementelor chimice.
Mineralele şi rocile de la suprafaţa litosferei au fost supuse unor
procese intense de transformare sub acţiunea agenţilor atmosferici,
hidrosferei şi biosferei. Rocile dure au devenit afânate, permeabile pentru
apă şi aer, iar elementele chimice componente au trecut în forme mai simple,
accesibile organismelor vegetale ca urmare a unor procese complexe, dintre
care cele mai importante sunt dezagregarea şi alterarea.
Caracteristica esenţială a solului este de-a conţine materie minerală şi
organică în diferite stadii de transformare.
Materia organică provine din biocenoza ce s-a dezvoltat progresiv în
materialul parental şi care a fost supusă proceselor complexe de
descompunere şi humificare.
Descompunerea resturilor organice din sol s-a realizat sub influenţa
directă a microorganismelor, rezultând produşi noi, care în final s-au
concretizat prin diferite tipuri de humus

Durata medie de parcurgere aăunit iiădeăstudiu este de 4 ore

FORMAREAă ŞIă ALC TUIREAă P R II MINERALE A

SOLULUI
2.1. Origineaăp r iiămineraleăaăsolului
Parteaăsuperioar ăaăscoar eiăterestreă(litosfera)ăaăavutăînăprimaăfaz ăaă
form riiă ei,ă ună aspectă dur,ă fiindă alc tuit ă dină rociă masive,ă rezultateă înă urmaă
r ciriiă iăconsolid riiămagmeiăvulcanice.ăAcesteăroci,ăsuntăsupuseăpermanentă
ac iuniiă conjugateă aă factoriloră deă mediu,ă suferindă modific riă fizico-chimice
intense. Litosfera, areă oă grosimeă medieă deă 80ă kmă şiă esteă alc tuit ă dină
mineraleăşiăroci.ăPrinăurmare,ărocileădureăauăfostăm run ite,ădevenindăafânate,ă
permeabileă pentruă ap ă şiă aer,ă parteaă superioar ă aă litosfereiă fiindă ulterioră
format ă preponderentă dină rociă sedimentareă iă mai pu ină dină rociă dureă
(magmaticeă iămetamorfice).
Factorulăbiologic,ăesteăcelăcareăaăac ionatăînăpermanen ăasupraărociloră
sedimentareă (m run iteă iă afânate),ă determinând,ă peă lâng ă transform rileă
fizico-chimiceă iătransform riăbiochimice,ătransform riăcareă auădusăînătimpălaă
formarea solurilor.

17
 Prină urmare,ă litosfera,ă prină compozi iaă eiă chimic ,ă mineralogic ă iă
petrografic ,ăinfluen eaz ădirectăformareaă iăpropriet ileăsolului.

2.2. Compozi iaăchimic ăaăscoar eiăterestre

Litosfera,ăînvelişulăsolidăalăTerrei, are o grosime de circa 80 km (25 km
subă Alpi,ă 50ă kmă subă Carpa i,ă 80ă kmă înă Caucaz)ă şiă esteă alc tuit ă dină
numeroaseă mineraleă şiă roci.ă Litosferaă con ineă toateă elementeleă chimiceă
cunoscute,ăîns ăînăpropor iiăfoarteădiferite.
Mineralele, sunt corpuri formate pe cale naturală, omogene din punct
de vedere fizico – chimic, care s-au formate în scoarţa terestră, în urma
combinării a unui sau mai multor elemente chimice.
Seă poateă constataă deci,ă c ă înă litosfer ,ă seă g sescă toateă elementeleă
chimiceăcunoscute,ădarăîn propor iiăfoarteăvariate,ăastfel:
- O,ăSiăşiăAlăsuntăcomponenteleăprincipaleăaleăsilica ilor,ăfiindăceleămaiă
r spânditeădinăscoar aăterestr ,ăocupândă82,58șădinăaceasta;
- elementeleă esen iale,ă precumă C,ă H,ă N,ă P,ă S,ă O,ă careă intr ă înă
componen aăorganismelorăînăpropor ieădeăcircaă99șă– cuăexcep iaăoxigenului,ă
seăg sescăînăscoar aăterestr ,ăînăcantit iăreduse;
- elementeleă secundare,ă precumă Mg,ă Ca,ă K,ă Na,ă Cl,ă seă g sescă înă
cantit iărelativămari;
- microelementele indispensabile plantelor, precum: Fe, Mn, Mo, Cu,
Zn,ăCo,ăI,ăSe,ăcuăexcep iaăFe,ăseăg sescădeăasemeneaăînăcantit iărelativămici.
Înăformareaăsolului,ăunărolădeosebitădeăimportantăîlăareăsiliciul,ăaluminiulă
şiăfierul,ăiarăazotulăşiăfosforul,ăsuntăelementeăfoarteăimportanteăpentruănutri iaă
plantelor, dară seă g sescă înă cantit iă foarteă reduseă (0,03șă Nă şiă 0,12șă P)ă înă
sol,ă propor iaă acestoraă îns ,ă creşte,ă caă urmareă aă acumul riiă selectiveă prină
procese biochimice.

2.3. Compozi iaămineralogic ăaăscoar eiăterestre

Înă natur ,ă elementeleă chimiceă seă afl ă deă obiceiă subă form ă deă
combina iiăchimice,ănaturale,ăomogene,ădenumiteăminerale.
Mineralele, sunt corpuri naturale solide (cu excepția mercurului și a
hidrogenului sulfurat), omogene din punct de vedere fizico – chimic, care s-
au formate în scoarţa terestră, în urma combinării a unu sau a mai multor
elemente chimice și care iau parte la alcătuirea rocilor.
Înă litosfer ,ă intr ă circaă 3000ă deă minerale,ă dară dintreă acesteaă oă
participareă maiă însemnat ă oă auă înă jură deă 100.ă Înă func ieă deă compozi iaă loră
chimic ă şiă structuraă cristalin ,ă mineraleleă auă fostă împ r iteă înă urm toareleă
clase:
1). Clasa elementelor native. Elementeleă înă stareă nativ ,ă suntă
elementele care apar liber, necombinateă întreă ele:ă S,ă Ag,ă Au,ă Ni,ă Pb etc.,
acesteaăsuntăpu inăr spânditeăînăscoar aăterestr ,ăocupândăînăjurădeă0,1șădină
masaăîntregiiăscoar eăterestre.ă
2). Clasa sulfurilor. Aceast ă clas ă cuprindeă ună num ră mareă deă
minerale,ă aproximativă 13șă dină totalulă acestora,ă îns ă auă pondereă mic ă laă
alc tuireaă scoar eiă terestre,ă împreun ă cuă sulfa iiăocup ă doară 0,4% din masa
litosferei.
3).ăClasaă s ruriloră haloide. Înă aceast ă clas ă suntă incluseă combina iiă
naturaleă aleă halogeniloră cuă diferiteă elementeă chimice.ă Eleă particip ă laă

18
formareaă scoar eiăterestreă destulăă deă slab,ă avândă oăpondereă redus ă deă cca.ă
0,5% din greutateaă litosferei.ă Ceaă maiă mareă r spândireă oă auă urm toareleă
s ruri:ă sareaă gem ,ă silurina,ă folosit ă şiă caă materieă prim ă pentruă ob inereaă
îngr ş mintelorăchimiceăcuăpotasiu.
4).ă Clasaă oxiziloră şiă hidroxizilor.ă Mineraleleă dină aceast ă clas ă
prezint ăoăimportan ămaiămareăatâtăînăformareaăsolurilorăcâtăşiăînăalc tuireaă
scoar eiă terestre.ă Eleă particip ă laă alc tuireaă ă litosfereiă cuă circaă 17șă dină
greutatea acesteia.
Mineraleleădinăaceast ăclas ăprezint ăunărolăimportantăînăproceseleădeă
re inereăchimic ăcareăseăproducăînăsoluri,ăeleăreprezentândăprincipaliiăcoloiziă
minerali ai solului.
5)ă Clasaă s ruriloră oxigenate.ă Aceast ă clas ă cuprindeă circaă 2/3ă dină
totalulă mineraleloră careă alc tuiescă scoar aă terestr .ă Eleă reprezint ă s rurileă
naturaleăaleăacizilorăoxigena i.ă

2.4. Compozi iaăpetrografic ăaălitosferei

Petrografia (Petrologia). – este ramură a geologiei, care se ocupă cu
studiul rocilor din scoarța pământului din punct de vedere al compoziției lor
mineralogice și chimice, al formării, al transformărilor pe care le suferă și a
răspândirii în scoarța terestră.
Roca - este o asociere de două sau mai multe minerale ce iau parte la
alcătuirea litosferei.
Dup ăorigineăşiămodulădeăformare,ărocileăseăclasific ăîn:
Roci magmatice sau eruptive – sunt rocile ce s-au format prin
consolidarea,ăînăinteriorulăscoar eiăterestreăsauălaăsuprafa aăei,ăaăuneiătopituriă
naturaleăformateădinăsilica iăşiăoxiziăsatura iăcuăvaporiădeăap ăşiăgaze,ănumit ă
magm .
Roci metamorfice – suntă rocileă ceă iauă naştereă prină transform rileă
suferite de rocile preexistente (magmatice, sedimentare sau chiar
metamorfice),ă datorit ă schimb riiă condi iiloră deă presiune,ă temperatur ă şiă
chimismă dină scoar aă terestr ,ă caă urmareă aă unoră mişc riă tectoniceă sauă
ascensiunii unei topituri magmatice.
Roci sedimentare – sunt rocile care provin din sedimentarea
materialuluiăceărezult ădinădezagregareaăşiăalterareaăunorărociăpreexistenteăşiă
care,ăînămareaălorămajoritate,ăcon inăînămasaălorăresturiădeăanimaleăşiăplante,ă
numite fosile.
Volumulă litosferei,ă pân ă laă adâncimeaă deă 16ă km, esteă alc tuită înă
propor ieă deă 95șă dină rociă magmaticeă şiă metamorficeă şiă numaiă 5șă dină rociăă
sedimentare. Laăsuprafa aălitosfereiăîns ,ă75șăsuntărociăsuntăsedimentareăşiă
numaiă25șămagmaticeăşiămetamorfice. Ca urmare, solul, care se găseşte la
suprafaţa litosferei, se formează pe roci sedimentare.

2.5. Proceseleădeăformareăaăp r iiămineraleăaăsolului.ăProceseleădeă

dezagregare a materiei minerale
Prin dezagregare se înţelege procesul fizico–mecanic de mărunţire a
mineralelor şi rocilor în particule mici, de diferite mărimi, fără ca materialul
rezultat să sufere modificări chimice.

19
 Caă urmareă aă procesuluiă deă dezagregare,ă mineraleleă şiă rocileă devină
poroase,ăpermeabileăpentruăap ăşiăaer,ăasigurându-seăcondi iiăminimeăpentruă
via aăplantelor.ă
Dezagregareaă seă desf oar ă subă ac iuneaă atmosferei,ă hidrosfereiă iă
biosferei.
1. Dezagregarea prin intermediul atmosferei. Atmosferaăac ioneaz ă
înăprocesulădeădezagregareăprinăvaria iileădeătemperatur ă iăprinăvânt.
a. Dezagregarea datorită oscilaţiilor diurne de temperatură,
numită și dezagregare termodinamică.
Mineraleleă şiă rocileă sunt,ă înă general,ă releă conduc toareă deă c ldur ă şiă
datorit ă compozi ieiă chimiceă heterogene,ă eleă seă înc lzescă neuniform.ă Astfel,ă
straturileădeălaăsuprafa ăseăînc lzescămaiărepedeăşiămaiăputernicădecâtăceleă
dină interior.ăDatorit ă înc lziriiă maiăputernice,ăstraturileă deă laă suprafa ă seă voră
dilataămaiămultă iăseăvorădesprindeădeăceleăinterioare,ăcazăînăcareăiauăna tereă
fisuriă paraleleă cuă suprafa aă rocii.ă Cândă temperaturaă aeruluiă scade,ă straturileă
de la suprafa ăseăr cescămaiărepedeă iăseăcontract ămaiăputernicădecâtăceleă
dinăinterior.ăDatorit ăcontract riiămaiăputerniceăaăstraturilorădeălaăsuprafa ăseă
producă fisuriă perpendiculareă peă suprafa aă rocii.ă Procesulă deă dilatareă iă
contractareă seă repet ă permanent,ă caă urmareă aă varia ieiă deă temperatur ,ă
ducândălaăm run ireaămineraleloră iărocilorăînăparticuleădinăceăînăceămaiămici.ă
Varia iileădeătemperatur ăpotăfiădiurneă iăsezoniere.
M run ireaă rociloră esteă cuă atâtă maiă accentuat ,ă cuă câtă mineraleleă
componente suntă alc tuiteă dină cristaleă maiă mariă şiă cuă caracteristiciă maiă
deosebite.
Înăstrâns ăleg tur ăcuădezagregareaărocilorăsubăinfluen aăvaria iilorădeă
temperatur ăesteăşiăac iuneaădeăînghe ăşiădezghe ă(geliva ia).ăÎnăfisurileăşiăporiiă
rociloră p trundeă apaă care,ă prină înghe ,ă îşiă m reşteă volumulă şiă preseaz ă
asupraărocii,ăducândălaădesfacereaăeiăînăbuc i.ăGeliva iaăesteăfoarteăactiv ăînă
iernileăcuăînghe uriăşiădezghe uriărepetate.
b. Dezagregarea prin acţiunea vântului. Aceastaăseămanifest ăprină
sf râmareaă mecanic ă aă rociloră datorit ă for eiă cuă careă vântulă leă izbeşteă înă
mişcareaălui. Ac iuneaămecanic ăaăvântuluiăcuprindeătreiăproceseădistincte:ă
- procesul de roadere (coroziune),ă produceă modelareaă sauă şlefuireaă
rocilor.ăIntensitateaăeroziuniiădepindeăde:ăfrecven aăvântului, viteza lui, gradul
deăînc rcareăalăvântuluiăcuăgr un iădeănisipăşiăheterogenitateaărocilor.ă
- procesul de transport, const ă înă îndep rtareaă particuleloră rezultateă
prinăcoroziuneăsauădezagregareătermodinamic .ăVântulătransport ăparticuleleă
înătoateădirec iileăprinărostogolireăsauăaerian,ădeciăşiăînăsensăcontrarăgravita iei.ă
Distan aă laă careă potă fiă transportateă particuleleă depindeă de:ă intensitateaă
vântului,ănaturaăcuren iloră(curen iiăverticaliătransport ălaădistan ămaiămare),ă
m rimea,ă densitateaă şiă formaă particulelor,ă uniformitateaă şiă gradulă deă
acoperireăalăterenuluiăcuăvegeta ie.ă
- procesul de sedimentare,ăîncepeăatunciăcândăputereaădeătransportăaă
vântuluiă aă sc zut,ă iară materialulă depusă d ă naştereă laă depoziteă eolieneă subă
form ădeăduneăşiăinterduneă(înăzoneleănisipoase).
2. Dezagregarea prin intermediul hidrosferei. Hidrosferaăac ioneaz ă
înăprocesulădeădezagregareăprinăintermediulăapeiădinăfisuriăşiăpori,ăaăapeiădeă
şiroireăşiătoren ilor,ăaăapelorăcurg toareăşiăaăapeiăsolideăsubăform ădeăz pad ă
şiăghe ari.

20
 Acţiunea apei din fisuri şi pori,ăseărealizeaz ăprinăpresiuniămariăpeăcareă
aceastaăleăexercit .ă
Acţiunea apelor de şiroire şi a torenţilor,ăesteădestulădeăputernic ăşiăseă
puneă înă eviden ă peă versan i,ă înă timpulă ploiloră toren ialeă sauă înă urmaă topirii
bruşteăaăz pezii.ăŞiroaieleăşiătoren ii,ădatorit ăvolumuluiămareădeăap ăşi,ămaiă
ales,ă aă vitezei,ă prină eroziune,ă disloc ă cantit iă mariă deămaterial,ă careă esteă înă
continuuăm run ităprinăizbireăşiărostogolire.
Acţiunea apelor curgătoare,ăseămanifest ăde-a lungul cursurilor, de la
izvoareăpân ălaăv rsare,ăprinăroadere,ătransportăşiădepunere.
Acţiunea zăpezilor şi a gheţarilor.ăZ pezile,ărealizeaz ădesprindereaăşiă
m run ireaărocilorăşiăaămineralelorăînătimpulăavalanşelorăceăseăproducăînăzonaă
montan .ăM run ireaăblocurilorădeăroc ădesprinse,ăseărealizeaz ăprin.ăizbire,ă
frecareă şiă rostogolire.ă Ghe arii,ă ac ioneaz ă înă procesulă deă dezagregareă prină
eroziune,ă transportă şiă depunere,ă laă felă caă şiă apeleă curg toare.ă Materialulă
erodat,ă transportată şiă depusă deă ghe ari,ă poart denumirea de material
morenic.
3. Dezagregarea prin intermediul biosferei. Biosfera produce
dezagregareaă rociloră şiă mineraleloră prină ac iuneaă organismeloră vegetaleă şiă
animaleă şiă areă oă intensitateă multă maiă redus ă înă compara ieă cuă atmosferaă şiă
hidrosfera.
Acţiunea organismelor vegetale,ăseăproduce,ădatorit ăr d cinilor,ăcareă
p trundăînăfisurileărocilorăşiăcare,ăprinăîngroşare,ăexercit ăpresiuniălateraleămariă
provocândă m run ireaă acestora.ă R d cinileă auă şiă oă ac iuneă chimic ă deă
dizolvare,ăsl bind,ăastfel,ăcoeziunea dintre particule.
Acţiunea organismelor animale,ă seă realizeaz ă prină galeriile,ă canaleleă
sauăcuiburileăpeăcareăacesteaăleăsap ăpentruăa-şiăasiguraăexisten a.ă
Înă natur ,ă m run ireaă rociloră şiă aă mineraleloră seă maiă produceă şiă subă
ac iuneaăfor eiăgravita ionale.ăAstfel,ădeăpeămargineaăpr pastiilorăseădesprindă
blocuriădeăstânc ,ăcare,ăînăc dere,ăseălovescădeăalteăstânciăşiăseăm run esc.ă
Deă asemenea,ă peă versan iiă cuă pant ă mare,ă totă subă ac iuneaă gravita iei,ă seă
deplaseaz ă fragmenteă sauă blocuri,ă careă prin izbire,ă frecareă şiă rostogolireă seă
m run esc.

2.6. Procesele de alterare

Alterarea - este procesul chimic de transformare a mineralelor şi
rocilor, rezultând produşi cu proprietăţi noi, deosebite de ale vechilor
minerale. Astfel, spre deosebire de dezagregare,ă careă realizeaz ă oă simpl ă
m run ire,ăalterareaărealizeaz ătransform riăprofunde,ăchimiceăşiăbiologice.
Alterarea are loc concomitent cu dezagregarea, aceste procese
completându-se reciproc.
Alterarea,ă caă şiă dezagregarea,ă seă petreceă subă ac iuneaă atmosferei,
hidrosfereiăşiăbiosferei.
1.ă Ac iuneaă atmosfereiă înă procesulă deă alterare.ă Atmosfera
ac ioneaz ă înă procesulă deă alterareă prină componenteleă aerului.ă Aerulă
atmosfericăcon ine:ă79șăazot,ă21șăoxigenăşiă0,03șădioxidădeăcarbon.ă
Ac iuneaă ceaă maiă intens ă înă alterareaă mineraleloră oă areă oxigenulă şiă
dioxidulă deă carbon.ă Ac iuneaă deă alterareă aă oxigenuluiă seă manifest ă prină
procesul de oxidare, iar a dioxidului de carbon prin procesul de carbonatare
şiăbicarbonatare.

21
 2.ă Ac iuneaă hidrosfereiă înă procesulă deă alterare.ă Al turiă deă aerulă
atmosferic,ă apaă joac ă ună rolă importantă înă procesulă deă alterareă aă compuşiloră
mineraliă şiă organici.ă Principaleleă proceseă deă alterareă datorit ă apeiă sunt:ă
hidratarea şiăhidroliza.
Hidratarea, este procesul prin care apa este reţinută de mineralele din
sol fie sub formă de molecule, fie sub formă de grupări oxidril- OH.
Hidratareaăpoateăfiădeădou ăfeluri:ăfizică şiăchimică.
3.ă Ac iuneaă biosfereiă înă procesulă deă alterare.ă Alterareaă biochimic ă
esteă determinat ă deă prezen aă vie uitoareloră înă solă şiă areă locă asupraă
componen ilorămineraliăşiăorganici.ăAcestăprocesădeăalterareăesteădeterminat,ă
înăceaămaiămareăparte,ădeăorganismeleăvegetale,ădarăşiădeăceleăanimale.
AcestăprocesăesteăătratatămaiădetaliatăînăcapitolulăVII.

2.7. Produşiiă rezulta iă înă urmaă proceseloră deă dezagregareă şiă

alterare
Produseleărezultateădinădezagregareaăşiăalterareaămineralelorăşiărociloră
seă diferen iaz ă înă func ieă deă gradulă deă m run ireă şiă compozi iaă chimic .ă Înă
urmaădezagreg rii,ăseăformeaz ăproduseăalc tuiteădinăparticuleăgrosiereăiarăînă
urmaăalter riiăseăformeaz ăprodu iănoi,ăfoarteăfini,ăcareăînăcontactăcuăapaădauă
na tereălaăsolu iiăsauăsuspensiiăcoloidale.ă
Principaleleă produseă rezultateă înă urmaă proceseloră deă alterareă şiă
dezagregareăsuntăreprezentateăprin:ăs ruri,ăoxiziăşiăhidroxizi,ăsiliceăcoloidal ,ă
mineraleăargiloase,ăpraf,ănisip,ăpietricele,ăpietreăşiăbolovani.
1.ă S rurile. Acestea s-au format pe seama cationilor bazici (Ca, Mg,
Na,ă K)ă care,ă dină silica i,ă trecă prină hidroliz ă înă solu iiă subă form ă deă hidroxizi.ă
Ace tiaă intr ă înă reac ieă cuă aciziiă careă seă potă g siăînă solu ieă (acidulăcarbonic,ă
azotic,ă cloruric,ă sulfuric),ă formândă s rurileă respective,ă deă Na,ă K,ă Mg,ă Ca.ă Înă
func ieă deă solubilitateaă lor,ă acesteă s ruriă seă împartă în:ă uşorăsolubile,ă mijlociuă
solubile, greu solubile şiăfoarteăgreuăsolubile.
2.ă Oxiziiă şiă hidroxizii. Ceiă maiă r spândi iă înă solă suntă ceiă deă fier,ă
aluminiu,ămanganăşiăsiliciu,ăcareăs-auăformatăînăurmaăalter riiăsilica ilor.
3.ă Siliceaă coloidal ă (siliceaă hidratat ) (SiO2 x nH2O),ă rezult ă înă solă
prin alterareaă silica ilor.ă Înă urmaă deshidrat riiă seă transform ă înă particuleă fineă
deăcuar ăsecundar.ăÎnăsol,ăapareăcaăoăpulbereăfin ,ădeăculoareăalbicioas .ăOă
parteă dină siliceaă coloidal ă seă acumuleaz ă înă orizontulă E,ă iară oă alt ă parteă
acoper ă agregateleă structuraleă dină orizontulă deă laă suprafa ,ă imprimândă
soluluiăoăculoareăcenuşie-albicioas .
4. Mineralele argiloase, cuprindăoăserieădeăsilica iăsecundariărezulta iă
prină alterareaă silica iloră primari.ă Ace tiaă suntă componenteleă principaleă aleă
argilei.ăDup ăstructuraăintern ,ămineraleleăargiloaseăseăîmpartăîn:ăminerale cu
foiţe bistratificate şiăminerale cu foiţe tristratificate.
5.ă Prafulă sauă mâlul.ă Esteă ună produsă ală dezagreg rii,ă alc tuită dină
particuleăcuădiametrulăcuprinsăîntreă0,02ă– 0,002 mm.
Spreă deosebireă deă argil ,ă prafulă prezint ă aceiaşiă compozi ieă
mineralogic ăşiăchimic ăcaăşiămineraleleăsauărocileădinăcareăs-a format.
Elă seă afl ă înă propor iiă maiă mariă înă rocileă sedimentareă şiă respectivă înă
soluri formate pe aceste roci: loess, aluviuni (kastanoziomuri, cernoziomuri,
aluviosoluri).

22
 6. Nisipul. Este reprezentat prin particule grosiere, rezultate prin
proceseădeădezagregareăaleădiferitelorărociăşiăminerale.
Înă func ieă deă m rimeaă particulelor,ă dup ă scaraă Atterbertg se
deosebesc 2 categorii de nisip: nisip grosier iănisip fin.
Compozi iaămineralogic ăşiăchimic ăaănisipuluiăesteăasem n toareăcuă
ceaăaămineralelorăşiăaărocilorădinăcareăacestaăs-aăformat.ăAstfel,ăseăpotăîntâlniă
nisipuriăcuar ifere,ămicacee,ăcalcaroase,ăferuginoase,ăetc.
Nisipulă careă esteă alc tuită dină mineraleă alterabile,ă poateă s ă seă
transformeă înă continuare,ă dândă naştereă laă produşiă maiă secundari.ă Celă
nealterabilă caă celă cuar iferă seă men ineă caă atareă sauă prină dezagregareă poateă
s ăformezeăînăcontinuareăpraful.
Nisipul,ă imprim ă solului,ă oă serieă deă propriet iă favorabile, precum:
permeabilitateă pentruă ap ă şiă aer,ă micşoreaz ă compactitateaă şiă coeziuneaă
solurilor.ă Prezen aă nisipuluiă într-oă propor ieă mareă determin ă şiă oă serieă deă
propriet iă nefavorabile,ă ceeaă ceă reduceă fertilitateaă solurilor;ă datorit ă
capacit iiăreduse de re inereăaăapei,ăaera ieămare,ăpermeabilitate extrem de
mare,ă re inereă slab ă aă elementeloră nutritive,ă capacitateă redus ă deă schimbă
cationic etc.
7. Pietrişul,ăpietreleăşiăbolov nii.ăAcesteăproduseărezult ăînăprocesulă
de dezagregare, fiind reprezentate prin fragmente de minerale sau roci cu
diametrul de peste 2 mm (2-20 mm - pietrişul;ă20-200 mm - pietrele iar peste
200 mm –bolovanii).ă Acesteă produseă alc tuiescă ,,scheletul solului”ă şiă potă fiă
formate dintr-un singur mineral sau dintr-oă asocia ieă deă minerale. Ele,
constituieă materialulă primar,ă dină care,ă prină dezagregareă şiă alterare,ă seă
formeaz ă compuşiiă deă sintez ,ă respectivă mineraleleă secundare.ă Înă propor ieă
ridicat ,ă acesteă produse,ă reducă volumulă edafică deă sol,ă micşorându-i astfel
fertilitatea.

FORMAREAăŞIăALC TUIREAăP R IIăORGANICEăAăSOLULUI.

2.8. Surseleăşiăcantit ileădeămaterieăorganic ădinăsol
Materiaă organic ă dină masaă soluluiă esteă fieă deă natur ă vegetal ,ă adic ă
alc tuit ă dină resturiă deă plante,ă fieă deă origineă animal ,ă adic ă rezultat ă dină
corpul microorganismelorăcareătr iescăînăsol.
Cantit ileădeăresturiăorganiceădinăsol,ăcareăsuntăînăpermanen ăsupuseă
proceselorădeădescompunere,ăvariaz ăfoarteămultăînăfunc ieădeăcantitateaădeă
materieăorganic ăceăseărealizeaz ăanualăînăcadrulăecosistemelorărespective.
Celeă dou ă tipuriă principaleă deă vegeta ieă natural ă întâlnit ă înă araă
noastr ă(ierboas ăşiăforestier ),ălas ăînăsolăcantit iădiferiteădeăresturiăorganiceă
şiălaăadâncimiăvariabile.ăVegeta iaăspecific ăpajiştilorădeăstep ăbineăîncheiate,ă
produce anual circa 10-20ă t/haă deă resturiă vegetaleă alc tuiteă dină r d cini,ă
tulpini,ă frunze.ă Ceaă maiă mareă pondereă oă reprezint ă r d cinileă careă seă
acumuleaz ă înă interiorulă soluluiă peă oă grosimeă mare,ă deă pesteă 100ă cm,ă cuă oă
concentrareămaiăaccentuat ăînăprimiiă40-50 cm.
Vegeta iaă forestier ,ă produceă anuală circaă 3-5 t/ha resturi organice,
alc tuiteă dinăfrunze,ă r murele,ăfragmenteădeăscoar ,ăfructeă iăsemin e,ă careă
realizeaz ă laă suprafa aă soluluiă ună strată continuuă ă denumită litier .ă Grosimeaă
litiereiăvariaz ăînăfunc ieădeăcantitateaădeăfrunzeădepuseăanualăşiăintensitateaă
proceselor de descompunere a resturilor organice. Ea este de circa 1-3 cm
subăp durileădeăconifereăşiădeă3-6 cm sub cele de foioase.

23
 Planteleă deă cultur ă las ă înă solă cantit iă diferiteă deă resturiă organiceă înă
func ie deăbiomasaăacestora.ăPlanteleăanualeăcultivateălas ăînăsolă3-4 t/ha de
resturiăorganice,ăformateădinăr d ciniăşiăresturiădeătulpini,ăiarăoălucernier ,ălas ă
înăsolăcircaă9-12 t/ha anual.
Laă alc tuireaă materieiă organiceă maiă particip ă microfloraă solului,ă prin
microorganisme,ă bacterii,ă ciuperci,ă actinomicete,ă precumă iă faunaă şiă
microfaunaă soluluiă prină cadavreleă careă r mână înă solă dup ă moarteaă
organismelorăanimaleăşiăcareălas ăînăsolăînăjurădeă400-600 kg/ha/an.

2.9. Compozi iaămaterieiăorganiceădinăsol

Resturile organice din sol sunt constituite dină ap ,ă careă reprezint ă
circa 75-90șă dină masaă acestoraă şiă diferi iă compuşiă organici.ă Dintreă
elementele chimice, ponderea cea mai mare o au: C, H, O, N la care se
adaug ăînăcantit iămaiăreduse:ăCa,ăMg,ăFe,ăK,ăP,ăS.
Participareaă diferiteloră substan eă organiceă şiă cenuşaă acestora,ă
respectivăcon inutulăînăelementeăminerale:ăK,ăNa,ăCa,ăMg,ăFe,ăAl,ăP,ăS,ăSi,ăseă
diferen iaz ăînăfunc ieădeăprovenien aăresturilorăorganice.
Substan eleă organiceă suntă alc tuiteă dintr-o multitudine deă compuşiă
organici,ă reprezenta iă prină grupeă de:ă hidra iă deă carbon,ă substan eă proteice,ă
lignine,ă lipideă şiă substan eă tanante.ă Propor iaă cuă careă acesteaă particip ă laă
formareaă materieiă organiceă esteă diferit ă înă func ieă deă provenien aă resturiloră
vegetale: bacterii,ămuşchi,ăferigi,ăconifere,ăvegeta ieăierboas .
Înă procesulă deă formareă aă componenteiă organiceă aă solului,ă areă
importan ăatâtăcantitateaăcâtăşiăcompozi iaăresturilorăvegetale.ă
Vegeta iaă ierboas ,ă spreă deosebireă deă ceaă lemnoas ,ă aduceă înă solă
cantit iămaiămariădeăresturiăorganiceăşiădeăoăcalitateăsuperioar ,ăacesteaăfiindă
bogateă înă substan eă proteiceă (5-20ș)ă şiă elementeă minerale,ă avândă 5-10%
cenuş .ă Celelalteă grupeă deă substan eă organiceă (celuloza,ă hemiceluloza,ă
lignina,ă lipideleă şiă substan eleă tanante)ă influen eaz ă eliberareaă deă substan eă
nutritiveăînăsolăşiăformareaădeăhumus.

2.10. Transformareaăresturilorăorganiceăşiăformareaăhumusuluiăînă
sol
Caracteristică pentruă materiaă organic ă aă soluluiă esteă faptulă c ă seă
g se teă într-oă continu ă transformare,ă datorit ă unoră proceseă biochimice,ă deă
descompunereă iădeăsintez ,ăsubăinfluen aămicroorganismelorăcareătr iescăînă
solă (bacterii,ă ciuperci,ă actinomicete).ă Materiaă organic ă dină solă reprezint ă
substratulă alimentară iă energo-generatoră ală acestora,ă careă oă degradeaz ă
pentru a- iăasiguraăpeădeăoăparteăelementeleănecesareănutri iei,ăiarăpeădeăalt ă
parte,ăenergiaănecesar ăprocesuluiădeăsintez .
Bacteriile – suntă fiin eă unicelulare,ă deă dimensiuniă reduse,ă foarteă
r spânditeăînăsolă(2ămiliarde/1ăgramăsolăuscat).ă
Dup ă modulă deă nutri ie,ă bacteriileă seă împartă înă dou ă grupe: bacterii
heterotrofe – suntăceleăcareăî iăprocur ăatâtăCO2,ăcâtă iăenergiaăprinăoxidareaă
substan elorăorganice; bacterii autotrofe – suntăceleăcareăî iăprocur ăCO2 din
aer,ă iară energiaă dină oxidareaă substan eloră anorganice,ă adic ă ac ioneaz ă
asupraăcompu ilorăminerali.

24
 Uneleă bacteriiă suntă aerobeă iă desf oar ă oă activitateă înă solurileă bineă
aerate,ăiarăalteleăsuntăanaerobe,ăadic ăac ioneaz ăînămediulăneaeratăsauăslabă
aerat.
Ciupercile – sunt microorganisme heterotrofe, au un metabolism
dominantăaerobă iăseădezvolt ă înăcondi iiădeăreac ieăacid ,ăsuport ăprezen aă
înămareăcantitateăaăsubstan elorătanante,ăseăasociaz ăcuăvegeta iaălemnoas ,ă
constituindăprincipalaăgrup ădeămicroorganismeăcareăprovoac ătransformareaă
resturilor acesteia.
Actinomicetele – sunt microorganisme heterotrofe, aerobe sau
facultativă aerobe,ă seădezvolt ă înă condi iiădeă reac ieădeă laă acid ă laă alcalin ă iă
auăcapacitateămaiămareădeădescompunereăaăsubstan elorăorganiceărezistenteă
(ligninele).
Descompunerea resturilor organice. Resturile organice moarte
reprezentateă prină esuturileă vegetaleă iă animale,ă microorganismeă iă
macroorganismeă moarteă suntă supuseă înă permanen ă ac iuniiă agen iloră fizici,ă
chimiciă iă biologici.ă Astfel,ă materiaă organic ă dină solă seă afl ă într-oă continu ă
transformareă datorit ă unoră proceseă deă descompunere,ă şiă deă sintez ă aă noiă
produşi,ă careă înă finală seă concretizeaz ă prină formareaă diferiteloră tipuriă deă
humus.ă Proceseleă deă descompunereă şiă sintez ă seă desf şoar ă simultan,ă
uneoriă predominândă mineralizareaă alteoriă acumulareaă şiă sintezaă compuşiloră
humici.
Descompunereaăresturilorăorganiceădinăsolăseărealizeaz ăsubăinfluen aă
direct ă aă microorganismeloră careă utilizeaz ă resturileă organiceă caă surs ă deă
hran ăşiăenergie.ă
Materiaă organic ă bogat ă înă lignine,ă substan eă tananteă şiă s rac ă înă
elementeăbaziceăprovenit ădintr-oăvegeta ieălemnoas ăseădescompuneălentăşiă
rezult ăcompuşiăhumiciădeăcalitateăinferioar .
Celeă maiă buneă condi iiă deă descompunereă aă resturiloră organiceă seă
g sescăîntr-un mediu aerob, cu temperaturiăridicate,ăreac ieăneutr ăşiătextur ă
nisipoas .ă
Într-ună mediuă anaerob,ă cuă temperaturiă sc zuteă şiă reac ieă acid ă sauă
puternicăalcalin ăşiăoătextur ăargiloas ădescompunereaăresturilorăorganiceăareă
locăîntr-un ritm mai lent.
Humificarea materiei organice. Spreă deosebireă deă mineralizare,ă înă
cadrulă c reiaă dină resturileă organiceă rezult ă compu iă mineraliă simpli,ă
humificarea duce la formarea humusului, component organic specific solului.
Humusul – este materia organică înaintat transformată sau aflată în
diferite stadii de transformare și care are drept componenți esențiali acizii
humici.
Formareaăhumusuluiăreprezint ăprocesulăbiochimicădominantăalăsoluluiă
iă areă locă datorit ă unuiă ansambluă deă reac iiă deă descompunereă aă materieiă
organiceă iădeăsintez ăulterioar ădeăsubstan eăorganice.
Humificareaă esteă înă esen ă ună procesă microbiologică complex,ă
rezultatul final – humusul – fiindăunăprodusăorganicăînăgeneralăstabil,ăalc tuită
dinăsubstan eăspecificeădeăneoformareăprinăsintezeămicrobieneă(aciziiăhumici),ă
dar avândă iăcomponenteănespecifice,ădeăorigineărezidual ă(hidra iădeăcarbon,ă
proteine, lignine, aminoacizi).

25
 2.11. Principalele tipuri de humus
Humusulă dină solurileă agricoleă şiă înă specială dină celeă forestiere,ă seă
prezint ăsubăoămareădiversitateădeătipuriăşiăsubtipuri. Prin urmare, formele de
humus,ă seă deosebescă întreă ele,ă înă primulă rândă dină punctă deă vedereă ală
însuşirilorămorfologiceăşiămicromorfologiceăaleăorizonturilorăcuăhumusăiarăînăală
doileaărând,ădup ăcriteriulăînsuşirilorăchimice,ăfiziceăşiăbiologice.
În func ieădeăcondi iileădeăsolificare,ăhumusulăpoateăfiăreprezentatăprină
materiaăorganic ăintegralătransformat ă iăalc tuit ăîndeosebiădinăaciziăhumiciă
sauă prină materiaă organic ă aflat ă înă diferiteă stadiiă deă transformare,ă
deosebindu-seămaiămulteătipuriă iăsubtipuri de humus.
Înăsolurileădină araănoastr ,ăceaămaiămareăr spândireăoăauăurm toareleă
tipuri de humus:
1. Mullul – esteăreprezentatăprinămateriaăorganic ăcompletăhumificat ă
şiă amestecat ă intimă cuă parteaă mineral ă aă solului.ă Acesta,ă esteă caracteristică
solurilorăaerate,ăcuăoăintens ăactivitateăaămicroorganismelor,ăcareărealizeaz ă
transformareaă complet ă aă resturiloră organiceă înă aciziă humiciă iă careă esteă deă
dou ăfeluri:ăcalcic şiăforestier.
a. Mullul calcic - este puternic saturat cu cationi bazici, predominant cu
calciu,ăfiindăalc tuitădinăaciziăhuminiciăputernicăpolimeriza i.ăRaportulăC/Năesteă
sc zut,ă înă jură deă 10,ă auă culoareă închis ă (deă laă brun ă pân ă laă neagr )ă şiă
reac ieă neutr ă spreă slabă alcalin .ă Acestaă seă formeaz ă înă condi iiă favorabileă
humific rii,ă pe substrateă calcaroaseă sauă rociă bogateă înă calciu,ă cuă oă intens ă
activitateă biologic ,ă înă specială aă bacteriilor,ă fiindă celă maiă bună humusă posibil,ă
datorit ă peă deă oă parteă propor ieiă ridicateă deă aciziă huminiciă strânsă lega iă deă
coloiziiăminerali,ăiarăpeădeăalt ăparte,ădatorit ăstabilit iiăluiăridicateălaăac iuneaă
de mineralizare.
b. Mullul forestier - seăformeaz ăînăsolurileălipsiteăsauăs raceăînăcalciu,ă
peă seamaă resturiloră organiceă proveniteă deă laă vegeta iaă deă p dure,ă subă
ac iuneaăîndeosebiăaăciupercilor.ăEsteăalc tuităpredominantădinăaciziăhuminiciă
slabă şiă moderată polimeriza i,ă respectivă aciziă fulvici.ă Raportulă C/Nă esteă maiă
mare (de 12-15),ă areă culoareă maiă deschis ă iă oă reac ieă slabă spreă moderată
acid ă(pHăţă5,5-6,5).
2. Moderul – este reprezentat prin materie organic ă maiă slabă
humificat ăşiăpar ialălegat ădeăparteaămineral ăaăsolului.ăEsteăalc tuitădinăaciziă
humici,ă dară iă dină resturiă organiceă înă cursă deă transformare.ă Seă formeaz ă înă
condi iileăunuiămediuămaiăslabăaerat,ăcuăumiditateăridicat ăşiătemperaturiămici,
microflor ă maiă s rac ă şiă maiă pu ină activ ,ă condi iiă ceă nuă permită humificareaă
complet ăaăresturilorăorganice.ăRaportulăC/Năesteămaiăridicată(15-25), fapt ce
reflect ă oă mineralizareă aă materieiă organiceă maiă lent ă şiă incomplet .ă Seă
întâlnescămaiămulteăsubtipuriădeămoder,ăcaracteristiceăunorăcondi iiăspecificeă
de solificare: forestier, de pajiște alpină și subalpină, calcic sau rendzinic și
hidromorf.
Moder forestier - esteă caracteristică soluriloră formateă subă p duriă deă
r şinoaseăşiădeăamestecăcuăfoioase;
Moder de pajişte alpină şi subalpină - seăformeaz ăsubăoăvegeta ieădeă
gramineeă şiă seă acumuleaz ă într-ună orizontă Au;ă deă culoareă neagr ,ă relativă
gros,ăcuăoăreac ieăputernicăacid ;

26
 Moder calcic sau rendzinic - seă formeaz ă peă calcare,ă avândă ună
con inută ridicată deă huma iă deă calciuă deă culoareă închis ă şiă reac ieă slabă acid ă
spreăneutr ;
Moder hidromorf - seă întâlneşteă înă uneleă soluriă cuă excesă prelungită deă
ap ăstagnant ă(stagnosoluri),ăînăcondi iiădeăanaerobioz .
3. Morul (humusul brut) – esteă alc tuită dină resturiă organice slab
humificate,ă pu ină m run iteă sauă transformateă biochimic,ă practică nelegată deă
parteaămineral ăaăsolului,ăcuăunăprocentăsc zutădeăaciziăhumiciă(predominantă
fulvici).ăEsteăcaracteristicăsolurilorădină zonaămontan ,ăformateăsubăp duriădeă
conifere (etajul molidului,ă jnepeni uriloră iă aă pajiştiloră alpine),ă cuă condi iiă
nefavorabileă humific rii.ă Esteă ună humusă puternică acid,ă s racă înă azot, cu
raportulăC/Năîntre 30-40,ădeficitarăînăelementeăbaziceăşiăbogatăînăaciziăsolubiliă
careăexercit ăoăac iuneăputernic ădeăalterareăşiămigrareăasupraăp r iiămineraleă
a solului.
4. Turba – seă formeaz ă într-ună mediuă saturată cuă ap ,ă dină resturileă
organiceă aleă unoră planteă hidrofileă turbificate.ă Seă diferen iaz ă dou ă tipuriă deă
turb :ăeutrofă (sau calcică) şi turba oligotrofă (sau acidă).
a. Turba eutrofă sau calcică - seăformeaz ăpeăterenurileăjoase,ăcuăapaă
freatic ă bogat ă înă ioniă deă calciu,ă peă seamaă uneiă vegeta iiă deă rogozuri,ă stuf,ă
papur ă etc.,ă cuă oă reac ieă neutr ă spreă slabă alcalin ă (pHă ţă 7,0-7,5), raportul
C/N este sub 30, iar cantitateaă deă cenuş ă esteă foarteă ridicat ,ă deă 14-15%;
acestă tipă deă turb ă esteă bogat ă înă substan eă minerale,ă dară blocateă înă formeă
inaccesibile plantelor.
b. Turba oligotrofă - seăîntâlneşteăînăregiunileămontane,ăpeăsubstraturiă
acide,ăcuăunăclimatăreceăşiăumed. Eaăseăformeaz ăprinăacumulareaămasiv ăaă
resturiloră organiceă aleă vegeta ieiă acidofileă alc tuit ă dină muşchiă (predomin ă
genul Sphagnum).ă Esteă foarteă s rac ă înă elementeă nutritive,ă puternică acid ă
(pH = 4,0-4,5)ăcuăraportulăC/Năridicată(pân ălaă40).

2.12. Importan aăhumusuluiădinăsol

Prină propriet ileă şiă compozi iaă saă chimic ,ă humusulă reprezint ă
componentaă esen ial ă aă solului,ă ce-iăconfer ă atâtăpropriet iăspecifice,ă câtă şiă
unăanumitănivelădeăfertilitate.ăAl turiădeăhumus,ăcareăesteărelativădurabil,ăunărolă
importantă îlă areă şiă materiaă organic ,ă par ială humificat ,ă care,ă prină
descompunere,ă elibereaz ă înă modă continuuă substan eă nutritiveă uşoră
accesibileă planteloră (amoniac,ă azota i,ă fosfa i,ă sulfa i).ă Humusulă şiă materiaă
organic ă dină solă reprezint ă rezervaă permanent ă aă soluluiă înă elementeă
nutritive, care-iădetermin ăfertilitatea.ă
Humusulă şiă materiaă organic ă constituieă ună substrată prielnică pentruă
activitateaăşiădezvoltareaămicroorganismelorădinăsol.ăCaăurmareăaăactivit iiăloră
înăsolăseădegaj ăcantit iămariădeăCO2 careădetermin ăîmbog ireaăsolu ieiăînă
cationi de hidrogen, intensificarea proceselor de alterare a mineralelor
primareăşiămodificareaăreac ieiăsolu ieiăsolului.
Humusulăîmpreun ăcuăargila,ăprinăpropriet ileădeăadsorb ieăcationic ,ă
re inăşiătotodat ăreducălevigarea unor cationi ai solului.
Humusulăajut ălaăîmbun t ireaăpropriet ilorăfiziceăaleăsolurilor,ăavândă
oăinfluen ăputernic ăasupraăacestora.ăAciziiăhuminiciăimprim ăsolurilorăculoriă
închiseă (deă laă brună pân ă laă negru),ă m rindă adsorb iaă c lduriiă şiă gradul de
înc lzireăalăsolului.

27
 Humusulă influen eaz ă favorabilă formareaă structuriiă glomerulareă şiă
gr un oase.ăIndirect,ăelăareăunărolăimportantăasupraăporozit ii,ăpermeabilit iiă
şiă consisten eiă solului.ă Areă capacitateă mareă deă re inereă aă apei,ă contribuindă
astfelălaăconservareaăacesteiaăînăsol,ămaiăalesăînăformeăaccesibileăplantelor.
Humusulă „brut”ă (morul)ă poateă s ă influen ezeă negativă regimulă hidrică ală
unoră soluriă careă suntă reci,ă adsorbă şiă re ină mult ă ap ,ă auă oă permeabilitateă
redus ăşiăunăregimăaero-hidric deficitar.

Întreb riădeăautoevaluare
1. Careă esteă compozi iaă chimic ă iă mineralogic ă aă scoar eiă
terestre?
2. Ce sunt mineralele?
3. Subăinfluen aăcuiăseărealizeaz ădezagregarea?
4. Careă suntă produ iiă rezulta iă înă urmaă procesuluiă deă
dezagregareă iăalterare?
5. Care sunt principaleleăsurseădeămaterieăorganic ădinăsol?
6. Ce este humusul?
7. Deăc treăcineăsuntătransformateăresturileăorganiceădinăsol?
8. Prezenta iăprincipaleleătipuriădeăhumusădină araănoastr

28
 UNITATEA DE ÎNV AREă3

PRINCIPALELEăPROPRIET ILEăFIZICE ALE SOLULUI

Cuvinte cheie: textur , structur ,ă densitate,ă densitateă aparent ,ă
porozitate.

Rezumat
Solul este un mediu de viaţă al plantelor care se caracterizează prin
însuşiri fizice, chimice şi biochimice.
Dintre cele mai importante însuşiri fizice ale solului care asigură condiţii
prielnice pentru creşterea vegetaţiei naturale şi cultivate se desprind
următoarele: textura, structura, densitatea , densitatea aparentă şi porozitatea.
Proprietăţile fizice ale solului au influenţă majoră asupra modului în care
solul funcţionează în cadrul unui ecosistem. Creşterea şi dezvoltarea plantelor,
cât şi regimul apei şi a soluţiei solului sunt intens legate de proprietăţile fizice
ale acestuia. Culoarea solului, textura, structura şi celelalte proprietăţi ale
solului sunt criterii în clasificarea diferitelor tipuri de sol.

Durata medie de parcurgere aăunit iiădeăstudiuăesteădeă4ăore

3.1. Textura solului

Textura solului defineşte mărimea particulelor de sol în timp ce
structura acestuia face referiri la modul în care aceste fracţiuni sunt dispuse
împreună, definind natura sistemului de pori şi canale în sol.
Solulă esteă ună sistemă complex,ă constituită dină faz ă solid ,ă lichid ă şiă
substan eă gazoase,ă înă careă fazaă lichid ă şiă gazeleă ocup ă spa iileă poroaseă
dintre particulele solide.
Propriet ileă fiziceă facă referireă direct ă asupraă naturiiă fazeiă solideă aă
solului,ăcuăimpactăasupraăregimuluiădeăap ăşiăaerăînăsol.
Împreun ,ăstructuraăşiătexturaăsoluluiăajut ălaădeterminareaăcapacit iiă
deăaprovizionareăcuănutrien iăaăfazei solideăaăsoluluiăşiăaăcapacit iiăsoluluiădeă
aăre ineăşiăconduceăapaăşiăaerulănecesareăactivit iiăradiculareăaăplantelor.
Deă asemenea,ă propriet ileă fiziceă aleă soluluiă dauă indica iiă asupraă
moduluiădeăprelucrareămecanic ăaăacestuia,ăcâtăşiăasupraăeroziunii.

3.1.1. Gruparea particulelor texturale

Solul, este un corp natural, care s-aă formată şiă evoluată înă timpă laă
suprafa aăuscatului,ăfiindăalc tuitădinătreiăcategoriiădeăsubstan e:ăsolide,ălichideă
şiăgazoase.
Fazaăsolid ă– reprezint ăcca.ă50șădinăvolumulătotal,ăfiindăformat ădină
substan eă mineraleă şiă organice.ă Parteaă mineral ă esteă reprezentat ă prină
particuleă elementareă deă diferiteă ă m rimiă careă îndeplinescă fiecareă anumiteă
func iiăşiăconfer ăpropriet iăspecificeăsolului.

29
 Înăafar ădeăacesteăparticuleăalăc rorădiametruăesteămaiămicădeă2ămmăşiă
careăalc tuiescă,,materialul fin”ăînăuneleăsoluriăseăpotăîntâlniăşiăfragmenteămaiă
mariădeă2ămmăcareăalc tuiescă,,scheletul solului”.
Acesteă fragmenteă deă dimensiuniă maiă mariă (pietriş,ă pietre,ă bolovani)ă
suntămaiăr spânditeăîn solurile neevoluate de tipul litosolurilor, regosolurilor.
Mareaă majoritateă aă soluriloră careă seă g sescă într-ună stadiuă înaintată deă
evolu ie,ă suntă alc tuiteă dină particuleă cuă ună diametruă maiă mică deă 2ă mm,ă
cunoscuteă subă ă denumireaă deă frac iuniă granulometrice,ă careă determin ,ă deă
altfel,ăîns şiătextura.
Gradul de mărunţire a părţii minerale în componente de diferite mărimi
şi proporţia cu care acestea participă la alcătuirea solului reprezintă acea
însuşire fizică cunoscută sub denumirea de textura solului.
Pentruă grupareaă particuleloră elementareă seă folosescă diferiteă sc ri,ă
dintre care mai frecvente pe plan mondial sunt: scara Atterberg, scara
KacinskiăşiăscaraăDepartamentuluiăAgriculturiiăS.U.A.ă(tabelul 3.1.1.).
Tabelul 3.1.1.
Sc riăpentruăstabilireaăgrupelor sau categoriilor de particule
(dup ăBlagaăşiăcolab.1996)
Scara
Scara Kacinski
Scara Atterberg Scara Kacinski Departamentului
(simplificat )
Agriculturii din S.U.A.
Grupa
Diametrul Grupa de Diametrul Grupa de Diametrul Grupa de Diametrul
de
(mm) particule (mm) particule (mm) particule (mm)
particule
Grosier 2-0,2
Nisip Nisip 1-0.05 Nisip 2-0,05
Fin 0,2-0,02 Nisip fizic 1-0,01
0,05-
Praf 0,02-0,002 Praf Praf 0,05-0,002
0,001
Argil ăfizic <0,01
Argil < 0,002 Argil <0,001 argil <0,002

Înă general,ă toateă sc rileă iauă înă considerareă aceleaşiă frac iuniă
granulometrice:ă nisip,ă prafă şiă argil ,ă diferen ierileă deă laă oă scar ă laă altaă fiindă
date doar de limitele de grupare a particulelor elementare.
Nisipul – esteă formată dină fragmenteă deă roc ,ă careă rezist ă puternică laă
dezagregareă (cuar ă sauă alteă mineraleă ca:ă piroxenii,ă micaă alb ,ă magnetitul,ă
etc.),ăesteăfoarteăpermeabil,ănuăprezint ăaderen ,ăplasticitate,ăcoeziune,ăareă
oăcapacitateămic ădeăre inereăpentruăap ăşiăelementeleănutritive.
Argila – reprezint ăcomponentaăceaămaiăimportant ăaăsolului,ăimprim ă
alteă însuşiriă fiziceă şiă chimiceă (coeziune,ă plasticitate,ă aderen ă ridicat ,ă
capacitateă mareă deă re inereă aă apeiă şiă aă substan eloră nutritive,ă suprafa ă
specific ăextremădeămareăcareăfavorizeaz ăoămultitudineăde procese fizico –
chimice,ăbiologiceăşiăregleaz ăîns şiăfertilitateaăsolurilor).
Praful – esteă oă component ă intermediar ă întreă nisipă şiă argil ,ă fiindă
formată dină fragmenteă deă roc ă aflateă într-ună gradă înaintată deă dezagregare,ă
prezint ăpropriet iăapropiateăcu cele ale argilei.

3.1.2.ăClaseleădeătextur
Fiecareă frac iuneă granulometric ă prezint ă anumiteă însuşiriă peă careă leă
imprim ă solurilor,ămaiămultă sauă maiăpu ină înăfunc ieă deă propor iaăacestoraă înă
masa solului. Înă modă obişnuit,ă solurileă con ină toateă celeă 3 frac iuniă
granulometrice,ă îns ă cantit ileă procentualeă cuă careă acesteaă particip ă laă
30
formareaă unuiă solă difer ,ă ceeaă ceă determin ă îns şiă textura.ă Înă func ieă deă
alc tuireaă granulometric ă fiecareă solă esteă cuprinsă într-oă clas sau specie
textural ă(tabelulă3.1.2.).
Criteriulădeăbaz ăalăîncadr riiăsolurilorăîntr-oăanumit ăclas ătextural ăîlă
constituie cantitatea de argil , prafă şiă nisip, conform datelor prezentate înă
tabelul 3.1.2.
Oă alt ă modalitateă pentruă definireaă texturii,ă esteă ceaă aă diagrameiă
triunghiulare, careă ineăcontădeăăprocentulădeăargil ,ăprafăşiănisip.ă
Tabelul 3.1.2.
SistemulădeăclaseătexturaleăfolositeăînăRomânia
(dup ăBlagaăşiăcolab.1996)
Argil ă(ș) Praf(%)
Denumirea Clasaătextural <0,01 mm <0,002 mm 0,002-0,02 mm
<5
Texturaăgrosier Nisipoas <10 <32
Textur ăgrosier ă <32
Nisipo-lutoas 11-20 6-12
mijlocie
Luto-nisipoas 20 <12 >33
Luto-nisipo-argiloas 31-45 21-32 <14
Textura mijlocie
Lutoas 31-45 21-32 15-32
Luto-pr foas 31-45 21-32 >33
Textura mijlocie- Luto-argiloas 46-60 33-45 <32
fin Luto-argilo-pr foas 46-60 33-45 >33
Argilo-lutoas 61-70 46-60 -
Texturaăfin
Argiloas 71 >61 -

Diagramaăesteăalc tuit ădintr-unătriunghiăechilateral,ăcompartimentatăînă

maiămulteă claseătexturale,ăpeă bazaă con inutuluiă procentualădeănisip,ă argil ă şiă
praf.ăPeăceleă3ălaturiăaleătriunghiuluiăsuntătrecuteăprocenteleădeăargil ,ăprafăşiă
nisip,ăob inuteăînăurmaăanalizei granulometrice (figura 3.1.1.).
Dinăpuncteleăcareăreprezint ăcon inutulăsoluluiăînăargil ,ăprafăşiănisipăseă
duc paralele la bazaă zeroă aă fiec reiă frac iuniă granulometrice,ă iară loculă deă
întâlnireăalăacestora,ăindic ăclasaătextural ăînăcareăseăîncadreaz ăsolulăluatăînă
studiu.

Figura 3.1.1.ăTriunghiulătexturiiăsoluluiă(procentulădeăargil ,ăpraf,ănisip)

(dup ăA.N.STRAHLER, 1973)

31
 3.1.3.ăVaria iaătexturiiăpeăprofilulăsolului
Texturaă soluluiă esteă determinat ă atâtă deă alc tuireaă materialuluiă
parentalăcâtăşiădeăcaracteristicileăprocesuluiădeăsolificare.
Înă solurileă formateă peă materialeă parentaleă uniforme,ă atunciă cândă înă
procesele de solificareă nuă areă locă migrareaă argileiă sauă argilizarea,ă peă toat ă
adâncimeaă profiluluiă seă p streaz ă aceeaşiă textur ,ă respectivă solulă esteă
nedifieren iată dină punctă deă vedereă textural.ă Astfelă seă prezint ă solurileă cuă
con inută deă argil ă egală înă toateă orizonturileă şiă apropiată caă valoareă cuă ceaă aă
materialului parental (loessul) din care s-auăformatăşiăauăevoluatăînătimp.
Înă zoneleă cuă precipita iiă maiă abundente,ă undeă solific riiă îiă suntă
caracteristiceăproceseăintenseădeăargilizareăşiămigrareăaăargileiădinăorizonturile
superioareă spreă celeă dină adâncime,ă seă formeaz ă profileă cuă diferen iereă
textural .
Pentruă exprimareaă cantitativ ă aă diferen ieriiă texturaleă seă utilizeaz ă
indiceleădeădiferen iereătextural ,ănotatăIdt.
Din punct de vedere valoric, Idt, reprezintă raportul dintre procentul de
argilă din orizontul B şi orizontul A sau E.
Înă func ieă deă m rimeaă indiceluiă deă diferen iereă textural ,ă solurile se
grupeaz ăastfelă(tabelulă3.1.3.).
Tabelul 3.1.3.
Clasificareaăsolurilorădup ăindiceleădeădiferen iereătextural ă(Idt)
Categoria de sol Idt
Solănediferen iatătextural <1
Solăslabădiferen iatătextural 1,1 - 1,2
Solămoderatădiferen iatătextural 1,2 - 1,4
Solăputernicădiferen iatătextural 1,4 - 2
Solăfoarteăputernicădiferen iatătextural >2

Indiceleă deă diferen iereă textural ă exprim ă numaiă amplitudineaă deă

varia ieăaăcon inutuluiădeăargil ăpeăprofil,ănuăşiădiferen eleădeătextur ădeălaăună
stratădeăsolălaăaltulă(desăîntâlniteălaăsolurileăaluviale).ă
Reparti iaă categoriiloră deă particuleă peă profilulă deă solă şiă varia iaă
procentuluiă deă argil ă coloidal ,ă dauă indica iiă asupraă genezeiă şiă fertilit iiă
solului. Astfel, un raport echilibrat al celor trei componenteăpeăprofilulădeăsolăîiă
asigur : un drenaj intern normal; capacitateăridicat ădeăînmagazinareăaăapei;ă
aerisireă optim ;ă capacitateă deă adsorb ieă şiă schimbă cationică ridicat,ă deciă oă
fertilitateăcrescut .
Solurileăînăcareăpredomin ăparticuleăgrosiereăsuntăexcesivăpermeabileă
iară celeă preaă fine,ă voră aveaă ună drenajă internă slab.ă Solurileă slabă diferen iateă
textural pe profil vor avea un drenaj intern uniform pe tot profilul.
Solurileă cuă migrareă activ ă deă argil ă peă profilă înregistreaz ă diferen eă
importanteă deă permeabilitateă întreă orizonturi;ă seă creeaz ă astfelă condi iiă deă
stagnareătemporar ăaăapeiăînăanumiteăorizonturiăaleăsolului.

3.1.4.ăRolulătexturiiăînăprocesulădeăsolificareăşiăînăpracticaăagricol
Texturaă esteă unaă dintreă însuşirileă celeă maiă importanteă şiă stabileă aleă
soluluiă careă depindeă şiă deă evolu iaă proceseloră deă solificare.ă Rolulă texturiiă seă
eviden iaz ă prină urm toareleă aspecte:ă texturaă exercit ă oă influen ă mareă
asupraă solific rii,ă adic ă oă textur ă grosier ă permiteă oă levigareă intens ,ă oă
dezvoltareămaiăampl ăaăprofiluluiăîns ăoădiferen iereămaiăslab ăaăorizonturilor,ă
32
nuăstimuleaz ăformareaăhumusului,ăfavorizeaz ădeclanşareaăşiăintensificarea
eroziunii eoliene.
Texturaă fin ă esteă ceaă careă seă opuneă levig riiă accentuate,ă creeaz ă
profileă maiă scurte,ă orizonturiă bineă diferen iate,ă stimuleaz ă acumulareaă deă
humus,ăcreeaz ăcondi iiădeăgleizareăsauăstagnogleizareăînăprezen aăexcesuluiă
deăap .
Texturaă determin ă sauă influen eaz ă accentuată principaleleă propriet iă
aleăsoluluiă iăanume.:
Texturaăgrosier ,ădetermin :
 permeabilitateaămareăpentruăap ăşiăaer;
 capacitateaămic ădeăre inereăaăapei;
 capacitateămareădeăînc lzireăaăsolurilor;
 con inutămicădeăhumusăşiăsubstan eănaturale;
 complexă coloidală slabă reprezentată şiă capacitateă mic ă deă re inereă
cationic .
Texturaăfin ,ădetermin :
 permeabilitateămic ăpentruăap ăşiăaer;
 capacitateămareădeăre inereăaăapei;
 compactitate mare;
 capacitateămic ădeăînc lzireăăaăsolului;
 con inutămareădeăhumusăşiăsubstan eănutritive;
 complexă coloidală bineă reprezentată şiă capacitateă mareă deă re inereă
cationic ;
 poten ialăridicatădeăfertilitate.
Ceaămaiăpotrivit ătextur ăesteăceaămijlocie,ăcareăconfer ăceleămaiăbuneă
condi iiătuturorăproceselorădinăsolăşiărespectivăplantelorădeăcultur .

3.2. Structura solului

Una dintre caracteristicile importante ale solului o constituie starea sa
structural ,ă ceeaă ce-iăconfer ă oă porozitateă complex ,ă neîntâlnit la rocile pe
care s-a format.
Structura solului – reprezintă modul de aranjare (organizare) a
particulelor de sol în agregate secundare complexe, de forme şi dimensiuni
diferite separate între ele prin goluri, fisuri sau interfețe de contact cu legături
slabe. Agregatele secundare formate se denumesc agregate sau elemente
structurale.
PrinăstructuraăsoluluiăC.ăChiri ă(1974),ădefineşteă,,modul de grupare a
particulelor elementare în agregate de diferite forme şi mărimi”.
Stareaăstructural ăaăsoluluiăînăopozi ieăcuăceaănestructural ăcreeaz ăună
sistemă heterogen,ă polidispersă şiă porosă careă modific ă considerabilă toateă
valorileă şiă regimurileă unoră factoriă ecologiciă aiă mediului.ă Caă atareă structuraă
determin ă directă poten ialulă deă fertilitateă ală solurilor,ă importan aă eiă crescândă
de la solurile nisipoase spre cele argiloase.

3.2.1. Principaleleătipuriădeăstructur ăşiăprezen aălorăînăorizonturileă

solurilor.
Dup ăformaăşiăaranjamentulăelementelorăstructuraleăînămasaăsoluluiăseă
distingăurm toareleătipuriădeăstructur :

33
 1. Structura glomerulară, se caracterizeaz ă prină dispunereaă
particuleloră deă solă înă agregateă aproximativă sferice,ă poroase,ă deă formaă unoră
glomerule,ă uşoră friabile,ă cuă suprafe eă curbate,ă cuă numeroaseă convexit iă şiă
concavit i.
Aceast ă structur ă esteă caracteristic ă soluriloră cuă orizontă Am,ă bineă
aprovizionat,ă cuă humusă deă tipă mullă calcică şiă cuă oă intens ă activitateă aă
mezofaunei (cernoziom tipic, cernoziom cambic etc.);
2. Structura grăunţoasă sau granulară, esteăasem n toareăstructuriiă
glomerulareă îns ă areă o aşezareaă maiă îndesat ă aă particuleloră elementare,
porozitateămaiăredus ăşiăapari iaădeăfe eăplane.ă
Eaăesteăcaracteristic ăsolurilorăcultivateăintens,ăundeăareălocăoăuşoar ă
degradareăaăstructuriiăglomerulareă(cernoziomăcambic,ăbrunăroşcat,ăetc.);
3. Structura poliedrică angulară, prezint ă ă agregate cu dimensiuni
aproximativă egaleă peă celeă 3ă axe,ă cuă fe eă neregulateă plane,ă delimitateă deă
muchiiăevidente,ăaşezateăîndesat,ăceeaăce-iăd ăunăaspectăcol urosă(angular).ă
SeăîntâlneşteăînăorizonturileăBtăaleăsolurilorăbruneăargiloiluviale.
4. Structura poliedrică subangulară, esteăsimilar ăcuăceaăpoliedric ă
angular ă îns ă elementeleă structuraleă prezint ă muchiileă maiă teşite,ă şterseă şiă
suprafe eleăneregulate.ăSeăîntâlneşteăînăorizonturileăBvăalăeutricombosolurilor,ă
districambosolurilorăşiăaleăcernoziomurilorăcambice.
5. Structura prismatică, prezint ăagregateăalungite,ăorientateăvertical,ă
cuă fe eă planeă şiă muchiiă ascu ite,ă capeteleă prismeloră nerotunjite.ă Eaă esteă
caracteristic ăorizonturilorăBtăalăăpreluvosoluriloră iăluvisolurilorăalbice;
6. Structura columnară, este asem n toareă celeiă prismatice,ă îns ă
fe eleă şiă muchiileă suntă rotunjite.ă Esteă caracteristic ă orizontuluiă Btna,ă orizontă
specificăsolone urilor.
7. Structura columnoidă, esteăasem n toareăstructuriiăprismaticeădară
cu muchiile laterale rotunjite.
Structura şistoasă sau lamelară, esteă constituit ă dină agregateă subă
form ă deă pl ciă sauă ,,lamele”, fragmentateă şiă orientateă orizontal.ă Eaă esteă
specific ă soluriloră tasate,ă cuă hardpană şiă orizonturiloră El,ă caracteristiceă
luvosolurilor.
Tipurileă deă structur ă seă determin ă înă teren,ă odat ă cuă descriereaă
profiluluiădeăsol,ăiarăstabilitateaăagregatelorăstructuraleăînălaborator.
Înăfunc ieă deăm rimeaă elementelorăstructuraleă s-au stabilit 5 clase de
structur :ă foarteă fin ,ă fin ,ă mijlocie,ă grosier ă şiă foarteă grosier .ă Eleă auă fostă
preluate din sistemul american de clasificare a solurilor, respectiv a ,,VII –a
Aproximaţie”.
Metodologiaă elabor riiă studiiloră pedologiceă (ICPA,ă 1987)ă stabileşteă 5ă
gradeă deă dezvoltareă aă elementeloră structuraleă iă anume:ă nestructurat;ă slabă
dezvoltat; moderat dezvoltat;ă bineă dezvoltată iă structur ă distrus ă prină
cultivare.

3.2.2.ăFormareaăşiădegradareaăstructuriiăsolului
Pentruărealizareaăuneiăst riăstructuraleăcareăs ăasigureăceleămaiăbuneă
condi iiă pentruă creştereaă şiă dezvoltareaă plantelor,ă esteă necesar ă prezen aă
unorăfactoriăşiăaăunorăproceseăcaracteristice.ăPrinăurmare,ănuăseăpoateărealizaă
oăstructurareăaăparticulelorăelementare,ăf r ăaăexistaăunăminimumădeăargil ăşiă
humus,ă careă s ă declanşezeă proceseleă deă coagulare,ă aglutinare,ă legareă şiă

34
presare. Aceste fenomeneă seă producă simultan,ă fiecareă avândă ună rolă bineă
definităînărealizareaăst riiăstructuraleăaăsolului.
Grupareaă particuleloră coloidaleă înă microagregateă seă produceă prină
efectulăcoagulant,ăalăionilorăbaziciăexisten iăînăcomplexulăcoloidalăşiăînăsolu iaă
solului.ă Coagul rileă maiă auă locă şiă datorit ă unoră ,,precipitări izoelectrice”ă
datorateă atrac ieiă dintreă particuleleă coloidaleă cuă sarciniă electriceă deă semnă
contrarăşiăneutralizareaălor.
Principalulă efectă deă coagulareă şiă ă cimentareă îlă areă humusul din sol,
recunoscută caă factorulă principală ală structur rii.ă Argila prină pl cileă saleă
lamelare,ă acoperiteă deă membraneă deă ap ă seă leag ă puternică prină for eă deă
coeziune ca urmare a pierderii apei.
Humusulăşiăargila seăinfluen eaz ăăreciprocăînăprocesulădeăstructurareă
a solului.ăCeaămaiăbun ăstructurareăseărealizeaz ăînăsolurileăundeăceleădou ă
componenteă seă afl ă înă propor iiă echilibrateă şiă îndeplinescă anumiteă condi ii.ă
Astfel,ăhumusulătrebuieăs ăfieăalc tuitădinăaciziăhuminici,ăiarăargilaădinămineraleă
de tipul beidellit. Prezen aă cationiloră deă Ca++ şiă Mg+ determin ă oă coagulareă
ireversibil ăşiăconfer ăstabilitateăagregatelorăstructuraleălaăac iuneaăapeiăsauăaă
unelteloră agricole.ă Asemeneaă condi iiă favorabileă structur riiă seă întrunescă înă
orizonturile Am ale solurilor din zona de step ,ă unde,ă deă altfel,ă esteă
caracteristic ăstructuraăglomerular .ă
Absen aă unoră componenteă esen ialeă înă procesulă deă structurare,ă
determin ădegradareaăstructurii,ăapari iaăunorătipuriădeăagregateănefavorabileă
unui regim aerohidric optim al solului (poliedrice, prismatice, columnare etc.),
aspectă întâlnită frecventă înă profilulă soluriloră acide,ă datorit ă predominan eiă
aciziloră fulviciă careă auă oă mareă mobilitateă şiă datorit ă ă satur riiă complexuluiă
coloidalăcuăhidrogenă careă duceă laă oă coagulareă reversibil .ă Structuraă format ă
înă acesteă soluri,ă esteă slabă dezvoltat ,ă areă oă stabilitateă mic ,ă iară propor iaă
agregatelorăăgranulareăesteăfoarteăredus .
Oă situa ieă maiă dificil ă seă creeaz ă peă solurileă s r turate,ă bogateă înă
s ruriăsolubile,ăcuăunăcon inutămareădeăNa+ schimbabil
Oxiziiăşiăhidroxiziiădeăfierăşiăaluminiu, constituie un puternic ciment
alăparticulelorăelementareădeăsol,ăcaăurmareăaădeshidrat riiălor.ăEiăac ioneaz ă
înăstareăcoloidal ăîmpreun ăcuăargilaăşiăhumusul,ăsauăsubăform ăcristalizat ,ă
cândă ioniiă deă Al3+ şiă Fe3+ neutralizeaz ă sarcinileă negativeă aleă coloiziloră
electronegativiă(argilaăşiăhumusul),ăfavorizândăapari iaăagregatelorăstructurale.ă
Uneoriă eiă suntă principalulă cimentă ală elementeloră structuraleă impunându-le o
stabilitateăşiădezvoltareămare.
Un alt component importantă înă procesulă deă structurareă esteă
carbonatul de calciu (CaCO3)ăcareăpeălâng ăfaptulăc ădetermin ăcoagulareaăă
ireversibil ă aă coloiziloră organiciă şiă minerali,ă poateă s ă precipiteă directă dină
solu ieăînăăinteriorulăşiăînăjurulăagregatelorădeăsol.ă
Formarea agregateloră structuraleă seă realizeaz ă şiă printr-oă intens ă
activitate biologic , semnalat ă maiă alesă înă solurileă molice.ă Astfel,ă trebuieă
amintită rolulă r d ciniloră careă prină creştereă şiă dezvoltareă separ ă materialulă înăă
fragmenteă miciă şiă preseaz ă asupraă agregatelor contribuind la aderarea,
aglutinareaă loră maiă puternic .ă Seă consider ă c ă r d cinileă planteloră exercit ă
efecteăcomplexeădeăagregare,ăatâtăpeăcaleămecanic ăcâtăşiăprinăănumeroaseă
secre iiăcuăefectăaglutinant,ăprinăsubstan eleăhumiceăr maseăînăsol,ăetc.

35
 Ac iuneaă deă structurareă aă sistemuluiă radiculară esteă cuă atâtă maiă
puternic ă cuă câtă covorulă vegetală esteă maiă dezvoltat,ă cuă oă înr d cinareă
masiv ,ăfasciculat .
Formareaă deă agregateă structuraleă seă datoreaz ă ă înă egal ă m sur ă şiă
activit iiă microă şiă macroorganismeloră careă secret ă uneleă substan eă cuă
propriet iădeăaglutinare.ăAnimaleleăsubterane,ăprinădeplasareaălorăînăsol,ăprină
migrareaă şiăexpulzareaă deămaterialăsubăform ă deămiciă aglomer riă (coprolite)ă
exercit ăoăac iuneăpermanent ădeăstructurare.
Fenomenele de umezire – uscareă şiă înghe ă – dezghe , conduc la
desfacereaă solului,ă laă fragmentareaă luiă înă agregate.ă Seă cunoa teă astfel,ă c ă
solulă arată dină toamn ,ă careă esteă supusă înghe uluiă şiă dezghe ului,ă maiă alesă
dup ăoăiarn ăumed ,ăapare,ăînăprim var ,ăăbineăstructurat,ăgr un os,ăafânat,ă
peăoăgrosimeădeămaiămul iăcentimetrii.
Stareaă structural ă bun ,ă cuă agregateă glomerulare,ă poateă s ă sufereă oă
depreciereă calitativ ă datorit ă modific riiă formeiă agregatelor,ă tasareaă lor,ă sauă
chiarăsf râmareaăacestora.ă
Degradarea structurii glomerulare, seă produceă datorit ă unoră cauzeă
sau factori mecanici, fizico chimici sau biologici.
Dintreăfactoriiămecaniciăceiămaiăfrecven iăîntr-oăagricultur ăintensiv ,ăseă
remarc ă tasareaă cauzat ă deă circula iaă repetat ă aă tractoareloră iă maşiniloră
agricole.ă Efectuareaă ar turiiă sauă aă lucr riloră deă preg tireă aă soluluiă ă laă ună
con inută preaă ridicată sauă preaă sc zută deă umiditateă degradeaz ă celă maiă multă
stareaăăstructural ăaăsolului.
Distrugereaă structuriiă seă produceă destulă deă frecventă prină ac iuneaă
pic turiloră de ap ă şiă prină umezireaă brusc ă aă agregatelor,ă prină levigareaăă
cationilorăcoagulan iădinăstratulăsuperficial.
Utilizareaă excesiv ă ă aă unoră fertilizan iă careă con ină sodiu,ă sulfată deă
amoniu,ă etc.ă provoac ă dispersareaă argileiă şiă înă finală sc dereaă agregateloră
stabile.
Înă vedereaă preveniriiă şiă refaceriiă structurii,ă seă impuneă aplicareaă unoră
m suriă careă s ă duc ă laă îndep rtareaă cauzeloră careă determin ă distrugereaă
agregateloră structurale.ă Astfel,ă efectuareaă tuturoră lucr riloră laă ună con inută
optim de umiditate, evitarea trecerilorărepetateăcuămaşinileăagricoleăpeăacelaşiă
loc,ăp şunatulăra ional,ăaplicareaădeăamendamenteăpeăsolurileăacideăsauăpreaă
alcaline,ă încorporareaă deă îngr ş minteă organice,ă aplicareaă deă amelioratoriă
sintetici cu rol coagulant constituie unele dintre m surileă celeă maiă uşoră deă
aplicatăînăvedereaărefaceriiăşiăp str riiăuneiăst riăstructuraleăoptime.

3.3. Densitatea solului

Densitatea solului - reprezintă masa (greutatea) unităţii de volum a
solului, considerată fără spaţiile sale lacunare.ăSeăob ineăf cândăraportulăîntreă
masaă (greutatea)ă uneiă probeă deă solă completă uscată şiă volumulă ocupată deă
acesta,ăconformărela iei:
M
D =
V
unde: D - densitatea solului (g/cm3);
M - masa (greutatea) solului complet uscat (g);
V - volumulă ocupată deă particuleleă solideă mineraleă şiă organiceă
ale solului (cm3).
36
 Densitateaăsoluluiăesteăinfluen at ădeăconstituen iiăs iăşi,ămaiăales,ădeă
propor iaă cuă careă aceştiaă intr ă înă alc tuireaă maseiă solului.ă Constituen iiă
mineraliă imprim ă oă densitateă maiă mare,ă peă cândă ceiă organiciă micşoreaz ă
valorile acesteia.
Principaliiă componen iă mineraliă aiă soluluiă auă densitateaă cuprins ă întreă
2,5-5,3 g/cm3,ăiarămateriaăorganic ăprezint ăvaloriămaiămici,ădeă1,2-1,5 g/cm3.
Înăfunc ie de raportul dintre diferite componente ale solului, densitatea
luiă oscileaz ă întreă 2,5-2,8 g/cm3.ă Eaă areă valoriă maiă mariă înă orizonturileă Bt,ă
undeă seă g sescă acumula iă compuşiiă fieruluiă (2,7-2,8 g/ cm3)ă şiă valoriă maiă
sc zuteă înă orizonturileă superioareă Am,ă undeă seă g seşteă şiă ună con inută maiă
mare de humus (2,5-2,7 g/cm3).
Valorileădensit iiăseăutilizeaz ălaăcalculareaăporozit iiăşiălaăapreciereaă
compozi ieiă solului,ă întrucâtă eleă reflect ă propor iaă dintreă parteaă mineral ă şiă
ceaăorganic ăaăunuiăsol.

3.4.Densitateaăaparent ăaăsolului
Densitateaăaparent - reprezintă masa (greutatea) unităţii de volum a
solului considerat cu spaţiile sale lacunare. Esteădat ădeăraportulădintreămasaă
(greutatea)ă uneiă probeă deă solă completă uscată înă aşezareă natural ă şiă volumulă
ocupatădeăacesta,ăconformărela iei:
DA 
M
Vt
unde: DA - densitateaăaparent ă(g\cm3);
M - masa (greutatea) solului complet uscat (g);
Vt - volumul total al solului (cm3).
Vt =Vs + Vp
unde: Vs - volumul fazei solide (cm3);
Vp - volumul porilor (cm3).
Valorileă densit iiă aparenteă suntă ă înă strâns ă corela ieă cuă gradulă deă
tasare al solului. Eleă oscileaz ă frecventă întreă 1-2 g/cm3, fiind mai mici la
solurileăbogateăînăhumusăşi bine structurate.
Valorileă maiă sc zuteă aleă densit iiă aparenteă seă înregistreaz ă şiă înă
orizonturileă superioare,ă undeă tasareaă esteă maiă mic ,ă excep ieă f când,ă
desigur, suborizontul tasat cunoscut sub denumirea de hardpan.
Densitateaă aparent ă seă utilizeaz ă laă calcularea porozit iiă totaleă aă
solului.ă Eaă reflect ă celă maiă reală gradulă deă tasareă aă solului.ă Valorileă acesteiaă
servesc la calcularea unor componente importante ale solului: rezerva de
humus,ăceaădeăfosforă iăpotasiuăetc.

3.5. Porozitatea solului

Stareaădeăaşezare a particulelor solide ale solului se poate exprima nu
numaiăprinădensitateaăaparent ,ăciăşiăprinăporozitateaătotal .
Porozitatea solului – reprezintă totalitatea spaţiilor libere, capilare şi
necapilare, din masa solului respectiv. Maiăesteădenumit ăşiăporozitate totală.
Porii capilari au diametre sub 0,25 mm, iar cei necapilari,ă numi iă şiă
spa iiălacunareă(pesteăaceast ăvaloare).
Porozitateaătotal – este dată de volumul total al porilor din unitatea
de volum, exprimat în procente, conform formulei:

37
 x100 
Vp Vp
Vs  V p
PT = x100
Vt
unde: PT - porozitateaătotal ă(ș);
Vt - volumul total al solului (cm3);
Vs - volumulăp iiăsolideăaăsoluluiă(g/ăcm3);
Vp - volumul porilor (cm3).
Porii de diametre mai mari sau macropori suntă ocupa iă deă aer,
alc tuindăcapacitateaăpentruăaerăaăsoluluiăsauăporozitateaădeăaera ie.
Porozitateaă deă aera ieă – reprezint ă propor iaă poriloră ocupat ă deă aeră
(atunciăcândăsolulăareăumiditateaăcorespunz toareăcapacit iiădeăcâmpăpentruă
ap ).
Înăscopulădetermin riiăporozit iiăprinăcalcul,ăseăfolosescăvalorileăunoră
indiciăhidrofiziciăşiăfizici,ăconformărela iilor:
 DA 
PT  1    100
PT  100(1 
DA
) sau  D 
D
unde: PT - porozitateaătotal ă(ș);
DA - densitateaăaparent ă(g/cm3);
D - densitatea solului (g/cm3).
PA = PT - CC x DA
unde: PA - porozitateaădeăaera ieă(ș)ădeăvolum;
PT - porozitateaătotal ă(ș);
DA - densitateaăaparent ă(g/cm3);
CC - capacitateaădeăcâmpăpentruăap ăaăsoluluiă(ș)ădeăgreutate.
Porozitatea,ă influen eaz ă înă modă directă fertilitateaă soluluiă iă deci,
rela iileădintreăsolă iăorganismeleăvii.
Înăgeneral,ăoăporozitateăbun ăesteăconsiderat ăaăfiăaceeaăcareăpermiteă
circula iaă continu ă aă aeruluiă iăaă apeiă în sol. O astfel de porozitate apare în
orizonturileă deă solă cuă structur ă gr un oas /glomerular ,ă afânate, bogate în
materieăorganic ,ăcuătextur ălutoas ă iăcaracterizateăprintr-oăintens ăactivitateă
biologic .ăInterpretareaărezultatelor se face conform tabelului 3.5.
Tabelul 3.5.
Claseădeăvaloriăaleăporozit iiătotale
(dup ăMESP, 1987)
Valoriăaleăporozit iiă(ș)ăpentruăsoluriămineraleăcuădiferiteătexturi
Denumirea Nisipoas Nisipo- Luto- Lutoas Luto- Argiloas
clasei lutoas nisipoas argiloas
Extrem de mare peste 53 peste 55 peste 56 peste 58 peste 61 peste 65
Foarte mare 49-53 51-55 52-56 54-58 57-61 61-65
Mare 44-48 46-50 47-51 49-53 52-56 56-60
Mijlocie 39-43 41-45 42-46 44-48 47-51 51-55
Mic 34-38 36-40 37-41 39-43 42-46 46-50
Foarteămic ≤ă33 ≤ăă35 ≤ăă36 ≤ăă38 ≤ăă41 ≤ăă45

Întreb riădeăautoevaluare
1. Ce este textura solului?
2. Care sunt principaleleătipuriădeăstructur ?
3. Care sunt cauzele care duc la degradarea structurii solului?
4. Careă esteă diferen aă dintreă densitateaă iă densitateaă aparent ă aă
solului?

38
 UNITATEA DE ÎNV AREă4

PRINCIPALELEăPROPRIET IăHIDRICEăALEăSOLULUIă
Cuvinte cheie: ap , formeădeăap ,ăindiciăhidrofizici,ăregimăhidric

Rezumat
Prin cantitatea mare în care se găseşte şi proprietăţile ei specifice,
apa este una dintre substanţele cele mai importante de pe glob. În absenţa
apei, suprafaţa Pământului ar fi lipsită de viaţă. Din suprafaţa globului de 510
mil. km2 , 360 mil. km2 (71%) este ocupată de apă, mai ales sub formă lichidă
(mări, oceane, râuri, lacuri). În atmosferă se găsesc 7.10 13 tone apă sub
formă de vapori (1-30 g/cm3), iar în scoarţă se găseşte o cantitate egală cu
20% din apa oceanelor.
Apa joacă un rol foarte important în procesele de alterare şi
dezagregare a mineralelor şi rocilor, ca şi în formarea profilului de sol.
Transportul diferitelor combinaţii chimice, minerale sau organice, pe
adâncimea profilului de sol şi formarea orizonturilor de eluvionare sau de
iluvionare se realizează prin intermediul apei care circulă în masa solului.
Deci, de existenţa şi modul de manifestare al apei din sol depind procesele
de geneză şi evoluţie a solului
Apa are un rol important şi în realizarea fertilităţii solului, fiind unul din
componentele esenţiale ale acesteia. Ea determină solubilizarea, transportul
şi asimilarea substanţelor minerale de către plante; apa este componenta
solului care asigură în mod permanent schimbul de substanţe nutritive între
sol şi plantă. De asemenea, ea conferă şi alte însuşiri solului, legate de
modul de lucrare a luiSolul este un mediu de viaţă al plantelor care se
caracterizează prin însuşiri fizice, chimice şi biochimice.

Durata medie de parcurgere aăunit iiădeăstudiuăesteădeă4 ore

4.1. Apa din sol

Apaă dină solă constituieă ună elementă fundamentală ală fertilit iiă acestuia,ă
majoritateaăplantelorăaprovizionându-seăcuăapaănecesaraăexisten eiălorănumaiă
prin intermediul solului.
Prin cantitatea mare in care se gaseste si proprietatile ei specifice,
apa este una dintre substantele cele mai importante de pe glob. Apa joaca
un rol foarte important in procesele de alterare si dezagregare a mineraleor si
rocilor, ca si in formarea profilului de sol.
Transportulă diferiteloră combina iiă chimice,ă mineraleă sauă organice,ă peă
adâncimeaă profiluiă deă solă seă realizeaz prină intermediulă apeiă careă circul ă înă
masaăsolului.ăApa,ăareăunărolăimportantă iăînărealizareaăfertilit iiăsolului,ăfiindă
unul dintre componentele esen ialeăaleăacestuia.ăEaădetermin ăsolubilizarea,ă
transportulă iă asimilareaă substan eloră mineraleă deă c treă plante.ă Apaă esteă
39
comonentaă soluluiă careă asigur ă înă modă permanentă schimbulă deă substan eă
nutritiveăîntreăsolă iăplant .
Apaă acumulat ă înă solă înă perioadaă deă toamn -iarn ă reprezint ă ună
capitală importantă careă poateă daă maximumă deă roadeă dac ă esteă valorificat ă
numaiăprinăplanteleădeăcultur .ăDeăprecizatăc ă1ămmădeăap ăacumulat ăînăsolă
înăaceast ăperioad ăechivaleaz ăcuă2-3ămmădinăperioadaădeăvegeta ie.
Necunoscândă careă vaă fiă regimulă precipita iiloră înă cursulă vegeta ieiă şiă
inândă contă deă frecven aă aniloră secetoşi,ă vaă trebuiă s ă aplic mă m surileă
tehnologiceă peă apaă înmagazinat ă înă sol.ă Laă stabilireaă rezerveiă acesteia,ă nuă
vomă ineăseamaădeăprecipita iileăc zute,ăci vom face analiza de umiditate pe
adâncimeaădeăpân ălaă120-150 cm.
Apaă acumulat ă înă solă înă sezonulă receă influen eaz ă viitoareaă recolt ă
atâtădirect,ăcâtăşiăindirect.ăDirect,ăprinăaceeaăc ăplanteleăpornescăînăvegeta ieă
vigurosă şiă realizeaz ă oă înr d cinareă puternic ă folosind,ă înă primaă faz ,ă
umiditateaăexistent ăînăstratulăarabil,ăiarăcândăajungăînăfazaădeăconsumămaximă
(fructificare)ă potă valorificaă umiditateaă existent ă înă straturileă maiă adânci.ă
Indirect, deoarece plantele bine dezvoltate vegetativ pot valorifica mai
eficientăprecipita iileădinătimpulăvegeta iei.

4.2.ăFor eleăcareăac ioneaz ăasupraăapeiădinăsol

Apaăseăg se teăînăsolălaăsuprafa aăparticuleloră iăînăporiă iăesteăsupus ă
ac iuniiă unoră for eă diferite.ă Dintreă for eleă ceă ac ioneaz ă asupraă apeiă dină sol,
importan ă maiă mareă oă prezint ă urm toarele:ă for aă gravita ional ,ă for aă
capilar ,ă for aă deă adsorb ie,ă for aă datorit ă tensiuniiă vaporiloră deă ap ă dină sol,ă
for aădeăsugereă(suc iune)ăaăr d cinilorăplantelor,ăfor aăhidrostatic .
1. For aăgravita ional . Aceastaăac ioneaz ăasupraăapeiăaflateăînăporiiă
necapilariă aiăsoluluiădup ăoă ploaieăabundent ă sauă dup ă oă irigareă cuă cantit iă
mariă deă ap .ă Subă ac iuneaă gravita iei,ă apaă seă deplaseaz ă peă vertical ă
umezindăsolulăînăprofunzime,ăiarăsurplusulătreceăînăpânzaădeăap ăfreatic .ăPeă
terenurileăînclinate,ăoăparteădinăap ăesteădeplasat ădinăamonteăînăavalătotăsubă
ac iuneaăfor eiăgravita ionale.
2. For aăcapilar . Aceastaăac ioneaz ăasupraăapeiăceăseăafl ăînăporiiă
capilariăaiăsoluluiăşiăesteădeterminat ădeădeficitulădeăpresiuneăceăseăcreeaz ăînă
capilareleă solului.ă For aă cuă careă apaă esteă re inut ă înă poriiă capilariă aiă soluluiă
esteăcuăatâtămaiămare,ăcuăcâtăace tiaăsuntămaiămici,ăadic ăcuăcâtătexturaăesteă
maiăfin .ăApaăcapilar ăcircul ăînăsolă iădeăjosăînăsus,ădeoareceăfor eleăcapilare
suntămaiămariădecâtăfor aăgravita ional .
3. For eleă deă adsorb ieă (deă sorb ie). Determin ă re inereaă apeiă laă
suprafa aăparticulelorădeăsol.ăAceast ăfor ăesteădeănatur ăelectrostatic ăşiăseă
datoreaz ă caracteruluiă dipolară ală moleculeiă deă ap ă şiă energiei libere de
suprafa aă particuleloră deă sol.ă Prină aceast ă for ă esteă re inut ă apaă
higroscopic ă(hidratareaăfizic ).
4. For eleă careă determinat ă deă tensiuneaă vaporiloră deă ap .
Acesteaăac ioneaz ăasupraăapeiăsubăform ădeăvapori.ăÎnăporiiăsolului,ăînăafar ă
deă apaă lichid ,ă seă g sescă iă vaporiă deă ap ă careă seă afl ă laă presiuniă sauă
temperaturiă aă c roră m rimeă depindeă deă umiditateaă iă temperaturaă solului.ă
Vaporiiădeăap ăvorăcirculaăîntotdeaunaădeălaăzoneleămaiăcaldeăşiămaiăumedeă
(tensiunea mai mare) spre zonele mai reciă şiă maiă uscateă (tensiuneaă maiă
mic ).

40
 5. For aă deă sugereă aă r d ciniloră plantelor. Apa din sol care se
g se teă înă contactă cuă r d cinileă planteloră esteă supus ă for eloră deă sugereă aă
r d cinilor.ă Subă influen aă acestoră for e,ă apaă esteă atras ă iă seă mi c ă spreă
r d cini.ă Peă m sur ă ceă apaă dină apropiereaă r d ciniloră esteă consumat ,ă seă
mi c ăînădirec iaăacestoraă iăapaăaflat ălaădistan eămaiămari.
6. For aăosmotic . Aceastaăac ioneaz ănumaiăînăcazulăsolurileăbogateă
înă s ruriă solubile.ă Prină dizolvareaă s ruriloră solubileă înă apaă dină sol,ă seă
formeaz ăoăsolu ieăcareăprezint ăpresiuneaăosmotic ăcuăatâtămaiămareăcuăcâtă
cantitateaă deă s ruriă esteă maiă ridicat .ă Dină aceast ă cauz ,ă peă solurileă
s r turate,ăchiarăcândăsuntăumede,ăplanteleăsufer ,ăapaătrecândădinăceluleleă
plantelor înăsolu iaăsoluluiă(aşaănumitaăsecet ăfiziologic ).
7. For eleă hidrostaticeă (deă submersie). Ac ioneaz ă numaiă atunciă
cândă solulă esteă saturată iă areă iă ună strată deă ap ă deasupra.ă Subă greutateaă
stratuluiădeăap ădeădeasupra,ăseăcreaz ăoăfor ăcareădetermin ăp trunderea
apeiă înă sol.ă Aceast ă situa ieă seă întâlne teă înă cazulă orez riiloră sauă înă cazulă
terenurilorăplane,ăundeăb lte teăapa.

4.3.ăFormeleădeăap ădinăsol
Principaleleăsurseădeăaprovizionareăaăsoluluiăcuăap ăsuntăprecipita iile,ă
pânzaăfreatic ăşiăapaădeăiriga ie.ăP truns ăînăsol,ăapaăesteăsupus ăunorăfor eă
complexeă deă re inere,ăcareă îiăimprim ă anumiteă însuşiri.ă Înă solăseă deosebescă
urm toareleăformeădeăap :ăapaălegat ăînăcombina iiăchimice,ăapaălegat ăfizică
şiăapaăliber .
1. APAăLEGAT ăCHIMIC.
Aceast ăform ădeăap ănuăiaăparteălaăproceseleăfiziceăceăseăpetrecăînă
solăşiăseăg seşteăsubădou ăforme:ăapă de constituţie şiăapă de cristalizare.
Apaă deă constitu ie - intr ă înă re eauaă cristalin ă aă mineraleloră subă
form ăionic ă(OH-).ăEa,ăesteăstrânsălegat ădeăre eauaăcristalin ,ăfiindăcedat ă
laătemperaturiădeăpesteă400ºC,ăprinădescompunereaămineralului.
Apa de cristalizaren - esteălegat ădeăre eauaăcristalin ăaămineraleloră
subă form ă molecular ă (H20)ă şiă seă elimin ă laă temperaturiă multă maiă joaseă
(200ºC),ăf r ădescompunerea substan ei.ă
2. APAăLEGAT ăFIZIC.
Aceast ă form ă deă ap ă esteă re inut ă laă suprafa aă particuleloră deă solă
datorit ă energieiă libereă deă careă dispună acesteaă şiă structuriiă dipolareă aă
moleculeloră deă ap .ă Particuleleă rezultateă prină dezagregareaă şiă alterareaă
mineraleloră şiă rociloră prezint ă laă suprafa ă ioniă cuă sarciniă libereă pozitiveă sauă
negative,ă putândă s ă atrag ă moleculaă deă ap ă cuă ună polă sauă altul.ă Dup ă
intensitateaă re inerii,ă distingemă dou ă formeă deă ap ă legat ă fizic:ă apa
higroscopic ăşiăapa peliculară.
Apa higroscopic (apa de higroscopicitate) – seă formeaz ă prină
condensareaă vaporilorădină atmosferaă soluluiăînă jurulă particulelorădeă solăpân ă
laă satisfacereaă energieiă libereă deă laă suprafa aă acestora,ă realizândă oă pelicul ă
deă moleculeă deă ap .ă Oă dat ă cuă condensareaă vaporiloră deă ap ă seă puneă înă
libertateăoăanumit ăcantitateădeăc ldur ,ănumit ăc ldur ădeăumectare.
Cantitateaă maxim ă deă ap ă higroscopic ăformeaz ă coeficientulămaximă
deă higroscopicitate.ă Apaă higroscopic ă nuă esteă folosit ă deă plante,ă deoareceă
acestea au puterea de suc iuneămultămaiămic ă(10-35 atmosfere), de aceea,
seămaiănumeşteăap ăfiziologicăinactiv ăăsauă,,apă moartă”.

41
 Apaă pelicular – seă realizeaz ă laă suprafa aă particuleloră deă solăpesteă
apaă higroscopic ,ă subă formaă uneiă peliculeă deă diferiteă grosimi,ă pân ă laă
satisfacereaătotal ăaăcapacit iiădeăadsorb ieăaăsolului.ă
3. APAăLIBER (APAăNELEGAT ).
Aceast ă form ă deă ap ă seă realizeaz ă înă solă dup ă satisfacereaă
complet ă aă apeiă legat ă fizic,ă adic ă apaă higroscopic ă şiă apaă pelicular .ă Esteă
reprezentat ăprinăapa capilară şi apa gravitaţională.
Apaă capilar - reprezint ă apaă peă careă oă re ineă înă spa iileă capilareă şiă
careăseămişc ăînătoateădirec iileăsubăac iuneaăfor elorăcapilare.ăPrinăcreştereaă
umidit iiă dină solă (pesteă apaă pelicular )ă seă formeaz ă maiă întâiă apaă capilar ă
imobil ă careă maiă esteă cunoscut ă şiă subă denumireaă deă ,,apă de colţ”,ă
deoareceăseăprezint ăcaănişteăpic turiăizolateălaăcontactul dintre particulele de
sol. Apaă capilar ă esteă considerat ă oă ap ă liber ,ă deoarecă eaă circul ă relativă
u oră înă toateă direc iile,ă solubilizeaz ă substan eleă nutritive,ă seă p streaz ă oă
perioad ălung ădeătimpăînăsolăşiăpoateăfiăfolosit ădeăc treăplante,ăfiindăoăap ă
accesibil ,ăutil .ăAceastaăreprezint ăcategoriaăceaămaiăimportant deăap ădină
sol,ădeăregimulăeiădepinzândăbunaăaprovizionareăăaăplantelorăcuăap ă iăs ruriă
nutritiveă iădeci,ănivelulăproduc iilorăob inute.ă
Cantitateaădeăap ăcapilar ădepindeădeătextur ăşiăporozitate,ăcrescândă
deălaăsolurileănisipoaseălaăceleăargiloaseăşiădeălaăsolurileănestructurateălaăceleă
structurate.ăApaăcapilar ăareăcapacitateaădeăaăsolubilizaăsubstan eleănutritive,ă
formândă,,soluţia solului”.
Apaă gravita ional – seă întâlneşteă înă spa iileă necapilareă aleă solului,ă
undeăseămen ineăoăperioad ăscurt ădeătimp,ădup ăoăploaieăabundent ăsauăoă
norm ă deă udareă preaă mare.ă Seă scurgeă repedeă înă profunzimeă subă ac iuneaă
for eiă gravita ionale,ă ajungândă înă pânzaă deă ap ă freatic .ă Înă drumulă eiă spreă
profunzime,ă apaă gravita ional ă alimenteaz ă celelalteă formeă deă ap ă dină sol.ă
Esteă folosit ă deă planteă oă perioad ă destulă deă scurt ă deă timp,ă iară prezen aă eiă
determin ă condi iiă deă anaerobioz ă înă sol.ă Deă asemenea,ă apaă gravita ional ă
spal ăpeăprofilăoăparteădinăelementeleănutritive.ă
Apaă freatic . Dac ă apaă gravita ional ă întâlneşteă înă caleaă eiă ună strată
impermeabil,ă seă înmagazineaz ă deasupraă acestuiaă formândă apaă stagnant ,ă
apaă freatică pedofreatic ă cantonat ă înă depozite.ă Aceastaă prezint ă importan ă
pentruă solă numaiă dac ă franjaă capilar ă seă ridic ă pân ă laă nivelulă profilului,ă deă
undeăpoateăfiăfolosit ădeăc treăplante.ă Înăfunc ieădeăadâncimeaăapeiăfreatice,ă
atunciăcândăaceastaăseăridic ,ăprinăcapilaritate,ăpân ălaăsuprafa aăsolului,ăseă
creaz ă condi iiă deă anaerobioz ,ă avândă deă aă faceă cuă adâncimeaă critic .ă Înă
acestă cază solurileă auă excesă deă umiditateă şiă suntă supuseă înml ştiniriiă sauă
gleiz rii.ă
Dac ăapaăcon ineăşiăs ruriăsolubile,ăsolurileăsuntăsupuseăşiăs r tur rii.ă
Cândă franjaă capilar ă influen eaz numaiă parteaă inferioar ă aă profiluluiă avemă
de-aăfaceă cuă adâncimeaă subcritic ,ă adic ă seă formeaz ă soluriă freatică umede,ă
iarăcândăfranjaăcapilar ănuăatingeăprofilulădeăsolăadâncimeaăesteăacritic ,ăiară
planteleănuăpotăfolosiăapaădinăpânzaăfreatic .
Apaăsubăform ădeăvapori – seăg se teăînăporiiăsoluluiă iăprovineădină
evaporareaă altoră formeă deă ap ă sauă dină atmosfer ă iă seă mişc ă înă solă prină
difuziune, de la zonele cu tensiunea vaporiloră maiă mareă (maiă caldeă şiă maiă
umede)ăspreăzoneleăcuătensiuneaăvaporilorămaiămic ă(maiăreciăşiămaiăuscate).

42
 4.4. Indicii hidrofizici ai solului
Aceştiaă reprezint ă anumiteă valoriă aleă umidit iiă solului,ă exprimateă înă
procente sau valori pF, la care au locă modific riă evidenteă înă ceă priveşteă
re inerea,ă mobilitateaă şiă accesibilitateaă apeiă pentruă plante.ă Peă curbaă
caracteristic ăaăumidit iiăauăfostăstabiliteăanumiteăpuncteăconven ionale,ăcareă
corespund unor indici hidrofizici.
Principalii indici hidrofizici ai solului sunt: coeficientul de
higroscopicitate,ă coeficientulă deă ofilire,ă capacitateaă pentruă ap ă înă câmp,ă
echivalentulă umidit ii,ă capacitateaă pentruă ap ă capilar ă şiă capacitateaă total ă
pentruăap ăaăsolului.
1. Coeficientul de higroscopicitate (CH) - reprezint ă cantitateaă
maxim ă deă ap ă peă careă oă prob ă deă sol,ă uscat ă laă aer,ă oă poateă re ineă laă
suprafa aă particuleloră atunciă cândă esteă aşezat ă într-oă atmosfer ă saturat ă înă
vapori.
2. Coeficientul de ofilire (CO) - reprezint ă limitaă minim ădeă ap ă dină
sol la careăplanteleăseăofilescăireversibil.ăLaăaceast ăap ăseăpoateăajungeăfieă
prină sc dereaă umidit iiă soluluiă datorit ă evapotranspira iei,ă fieă prină umezireaă
soluluiăuscatăpân ălaăsatisfacereaătotal ăaăapeiădeălaăsuprafa aăparticulelorădeă
sol. Prezint ă importan ă mareă deoareceă indic ă cantitateaăminim ă deă ap ă peă
careătrebuieăs ăoăaib ăsolulăpentruăcaăplanteleăs ănuăpiar ăşiăînăacelaşiătimpă
seăfoloseşteălaăcalculareaăcapacit iiădeăap ăutil ădinăsol,ăaănormeiădeăiriga ie,ă
aănormelorădeăudareăşiăaăplafonuluiăminim,ăparametriăindispensabiliălucr riloră
deăiriga ie.
3. Capacitateaă pentruă ap ă înă câmp (capacitateaă deă câmpă - CC) –
reprezint ă cantitateaă maxim ă deă ap ă peă careă solulă oă poateă re ineă înă spa iileă
capilareăoăperioad ămaiălung ădeătimpăşiăpeăcareăoăpoateăpuneăînămodătreptat
laădispozi iaăplantelor.
Cunoaştereaă CCă areă oă importan ă mare,ă deoareceă reprezint ă limitaă
superioar ă aă apeiă utileă pentruă plante.ă Solulă aflată laă capacitateaă deă câmpă seă
g seşteăînăcondi iiăoptimeădeăumiditate,ăplanteleăg sindăceleămaiăbuneăcondi iiă
deădezvoltare.ăCreştereaăumidit iiăpesteăcapacitateaădeăcâmpăcreeaz ăînăsolă
unăexcedentădeăap ,ăiarăsc dereaăacesteiaăcreeaz ăunădeficitădeăumiditate.
4. Capacitateaă deă ap ă util ă (CU). Cândă umiditateaă soluluiă esteă maiă
mareă decâtă ceaă corespunz toareă CC,ă apa ceă dep e teă acestă nivelă esteă
accesibil ă plantelor,ă dară nuă seă p streaz ă înă sol,ă nuă constituieă oă rezerv ă deă
ap ,ă ciă seă pierdeă prină scurgereă înă adâncimeă iă atâtaă timpă câtă seă men ineă
totu iăînăsol,ăaceastaăpoateăprezentaăexcesădeăap ă iădeciădeficitădeăaer.
5. Echivalentulă umidit iiă (EU) – reprezint ă cantitateaă ă maxim ă deă
ap ăpeăcareăoăprob ădeăsolăsaturat ăcuăap ăoăpoateăre ineăatunciăcândăesteă
supus ăuneiăfor eădeăcentrifugareădeă1000ădeăoriăfor aăgravita ional .ă
6. Umiditatea la 1/3 atmosfere – reprezint ăcantitateaădeăap ăre inut ă
deă oă prob ă deă solă saturat ,ă dup ă ceă aă fostă supus ă uneiă presiuniă deă 1/3ă
atmosfere.
7. Capacitateaă pentruă apaă capilar ă (C.C.P.) – reprezint ă cantitateaă
maxim ădeăap ăpeăcareăoăareăsolulăatunciăcândăto iăporiiăcapilariăsuntăplini cu
ap .
8. Capa itatea totală pentru apă CT – reprezi tă a titatea axi ă de apă pe
are o o ţi e atu i â d toţi porii apilari și e apilari su t pli i u apă.

43
 4.5.ăPermeabilitateaăsoluluiăpentruăap
Însuşirea solului de a lăsa să pătrundă şi să treacă prin el apa, poartă
denumirea de permeabilitate.
Factoriiă careă influen eaz ă permeabilitateaă sunt:ă textura,ă structura,ă
con inutulăînăhumusăşiăoxiziădeăfier,ănaturaămineralelorăargiloase,ăprocentulădeă
sodiuăschimbabil,ăcon inutulădeăs ruriăsolubile etc.
Solurileănisipoaseăsuntăfoarteăpermeabile,ăînătimpăceăsolurileăargiloaseă
auă oă permeabilitateă sc zut .ă Solurileă structurateă suntă afânateă şiă auă oă
porozitateă bun ,ă dină aceast ă cauz ă suntă permeabile,ă înă timpă ceă solurileă
nestructurateăauăoăaşezareăîndesat ,ăcuăoăporozitateădeficitar ,ăceeaăceăfaceă
apaăs ănuăpoat ăp trundeăprinăele.ă
Cuă câtă ună solă esteă maiă bogată înă humus,ă areă oă structur ă maiă bun ă şiă
maiă stabil ,ă oă porozitateă echilibrat ă şiă raporturiă foarteă buneă cuă apaă şiă aerul.ă
Oxiziiă deă fieră prezen iă înă solă contribuieă laă cimentareaă particulelorămaiăfineă înă
agregateă sauă seă depună subă form ă deă peliculeă laă suprafa aă agregateloră
structurale,ă imprimându-leă oă stabilitateă bun .ă Înă condi iiă deă aciditateă ridicat ,ă
îns ,ăcompuşiăfieruluiăpotăfiătransloca iăînăadâncime, unde, prin reprecipitare,
formeaz ă straturiă cimentateă careă suntă foarteă impermeabile.ă Argilaă deă tipă
montmorillonită gonfleaz ă puternică înă prezen aă umidit ii,ă reducândă
permeabilitateaăsolurilorăpentruăap .ăPrezen aăînăsolăaăsodiuluiăschimbabilăşiăaă
unor s ruriă solubileă determin ă dispersiaă particuleloră deă solă şiă deciă reducă
permeabilitatea acestuia.

4.6. Pierderea apei din sol

Principala modalitate de pierdere a apei din sol este de trecere a
acesteiaăînăatmosfer ,ăcaăurmareăaăevapora ieiădirecteălaăsuprafa aăsolului,ăaă
transpira ieiăplanteloră iăprinădrenaj.
Evapora ie (E) – reprezintă pierderea apei din sol prin trecerea ei în
stare de vapori sub acţiunea temperaturii. Cândă solulă esteă aprovizionată dină
pânzaăfreatic ,ă cantitateaă deă ap ă evaporat ăesteă compensat ădeă apaă ceăseă
ridic ăprinăcapilaritate,ăastfelăîncâtăsolulăr mâneăînăpermanen ăcuăoăumiditateă
constant . Laă aceast ă pierdereă planteleă nuă particip ,ă deă aceeaă maiă poart ă
denumireaă şiă deă consum neproductiv.ă Pierderileă deă ap ă prină evapora ieă
afecteaz ,ămaiăales,ăparteaăsuperioar ăaăprofiluluiădeăsolă(30-50ăcm),ăşiăpotăfiă
reduseă prină mobilizareaă soluluiă (cândă seă întrerupă spa iileă capilare)ă sauă prină
mulcire.
Transpira ia (T) - reprezintă pierderea apei datorită consumului
plantelor prin fenomenul de transpiraţie.
Dină totalulă apeiă adsorbit ă deă c treă plant ,ă numaiă 0,2șă esteă folosit ă
pentruă formareaă substan eiă organice,ă restulă deă 99,8șă esteă eliminat ă prină
transpira ie.ăTotuşi,ădeoareceălaăacesteăpierderiăparticip ăplantele,ătranspira iaă
esteă considerat ă ună consum productiv. Deăaceea,ă înă practic ,ă seăurm reşteă
reducereaă laă minimumă aă evapora ieiă (consumă neproductiv)ă înă favoareaă
transpira ieiă(consumăproductiv).
Spreă deosebireă deă evapora ie,ă planteleă pompeaz ă dină solă şiă elimin ă
prinătranspira ieăînăatmosfer ăcantit iăridicateădeăap ăşiădeălaămareăadâncime.
Întrucâtă esteă greuă deă f cută oă delimitareă întreă pierderileă deă ap ă prină
evapora ieă şiă transpira ie,ă eleă seă exprim ă împreun ă prină procesulă numită
evapotranspira ieă(ET).
44
 Evapotranspira iaăseăexprim ăînămm,ăcaăşiăprecipita iileăşiăesteădiferit ă
deălaăoăzon ălaăaltaăînăfunc ieădeăclim ,ăsol,ăvegeta ie,ăumiditateăetc.ăPentru a
puteaă comparaă dateleă întreă ele,ă Tornthwaite aă introdusă no iuneaă deă
evapotranspiraţie potenţială (EPT).
Evapotranspiraţia potenţială – reprezintă cantitatea de apă pierdută
prin evaporaţie şi transpiraţie de un sol permanent aprovizionat cu apă în
optim şi acoperit cu un covor vegetal încheiat.
Drenajul solului – se refer ălaăprocesulădeăîndep rtareăaăapeiădinăsolă
înătimpăşiăpoateăfi:
 drenaj extern – careă reprezint ă scurgereaă apeiă laă suprafa aă
terenurilorăînclinate;
 drenaj intern – adic ăscurgereaăapeiădinăsolăînăprofunzime,ăacestaă
depinzândădeăpermeabilitateaăsolului;
 drenaj global – adic ătotalulăpierderilorăprinăscurgereaălaăsuprafa aă
solurilor şiăînăprofunzime.

4.7. Regimul hidric al solului

Regimul hidric al solului – reprezintă ansamblul fenomenelor de
pătrundere, mişcare, reţinere şi pierdere a apei din sol.
Înă principal,ă regimulă hidrică ală soluriloră depindeă de:ă climă, relief,
proprietăţile solului, adâncimea apei freatice, vegetaţia, activitatea omului.
Înă ar ăseăîntâlnescăurm toareleătipuriăprincipaleădeăregimăhidric:
1. Regim hidric nepercolativ. Este caracteristic zonelor cu climat
secetosă (step ),ă undeă IarŢ26,ă ETP>P,ă iară apaă freatic ă seă g seşteă laă
adâncimeă mare.ă Înă acesteă condi ii,ă umiditateaă dină precipita iiă nuă percoleaz ă
solulă pân ă laă umiditateaă dină pânzaă freatic ,ă întreă eleă r mânândă înă
permanen ăunăstratăuscat,ădenumităorizontămortăalăsecetei.ă
Solurileă corespunz toareă acestuiă regim sunt slab levigate,
(kastanoziomuri,ă cernoziomuri)ă cuă deficită deă umiditate,ă careă necesit ă lucr riă
de irigare.
2. Regim hidric periodic percolativ. Este caracteristic zonelor ceva
maiă umedeă (silvostep ),ă cuă Iarţ26-35ă şiă PţETP.ă Înă acesteă condi ii,ă curentul
descendentă deă umiditateă (provenită dină precipita ii)ă poateă s ă întâlneasc ,ă înă
anumiteă perioadeă maiă umedeă sauă înă aniiă ploio i,ă curentulă ascendentă de
umiditateă(provenitădinăpânzaăfreatic ),ăadic ,ăperiodic,ăsolulăesteăpercolatăpeă
întreagaă grosime,ă pân ă laă pânzaă freatic ,ă respectivă sec iuneaă deă control.ă Înă
acestă cază solurileă prezint ă oă levigareă maiă intens ă (cernoziomuriă cambice,ă
cernoziomuriăargiloiluviale),ăauăunădeficitădeăumiditateămaiăpu inăăpronun atăşiă
necesit ăşiăirigare.
3. Regim hidric percolativ. Este caracteristic solurilor din climatele
umedeă(zonaădeăp dure),ăcuăIar>35ăşiăP>ETP.ăÎnăaceste condi iiăseăcreeaz ă
un curent descendentăădeăumiditate,ăcareăînăfiecareăanăpercoleaz ăstratulădeă
solăpân ălaăpânzaăfreatic ăsauăsec iuneaădeăcontrol.ă
Solurile specifice acestui regim sunt puternic levigate, debazificate,
acide,ă puternică diferen iateă textural,ă cuă permeabilitateă redus ă şiă adeseaă cuă
excesă deă umiditateă înă parteaă superioar ă luvosoluri,ă luvisoluriă albice,ă
planosolurile,ăetc.).ăEleănecesit ălucr riădeăafânareăprofund ăşiădeăeliminareăaă
apei stagnante.

45
 4. Regim hidric exudativ. Esteă caracteristică zoneiă deă step ă şiă deă
silvostep ,ă acoloă undeă pânzaă freatic ă seă g seşteă laă mic ă adâncimeă
(microdepresiuni)ă şiă deă undeă apaă seă poateă ridicaă prină ascensiuneă capilar ă
pân ă laă suprafa aă solului,ă dup ă careă seă pierdeă prină evaporareă (solulă
exudeaz ).ă
Prină evaporareă permanent ă aă apeiă seă depună şiă seă acumuleaz ă laă
suprafa aă soluluiă s ruriă solubile,ă formându-se solonceacurile. Pentru
ameliorareaăacestora,ăseărecomand ălucr riăspecialeădeăcoborâreăaăniveluluiă
freatic,ăirig riădeăsp lareăşiăamendareăcuăfosfogips.
5. Regim hidric freatic stagnant. Seă întâlneşteă peă terenurileă cuă
pânzaă freatic ă laă mic ă adâncime,ă înă zoneleă umedeă (deă p dure).ă Înă acesteă
condi ii,ăapaăfreatic ăseăridic prinăcapilaritateăpân ălaăsuprafa aăsolului,ăunde,ă
datorit ă evapora ieiăreduse,ănuă seă pierde,ă ciă stagneaz ,ă ducândă laă formareaă
gleiosoluriloră iă aă subtipuriloră gleice.ă Acesteaă seă amelioreaz ă prină lucr riă deă
desecareăşiădrenaj.
6. Regim hidric stagnant. Se întâlneşteă înă zoneleă umede,ă peă
terenurile planeă sauă microdepresionareă şiă cuă permeabilitateă sc zut .ă Înă
acesteă condi ii,ă apaă dină precipita iiă nuă seă poateă infiltraă înă profunzime,ă ciă
stagneaz ă laă suprafa ă sauă înă primaă parteă aă profiluluiă deă sol,ă ducândă laă
formareaăstagnosolurilorăsauăaăsubtipurilorăstagnice,ăcareăseăamelioreaz ăprină
lucr riă specialeă deă eliminareă aă excesuluiă deă ap ă deă laă suprafa ă (drenaj,ă
ar turiăadânci,ăăar turiăînăcoame etc.).
7.ă Regimă hidrică deă iriga ie. Este caracteristic zonelor irigate. Cândă
irigareaă seă realizeaz ă corectă aceastaă nuă modific ă regimulă hidrică naturală ală
solurilor, ci contribuie numai la completarea deficitului de umiditate pentru
plante.ă Atunciă când,ă îns ă irigareaă nuă seă faceă ra ional,ă seă poateă treceă laă ună
regim hidric nedorită(exudativ,ăpercolativăetc.).ăastfel,ădac ăpeăsolurileăcuăapaă
freatic ălaăadâncimeănuăpreaămareăseăaplic ănormeădeăudareămari,ăseăpoateă
ridicaă nivelulă pânzeiă freaticeă laă adâncimeaă critic ,ă punându-seă înă pericolă
înml ştinireaăşiăs r turareaăsecundar ăaăsolurilor.
Înă afar ă deă acesteă regimuri,ă înă uneleă zoneă seă maiă potă întâlniă şiă alteă
tipuri de regim hidric: regim hidric exudativ în profunzime, regim hidric freatic
stagnant în profunzime şi regim hidric amfistagnant.

Întreb riădeăautoevaluare
1. Care sunt principaleleăformeădeăap ădinăsol?
2. Care sunt for eăcareăac ioneaz ăaspraăapeiădinăsol?
3. Care sunt principalii indici hidrofizici ai solului?
4. Ceă esteă ună regimă hidrică iă careă suntă principaleleă tipuriă deă
regimurile hidrice ale solului?

46
 UNITATEA DE ÎNV ARE 5

PRINCIPALELEăPROPRIET IăDEăAERA IEă IăTERMICEăALEă

SOLULUI
Cuvinte cheie: aer, permeabilitate, difuziune, regim termic

Rezumat
Pe lângă apă şi săruri nutritive, aerul din sol prezintă o mare
importanţă pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. Aerul favorizează
dezvoltarea porilor absorbanţi ai rădăcinilor, îmbunătăţind aprovizionarea cu
apă şi săruri minerale necesare pentru creşterea plantelor. Prezenţa aerului
influenţează regimul termic al solului; partea de la suprafaţă, afânată prin
lucrările agricole se răceşte şi se încălzeşte mai uşor, constituind un strat
izolator pentru orizonturile din adâncime. Reglarea regimului termic
contribuie, în mare măsură, la asigurarea apei necesară plantelor.
Temperatura are un rol important în procesul de solificare şi
asigurarea condiţiilor normale de viaţă pentru plante şi microorganismele din
sol. Ea influenţează, în mare măsură, procesele biochimice, intensitatea
proceselor de alterare a materiei minerale şi organice, germinaţia seminţelor,
creşterea şi dezvoltarea plantelor. Solul, pe de o parte, primeşte căldură din
diferite surse, iar pe de altă parte, o pierde pe diferite căi.

Durata medie de parcurgere aăunit iiădeăstudiuăesteădeă4 ore

5.1. Aerul din sol. Compozi iaăaeruluiădinăsol

Aerulăocup ăspa iileălacunareăexistenteăînăsolăal turiădeăap .ăCeaămaiă
mareă cantitateă deă aeră seă g seşteă înă spa iileă lacunareă – cu diametrul mare
(porii necapilari), constituind atmosfera solului. Înă cantitateă mic ă aerulă seă
g seşteă dizolvată şiă înă apaă solului.ă Dină punct vedereă cantitativ,ă aerulă şiă apa,ă
ocupândă spa iulă porosă ală solului,ă suntă antagoniste,ă creştereaă valoriiă unuiaă
determinândăsc dereaăceluilaltăcomponent.
Aerulădinăsolăprezint ăoăcompozi ieăapropriat ădeăaăceluiăatmosfericăînă
ceeaă ceă priveşteă oxigenulă şiă azotulă şiă esteă maiă bogată înă dioxidă deă carbon,ă
datorit ă proceseloră chimiceă şiă biochimiceă ceă seă petrecă cuă intensitateă maiă
mareăînămasaăsoluluiă(tabelul 5.1.).
Tabelul 5.1.
Compozi iaăaeruluiădinăatmosfer ăşiădinăsol
(dup ăBlagaăGh.ă iăcolab.,ă2008)
Componente Compozi iaăaeruluiăînășădinăvolum
dinăatmosfer din sol
Azot 79,09 76-79
Oxigen 20,95 18-20
Dioxid de carbon 0,03 0,15-0,63

47
 Compozi iaă aeruluiă difer ă deă laă ună solă laă altulă înă func ieă deă naturaă
solului,ăactivitateaămicroorganismelor,ăiarălaăacelaşiăsolăvariaz ă înăfunc ieădeă
covorulăvegetal,ăanotimpăşiăcantitateaădeăhumus.ăSolurileăbogateăînăhumusăşiă
solurileăcultivateăsuntămaiăbogateăînăCO2 decâtăceleăs raceăînăhumusăşiăceleă
necultivate,ă dină cauzaă transform riă oxigenuluiă înă CO2 deă c treă
microorganisme şiăr d cini.
Anotimpulă influen eaz ,ă deă asemenea,ă cantitateaă deă CO 2 din sol. Ea
esteămaxim ăvaraăcândăactivitateaăbiologic ăesteăintens ăşiăscadeătoamnaăşiă
iarna. Sc dereaăsubăanumiteălimiteăaăprocentuluiădeăoxigenădinăaerulăsolului,ă
careă esteă înso it ă deă creştereaă cantit iiă deă CO2,ă influen eaz ă negativă
germina iaăsemin elor,ăcreştereaăr d cinilor,ăp trundereaăapeiăşiăsubstan eloră
nutritiveăînăplant ăetc.

5.2.ăCapacitateaăşiăpermeabilitateaăsoluluiăpentruăaer
Capacitateaă şiă permeabilitateaă soluluiă pentru aeră suntă func iiă aleă
porozit iiă necapilare.ă Solurileă careă auă porozitateaă necapilar ă maiă mareă deă
10–15șă dină volumă prezint ă oă capacitateă şiă oă permeabilitateă optim ă pentruă
aer,ă chiară şiă atunciă cândă suntă umeziteă pân ă laă capacitateaă capilar .ă Pentruă
realizareaă unoră condi iiă optimeă deă dezvoltareă aă planteloră deă cultur ,ă solulă
trebuieăs ăaib ăoăcapacitateăpentruăaerădeă10–20% din volumul lui.
Con inutulă înă aeră ală soluluiă esteă influen at,ă maiă ales,ă deă textur ,ă
structur ă şiă gradulă deă afânare.ă Texturaă fin ă micşoreaz ă capacitateaă soluluiă
pentruă aeră fa ă deă ceaă grosier ,ă iară prezen aă uneiă structuriă deă agregateă
stabileă m reşteă con inutulă soluluiă înă aeră fa ă deă solurileă nestructurate.ă Celeă
maiă reduseă cantit iă deă aeră seă g sescă înă solurileă bogateă înă argil ă şiă cuă
aşezareăîndesat ,ăprecumăşiăînăceleăcuăexcesădeăumiditate.
Pentruăaăcaracterizaăsolulăsubăraportulăcantit iiădeăaer,ăs-a ales gradul
deă umiditateă corespunz toră capacit iiă deă câmpă pentruă ă ap ă caă elementă deă
referin .ă Volumulă deă aeră aflată înă solulă umezită laă capacitateaă deă câmpă
reprezint ăcapacitatea de aeraţie a solului, iar volumul porilor, porozitatea de
aeraţie.ă Înă medie,ă capacitateaă deă aera ieă esteă 30–40% pentru solurile
nisipoase, 10–25șăpentruăceleălutoaseăşiă5–15% pentru cele argiloase.
Permeabilitatea solului pentru aer este proprietatea lui de a permite
circulaţia aerului şi de a realiza schimbul de gaze dintre aerul din sol şi cel
atmosferic. Aşaăcumăs-aăar tatăanterior,ădatorit ăactivit iiămicroorganismelor,ă
aăhumific rii,ărespira ieiăr d cinilorăetc.,ăaerulăsoluluiăs r ceşteăînăoxigenăşiăseă
îmbog eşteă înă CO2.ă Normalizareaă compozi ieiă aeruluiă dină solă seă faceă prină
înlocuireaăcontinu ăaăacestuiaăcuăaerădinăatmosfer .
Factoriiă careă contribuieă laă primenireaă aeruluiă înă solă sunt:ă difuziunea
gazelor; temperatura; umiditatea; presiunea atmosferică şi curenţii de aer
(vânturile).
Schimbulă deă gazeă întreă solă şiă atmosfer ă esteă foarteă importantă pentruăă
asigurareaădeăbiomas ăvegetativ .ăAstfel,ăprinăîmbog ireaăaeruluiădinăsolăînă
oxigenă seă creeaz ă condi iiă buneă pentruă creştereaă r d ciniloră planteloră şiă
pentru activitatea microorganismelor aerobe, iar dioxidul de carbon, trecut din
solăînăaerulăatmosferic,ăintensific ăprocesulădeăasimila ieăclorofilian ălaăplante.
Intensitateaăprimeniriiă aeruluiă înă solădepindeădeă propriet ileă acestuia,ă
îndeosebiă deă porozitate,ă care,ă laă rândulă ei,ă esteă determinat ă deă textur ,ă
structur ă şiă gradulă deă tasare.ă Solurileă cuă textur ă uşoar ă sauă mijlocie,ă cuă

48
structur ăglomerular ăşiăafânateăauăoăaera ieăfoarteăbun ,ăînătimpăceăsolurileă
argiloase, nestructurateăşiăcompacteăauăoăaera ieădefectuoas .
Seăconsider ăc ,ăîntr-un sol cu proprietăţi bune, pe adâncimea de 20
cm, aerul poate fi primenit în decurs de 24 ore,ăiarădup ăcalculeleăluiăRommelă
seăasigur ăcondi iiăbuneăpentruăcreştereaăşiădezvoltarea plantelor,ădac ăaerulă
seăprimeneşteăînătimpădeăccaă8ăzile,ăpeăaceeaşiăadâncime.
Omul,ă prină activitateaă luiă productiv ,ă poateă influen aă intensitateaă
schimbuluiă deă aeră dintreă solă şiă atmosfer ,ă contribuindă laă îmbun t ireaă
regimului aerohidric al solului.

5.3. Regimul aerului din sol

Totalitatea proceselor de pătrundere, mişcare şi ieşire a aerului din
sol alcătuiesc regimul aerului din sol. Întrucâtăîntreăaerulăşiăapaădinăsolăexist ă
rela iiădeăstrict ăinterdependen ,ăseăfoloseşteăno iuneaă de regim aero-hidric
al solului, care reprezintă totalitatea proceselor de pătrundere, mişcare şi
ieşire a aerului şi apei din sol.
Unăbunăregimăalăaeruluiăînseamn ăşiăunăbunăregimăalăapeiăînăsol.ăCândă
regimulăaeruluiăesteăexcedentar,ăregimulăapeiăesteădeficitar,ăşiăinvers.
Regimul aero–hidrică areă oă deosebit ă importan ă înă formareaă şiă
fertilitateaă solului.ă Astfel,ă înă condi iiă buneă deă regimă aero-hidric microflora
soluluiă esteă bogat ă şiă activ ,ă areă locă procesulă deă humificareă ală resturiloră
organice, prin mineralizarea unei p r iă dină humusă seă pună înă libertateă
suficienteă cantit iă deă substan eă nutritive,ă areă locă fixareaă deă azotă dină
atmosfer ă deă c treă microorganisme,ă germina iaă semin eloră esteă bun ,ă
sistemulă radiculară seă dezvolt ă înă buneă condi ii,ă proceseleă deă re inereă şiă
schimb cationic sunt echilibrate etc.
Un regim de aer excedentar (aera ieăexcesiv )ăatrageădup ăsineălipsaă
umidit iăşi,ăcaăatare,ăoăactivitateămicrobiologic ăredus ,ăoămineralizareărapid ă
aă resturiloră organiceă cuă acumulareă redus ă deă humus,ă oă aprovizionareă
deficitar ăcuăelementeănutritive,ăoăstânjenireăînăcreştereaăsistemuluiăradiculară
şiăcaăatareăoădezvoltareăredus ăaăplantelorăetc.
Un regim de aer deficitar (umiditateă excesiv )ă creeaz ă condi iiă deă
anaerobioz ,ă careă determin ă acumulareaă înă solă aă compuşiloră reduşi (care
suntătoxici),ăresturileăorganiceăseăacumuleaz ăînăceaămaiămareăparteăînăstareă
nedescompus ă(humusăbrut);ăactivitateaămicrobiologic ăşiămineralizareaăfiindă
reduse,ă seă elibereaz ă cantit iă miciă deă elementeă nutritive,ă auă locă proceseă
intense de gleizareă şiă stagnogleizare,ă toateă acesteaă determinândă condi iiă
impropriiădezvolt riiăplantelor.
Un regim aero-hidric favorabil pentru dezvoltarea plantelor se
realizeaz ăînăsolurileăcuătextur ămijlocie,ăbineăstructurate,ăcuăagregateăstabile,ă
careă prezint ă ună raportă optimă întreă porozitateaă capilar ă (ceă con ineă ap )ă şiă
porozitateaănecapilar ă(ceăcon ineăaer).
Distrugereaă structuriiă soluluiă şiă caă atare,ă înr ut ireaă porozit iiă prină
defriş riă deă p duri,ă iriga iiă excesiveă prină aspersiune,ă lucr riă agrotehniceă înă
condi iiă necorespunz toareă etc.,ă determin ă înr ut ireaă regimuluiă aero-hidric
alăsolului.ăCreareaăşiămen inereaăunuiăregimădeăaerăşiăap ăfavorabileăseăpoateă
realizaă prină îmbun t ireaă structuriiă solului,ă prină executareaă deă lucr riă
agrotehniceă deă bun ă calitateă şi prină m suriă hidroameliorativeă specialeă
(desec ri,ădrenaje,ăiriga ii).

49
 Planteleăseădezvolt ăînăcondi iiăfoarteăbuneăcândăccaă50șădinăvolumulă
soluluiăesteăocupatădeăspa iulălacunară(porozitateaătotal ),ăiarădinăacestaă15-
20% este ocupat de porii necapilari.

5.4.ăImportan aăaeruluiădinăsol
Aerulă favorizeaz ă dezvoltareaă poriloră absorban iă aiă r d cinilor,ă
îmbun t indă aprovizionareaă cuă ap ă şiă s ruriă mineraleă necesareă pentruă
creştereaă plantelor.ă Prezen aă aeruluiă influen eaz ă regimulă termică ală solului;ă
partea deă laă suprafa ,ă afânat ă prină lucr rileă agricoleă seă r ceşteă şiă seă
înc lzeşteă maiă uşor,ă constituindă ună strată izolatoră pentruă orizonturileă dină
adâncime.ă Reglareaă regimuluiă termică contribuie,ă înă mareă m sur ,ă laă
asigurareaă apeiă necesar ă plantelor.ă Prezen aă aeruluiă înă solă duceă laă
întrerupereaăcapilarit iiăşiămen inereaăvaporilorădeăap .
Dintre gazele care compun aerul, oxigenul, azotul şi dioxidul de
carbon auă ceaă maiă mareă importan ă atâtă pentruă planteleă superioareă câtă şiă
pentru microorganismele din sol.
Oxigenul dinăaerulăsoluluiăesteănecesarăpentruăîncol ireaăsemin elor;ăînă
lipsaăoxigenuluiădinăaer,ăsemin eleănuăîncol esc.
R d cinileă auă nevoieă deă oxigenă pentruă respira ie.ă Uneleă cercet riă auă
ar tată c ă pentruă fiecareă gramă deă substan ă uscat ă format ă seă consum ă un
miligram de oxigen.
Oxigenulă dină aerulă soluluiă esteă necesară şiă pentruă activitateaă
microorganismeloră aerobeă şiă maiă ales,ă aă bacteriiloră nitrificatoareă şiă aă celoră
simbiotice.ă Înă lipsaă oxigenuluiă seă dezvolt ă bacteriileă anaerobe,ă careă
determin ă proceseleă deă reducere,ă ceă ducă laă formareaă combina iiloră chimiceă
incompletăoxidate,ăcareăauăac iuneătoxic ăpentruăplante.
Lipsaă oxigenuluiă sauă prezen aă luiă înă cantitateă mic ,ă ducă laă apari iaă
proceselorăchimiceăcareăauăcaărezultatăapari iaăcompuşilorăincompletăoxida i,ă
d un toriăplantelor.ă Acestă lucruă seă petreceă maiăalesă laă solurileă argiloaseă dină
regiunileăumede,ăsauăceleăcuăap ăfreatic ăfoarteăaproapeădeăsuprafa .
Azotul. Al turiă deă oxigen,ă azotulă dină aeră prezint ă oă importan ă mareă
pentruă dezvoltareaă plantelor.ă Deşiă plantele nu folosesc azotul molecular, el
constituieăsursaădeăacumulareăaăazotuluiănitricăşiăamoniacalădinăsol,ăînăurmaă
activit iiăbacteriilorănitrificatoareăşiăsimbiotice.
Dioxidul de carbon din sol este foarte important, fiind sursa de
aprovizionare a aeruluiă atmosferic,ă deă undeă seă consum ă înă procesulă deă
asimila ieă clorofilian .ă Prezen aă acestuiă gază înă aerulă atmosferică duceă laă
creştereaă asimila ieiă clorofilieneă şiă laă gr bireaă înfloririiă şiă matur riiă plantelor.ă
Astfel,ăprinăcreştereaădioxiduluiădeăcarbonădină aerul din sere, s-auăob inutălaă
castrave iăşiătomateăsporuriădeărecolt ădeă20–100%.

5.5.ăPropriet ileătermiceăaleăsolului. Temperatura solului

Temperaturaă soluluiă esteă rezultatulă intr riloră şiă pierderiloră deă energieă
caloric ădinăsol.
Temperatura are un rolă importantă înă procesulă deă solificareă şiă
asigurareaăcondi iilorănormaleădeăvia ăpentruăplanteăşiămicroorganismeleădină
sol. Eaă influen eaz ,ă înă mareă m sur ,ă proceseleă biochimice,ă intensitateaă
proceselorădeăalterareăaămaterieiămineraleăşiăorganice,ăgermina iaăsemin elor,ă

50
creştereaăşiădezvoltareaăplantelor.ăSolul,ăpeădeăoăparte,ăprimeşteăc ldur ădină
diferiteăsurse,ăiarăpeădeăalt ăparte,ăoăpierdeăpeădiferiteăc i.
Temperaturaă soluluiă areă influen ă major ă asupraă proceseloră fizice,ă
biologiceă şiă chimiceă ceă seă desf şoar ă înă sol.ă Înă solurileă reci,ă reac iileă
proceselorăchimiceăşiăbiologiceăsuntăreduseăcaăintensitate.
Descompunereaăbiologic ăesteăîncetinit ,ăastfelăîncâtărataădeăutilizareă
aăunorănutrien i,ăprecumăN,ăP,ăSăşiăCaăesteădiminuat .
Deă asemenea,ă absorb iaă şiă transportulă apeiă şiă aă ioniloră nutrien iă deă
c treăplanteăsuntăinfluen ateănefavorabilădeătemperaturileăsc zute.

5.6.ăSurseleădeăînc lzireăşiăc ileădeăpierdereăaăenergieiăcalorice

Sursaă principal ă deă c ldur ă oă constituieă energia solară, care se
apreciaz prin constanta solară. Aceasta reprezintă cantitatea medie de
energie solară ce cade în decurs de un minut pe fiecare cm2 de suprafaţă a
Pământului şi este egală cu 1,946 calorii.
Cantitateaă real ă deă energieă solar ă primit ă deă planetaă noastr ă esteă
mic ,ăo mareăparteădinăeaăfiindăpierdut .ăAstfel,ăseăapreciaz ăc ăcircaă40șădină
energiaă caloric ă solar ă r mâneă înă spa iulă cosmic,ă circaă 17șă esteă absorbit ă
deă atmosfer ,ă circaă 10șă seă reflect ă deă laă suprafa aă soluluiă înă atmosfer ă şiă
numaiă33șăcontribuieălaăînc lzirea solului.
Al turiă deă soare,ă caă surseă secundareă deă înc lzire a solului pot fi
considerate:ă proceseleă biochimiceă dină sol,ă condensareaă vaporiloră deă ap ,ă
p trundereaăapeiădinăprecipita iiăsauăceaădeăirigare,ădescompunereaămaterieiă
organice,ă c lduraă teluric degajat ă dină interiorulă P mântuluiă şiă ceaă
radioactiv ă rezultat ă înă urmaă dezintegr riiă peă caleă natural ă aă substan eloră
radioactive din masa solului.
Prinădescompunereaăbiochimic ăaăresturilorăorganiceădinăsolăseădegaj ă
c ldur .ă Astfel,ă prină descompunereaă unui kilogram de gunoi de grajd solul
primeşteă 2000–4000 calorii mari; de aceea, pentru încălzirea solurilor
argiloase şi compacte din zonele umede se recomandă folosirea pe scară
largă a îngrăşămintelor organice.
Apaă dină precipita iiă sauă ceaă folosit ă pentruă iriga iiă poateă contribuiă laă
înc lzireaăsoluluiăatunciăcândătemperaturaăeiăesteămaiăridicat ădecâtăaăsolului.ă
Deăexemplu,ăploileăcaldeădeăprim var ăducălaăînc lzireaăsolului,ăcareăesteămaiă
receăînăaceast ăperioad .
Condensareaă vaporiloră deă ap ă duce,ă deă asemenea, la degajarea de
c ldur ,ăcareăcontribuieălaăînc lzireaăsolurilor.ăC lduraădegajat ădinăinteriorulă
P mântuluiă (c lduraă teluric )ă contribuie,ă înă maiă mic ă m sur ,ă laă înc lzireaă
solurilor.ăAstfel,ăcuăfiecareă30ămăadâncimeătemperaturaăP mântuluiăcreşteăcu
aproximativă1ºC.
Pierdereaă energieiă caloriceă dină solă seă faceă prină difuzareaă radia iiloră
caloriceă înă atmosfer ,ă prină evapotranspira ie,ă prină topireaă ghe iiă şiă prină
propagareaăenergieiăcaloriceădeălaăsuprafa ăspreăadâncimeaăsolului.

5.7. Principalele propriet iătermiceăaleăsolului

Înc lzireaăsoluluiădepindeădeăpropriet ileătermiceăpeăcareăleăprezint ,ă
dintre care mai importante sunt: capacitatea de absorbţie a căldurii; căldura
specifică şi conductivitatea termică.

51
 Capacitateaădeăabsorb ieăaăc ldurii. Reprezintă proprietatea solului
de a înmagazina şi păstra căldura în masa sa.
Oă parteă dină radia iaă solar ă ajuns ă laă suprafa aă soluluiăesteă reflectat ,ă
iară oă parteă esteă absorbit .ă Procentulă deă radia iaă solar ă reflectat ă poart ă
denumirea de albedou, iar capacitateaădeăradia ieăsolar ăabsorbit ăcontribuieă
laăînc lzireaăsoluluiăşiăconstituieăcapacitatea de absorbţie a căldurii.
Factorii care influenţează încălzirea solului sunt:
- culoarea solului – solurileă deă culoareă închis ă auă capacitateaă deă
absorb ieă deă 85–90% (deci un albedou de 10–15%), iar solurile de culoare
deschis ăabsorbă65–75șădinăradia iaăsolar ă(albedoulăesteădeă25–35%); din
aceast ăcauz ăseăînc lzescămaiăpu inădecâtăprimele;ă
- natura solului – solurileăănisipoaseăseăînc lzescăşiăseăr cescămaiăuşoră
decâtăceleăargiloase,ăiarăsolurileăbogateăînăhumusăauăoăcapacitateămaiămareă
deăînmagazinareăaăc ldurii;
- gradul de afânare a solului – solurileă afânateă seă înc lzescă maiă
repedeăşiăînmagazineaz ămaiămult ăc ldur ădecâtăceleăîndesate;
- gradul de acoperire cu vegetaţie – solurileăacoperiteăcuăvegeta ieăseă
înc lzescă şiă seă r cescă maiă încetă înă compara ieă cuă celeă descoperite,ă undeă
amplitudinileădeătemperatur ăsuntămaiămari;
- gradul de acoperire cu zăpadă – contribuieălaămen inereaăc lduriiăînă
solăşiălaăprotejareaăîmpotrivaăînghe ului;
- expoziţia solului – solurileădeăpeăversan iiăsudiciă(înăemisferaănordic )ă
primescăoăcantitateămaiămareădeăc ldur ;ăurmeaz ăexpozi iaăestic ,ăvestic ăşiă
nordic ;
- panta terenului – cuăcâtărazeleăsolareăformeaz ăcuăliniaăterenului un
unghiă maiă apropiată deă 90º,ă cantitateaă deă c ldur ă primit ă deă solă esteă maiă
mare;
- temperatura aerului şi precipitaţiile – soluriă situateă înă zoneă caldeă şiă
secetoaseăprimescămaiămult ăc ldur ădecâtăceleăsituateăînăzoneleămaiăreciăşiă
mai umede.
Înc lzirea solurilor mai depinde de latitudine, altitudine, nebulozitate,
curen iădeăaer,ăziă– noapte, anotimpuri etc.
C lduraă specific ă aă solului. Reprezintă cantitatea de căldură
necesară pentru a ridica temperatura cu 1ºC a unui cm3 de sol în aşezare
naturală (c ldur ă specific ă volumetric ,ă cal/cm3), sau a unui gram de sol
(c ldur ăspecific ăgravimetric ,ăcal/g).
C lduraă specific ă aă soluluiă depindeă deă c lduraă specific ă a
componentelor sale. Cuă câtă solulă vaă fiă alc tuită dină compuşiă cuă c ldur ă
specific ă redus ,ă cuă atâtă seă vaă înc lziămaiărepedeă şiămaiămult.ă Apaă areă ceaă
maiămareăc ldur ăspecific ă(1,00)ăiarăaerulăceaămaiămic ă(0,00036ăcal/cm 3);
dină aceast ă cauz ă solurileă argiloase,ă careă con ină mult ă ap ă şiă pu ină aer,ă seă
înc lzescă maiă greu,ă înă timpă ceă solurileă nisipoase,ă careă con ină pu in ă ap ă şiă
multă aer,ă seă înc lzescă multă maiă uşor.ă Solurileă careă con ină excesă deă ap ă seă
înc lzescă întotdeaunaă maiă greuă şiă maiă pu in,ă dină aceast ă cauz ă suntă
considerate ,,soluri reci”.
Conductivitatea termică a solului – reprezintă însuşirea solului de a
transmite căldura şiă seă apreciaz ă prină coeficientul de conductivitate termică
K, care este dat de cantitatea de căldură ce străbate în timp de o secundă 1

52
cm3 de sol, când între feţele acestuia există o diferenţă de temperatură de
1ºC.
Conductivitateaă termic ă aă soluluiă depindeă deă conductivitateă fiec ruiă
component al acestuia şiăseăexprim ăînăcal/cm3/s.
Solurileăargiloaseă(careăcon inămaiămult ăap )ăseăînc lzescămaiăgreu,ă
îns ă peă oă adâncimeă maiă mareă datorit ă faptuluiă c ă apa,ă peă lâng ă c lduraă
specific ,ăareăşiăoăconductivitateătermic ămultămaiăbun ădecâtăaerul.ăÎnăacelaşiă
timpă solurileă argiloase,ă înă compara ieă cuă solurileă nisipoase,ă seă r cescă maiă
încetă noaptea,ă deoarece,ă datorit ă conductivit iiă termiceă bune,ă transmită
c lduraăînămodătreptatădinăstraturile inferioare spre cele superioare.

5.8. Regimul termic al solului

Prin regim termic al solului se înţelege totalitatea fenomenelor de
pătrundere, înmagazinare şi pierdere a căldurii din sol sub acţiunea diferiţilor
factori.
Înăfunc ieădeădinamica înătimp,ălaăsoluriăseăpoateăîntâlniăunăregimătermică
diurn,ălunar,ăsezonier,ăanual,ămultianual,ăiarădup ăcaracteristicileăluiăpoateăfi:ă
echilibrat,ăblând,ăexageratădeărece,ăexageratădeăcaldăetc.
Datorit ăcompozi ieiăheterogeneăaăsolurilor,ărela iileălorăcu c lduraăsuntă
foarteăvariate.ăAstfel,ăsolurileăafânate,ănisipoase,ăcareăauăoăc ldur ăspecific ă
maiă mic ă şiă oă conductivitateă termic ă redus ă seă înc lzescă ziuaă puternică laă
suprafa ,ădeoareceănuătransmitădecâtăpu in ăc ldur ăînăprofunzime.ăÎnăcursulă
nop iiăeleăseăr cesc,ăîns ămultămaiărepede,ădeoareceăpierdăuşorăc lduraădeălaă
suprafa ,ă iară înă straturileă inferioareă auă oă rezerv ă maiă mic ă deă c ldur .ă
Solurileă umedeă şiă tasate,ă avândă oă c ldur ă specific ă şiă oă conductivitateă
termic ămaiămari,ăseăînc lzescămaiăpu inăziuaălaăsuprafa ,ădeoareceăoăparteă
dinăc ldur ăoătransmităstraturilorăinferioare.ăÎnătimpulănop iiăîns ,ăeleăseăr cescă
maiăîncet,ăfiindc ădispunădeăoărezerv ămaiămareădeăc ldur ăînăadâncime.
Întreă dinamicaă înc lziriiă soluluiă şiă aă aeruluiă exist ă ună decalaj. Astfel,
solulăseăînc lzeşteăşiăseăr ceşteămaiăgreuădecâtăaerul;ădeăaceea,ăelăesteămaiă
receă searaă şiă maiă caldă diminea a.ă Înă timpulă uneiă zile,ă solulă înregistreaz ă
temperaturaămaxim ălaăoraă15,ădup ăcareăîncepeăs ăseăr ceasc ,ărealizândă
ceaămaiămic ătemperatur ălaăr s ritulăsoarelui.ăÎnătimpulăunuiăanăsolulăîncepeă
s ăseăînc lzeasc ăînămartie,ăatingândămaximulăînăiulieă(înăemisferaănordic ).ă
Peă adâncimeaă soluluiăvaria iileă zilniceă deă temperatur ă seă transmită pân ă laă 1
m,ăiarăvaria iileăanualeăpân ălaă10ăm.ă
Regimulătermicăalăunuiăsolăseăpoateăamelioraăprinălucr riăagrotehnice,ă
deă desecare,ă deă irigareă etc.,ă careă creeaz ă înă stratulă arabilă ună regimă aero –
hidric normal. Întreă regimulă aeroă – hidrică şiă regimulă termică ală soluluiă exist ă
rela iiăstrânseădeăinterdependen .
Laă rândulă lui,ă regimulătermică ală soluluiăexercit ă oă influen ă important ă
asupraă climatuluiă înconjur tor.ă Astfel,ă solurileă umedeă şiă reciă determin ă
sc dereaă temperaturiiă aeruluiă înconjur tor,ă înă timpă ceă solurileă uscateă şiă
afânateă (nisipurile)ă ducă laă creştereaă temperaturiiă aerului.ă Cele mai ridicate
temperaturiăaleăaeruluiăseăînregistreaz ălaăsuprafa aănisipurilor.ăAstfel,ăînălunaă
iulieă 1956,ă laă suprafa aă nisipuriloră deă laă Tâmbureştiă s-auă înregistrată
temperaturiădeăpesteă60ºC.

53
 5.9.ăImportan aătemperaturii solului
Regimulă termică ală soluluiă areă oă deosebit ă importan ă pentruă
dezvoltareaă planteloră şiă pentruă practicaă agricol .ă Astfel,ă germina iaă
semin elor,ăcreştereaăr d cinilor,ădezvoltareaăgeneral ăaăplantelorăsuntăstrânsă
legateădeăanumiteătemperaturiăînăsol.ăTemperaturileăminimeălaăcareăsemin eleă
potăgerminaăşiăplanteleădeăcultur ăseăpotădezvoltaăsuntăcuprinseăîntreă1–15ºC;ă
temperaturileă optimeă suntă cuprinseă întreă 20–30ºC,ă iară temperaturileă maximeă
ajungăpân ălaă40–50ºC.
Stabilireaăepocilorădeăsem natăseăfaceă inândăcontădeăregimulătermicăală
solului.ăPeăsolurileăcareăseăînc lzescămaiărepedeă(nisipoase)ăsem natulăpoateă
s ăînceap ăprim varaăcuămultămaiădevremeădecâtăpeăsolurileăreciă(argiloase).
Înăfunc ieădeăregimulătermicăalăsoluluiăseărecomand ăspeciile,ăsoiurileăşiă
hibriziiăcareăseăpotăcultivaăîntr-oăanumit ăzon ă(zonareaăculturilor).
Activitateaă microbiologic ă dină solă esteă strânsă corelat ă cuă regimulă
termic.ă Înă solurileă reciă activitateaă microbiologic ă esteă sc zut ă şiădină aceast ă
cauz ă humificareaă esteă redus ,ă resturileă organiceă acumulându-se la
suprafa aăsoluluiăînăstareăpu inătransformat .
Intensitateaă proceseloră deă solubilizareă aă s ruriloră dină solă şiă gradulă deă
absorb ieă aă apeiă şiă elementeloră nutritiveă deă c treă r d cinileă planteloră suntă
corelate cu temperaturaă solului,ă desf şurându-seă înă condi iiă optimeă laă
temperaturi medii ale acestuia.
Oă deosebit ă importan ă practic ă oă prezint ă fenomenulă deă îngheţ şiă
dezgheţ alăsolului.ăApaădinăsolănuăînghea ălaă0ºCăciălaătemperaturiămultămaiă
sc zuteă (apaă dină poriiă finiă înghea ă laă –18ºC).ă Înghe ulă soluluiă poateă
determinaă ă degenerareaă şiă pierdereaă culturilor,ă iară înghe ulă determin ă
,,descălţarea”ăplantelor.ăEvitareaăacestorăfenomeneănedoriteăseăpoateărealizaă
prinăprezen aăunuiăstratădeăz pad ,ăcareăareărolăizolatorălaăsuprafa aăsolului;ăelă
diminueaz ă efectulă temperaturiloră sc zuteă dină timpulă iernii,ă iară prim varaă
dezghe ulă soluriloră acoperiteă cuă z pad ă începeă maiă devremeă şiă seă produceă
treptat.
Regimulă termică ală soluluiă poateă fiă influen ată prin:ă lucr riă deă afânare,ă
care permităp trundereaăaeruluiăcaldăînăsol;ăîncorporareaăresturilorăorganice,ă
careă prină descompunereă degaj ă c ldur ;ă acoperireaă soluluiă cuă diferiteă
materialeă (mulcire);ă re inereaă z peziiă laă suprafa aă solului;ă eliminareaă
excesului de umiditate prin desecare sau drenaj;ăirigareaăsolurilorăcuăap ămaiă
cald ă pentruă solurileă reciă (apaă seă ineă înă bazineă înă b taiaă soarelui)ă sauă
irigareaăcuăapeămaiăreciăpentruăcombatereaăarşi eiăetc.
Realizareaăînăsolăaăunuiăregimătermicăoptim,ăînăcorelareăcuăsatisfacereaă
şiă aă celorlal iă factoriă deă fertilitate,ă asigur ă ob inereaă unoră produc iiăridicateă şiă
deăbun ăcalitate.

Întreb riădeăautoevaluare
1. Careă esteă compozi iaă aeruluiă dină sol?ă Dar a celui din
atmosfer ?
2. Ceăseăîn elegeăprinăregimătermicăalăsolului?
3. Careă esteă sursaă principal ă deă înc lzireă aă solului?ă Dară celeă
secundare?
4. Careăsuntăfactoriiăcareăinfluen eaz ăînc lzireaăsolului?
5. Careăsuntăprincipaleleăpropriet iătermiceăaleăsolului?

54
 UNITATEA DE ÎNV AREă6

PRINCIPALELE PROPRIET IăCHIMICE ALE SOLULUI

Cuvinte cheie: solu iaă solului,ă coloiziiă solului,ă micelaă coloidal ,ă
aciditatea solului, alcalinitatea solului, putere tampon

Rezumat
Soluţia solului se poate defini (determina) ca faza lichidă a solului care
include apa din sol ce conţine săruri minerale dizolvate, compuşi organo-
minerali şi organici, gaze şi particule fine coloidale.
Precipitaţiile atmosferice, apa din scurgeri de suprafaţă, apele freatice
etc. pătrund în sol, iar în urma interacţiunii cu faza solidă şi gazoasă a
solului, cu sistemul radicular al plantelor şi cu organismele vii care populează
solul – îşi schimbă compoziţia chimică.
Soluţia solului joacă un rol important în dinamica solurilor, în hrana
plantelor şi microorganismelor; participă activ la transformarea compuşilor
minerali şi organici din sol, la transportul acestora pe profil. Conţinutul în
umiditate din sol, deci cantitatea soluţiei solului, poate oscila în limite foarte
largi, de la zeci de procente (când apa ocupă, practic, toţi porii solului), până
la unităţi sau părţi de procent, când în sol se găseşte numai apă adsorbită.

Durata medie de parcurgere aăunit iiădeăstudiu este de 4 ore

6.1.ăSolu iaăsolului
Soluţia solului – reprezintă faza lichidă a solului, care include apa din
sol ce conţine săruri minerale dizolvate, compuşi organo-minerali şi organici,
gaze şi particule fine coloidale.
Compozi iaă iăconcentra iaăsolu ieiăsoluluiăpotăs ăvariezeăfoarteămultădeă
laăunăsolălaăaltul,ăcâtă iălaăacela iăsol,ăînăfunc ieăde:ăcon inutulăînăhumusă iăalteă
substan eă organice,ă con inutul,ă gradulă deă solubilitateă iă naturaă substan eloră
minerale,ă activitateaă microorganismeloră iă aă plantelor,ă m surileă agrotehnice,ă
agrochimiceă iăameliorativeăaplicate.
Principalaă surs ă deă substan eă nutritiveă dină solă oă constituieă humusul.ă
Prină descompunereaă acestuia,ă subă ac iuneaă microorganismelor,ă rezult ă
diferiteă substan eă mineraleă careă trecă înă solu ie.ă Înă solurileă bogateă înă humus,ă
cuă proceseă biochimiceă intense,ă solu iaă deă solă prezint ă oă compozi ieă iă oă
concentra ieăfavorabil ăcre teriiă iădezvolt riiăplantelor.
Înă cazulă solurilor puternică levigateă dină zoneleă umede,ă solu iaă soluluiă
esteăs rac ăînăsubstan eăminerale,ăînătimpăceăînăsolurileăhalomorfe,ăexist ăoă
concentra ieămareăînăs ruriăsolubile,ăînăspecialădeăsodiu.
Planteleă şiă microorganismeleă auă oă influen ă direct ă asupraă solu iei
solului,ăprinăfaptulăc ăpeădeăoăparteăăextragăoăparteădinăsubstan eleănutritive,ă

55
diluând-o,ăiarăpeădeăalt ăparteăducălaăformareaădeădiferi iăcompuşiăorganiciăşiă
mineraliăcareăsuntătrecu iăînăsolu iaăsolului.
Solu iaă soluluiă joac ă ună rolă importantă înă dinamicaă solurilor,ă înă hranaă
planteloră şiă aă microorganismelor,ă deă asemeneaă particip ă activă laă
transformareaăcompuşilorămineraliăşiăorganiciădinăsolă iălaătransportulăacestoraă
peăprofil.ăCon inutulăăînăumiditateădinăsol,ădeciăcantitateaăsolu ieiăsolului,ăpoateă
oscilaăînălimiteăfoarteălargi,ădeălaăzeciădeăprocenteă(cândăapaăocup ,ăpractic,ă
to iăporiiăsolului),ăpân ălaăunit iăsauăp r iădeăprocent,ăcândăînăsolăseăg seşteă
numaiăap ăadsorbit .
Apaădinăsolăînc rcat ăcuădiferiteăsubstan eămineraleăşiăorganice,ăaflate
înă stareă deă dispersieă ionic ,ă molecular ă sauă coloidal ,ă formeaz ă oă solu ieă
diluat ,ăcomplex ădenumit ăsoluţia solului.
Sursaă principal ă aă apeiă dină solă oă constituieă precipita iileă atmosferice,ă
subăform ădeăploaieăsauăz pad .ăApaădeăploaieăprinăc dereaăsaăînc ăînainteă
deă aă ajungeă înă sol,ă dizolv ă dină aerulă atmosferică CO 2, O2, oxizi de azot,
amoniacul,ăbioxidulădeă sulf,ă clorulăetc.ă Înă continuareă înă apaă ajuns ăînă solăseă
dizolv ăal iăcomponen iăgazoşiăsauăsoliziăaiăsolului,ăcumăarăfi:ăs rurile,ăoxizii,ă
cationii adsorbi iăînăcomplexulăcoloidal,ăcareătrecăînăsolu iaăsolului.ăCaăurmareă
aăacestorăfenomeneărezult ăcompozi iaăcomplex ăaăsolu ieiăsolului.
Subă aspectulă raportuluiă dintreă substan eleă mineraleă şiă celeă organiceă
dină solu iaă soluluiă s-aă constatată c ă înă uneleă soluriă eleă suntă înă propor iiă
aproximativă egale,ă (cernoziomuri)ă sauă predomin ă celeă organiceă (histosoluri)ă
sauăceleămineraleăînăsolurileăhalomorfe.
Compozi iaă iă concentra iaă solu ieiă soluluiă suntă influen ateă iă deă
complexul coloidal sau adsorbtiv al solului. Acestaă re ineă înă stareă adsorbit ă
diferi iă cationiă deă Ca2+, Mg2+, Na+, K+, H+, care prin procese de schimb
cationicăpotătreceăînăsolu iaădeăsol.
Oă importan ă deosebit ă oă joac ă apa.ă Cuă câtă cantitateaă deă ap ă esteă
maiăridicat ,ăcuăatâtăseăm re teăposibilitateaădeătrecereăînăsolu ieăaădiferi iloră
compu i,ăîns ăconcentra iaăacestoraăscade.
Compozi iaă iă concentra iaă solu ieiă deă solă sufer ă varia iiă mariă caă
urmareăaăaplic riiădiferitelorăm suriăagrotehnice,ăagrochimiceă iăameliorative.
M surileă cuă caracteră agrotehnic,ă agrochimică şiă pedoameliorativă
contribuieă laă modificareaă esen ial ă aă compozi ieiă şiă concentra ieiă solu ieiă
solului.ăFolosireaăra ional ăaăacestorăm suriăcontribuieălaăreglareaăcompozi ieiă
şiăconcentra ieiăsolu ieiăsoluluiăînăconcordan ăcuăcerin eleăplantelor.
Solu iaădeăsolăconstituieăsursaădirect ădeăaprovizionareăaăplantelorăcuă
substan eănutritiveă iăraportulădintreăacesteaămaiăînăconcordan ăcuăcerin eleă
plantelor,ăcuăatâtăsolulăesteămaiăfertil.
Importan aăpractic ăaăsolu ieiăsolului
Solu iaădeăsolăconstituieăprincipalaăşiădirectaăsurs ădeăaprovizionareăaă
planteloră cuă substan eă nutritive.ă Dac ă fazaă solid ă cedeaz ă treptată diferiteă
substan eă careă apoiă trecă înă solu iaă solului,ă planteleă nuă potă preluaă decâtă dină
acest mediu lichid elementele necesare vie ii.ă Creştereaă şiă dezvoltareaă
planteloră depindeă înă modă directă deă caracteristicileă solu ieiă oferiteă deă soluri.ă
Astfel,ăseăpoateăspuneăc ,ăcuăcâtăsolu iaăsoluluiăesteămaiăbogat ăînăelementeă
nutritive,ăcuăatâtăseăasigur ăoăconcordan ădeplin ăîntreăcerin ele plantelorăşiă
posibilit ileăsolului.

56
 Peă terenurileă cuă oă fertilitateă sc zut ,ă cuă oă concentra ieă s rac ă înă
elementeănutritiveăplanteleăseădezvolt ăslab,ăneavândăasiguratăunăcadruăoptimă
vie ii.
Uneori,ăsolu iaăsoluluiăpoateăfiăchiarăd un toareăcreşteriiăşiădezvolt riiă
plantelor,ă aşaă cumă seă întâmpl ă înă solurileă halomorfeă acideă sauă înă solurileă
gleice.
Înăconcluzie,ăseăpoateăafirma,ăc ăgradulădeăfavorabilitateăaăsolu ieiădeă
sol,ă reflect ă propriet ilechimice,ă fiziceă şiă biologiceă aleă soluluiă respectiv,ă
precumă şiă m surileă agrotehnice,ă agrochimiceă şiă ameliorativeă aplicateă înă
decursul anilor.

6.2.ă Coloiziiă soluluiă şiă propriet ileă lor. Alc tuireaă miceleiă
coloidale
Parteaă coloidal ă aă soluluiă esteă alc tuit ă dină diferi iă coloiziă minerali,ă
organiciăşiăorgano-minerali.
Coloidul – este un sistem eterogen, format dintr-o fază dispersă şi o
fază dispersată, prima fiind constituită din particule al căror diametru este mai
mic de 0,001 mm.
Coloiziiă formeaz ă parteaă activ ă aă solului,ă careă prină suprafe eleă foarteă
mari ale miceleloră coloidale,ă diversă înc rcateă cuă sarciniă electriceă iă cuă
substan eă înă stareă deă adsorb ieă ionic ă iă molecular ,ă particip ă înă ceaă maiă
mareăparteălaăproceseleăchimiceă iăfiziceăceăauălocăînăsol,ăcondi ionândăastfelă
poten ialulădeăfertilitateăaăacestuia.
Coloizii din sol cuprind coloizi de dispersie (mineralele argiloase),
coloiziămacromoleculariă (substan eleă humice)ăşiăcoloiziă micelariă (hidroxiziădeă
aluminiuă şiă fier).ă Într-oă alt ă ordine,ă coloiziiă seă împartă înă coloiziă mineraliă
(minerale argiloase, oxizi hidrata iădeăfierăşiăaluminiu,ăsilice,ăşiăcoloiziăorganiciă
(aciziiăhumici).ăAcesteăparticuleăcoloidaleăseăafl ăr spânditeăînăîntreagaămas ă
aăsolului,ăîmbr cândăînăpeliculeăsub iriăparticuleămaiămari.
Coloiziiătrecăînămediulădeădispersieăreprezentatăprinăsolu iaăsoluluiăsubă
form ă deă particuleă cuă oă anumit ă alc tuire,ă cunoscuteă subă denumireaă deă
micele coloidale.
Micela coloidală,ă esteă alc tuit ă dintr-ună nucleuă înconjurată deă diferi iă
ioniădispuşiăsubăform ădeăstrate.ăNucleulăesteăformat,ăfieădintr-oămolecul ,ăfie
dintr-unăagregată deămoleculeă strânsă legateă întreăele,ăfieădintr-un fragment al
re eleiăcristalineă(figuraă6.1.).
Laăsuprafa aănucleuluiăseăg seşteăunăstratădeăioni,ădenumităstrat intern
sau strat determinant de potenţial. Dac ă ioniiă dină acestă strată suntă pozitivi,
coloidulă esteă electropozitiv,ă iară dac ă suntă negativi,ă coloidulă esteă
electronegativ.
Înă continuareaă stratuluiă intern,ă seă g sescă al iă ioni,ă cuă semnă contrară
celorăpreceden i,ădenumi iăioni compensatori.ăAceştiaăsuntădispuşiăastfelăîncâtă
formeaz ă dou strateă succesive,ă diferiteă înă ceeaă ceă priveşteă densitateaă şiă
mobilitateaăionilorărespectivi.ăPrimulăstrat,ăesteăalc tuitădinăioniădispuşiădens,ă
puternicălega iăşiădeciăpracticăimobili,ădenumităstrat dens de ion compensatorii,
iarăurm torulăstrat, este formatădinăioniădispu iădifuz,ăslabălega iă iădeciămobili,ă
denumit strat difuz de ioni compensatori sau strat adsorbit. Stratul difuz poate
existaă numaiă înă condi iileă unuiă mediuă dispers,ă adic ă înă prezen aă apei.ă Dac ă

57
solulăseăusuc ăatunciăioniiăstratuluiădeădifuziuneăvorătreceăînăstratulăimobil,ăcază
înăcareămicelaăcoloidal ăpoart ănumeleădeăparticulă.

Figuraă6.1.ăAlc tuireaămiceleiăcoloidale
(după Blaga Gh. și colab, 2008)

Principaliiă coloiziă dină solă suntă mineraleleă argiloaseă şiă aciziiă humici,ă
urmeaz ăapoi hidroxiziiădeăfierăşiăaluminiuăşiăsilicea.ă
Mineraleleă argiloase,ă suntă electronegative,ă dină cauzaă prezen eiă înă
re eauaă loră cristalin ă aă grup riiă hidroxilă (OH─)ă legat ă obişnuită deă ioniiă deă
aluminiu,ăsauădatorit ăsubstituiriiăînăre eaăaăunorăioniătrivalen i cuăioniăbivalen i.
Micelaăcoloidal ădeăargil ăareănucleulăformatădintr-un fragment sub 1-2
microni,ăstratulăintrernădeterminantădeăpoten ialăalc tuitădinănioniănegativi,ăiară
stratulădensă iăcelădifuz,ădinăioniăpozitivi.
Micelele acizilor humici au nucleul format din molecule ale acizilor
respectivi,ăiarăstratulăinternădeterminantădeăpoten ial,ădinăioniănegativi.
Laă hidroxidulă deă fieră iă aluminiu,ă micelaă coloidal ă areă nucleulă formată
dintr-un agregat de molecule Fe(OH)3 sau Al(OH)3. Stratul intern este
alc tuit din ioni de FeO+ sau AlO+ iarăstratulădensă iăcelădifuzădinăioniănegativi.
Deci majoritatea coloizilor din sol fiind electronegativi, vor atrage din
solu iaăsoluluiăcationi.ăAceast ăproprietateăaăcoloizilorădeăaăatrageădinăsolu iaă
soluluiă şiă deă aă re ineă laă suprafa aă particuleloră respectiveă defini iă ioniă poart ă
numele de adsorbţie ionică.ă Înă natur ,ă exist ă coloiziă careă potă atrageă dină
solu ieă şiă anioniă şiă cationi,ă înă func ieă deă reac iaă mediului.ă Aceştiaă poart ă
numele de coloizi amfolitoizi. Asemenea comportare o pot avea oxizii
hidrata iădeăfierăşiăaluminiu.
Complexulă coloidală ală soluluiă regleaz ă concentra iaă şiă compozi iaă
solu ieiăsoluluiăprinăschimbulădeăioniăcareăareălocăîntreăceleădou ăcomponenteă
ale acestuia.

6.3.ăIndiciiăceăcaracterizeaz ăcapacitatea de schimb cationic

Capacitatea de schimb cationic constituie una dintre cele mai
importanteă propriet iă aleă solului.ă Pentruă aă seă caracterizaă solurileă dină acestă
punctădeăvedere,ăseăutilizeaz ămaiăfrecventăurm toriiăindici:
- capacitatea de schimb pentru baze;
58
 - capacitatea de schimb pentru hidrogen;
- capacitateaătotal ădeăschimbăcationic;
- gradulădeăsatura ieăînăbaze.
1. Capacitatea de schimb pentru baze Laă suprafa aă nucleuluiă seă
g seşteă ună strată deă ioni,ă denumită strat intern sau strat determinant de
potenţial. Dac ă ioniiă dină acestă strată suntă pozitivi,ă coloidulăesteă electropozitiv,ă
iarădac ăsuntănegativi,ăcoloidulăesteăelectronegativ.
Înă continuareaă stratuluiă intern,ă seă g sescă al iă ioni,ă cuă semnă contrară
celorăpreceden i,ădenumi iăioni compensatori. Aceştiaăsuntădispuşiăastfelăîncâtă
formeaz ă dou ă strateă succesive,ă diferiteă înă ceeaă ceă priveşteă densitateaă şiă
mobilitateaăionilorărespectivi.ăPrimulăstrat,ăesteăalc tuitădinăioniădispuşiădens,ă
puternicălega iăşiădeciăpracticăimobili,ădenumităstrat dens de ion compensatorii,
iarăurm torulăstrat,ăesteăformatădinăioniădispu iădifuz,ăslabălega iă iădeciămobili,ă
denumit strat difuz de ioni compensatori sau strat adsorbit. Stratul difuz poate
existaă numaiă înă condi iileă unuiă mediuă dispers,ă adic ă înă prezen aă apei.ă Dac ă
solulăseăusuc ăatunciăioniiăstratuluiădeădifuziuneăvorătreceăînăstratulăimobil,ăcază
înăcareămicelaăcoloidal ăpoart ănumeleădeăparticulă.
Înă complexulă coloidală ală soluluiă seă g sescă adsorbi iă cationiiă ă baziciă şiă
cationii de hidrogen. La unele soluri chiar din orizontulă deă laă suprafa ,ă
datorit ă satur riiă loră cuă bazeă apară numaiă cationiiă bazici.ă Astfelă deă situa iiă seă
întâlnescă înă araă noastr ă înă zonaă deă step ă uscat ,ă undeă datorit ă levig riiă
slabeăaăs rurilorăgreuăsolubileădeăCaăşiăMgăcomplexulăcoloidalăesteăsaturatăînă
totalitate cu cationi bazici.
Totalitatea cationilor bazici Ca2+ + Mg2+ + K+ + Na+ adsorbi iă înă
complexulă coloidală ală soluluiă poart ă denumireaă deă capacitate de schimb
pentru baze sau sumă a bazelor de schimb şiăseănoteaz ăcuăSB şiăseăexprim ă
înăm.e. /100 g sol complet uscat la 1050C.
Capacitatea de schimb pentru baze la principalele tipuri de soluri ale
riiănoastreăoscileaz ăîntreălimiteădestulădeămariăfiindăcuprins ăîntreă1-50 m.e.
/100 g sol.
Celeă maiă mariă valoriă seă întâlnescă laă solurileă bogateă înă humus,ă argil ,ă
acolo unde complexul coloidal este bine reprezentat, iar cele mai mici valori
seăîntâlnescălaăsolurileăputernicălevigate,ăcuăcaracterăacid,ăchiarădac ăacesteaă
nuăsuntăs raceăînăargil .
2. Capacitatea de schimb pentru hidrogen La suprafa aă nucleuluiă
seă g seşteă ună strată deă ioni,ă denumită strat intern sau strat determinant de
potenţial. Dac ă ioniiă dină acestă strată suntă pozitivi,ă coloidulăesteă electropozitiv,ă
iarădac ăsuntănegativi,ăcoloidulăesteăelectronegativ.
Înă continuareaă stratuluiă intern,ă seă g sescă al iă ioni,ă cuă semnă contrară
celorăpreceden i,ădenumi iăioni compensatori.ăAceştiaăsuntădispuşiăastfelăîncâtă
formeaz ă dou ă strateă succesive,ă diferiteă înă ceeaă ceă priveşteă densitateaă şiă
mobilitateaăionilorărespectivi.ăPrimulăstrat,ăesteăalc tuit dinăioniădispuşiădens,ă
puternicălega iăşiădeciăpracticăimobili,ădenumităstrat dens de ion compensatorii,
iarăurm torulăstrat,ăesteăformatădinăioniădispu iădifuz,ăslabălega iă iădeciămobili,ă
denumit strat difuz de ioni compensatori sau strat adsorbit. Stratul difuz poate
existaă numaiă înă condi iileă unuiă mediuă dispers,ă adic ă înă prezen aă apei.ă Dac ă
solulăseăusuc ăatunciăioniiăstratuluiădeădifuziuneăvorătreceăînăstratulăimobil,ăcază
înăcareămicelaăcoloidal ăpoart ănumeleădeăparticulă.

59
 Majoritatea solurilor prezint ă atâtă cationiă baziciă câtă şiă cationiă deă H+
adsorbi iăînăcomplexulăcoloidal.ăTotalitateaăcationilorădeăhidrogenăH + adsorbi iă
înă complexulăcoloidalăalăsoluluiăseădefineşteăcaăfiindă capacitatea de schimb
pentru hidrogen sau hidrogenul adsorbit şiă seă noteaz ă cuă SH. Aceast ă
valoareăseăexprim ăînăm.e./100ăgăsol.
Înămodăobişnuităpropor iaădintreăcationiiădeăH+ şiăcationiiăbaziciăadsorbi iă
esteădat ădeăgradulădeălevigareăaăsolurilorăşiărocaămam ăpeăcareăs-au format
şiă auă evoluată acestea.ă Astfel,ă înă zoneleă uscate,ă cationiiă baziciă suntă înă
propor ieădeă100șăîncâtăăionulădeăhidrogenănuăapare.ăPeăm sur ăceăseătreceă
spreă zonaă deă step ă maiă umed ă apară şiă cationiiă deă hidrogenă înă propor iiă
reduse.
Înăzoneleămaiăumedeăcuăsoluriăacideăeiădevinăpredominan iăşiăimprim ă
o influen ă nefavorabil ă asupraă st riiă deă ă fertilitateă aă acestoră soluri.ă Dac ă
exist ă soluriă saturateă numaiă cuă cationiă baziciă nuă seă poateă ă afirmaă c ă exist ă
soluri saturate numai cu cationi de hidrogen. Chiar cele mai acide soluri
(podzolurile, prepodzolurile), prezint ăşiăcationiăbazici,ăvalorileăSB =1,6 – 11,8
m.e. /100 g sol, v = 18%.
Capacitateaă deă schimbă pentruă hidrogenă înă condi iileă riiă noastreă rară
ajungeă laă valoriă deă 10ă m.e./100ă gă solă careă suntă dep şiteă doară înă cazulă
solurilor puternic acide.
Laăsuprafa aănucleuluiăseăg seşteăunăstratădeăioni,ădenumităstrat intern
sau strat determinant de potenţial. Dac ă ioniiă dină acestă strată suntă pozitivi,ă
coloidulă esteă electropozitiv,ă iară dac ă suntă negativi,ă coloidulă esteă
electronegativ.
Înă continuareaă stratuluiă intern,ă seă g sescă al iă ioni,ă cuă semnă contrară
celorăpreceden i,ădenumi iăioni compensatori.ăAceştiaăsuntădispuşiăastfelăîncâtă
formeaz ă dou ă strateă succesive,ă diferiteă înă ceeaă ceă priveşteă densitateaă şiă
mobilitateaăionilorărespectivi.ăPrimulăstrat,ăesteăalc tuitădinăioniădispuşiădens,ă
puternicălega iăşiădeciăpracticăimobili,ădenumităstrat dens de ion compensatorii,
iarăurm torulăstrat,ăesteăformatădinăioniădispu iădifuz,ăslabălega iă iădeciămobili,ă
denumit strat difuz de ioni compensatori sau strat adsorbit. Stratul difuz poate
existaă numaiă înă condi iileă unuiă mediuă dispers,ă adic ă înă prezen aă apei.ă Dac ă
solulăseăusuc ăatunciăioniiăstratuluiădeădifuziuneăvorătreceăînăstratulăimobil,ăcază
înăcareămicelaăcoloidal ăpoart ănumeleădeăparticulă.
3. Capacitateaătotal ădeăschimb cationic
Totalitateaă cationiloră adsorbi iă înă complexulă coloidală ală soluluiă
reprezint ă capacitatea totală de schimb cationic careă seă noteaz ă cuă T şiăseă
exprim ăăînăm.e.ă/100ăgăsolăcompletăuscatălaă1050C.
Înă cazulă soluriloră saturateă cuă cationiă bazici,ă capacitateaă total ă deă
schimb cationic T=SB.ă Laă solurileă careă auă adsorbi iăatâtă cationiiă baziciă câtă şiă
cationii de hidrogen, T=SB+SH.
Valorileăcapacit iiătotaleădeăschimbăcationicăoscileaz ăîntreălimiteălargiă
respectiv de la 5-100 m.e./100 g sol, fiind mai mariăînăcazulăsolurilorăbogateă
înă argil ă deă tipă montmorillonită ă şiă humus,ă dominată deă aciziă huminici.ă Caă
urmare,ăcapacitateaătotal ădeăschimbăcationicădepindeăînămareăm sur ăşiădeă
componen aămineralelorăargiloaseăşiăaăacizilorăhumici.
Laăsuprafa aănucleuluiăse g seşteăunăstratădeăioni,ădenumităstrat intern
sau strat determinant de potenţial. Dac ă ioniiă dină acestă strată suntă pozitivi,ă

60
coloidulă esteă electropozitiv,ă iară dac ă suntă negativi,ă coloidulă esteă
electronegativ.
Înă continuareaă stratuluiă intern,ă seă g sescă al i ioni, cu semn contrar
celorăpreceden i,ădenumi iăioni compensatori.ăAceştiaăsuntădispuşiăastfelăîncâtă
formeaz ă dou ă strateă succesive,ă diferiteă înă ceeaă ceă priveşteă densitateaă şiă
mobilitateaăionilorărespectivi.ăPrimulăstrat,ăesteăalc tuitădinăioniădispuşiă dens,
puternicălega iăşiădeciăpracticăimobili,ădenumităstrat dens de ion compensatorii,
iarăurm torulăstrat,ăesteăformatădinăioniădispu iădifuz,ăslabălega iă iădeciămobili,ă
denumit strat difuz de ioni compensatori sau strat adsorbit. Stratul difuz poate
existaă numaiă înă condi iileă unuiă mediuă dispers,ă adic ă înă prezen aă apei.ă Dac ă
solulăseăusuc ăatunciăioniiăstratuluiădeădifuziuneăvorătreceăînăstratulăimobil,ăcază
înăcareămicelaăcoloidal ăpoart ănumeleădeăparticulă.
4. Gradulădeăsatura ieăînăbaze
Gradul de satura ieă înă bazeă - reprezint ă propor iaă înă careă complexulă
coloidală esteă saturată cuă cationiă bazici.ă Elă seă noteaz ă cuă V şiă seă exprim ă înă
procente.ăPentruăcalculareaăacestuiaăseăutilizeaz ărela ia:
X 100 
SB SB
SB  SH
V% =
T
Înăcazulăsolurilor saturate numai cu cationi bazici SH = 0 deci:
X 100  100%
SB
SB  0
V=
Practic,ănuăexist ăsoluriăsaturateăînătotalitateăcuăH+ valorileăluiăVăpotăăs ă
scad ăpân ălaăcelăpu ină5șăînăcazulăăsolurilorăpodzoliceădinăzonaămontan .
Gradulădeăsatura ie înăbazeăesteăunăindiceăfoarteăreprezentativăalăst riiă
deăfertilitate,ăvalorileăluiăfiindăspecificeăfiec ruiătipădeăsol.ă
ValorileăridicateăaleăluiăVăexprim ăoăslab ălevigare,ăreac ieăneutr ăspreă
alcalin ăşiăoăserieădeăînsuşiriăăfavorabile,ăexcep ieăfacăsolurileăs r turate care
prezint ă Vă ţă 100șă dară prezint ă Na+ iă imprim ă soluriloră uneleă proprietî iă
nefavorabile.
Valorileă sc zuteă aleă luiă Vșă arat ă oă puternic ă levigare,ă debazificareă aă
orizonturiloră şiă respectivă reac ieă acid ,ă adic ă propriet iă maiă pu ină favorabile
pentruăcreştereaăşiădezvoltareăaăplantelorădeăcultur .

6.4.ăReac iaăsolului. Aciditateaăşiăalcalinitateaăsolului

Solu iaă soluluiă con ineă înă stareă deă dispersieă ioni,ă molecule,ă substan eă
coloidaleăînăpropor iiăşiăconcentra iiăfoarteădiferiteăînăfunc ieădeăfactoriiăcareăauă
ac ionatăasupraăapari ieiăşiăevolu ieiăsolurilor.
Reac iaăsoluluiăesteăfolosit ăpentruăaăindicaăreac iileăacidă – baz ăcareă
seăpetrecăînăsol.ăReac iaăsoluluiăesteăconsiderat ăaăfiăcelămaiăimportantăfactoră
careă afecteaz ă propriet ileă soluluiă (Bradyă iă Weil,ă 1996,ă citată deă Radulovă
Isidora,ă 2012).ă Efectulă reac iiloră acidă – baz ă dină solă seă manifest ă înă modă
directăsauăindirectăasupraăcre teriiăplantelor.
Reacţia unui sol este determinată de raportul dintre concentraţia
ionilor de hidrogen şi oxidril. Dacă ionii de H+ sunt predominanţi reacţia este
acidă, iar când ionii de OH― sunt în proporţie mai mare reacţia este alcalină.
Dac ă ioniiă deă H+ şiă OH―suntă înă cantit iă egale,ă solu iaă soluluiă esteă
neutr .ăReac iaăunuiăsolăesteăinfluen at ăde urm toriiăfactori:
- compozi iaăchimic ăşiămineralogic ăaăp r iiămineraleăaărocilor;
- prezen aăunorăs ruriăsolubileăînăapaăfreatic ăaămaterialuluiăparental;
61
 - con inutulăşiănaturaăsubstan elorăorganiceădinăsol;
- umiditatea solului;
- activitateaămicroăşiămacroorganic .

6.4.1. Aciditatea solurilor

Înă general,ă laă soluriă seă deosebe teă oă aciditateă actual ă (activ )ă iă oă
aciditateăpoten ial .
1.ăAciditateaăactual ăsauăpH-ul solului
Aciditateaă actual ă esteă cunoscut ă şiă subă denumireaă dat ă deă
Sorensens, respectiv pH-ul solului.
Aciditatea actuală - este determinată de concentraţia ionilor de
hidrogen prezenți la un moment dat în soluţia unui sol. Din punct de vedere
matematic pH-ul este logaritmul în baza 10 al concentraţiei ionilor de
hidrogen din soluţia solului. El are valori cuprinse între 1-14. Când valoarea
pH= 7 solul este neutru, pH >7 solul este alcalin, iar la un pH < 7 solul este
acid.ăSolurileădină araănoastr ăauăpH-ulăînăH2Oăcuprinsăîntreă3,5ăşiă9,5.
Apaă peă seamaă c reiaă seă formeaz ă solu iaă deă solă provine din
precipita iiă iă con ineă întotdeaunaă dizolvateă înă eaă anumiteă cantit iă deă CO 2,
astfelăîncâtăareăcaracterăacid.ăDac ăapaădeăploieănuăarăsolubilizaă iădispersaă
coloidală diferi iă compu iă dină sol,ă ciă ară r mâneă caă atare,ă ară aveaă oă reac ieă
acid ,ăceăar depinde de cantitatea de CO2 dizolvat,ăcare,ălaărândulăei,ăesteăînă
func ieădeăconcentra iaădeăCO2 a aerului.
Apreciereaă reac ieiă soluriloră seă faceă înă urmaă determin riloră deă
laboratoră şiă peă bazaă criteriiloră stabiliteă deă I.C.P.A.ă Astfelă s-au delimitat 11
claseădeăreac ieăaăsolului,ăînăăfunc ieădeăvalorileăpHă-uluiăînăsuspensieăapoas ă
la un raport de 1:2,5, sol – solu ieă(tabelulă6.1.).
Tabelul 6.1.
Claseădeăreac ieăaăsolului
(pH – ulăînăsuspensieăapoas ăînăraportăsol/solu ieădeă1:2,5)
Apreciereaăreac iei pH-ul
Extremădeăacid < 3,50
Foarteăputernicăacid 3,51 – 4,30
Puternicăacid 4,31 – 5,00
Moderatăacid 5,01 – 5,40
5,41 – 5,80
Slabăacid 5,81 – 6,40
6,41 – 6,80
Neutr 6,81 – 7,20
Slabăalcalin 7,21 – 8,40
Alcalin 8,41 – 9,00
Puternic alcalin > 9,01

2.ăAciditateaăpoten ial .
Aciditatea potențială - reprezintă totalitatea ionilor de H+ adsorbiți în
complexul coloidal al solului. Aciditateaă poten ial ăareăoă valoareă cuă atâtămaiă
mare,ăcuăcâtăcapacitateaătotal ădeăschimbăcationică(T)ăesteămai ridicat .
Pentruăaăexprimaăaciditateaăpoten ial ăaăunuiăsolăseăfolose teăno iunileă
deăaciditateădeăschimb,ăhidrolitic ă iădeăneutralizare.

62
 a). Aciditatea de schimb (As) – reprezint ă aceaă parteă aă acidit iiă
poten ialeăcareăesteădat ădeăH+ pu iăînălibertateădeăc treăcomplexulăadsorbtivă
prinătratareaăsoluluiăcuăoăsolu ieănormal ă(1ăn)ăaăuneiăs riăneutreă(KCl,ăNaCl,ă
CaCl2).
Seărealizeaz ăunăschimbăechivalentăîntreăcationiiăs riiăneutre,ărespectivă
K+ şiăioniiădeăhidrogen.
Acidulăformatăseătitreaz ăcuăoăbaz ăputernic ăNaOHăşiăseăafl ăvaloareaă
acidit iiădeăschimbăînăm.e./100ăgăsol.
b)ăAciditateaăhidrolitic ă(AH) – esteădat ădeăcantitateaădeăioniădeăH+
pu iăînălibertateădeăc treăcomplexulăadsorbtiv,ăprinătratareaăsoluluiăcuăoăsolu ieă
normal ăaăuneiăs riăceăhidrolizeaz ăalcalin (format ădintr-oăbaz ăăputernic ăşiă
un acid slab).
Acetat de Na+ la pH= 8,2. Acidulăacetică formată seă titreaz ă cuă oă baz ă
puternic ă 0,1ă hă NaOHă şiă seă afl ă AH exprimat ă înă m.e./100ă gă sol.ă Valorileă
acidit iiă hidroliticeă suntă frecventă utilizateă laă calculul:ă capacit iiă totaleă deă
schimb cationic (T = SB + AH . 2,17); calculul amendamentelor: CaCO3 = AH .
1,5ăt/haă iăaăCaOăţăAH . 0,84 t/ha.
c) Aciditatea de neutralizare – reprezint ă cantitateaă deă ioniă deă H+
adsorbi iăînăcomplexulăcoloidală iăcareănu poateăfiăscoas ădecâtăprinătratareaă
cuăoăbaz ăputernic ă(hidroxidulădeăpotasiuă– KOH).
Înăacestămodăsuntăînlocui iăto iăcationiiădeăH+ din complexul coloidal de
c treăcationiiăbaziciăfolosi iălaăneutralizareaăacidit ii.
Valorileă acidit iiă deă neutralizareă suntă maiă rară utilizateă înă practicaă
agricol .

6.4.2. Alcalinitatea solurilor

Reac iaă alcalin ă aă solu ieiă soluluiă esteă determinat ă deă compozi iaă
diferi ilorăcompu iădinăsol:ăcarbona iiădinăbicarbona iăalcaliniă iăaiăelementeloră
iămetalelorăalcalinoteroase,ăaiăsilica ilorădeăNaă iăaăhuma ilorădeăN.
Reac iaăalcalin ăesteăcondi ionat ădeăanioniiăacizilorăslabiăcareătrecădină
fazaă solid ă înă solu iaă soluluiă iă manifest ă însu iriă deă baze,ă rolulă anioniloră
baziciăfiindăcuăatâtămaiămare,ăcuăcâtăconstantaăKS este mai mare.
Înă general,ă seă deosebe teă oă alcalinitateă actual ă (activ )ă iă unaă
poten ial .
a. Alcalinitateaă actual – esteă determinat ă deă existen aă înă solu iaă
soluluiăaăs rurilorăcareăhidrolizeaz ăalcalinăprinăaăc rorădisociereăseăformeaz ă
cantit iăimportante de OH-.
b. Alcalinitateaă poten ial – esteă dat ă deă totalitateaă ioniloră deă
bicarbonat (CO3)ă iăcarbonată(HCO3)ăeviden iat ăînăurmaătitr riiăcuăsolu ieădeă
hidroxidă deă Naă (naOH)ă 0,1ă nă înă prezen aă fenoftaleineiă iă aă metilorangeă caă
indicatori.

6.5. Capacitatea de tamponare a solului

Dac ăpesteăapaădistilat ăseăadaug ăcantit iămiciădeăacidăsauăbazeăseă
remarc ăschimbareaăbrusc ăaăpH-uluiăsolu iei.
Dac ăaceleaşiăcantit iădeăacidăsauăbaz ăseăadaug ăpesteăoăprob ădeă
sol,ă seă constat ă c ă pH-ulă seă modific ă pu ină şiă progresivă peă m sur ă ceă
cantit ileă ad ugateă cresc.ă Dină acestă motivă s-aă considerată c ă solulă esteă ună
mediu ,,tampon”ăcaăurmareăaăfaptuluiăc ăseăopuneăschimb riiăpH-uluiăînămodă

63
brusc.ă Aceast ă rezisten ă aă soluluiă seă explic ă prină caracterulă amfoteră ală
complexuluiă coloidal,ă capabilă s ă reac ionezeă caă ună acidă cândămediulădevineă
alcalinăşiăcaăoăbaz ăcândămediulătindeăspreăoăreac ieăacid .
Capacitateaă deă tamponareă esteă specific ă unoră mediiă denumiteă
“tampon”,ăalc tuiteădeăobiceiădinăaciziăslabiăşiăs rurileălorăcuăbazeătari.ăDac ăînă
solu iaăacestuiăamestecăseăadaug ăunăacidătareă(HCl),ăputernicădisociat,ăioniiă
deăhidrogenăsuntăbloca iădeăioniiăacetici.
CH3COONa + HCl = NaCl + CH3COOH
Astfelă înă loculă aciduluiă clorhidrică s-a format acid acetic slab disociat,
concentra iaă ioniloră deă H+ r mânândă practică neschimbat ,ă respectivă
amestecul tampon s-aăopusămodific riiăreac ieiăcuătoateăc ăs-auăad ugatăaciziă
tari.
Dac ă seă adaug ă oăbaz ă puternic ă NaOHărezult ă H20ă careă blocheaz ă
ionii de OH- careăînăalteăcondi iiăprovoac ăalcalizarea:
CH3COOH + NaOH = CH3COONa +H2O
Astfelădeăsistemeătamponăcomplexeăexist ăşiăînăsol:ăcomplexulăargilo-
humic, carbonat-bicarbonatădeăcalciu,ăacidăcarbonic,ăfosfa i-acid fosforic, etc.
Celămaiăimportantăr mâneăcomplexulăadsorbtivăalăsoluluiăcareăpoateăfi
consideratăcaăunăamestecăalăunuiăacidăslabăşiăs rurileăluiăcuăbazeăputerniceă–
cationii bazici Ca,Mg,K, Na.
Prină tratareaă soluluiă cuă ună acidă puternică ac iuneaă deă tamponareă seă
produce ca urmare a trecerii ionilor de H+ dină solu iaă soluluiă înă complexulă
coloidalăşiărespectivămen inereaăacidit iiăini iale.
Prină tratareaă soluluiă cuă oă baz ă puternic ă seă produceă blocareaă ioniloră
de OH- înă moleculeă deă ap ,ă cuă ajutorulă ioniloră deă hidrogenă deplasa iă dină
complex.
Puterea de tamponare a diferitelor tipuri de soluri se poate determina
înăcondi iiădeălaboratorăprinădeterminareaăpH-ului,ăînăurmaăad ug riiădeăacidă
clorhidrică0,1ănăsauăNaOHă0,1ăn,ăînăcantit iăcrescândeălaăprobeăegaleădeăsol.ă
Înăparalelăseătrateaz ăşiăoăprob ădeănisipăgrosierăpentruăaăaflaă,,curba etalon”
cuăcareăseăvorăcomparaăcurbeleădeătamponareăaăsolurilorăluateăînăstudiu.
Capacitateaă deă tamponareă esteă slab ă sauă practică nul ă laă solurileă
nisipoase,ăs raceăînăhumus.
Seăpoateăafirmaăc ăvalorileăcapacit iiădeătamponareăsuntăcuăatâtămaiă
mariăcuăcâtăcomplexul argilo-humicăesteămaiăbineăreprezentatăîntr-un sol.
Cunoaştereaă capacit iiă deă tamponareă permiteă aplicareaă celoră maiă
adecvateă amendamenteă câtă şiă aă îngr ş minteloră chimice.ă Astfelă pentruă
corectareaăreac ieiăacideăseăfolosescămaterialeăbaziceăCaCO 3, CaO, careăs ă
reduc ă aciditateaă solului.ă Peă deă alt ă parteă peă solurileă acideă nuă suntă
recomandateă îngr ş minteă chimiceă cuă reac ieă acid ă sauă peă celeă alcalineă
îngr ş minteăalcaline.

6.6.ăImportan aăreac ieiăsolului

Cunoa tereaă reac ieiă soluluiă prezint ă oă deosebit importan ă pentruă
studiileăpedologiceă iăpentruăcaracterizareaăsolurilor.
Înăfunc ieădeăreac ie,ăsolurileădină araănoastr ăseăclasific ădeălaăextremă
deăacideă(pHŢ3,5)ăpân ălaăalcalineă iăputernicăalcalineă(pH>9).
Înăgeneral,ăplanteleădeăcultur ăseăcomport ăbineălaăvaloriădeăpHăneutre,ă
slab acide sau slab alcaline (6,3 – 7,5).

64
 Influen aă reac ieiă soluluiă seă manifest ă asupraă prezen eiă şiă activit iiă
diferitelorăgrupeădeămicroorganisme.ăSeăştieăc ăactinomiceteleăprefer ăreac iaă
slabăalcalin ,ărespectivăpHţ7,0-7,5 , bacteriile pH=6-8, iar ciupercile pH=4,0-
5,0.ă Laă ună pHă Ţă 6ă esteă multă diminuat ă activitateaă unoră microorganismeă
importante ale solului ca bacteriile nitrificatoare, simbiotice fixatoare de azot
şiăazotobacterul.
Oă influen ă puternic ă oă exercit ă reac ia solului asupra plantelor
cultivateă şiă aă vegeta ieiă spontane.ă Înă decursulă evolu ieiă lor,ă diferiteă speciiă deă
planteă dină floraă spontan ă s-auă adaptată laă anumiteă condi iiă deă mediuă şiă chiară
pH-uri.ă Astfelă seă cunoscă planteleă indicatoareă deă reac ie:ă ex.ă Pentruă reac ieă
puternică acid ă suntă indicateă urm toarele:ă Calluna vulgaris, Nardus stricta,
etc.ă Pentruă reac ieă puternică alcalin :ă Statice gmelini, Puccinellia distans,
Matricaria chamomila, etc.
Oă importan ă deosebit ă prezint ă reac iaă soluluiă şiă pentruă planteleă de
cultur .ăMajoritateaăplantelorăprefer ăreac iiăslabăacideăpân ălaăslabăalcaline.ă
Alteă planteă deă cultur ă caă lupinul,ă cartoful,ă ov zul,ă secaraă suport ă sauă chiară
prefer ăoăreac ieăacid .
Solurileă cuă reac ieă puternică alcalin ă nuă potă fiă folositeă pentruă cultura
planteloră înainteă deă aă fiă corectat ă reac iaă solului.ă Solurileă acideă suntă s raceăă
înăcationiădeăcalciu,ăelementăimportantăpentruăproceseleădeăsolificareăşiăchiară
pentruă via aă plantelor.ă Totodat ă acesteă soluriă suntă slabă aprovizionateă sauă
lipsite de unele microelemente – bor,ă molibden,ă cobalt,ă zinc,ă etc.ă atâtă caă
urmareă aă levig riiă loră înă adâncimeă câtă şiă datorit ă bloc riiă subă form ă deă
compuşiăinsolubiliăînăsolu iaăsolului.
Reac iaă acid ă aă soluluiă influen eaz ă negativă dezvoltareaă planteloră şiă
prinăfaptulăc ăprovoac ăapari iaăînăsolu iaăsoluluiăaăunorăcantit iămariădeăfier,ă
mangan,ăaluminiu,ăcareădep şindălimitaădeătoleran ăaăplantelorădevinătoxice.
Asimilareaă elementeloră nutritiveă deă c treă planteă iă microorganismeă
esteădeăasemeneaăinfluen at ădeăreac iaăsolului. Astfel, oligoelementele sunt
asimilateă maiă u oră înă mediulă acidă iă maiă greuă înă celă alcalin,ă Caă i Mgă înă
mediul de pH = 7 - 8,5 iar N la pH = 6 - 6,8.
Dintreă celeă treiă elementeă toxiceă aluminiulă mobilă prezint ă celeă maiă
frecventeă efecteă toxice.ă Reac iaă puternică acid ă influen eaz ă negativă şiă
aprovizionarea cu fosfor a plantelor. La solurile cu pH< 5, fosforul se
blocheaz ă subă form ă deă fosfa iă deă fier,ă aluminiu,ă practică ă insolubiliă careă
determin ăaccentuateăcaren eădeăfosfor.
Solurile acide ca urmare a prezen eiă cationuluiă H+ înă complexulă
coloidală prezint ă şiă oă serieă deă însuşiriă fiziceă nefavorabile,ă precum: structura
slabăformat ,ăcuăoăstabilitateămecanic ăşiăhidric ăsc zut ; porozitateăredus ,ă
maiăalesăceaădeăaera ie; permeabilitateămic ,ăpracticăămulteăsoluriăacideăsuntă
impermeabile.
Caă urmareă aă însuşiriloră fizice,ă hidrofiziceă şiă chimiceă nefavorabileă
solurileăacideăsuntăslabăfertile,ăpoten ialulădeăproduc ieăfiindăcuăatâtămaiăsc zută
cuăcâtăcreşteăaciditateaălor.ă
Influen aă negativ ă prezint ă şiă solurileă cuă reac ieă puternică alcalin ă pHă
>9,ă deă tipulă celoră careă con ină carbonată deă sodiuă Na 2CO3 sau complexul
argilohumic saturat cu cationii de Na+.
Prezen aăNa2CO3 duceălaădistrugereaă esuturilorăplantelorăşiăîmpiedic ă
p trundereaăînăplant ăaăapeiăşiăelementelorănutritive.

65
 Solu iaă soluluiă prezint ă oă presiuneă osmotic ă ridicat ă datorit ă ridic riiă
concentra ieiăs rurilorăşiăcaăatareăseăproduceăunăcurentădeăap ădeălaăplant ălaă
sol.ăAstfelăcuătoateăc ăsolulăareăoăumiditateăexcesiv ătotuşiăapaănuăp trundeăînă
r d ciniă– fenomenulădeăsecet ăfiziologic .
Reac iaă puternică alcalin ă duceă şiă eaă laă blocareaă unoră microelementeă
necesare plantelor: Cu, Zn, Mn, Bo, etc.
Dintreă propriet ileă fiziceă şiă hidrofiziceă aleă soluriloră alcaline,ă datorateă
prezen eiă cationului de Na+ adsorbită înă complexulă coloidală seă semnaleaz ă
urm toarele: structur ă slabă dezvoltat ,ă pr foas ă sauă chiară lenticular ;
porozitateăfoarteăredus ădatorit ăefectuluiădeătasare; permeabilitateaăsc zut ,ă
practic impermeabile ca urmare a fenomenului de peptizare produs de
cationii de Na+; comparativăcuăsolurileăacide,ăceleăalcalineăşiăsalineăprezint ă
însuşiriă chimiceă şiă fiziceă multă maiă nefavorabileă pentruă ă planteleă deă cultur ,ă
astfelăc ăseăpotăconsideraăpracticănefertile.
Înăstareănatural ăsuntăocupateădeăp şuniăşiăfâne eădeăslab ăcalitate,ăaă
c rorăproduc iiăsuntădeosebitădeăsc zuteăşiănesigureădeălaăunăanălaăaltul.
Cunoaştereaă reac ieiă şiă aă fenomeneloră legateă deă eaă esteă necesar ă
pentruăfolosireaăra ional ăaăsolurilorăcâtăşiăpentruăstabilireaăcelor mai potrivite
metodeăcareăs ăduc ălaăridicareaăfertilit iiăterenurilorăagricole.
Stabilireaă reac ieiă soluriloră prină diferiteă metodeă seă impuneă dină
urm toareleăconsiderente:
 .ă pentruă alegereaă celoră maiă potriviteă planteă deă cultur ă înă
concordan ăcuăcerin eleăacestoraăşiăreac iaăspecific ăfiec ruiătipădeăsol;
 reac ieăneutr ă– grâu,ăporumb,ăorz,ăfloareaăsoarelui,ăsoia;
 reac ieăacid ă– secar ,ăov z,ăcartof,ălupin;
 reac ieăalcalin ă– lucern ,ăsparcet ,ăsorg,ămei.
 pentruă stabilireaă celoră maiă adecvateă metodeă deă îmbun t ireă aă

 tipulădeăamendamente,ăcantit ileădeămaterialăameliorativ,ăetc.
solurilor:

 pentruă stabilireaă corect ă aă sortimentuluiă deă fertilizan iă chimiciă şiă

 peăsolurileăacideăseăvorăevitaăîngr ş minteăcuăreac ieăacid ;

organici:

 fosfat tricalcic pe solurile acide.

Prinăurmare,ăreac iaăunuiăsolăreprezint ăexpresiaăcondi iilorădeăformareă
şiă deă evolu ieă aă principaleloră tipuriă deă soluri.ă Eaă influen eaz ă majoritateaă
propriet iloră fizice,ă chimiceă şiă biologiceă aleă soluluiă iă înă finală îns şiă via aă
plantelor de cultur ă iădeciăăproduc iaăagricol .
Cunoa tereaăreac ieiăsoluluiăneăajut ăatâtălaăcaracterizareaăînăgenerală
aăsoluluiă iăaăcondi iilorădeăformareă iăevolu ie,ăcâtă iălaăg sireaăunorămetodeă
deăîmbun t ireăaăsolului,ăînăscopulăridic riiăpoten ialuluiăproductiv.

Întreb riădeăautoevaluare
1. Care sunt factorii care influen eaz ăconcentra iaăşiăcompozi iaă
solu ieiăsolului?
2. Descrie iăformareaămiceleiăcoloidale.
3. Ce seăîn elegeăprinăreac iaăsolului?
4. Care sunt plantele indicatoare de aciditate?
5. Câteăfeluriădeăalcalinitateăcunoa te i?
6. Ce este puterea puterea de tamponare a solului?
66
 UNITATEA DE ÎNV AREă7

FORMAREAă IăALC TUIREAăPROFILULUIăDEăSOL

Cuvinte cheie: orizontădeăsol,ăproprietateădiagnostic ,ăprofilădeăsol

Rezumat
În urma proceselor fizice, chimice şi biologice care se produc sub influenţa
factorilor de solificare se formează orizonturile de sol
Orizontul de sol (orizontul pedogenetic) - este un strat aproximativ
paralele cu suprafaţa solului (terenului), care are o serie de proprietăţi
rezultate prin procesul de formare a solului, proprietăţi care diferă de cele ale
stratelor supra sau subiacente.
Un orizont de sol este separat de cele adiacente prin anumite
caracteristici care pot fi observate şi eventual măsurate în teren cum ar fi:
culoarea, textura, structura, consistenţa, prezenţa sau absenţa carbonaţilor,
a unor neoformaţiuni, etc.
Pentru identificarea orizonturilor de sol şi pentru precizarea sau
completarea observaţiilor culese în teren sunt necesare uneori determinări
de laborator.

Durata medie de parcurgere aăunit iiădeăstudiuăesteădeă4 ore

7.1. Propriet iădiagnostice

Principaleleă propriet iă diagnosticeă aleă soluriloră dină România sunt
urm toarele:
1. Caracter vermic (vm) esteăspecificăsolurilorăcuăintens ăactivitateăaă
faunei. Sunt considerateăvermiceăsolurileăcareăprezint ăînăpropor ieădeăpesteă
50șă dină volumulă orizontuluiă Aă şiă deă pesteă 25șă dină volumulă orizontuluiă
urm tor,ă canaleă deă râme,ă coproliteă sauă galeriiă deă animaleă umpluteă cuă
materiale aduse din orizonturile supra sau subiacente.
2. Propriet iă andice.ă Propriet ileă andiceă aleă unuiă solă suntă
determinateă înă principală deă prezen aă înă solă aă unoră cantit iă apreciabileă deă
allofaneă sauă complecşiă alumino-humici.ă Acesteaă rezult ,ă deă regul ,ă dină
alterareaămoderat ăaădepozitelorăpiroclastice,ădarănuă potăs ăfieăîntâlniteăşiăînă
asocia ieăcuămaterialeănevulcanice.
Materialeleă cuă propriet iă andiceă potă apareă deă laă suprafa ă sauă
subsuprafa ă şiă deă regul ă con ină cantit iă mariă deă materieă organic ,ă ceă nuă
trebuieăs ădep şeasc ă25șăcarbonăorganic.ă
3. Trecere glosic ăsauăorizontăE+Bă(gl). Este un suborizont mineral
deătranzi ieăîntreăEăşiăBtăavândăurm toareleăcaractere:
- p trunderiă deă orizontă Eaă înă orizontulă Bă subă form ă deă limbiă careă
trebuieăs ăaib ălungimeaămaiămareăcaăl imea;

67
 - acesteă limbiă trebuieă s ă aib ă celă pu ină 5ă mmă l imeă înă cazulă înă careă
texturaăorizontuluiăBtăesteăfin ,ăcelăpu ină10ămmăcândătexturaăaceluiaşiăorizontă
esteămijlociuăfin ăşiăcelăpu ină15ămmăcândătexturaăesteămijlocieăsauăgrosier ;
- limbileădeăorizontăEaătrebuieăs ăreprezinteăcelăpu ină10șădinăvolumăînă
primii 10 cm ai orizontului argic.
4.ăSatura ieăînăbazeă(Vș).ăGradulădeăsatura ieăînăbazeăesteăfolosităcaă
ună elementă deă diagnoz ă pentruă uneleă soluriă pentruă definireaă subtipuriloră
eutriceăşiădistriceăpeăbazaăvalorilorăVămaiămariăsauămaiămici de 53%.
Proprietăţile eutrice - seă refer ă laă ună orizontă sauă materială minerală deă
solăf r ăcarbona i,ăcaracterizatăprintr-unăgradădeăsatura ieăînăbazeăpesteă53ș.
Proprietăţile districe - seă refer ă laă ună orizontă sauă materialămineralădeă
solăf r ăcarbona i,ăcaracterizat printr-unăgradădeăsatura ieăînăbazeăsubă53ș.
5.ă Propriet iă gleice.ă Culorile de gleizare apar ca urmare a
gradientuluiă redoxă dintreă apaă freatic ă şiă franjaă capilar ,ă careă determin ă oă
distribu ieă neuniform ă aă hidroxiziloră şiă oxiziloră deă fieră şiă mangan.ă Înă parteaă
inferioar ă aă profiluluiă sauă înă interiorulă agregatelor,ă aceştiă oxiziă suntă fieă
transforma iăînăcompuşiădeăFeăşiăMnămaiămultăsauămaiăpu inăsolubili,ăfieăsuntă
transloca i,ăambeleăproceseăconducândălaăabsen aăculorilorămaiăroşiiădeă2,5Y.
Prezen aăpropriet ilorăgleiceănecesit ăcaănivelulăapeiăfreaticeădintr-un
orificiuădeăsond ăadâncănec ptuşităs ăseăstabilizezeălaăoăastfelădeăadâncimeă
încâtă franjaă capilar ă s ă ating ă suprafa aă solului;ă apaă dină orificiulă deă sond ă
esteăstagnant ăşiăr mâneăcolorat ădac ăiăseăadaug ăsubstan ăcolorant .
Propriet ileăgleiceăseăsubîmpartăînădou ăcategoriiăprincipale:
- proprietăţile reductomorfe - seăaplic ălaămaterialeleădeăsolăcareăsuntă
permanentă umedeă şiă careă auă culoriă deă reducereă ă înă maiă multă deă 95șă dină
matricea solului;ădac ăaparăpeteădeăoxidare,ăacesteaăseăg sescăpeăsuprafa aă
agregateloră sauă peă canaleleă s pateă deă animaleă şiă r d cini.ă Înă materialeleă
lutoaseăşiăargiloaseăculorileăalbastru-verzuiăsuntădatorateăs rurilorăhidroxiziloră
Fe2+ şiă Fe3+.ă Înă materialeleă bogateă înă sulfuri,ă datorit ă sulfuriloră deă fier,ă
predomin ăculorileănegre.
Parteaăsuperioar ăaăorizontuluiăreductomorfăprezint ăpân ălaă5șăculoriă
ruginii,ă înă specială înă jurulă canaleloră animaleloră s p toareă sauă r d ciniloră deă
plante.
- proprietăţile redoximorfe - seă aplic ă materialeloră deă solă înă careă
condi iileă deă reducereă alterneaz ă cuă celeă deă oxidare.ă Propriet ileă
redoximorfeă suntă puseă înă eviden ă prină prezen aă peteloră brună roşcate,ă brună
g lbuiăintens.ăÎnămaterialelălutoaseăşiăargiloaseăoxiziiăsauăhidroxizii de fier sunt
concentra iăpeă suprafa aă agregatelorăşiăpeă pere iiăporilorămaiămari,ă cumă arăfiă
vechiăcanaleădeăr d ciniăcareăpotăfiăcompletăumpluteăcuăastfelădeăoxizi,ăînătimpă
ceăinteriorulăagregatelorăpoateăprezentaăînc ăculoriădeăreducere.
6.ăPropriet ile stagnice suntălegateădeăsatura iaădeterminat ădeăapaă
stagnant ă temporarălaă suprafa ă sauă înă parteaă superioar ă aă profiluluiă deă solă
dac ănuăesteădrenat,ădeasupraăunuiăorizontăimpermeabilăsauăslabăpermeabil.ă
Orizontulăcuăpropriet iăstagniceăprezint ăperiodicăcondi iiădeăreducereă
şiăunăcolorităspecificăstagnogleiz rii.
Propriet ileăstagniceăseănoteaz ăastfel:
- w cândă culorileă deă reducere,ă prezenteă atâtă peă fe ele,ă câtă şiă înă
interiorulăelementelorăstructuraleăocup ă întreă 16-50șă dină suprafa aă rezultat ă
prin sec ionareaăelementelorăstructurale;

68
 - W cândăculorileădeăreducereăocup ăpesteă50șădinăsuprafa aăob inut ă
prină sec ionareaă elementeloră structuraleă sauă aă materialuluiă deă solă
nestructurat.
7.ă Adâncimeaă deă situareă aă unuiă orizontă sauă aă unnuiă caracteră
diagnostic. Pentruă precizareaă adâncimiiă deă apari ieă aă uneiă propriet iă sauă
caracterădiagnosticăseăpotăfolosiăurm toareleăprefixe:ă
- proxi - pentru intervalul 0-20 cm;
- epi- pentru 20-50 cm;
- mezo- pentru 50-100 cm;
- bati- pentru intervalul 100-200 cm.
8. Propriet iă salsodice. Prezen aă oric ruiă orizontă salinizată înă alteă
soluriă decâtă solonceacuriă poateă fiă redat ă prină termenulă deă propriet iă
salsodice.
Înădenumireaăsubtipurilorădeăsol,ătermenulădeăsalsodizareăseărefer ălaă
proceseleădeăacumulareădeăs ruriăsauădeănatriuăschimbabilăînăsolurileăsaliniceă
sauă sodice,ă astfelă c ă termenulă tradi ională deă s r tur ă şiă s r turareă includeă
toate solurile afectateădeăs ruriăşiărespectivăproceseleădeăacumulareădeăs ruriă
solubileăsauădeăNaăschimbabilăînăsoluri.

7.2. Orizonturi diagnostice

Orizonturile diagnosticeăaleăsoluluiă(dup ăSRTS-2012)ăseăîmpartăastfel:
 orizonturi diagnostice principale;
 orizonturi diagnostice de asociere;
 orizonturi (strate) diagnostice speciale;
 orizonturi de tranziţie.
1. Orizonturi diagnostice principale
Orizontul A molic (Am)
Esteăunăorizontămineralăavândăurm toareleăcaractere:
- culoareăînchis ăaămaterialuluiăatâtăînăaşezareănatural ,ăcâtăşiăînăstareă
sf râmat ,ăavândăcromeăşiăvaloriăŢ3,5ăînăstareăumed ăşiăvaloriăŢ5,5ăînăstareă
uscat ;ă
- con inutădeămaterieăorganic ădeăcelăpu ină1șăpeăîntreagaăluiăgrosimeă
(sauădeăcelăpu ină0,8șăînăcazulăsolurilorănisipoase);
- structur ă gr un oas ,ă glomerular ă sauă poliedric ă (mic ă şiă foarteă
mic )ă i/sauăconsisten ăsuficientădeăfriabil ăpentruăcaămaterialulăs ănuădevin ă
masivăşiădurăsauăfoarteădurăcândăseăusuc ;
- gradădeăsatura ieăînăbazeăpesteă53ș;
- grosimeaă celă pu ină 25ă cm,ă sauă celă pu ină 20ă cmă laă solurileă laă careă
stratulă Ră esteă situată înă primiiă 75ă cmă iă laă celeă cuă orizontă Ame,ă ACă sauă ă B.ă
grosimeaă minim ă devineă 10ă cmă dac ă orizontulă Aă esteă situată directă peă rocaă
consolidat -compact ,ăpeăunăorizontăcimentată(pelic)ăsauăpeăunăorizontăcriic.
Orizont A umbric (Au) prezint ăcaracteristicileămen ionateălaăorizontulă
Amă (înă ceeaă ceă priveşteă culoarea,ă con inutulă înă materieă organic , structura,
consisten aăşiăgrosimea),ădarăseădiferen iaz ăprinăgradulădeăsatura ieăînăbazeă
care este < 53%.
Orizont A ocric (Ao)
Orizontulă Aoă esteă preaă deschisă laă culoare,ă preaă s racă înă materieă
organic ă sauă preaă sub ireă pentruă aă fiă molică sauă umbrică sauă devineă masivă şiă
durăsauăfoarteădurăînăperioadaăuscat ăaăanului.
69
 Structuraă prismatic ă foarteă mareă (pesteă 30ă cmă înă diametru)ă esteă
inclus ăînăstructuraămasiv ădac ănuăexist ăoăstructur ăsecundar ăînăinteriorulă
prismelor.
Orizont E luvic (Elv)
Este situat deasupraăunuiăorizontăBăargicăşiăareăurm toareleăcaractere:
- culoriădeschiseăînăstareăuscat ,ăcuăvaloriăŢă6,5;ăpoateăaveaăşiăvaloriă
mai mari, dar asociate numai cu crome >3;
- structur ăpoliedric ăsauălamelar ăsauăf r ăstructur ;
- textur ămaiăgrosier ădecâtăaăorizontului subiacent;
- segregareăaăsescvioxizilorăsubăform ădeăconcre iuniă iăpete,ăînăcazulă
solurilor afectate de stagnogleizare;
- grosimeaăminim ădeă5ăcm.
Deăregul ăcon ineăpesteă1,5ăoriămaiămultăAlăschimbabilădecâtăorizontulă
A. De asemenea, se includeă laă Elvă şiăorizontulăEaă careă areă grosimeă subă 10ă
cm.
Orizont E albic (Ea)
EsteăsituatădeasupraăunuiăorizontăBăargicăşiăareăurm toareleăcaractere:
- culoriă deschiseă înă stareă uscat ,ă celă pu ină înă peteă (înă propor ieă deă
pesteă 50ș),ă cuă valoriă >6,5ă şiă cromeă Ţ3;ă de regul ,ă seă înregistreaz ă oă
diferen ădeăcelăpu ină1-2ăunit iădeăvaloareămaiămariădecâtăceleăapreciateălaă
materialulăînăstareăumed ;
- structuraă poateă fiă lamelar ă sauă poliedric ă slabă dezvoltat ă sauă
nestructurat;
- texturaămaiăgrosier ădecâtăaăorizontului subiacent;
- îmbog ireărezidual ăînăcuar ă iăalteămineraleărezistenteălaăalterare;
- segregareăaăsescvioxizilorăsubăform ădeăconcre iuniăşiăpete,ăînăcazulă
solurilor afectate de stagnogleizare;
- grosimeaă minim ă 10ă cm;ă înă cazulăluvosoluriloră(facă excep ie solurile
aerateăînăcareăorizontulăEaăaăfostăsub iatăprinăincludereăînăAp).ăDac ăgrosimeaă
orizontuluiăesteămaiămic ădeă10ăcm,ăorizontulăEaăseăincludeălaăorizontulăElv.
Orizont E spodic (Es)
Esteă situată deasupraă unuiă orizontă Bă spodică (Bs,ă Bsh)ă şiă prezint ă
urm toareleăcaractere:
- culoriă deschiseă înă stareă uscat ,ă celă pu ină înă peteă (înă propor ieă deă
peste 50%), cu valori >6,5ăşiăcromeăŢ3;ăde regul ,ăseăînregistreaz ăînăstareă
uscat ă oă diferen ă deă celă pu ină 1-2ă unit iă deă valoareă maiă mariă decâtă celeă
apreciate laămaterialulăînăstareăumed ;
- structuraă poateă fiă lamelar ă sauă poliedric ă slabă dezvoltat ,ă oriă
orizontul poate fi frecvent nestructurat;
- texturaămaiăgrosier ădecâtăaăorizontuluiăsubiacent;
- îmbog ireărezidual ăînăcuar ă iăalteămineraleărezistenteălaăalterare;
- grosimeă minim ădeă1ă cmă (continuu).ăDac ă grosimeaă esteă subă 1ăcmă
orizontulăeste,ădeăregul ,ădenumităEsădiscontinuu.
Orizont B cambic (Bv)
Esteă ună orizontă deă subsuprafa ,ă formată prină alterareaă materialuluiă
parental ,,in situ” şiăprezint ăurm toarele caractere:
- culoriăînănuan eămaiăro iiă iăcromeămaiămariădecâtămaterialulăparental;

70
 - structur ă obi nuită moderată dezvoltat ,ă poliedric ă medieă şiămareă sauă
columnoid-prismatic ăsauăf r ăstructur ,ăf r ărecunoa tereaăstructuriiăini ialeă
aărociiăînăcelăpu in 50% din volum;
- texturaădiferit ,ădarăînăgeneralămaiăfin ădecâtăaămateraluluiăparental,ă
plusulă deă argil ă rezultând,ă deă regul ,ă dină alterareaă unoră mineraleă primare,ă
respectiv din argilizare ,,in situ”;
- sp lareaătotal ăsauăpar ial ăaăs rurilorăuşorăsolubileăşiăaăcarbona iloră
cuăexcep iaăorizonturilorăBăsalinizateăsauăinvadateădeăcarbona iăprinăproceseă
secundareădeăascensiuneăcapilar ăsauăregradare;
- grosimeaă minim ă 15ă cm,ă iară bazaă orizontuluiă s ă fieă celă pu ină 25ă cmă
adâncime;
Orizontul B cambic este situat sub un orizont Bt, Bs sau Btna.
Înă genere,ăorizontulăBvă areă ună gradă deăalterareă aă mineraleloră primareă
deă laă slabă laă moderat,ă fiindă înc ă prezenteă mineraleă primareă alterabileă înă
propor ieădeăpesteă10șăînăfrac iaădeăparticuleădeă50-200 qm;
Un orizont B nisiposăcuăbenziămaiăfineăesteăconsideratăBvălamelarădac ă
benzileă auă grosimiă subă 1ă cm,ă sauă dac ă benzileă deă pesteă 1ă cmă grosimeă
însumeaz ăsubă15ăcmăpeăgrosimeaăsoluluiăpân ălaă200ăcmăadâncime.ăAcestă
orizont Bv este numit Bv lamelar (Bvl).
Orizont B argic (Bt)
Esteă ună orizontă deă subsuprafa ,ă careă areă ună con inută maiă mareă deă
argil ă decâtă orizontulă supraiacentă iă prezint ă agregateă structuraleă mari,ă
compactareăevident ăşiădiminuareăsemnificativ ăaăpermeabilit ii.
Diferen iereaă textural ă poateă fiă rezultatulă uneiă acumul riă iluvialeă deă
argil ,ăuneiăform riăpedogeneticeăintenseădeăargil ,ăuneiădestruc iiădeăargil ăînă
orizonturileădeăsuprafa ,ăuneiădeplas riăselectiveădeăargil ădinăorizonturileădeă
suprafa ,ăuneiăactivit iăbiologiceăsauăuneiăcombina iiădeădou ăsauămai multe
dinăproceseleămen ionate.ăSedimentareaădeămaterialămaiăgrosierăînăorizontulă
supraiacentădecâtăînăorizontulăBtăăpoateăs ăm reasc ădiferen iereaătextural ă
pedogenetic ă iăinvers,ăsedimentareaădeămaterialămaiăfinăînăorizontulăsuperioră
poateăs ădiminuezeădiferen iereaătextural ăpedogenetic .
Schimb rileă deă textur ă înă sol,ă cumă suntă celeă careă apară înă solurileă
aluvialeăcaăurmareăaăstratific riiădepozituluiăfluvial,ănuăsuntăconsiderateăorizontă
argic.
Compactareaă iă sc dereaă permeabilit iiă seă potă datoraă acumul riiă deă
argil ă translocat ă dină orizontulă supraiacent,ă sauă uneiă a ez riă maiă denseă aă
materialului.ă Prezen aă argileiă gonflanteă contribuieă iă laă mic orareaă
permeabilit ii.
Orizonturileă argiceă suntă înă modă normală asociateă sauă situateă subă
orizonturi eluviale (ElăsauăEa),ădarăpotăapareă iăsubăorizonturileăAmăsauăAo.
Prezint ăurm toareleăcaractere:
- argil ă orientat ă (iluvial )ă careă înă materialeleă deă solă structurateă
formeaz ăpeliculeăpeăfe eleăverticaleăşiăorizontaleăaleăelementelorăstructuraleă
şiă umpleă poriiă fini;ă înă materialeleă deă solă nestructurateă şiă cuă textur ă grosier ă
sau mijlociu - grosier ,ăargilaăîmbrac ăgr un iiămineraliăşi/sauăformeaz ăpun i.ă
Înămaterialeăcuătextur ăfin ,ăînăcareăpredomin ăargilaăgonflant ăpeliculeleădeă
argil ănuăsuntăvizibileăsauăpotălipsi;
- culoriă diferiteă (brun,ă negru,ă roşcată etc.)ă dară maiă închiseă decâtă aleă
materialului parental;

71
 - structur ăprismatic ,ăcolumnoid ,ăpoliedric ăsauămasiv ;
- con inutulă deă argil ă esteă maiă mareă decâtă celă din orizontul eluvial,
cândăexist un asemenea orizontăînăprofil,ădup ăcumăurmeaz :ăîntr-un sol cu
15-40șăargil ăînăorizontulăeluvial,ăIdtătrebuieăs ăfieăcelăpu ină1,2;ăîntr-un sol cu
pesteă 40șă argil ă înă orizontulă eluvial,ă orizontulă argiloiluvială areă celă pu ină 8șă
maiă mult ă argil .ă Înă cazulă înă careă orizontulă Btă con ineă predominantă argil ă
smectitic ă iăesteăsituatădirectăsubăunăorizontăAmăsauăAoăesteăsuficientăcaăIdtă
s ă fieă supraunitar,ă peă cândă înă cazulă orizontuluiă argică cuă oxiziă deă fier,ă Idtă
trebuieăs ăfieădeăcelăpu ină1,3.
- oă creştereă aă con inutuluiă deă argil ă peă oă adâncimeă deă 30ă cmă dac ă
orizontul s-aăformatăprinămigrareaăargileiăsauăpeăoăgrosimeădeă15ăcmăînăalteă
situa ii;
- sp lareaătotal ăaăs rurilorăsolubileăşiăaăcarbona ilor;ăeflorescen eăsauă
peteădeăcarbona iăşi/sauăs ruri,ăprecipitateăsecundarăpotăfiăprezenteăpeăfe eleă
agregatelor structurale;
- con inutulădeăNa+ schimbabilătrebuieăs ăfieăsubă15șădinăT;
- grosimeaădeăcelăpu ină25ăcmăcândăgrosimeaăsoluluiă(Aă+ăEă+ăB)ăesteă
maiămic ădeă75ăcm;ădeă35ăcmăcândăgrosimeaăsoluluiăesteădeă75-100ăcmăşiădeă
peste 45 cmăcândăgrosimeaăsoluluiădep şeşteă100ăcm.
Orizontul supraiacent orizontului Bt, mai grosier textural, are, de
regul ,ă celăpu ină 20ă cmă grosime,ă cuă excep iaă cazurilorăînă careă solulăprezint ă
schimbareătextural ăbrusc ă iăalăsolone urilor.
Dac ă orizontulă Btă nuă întrune teă condi iiă minimeă deă grosimeă vaă fiă
apreciat ca orizont B cambic, notat Bv.
TotăunăorizontăBăargicăesteăconsideratăşiăunăorizontăBănisiposăcuăbenziă
maiăfineădac ălameleleă(benzile)ăsuntăgroaseădeăcelăpu ină1ăcmăşiăînsumeaz ă
celăpu ină15ăcmăgrosimeăpân ălaăcelămultă200ăcmăadâncimeădeălaăsuprafa aă
solului. Acest orizont Bt este denumit Bt lamelar (Btl).
Orizont B spodic (Bs, Bhs)
Esteăunăorizontăiluvialădeăsubsuprafa ădeăculoareăînchis ăcareăcon ineă
materialeăspodice,ăiluviale,ăalc tuiteădinăsubstan eăamorfeăactiveăcompuseădină
materieăorganic ,ăoxiziădeăAl,ăcuăsauăf r ăoxiziădeăFe.ăMaterialeleăamorfeăsuntă
caracterizate printr-oă sarcin ă dependent ă deă pHă ridicat ,ă oă mareă suprafa ă
specific ,ăprecumă iăoăcapacitateădeăre inereăaăapeiăridicat .
Prezint urm toareleăcaractere:
- grosimeaăminim ă2,5ăcmă(iarălimitaăsuperioar ăsituat ăsubă10ăcmădeă
laăsuprafa aăsoluluiămineral);
- culoareaă(laămaterialulăînăstareăumed )ăînănuan eădeă7,5YRăsauămaiă
roşiiăcuăvaloriămaiămiciăsauăegaleăcuă5ăşiăcromeădeă4ăsauămaiămici;
- texturaănisipoas ăpân ălaăluto-nisipoas ,ăcuănisipăgrosier,ăiarăgr un iiă
deă nisipă suntă acoperi iă cuă peliculeă coloidaleă fisurateă şi/sauă suntă prezenteă
aglomerateă ă deă culoareă închis ă deă m rimeaă prafuluiă sauă maiă mariă întreă
granulele de nisip;
Un orizont spodicăseăafl ăînămodănormalăsubăunăorizontăA,ăE,ăsauăAE.ă
Seănoteaz ăcuăBhsăînăcazulăînăcareămaterialulăamorfăiluvialăcon ineămaiămultă
humusă decâtă orizontulă supraiacentă sauă cuă Bsă înă cazulă înă careă con ineă maiă
pu inăhumusădecâtăînăorizontulăsubiacent.

72
 Orizontul C calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ (Cca)
Este un orizont de acumulare a carbonatului de calciu secundar fie
subă form ă difuz ă (dispersată înă matrice),ă fieă subă form ă deă concre iuniă
discontinueă (eflorescen e,ă pseudomicelii,ă pelicule,ă vine,ă concre iuniă moiă şiă
tari).
Prezint ăurm toareleăcaractere:
- con inutădeăcarbona iăpesteă12ș;
- celăpu ină5șăcarbona iămaiămultădecâtăorizontulăCăsauăcelăpu ină3-5%
(înăvolum)ăcalcarăsubăform ădeăpulbereăfriabil ă,,soft powedery lime”.
- grosimeaăminim ă20ăcm.
EsteăsituatăsubăunăorizontăAămolicăsauăB,ăcuăexcep iaăcazurilorăînăcareă
orizonturile respective au fost erodate.
Orizontul R
Orizontulă Ră sauă rocaă subiacent ă consolidat -compact este un
strat mineral situat la baza profilului, constituit din roci consolidate-compacte
(inclusivăpietri uriăcimentate,ărociăfisurateă iăpietri uriăfluvialeănecimentate)ă,,ină
situ”.ăElăpoateăreprezentaăsauănuărocaăparental ăaăorizonturilorăsupraiacente.ă
StratulăRănefisuratăşiăimpermeabilăseănoteaz ăcuăRn.
Dac ăstratulăRăesteăfisuratăsauăesteăformatădinăfragmenteădeăroc ăsauă
pietrişăfluviatilăseănoteaz ăcuăRp.
Orizontul Rrz (rendzinic)
Este un orizont R constituit din calcare, dolomite, gips sau fragmente
dină acesteă rociă sauă dină rociă metamorficeă sauă eruptive,ă baziceă şiă ultrabazice
careăprinăalterare,ănuăformeaz ăsauănuăconducălaăformareaădeămaterialăamorf,ă
înăcomplexulădeăschimbăalăsolurilorăcareăseădezvolt ăpeăele.
Elă poateă reprezentaă sauă nuă rocaă parental ă aă orizonturiloră
supraiacente.
StratulăRănefisuratăăseănoteaz ăcuăRn,ăiarăstratul R fisurat, permeabil,
formată dină fragmenteă deă roc ă sauă pietrişă fluviatilă (cuă maiă pu ină deă 10șă
materialăfin)ăseănoteaz ăcuăRp.ă
Orizont organic nehidromorf (folic) (O)
Esteăunăorizontădeăsuprafa ă(orizontăorganicănehidromorf)ăcareăconst ă
din materială deă solă organică cuă pesteă 35șă materieă organic ă (pesteă 20șă Că
organic)ăşiăcareăesteăsaturatăcuăap ătimpădeămaiăpu inădeăoălun ăpeăanăînăceiă
maiămul iăani.
Grosimeaăminim ă20ăcm.
Este un orizont format prin acumulare de material organic depozitat la
suprafa a solului,ăcareănuăesteăsaturatăcuăap ămaiămultădeăcâtevaăzileăpeăan.ă
Frac iaă mineral ă seă g se teă înă propor ieă mic ,ă laă maiă pu ină deă jum tateă dină
greutate.
Orizontulă Oă seă dezvolt ă înă parteaă superioar ă aă soluriloră mineraleă
formateă subă p dure,ă dară poateă fiă întâlnită iă laă oă anumit ă adâncimeă deă
suprafa ă dac ă esteă îngropat.ă Ună orizontă formată prină iluviereaă materieiă
organiceă înă profilulă deă solă nuă esteă ună orizontă O,ă de i,ă uneori,ă ună astfelă deă
orizontăpoateăaveaăcon inuturiămariădeămaterieăorganic .
Înăsolurileăaflateăsubăoăvegeta ieălemnoas ,ăesteăconstituitădin:
Orizontă deă litier ă (notat cu Ol),ă constândă dină materială organică
proasp t,ănedescompusăsauăfoarteăpu inădescompus;

73
 Orizontă deă fermenta ie (notat cu Of),ă formată dină materieă organic ă
incompletă descompus ,ă înă care se recunosc cu ochiul liber sau cu lupa
resturiăvegetaleăcuăstructur ăcaracteristic ;
Orizont de humificare (notat cu Oh),ăînăcareămaterialulăorganicăesteă
într-unăstadiuăfoarteăavansatădeădescompunere,ăîncâtănuăseămaiărecunoscăcuă
ochiul liber, ci numaiăcuălupaăresturileăvegetaleăcuăstructur ăcaracteristic .
Înă situa iaă înă careă grosimeaă esteă deă pesteă 20ă cm,ă orizontulăO,ă poart ă
denumirea de orizont folic.
Orizont organic hidromorf (turbos) (T)
Esteă ună orizontă organică hidromorfă deă suprafa ă sauă deă subsuprafa ,ă
darăap rândălaămic ăadâncime,ăalc tuitădinămaterialăorganicăcareăesteăsaturată
cuă ap ă maiămultă deă oă lun ă peă ană înă ceiămaiămul iăaniă (cuă excep iaă cazuriloră
cândăsolulăaăfostădrenat).
Grosimeaăminim ă20ăcm.
Dup ă gradulă deă descompunereă aă materieiă organice, orizontul turbos
(hidromorf) poate fi slab descompus sau fibric, mediu descompus sau hemic
şiă intens descompus sau sapric.ă Înă materialul turbos fibric peste 2/3 din
volumulă materialuluiă organică esteă alc tuită dină resturiă vegetaleă pu ină
transformate,ă încâtă seă recunoscă esuturileă deă plante.ă Înă materialul turbos
sapric nuăseămaiărecunoscă esuturiădeăplanteăsauăacesteaăocup ăcelămultă1/6ă
din volumul materialului. Materialul turbos hemic reprezint ă situa iaă
intermediar ăîntreăcelăfibricăşiăcelăsapric.
Orizontulă turbosă limnică (sauă materialulă organică limnic)ă reprezint ă ună
orizontă organică (hidromorf)ă alc tuită dină turb ă sedimentar ă acumulat ă peă
fundulălacurilorăsauăb l ilor.ăÎnăgeneral,ăesteăslabăplastic,ădarăneadeziv.
2. Orizonturi diagnostice de asociere
Orizont A molic-greic (Ame)
Prezint ă acumul riă rezidualeă deă cuar ă sauă alteă mineraleă rezistenteă laă
alterare,ă dezbr cateă deă peliculeă coloidale,ă subă form ă deă peteă suficientă deă
frecventeă caă s ă deaă fe elorăelementeloră structuraleă înă stareă uscat ă culoriă cuă
valori de 3 şiă maiă mariă şiă cromeă subă 2.ă Acestă orizontă seă g seşteă întreă ună
orizontăAmăşiăBt.ăElăseănumeşteăşiăorizontăA molic slab luvic (hipoluvic)ăşiălas ă
impresia unei ,,pudrări” cuă cuar ;ă reprezint ă stadiulă ini ială deă formareă aă unuiă
orizont E.
Orizont B argic-natric (Btna)
Esteă ună orizontă Bă asem n toră orizontuluiă argic,ă dară careă spreă
deosebireădeăacestaăprezint ăurm toareleăcaractere:
- satura ieă înă Na+ maiămareădeă15ș,ă celăpu ină peă15ă cmă într-unul din
suborizonturileă situateă înă primiiă 20ă cmă aiă orizontului;ă dac ă orizontul C
subiacentăareăoăsatura ieăînăNa+ de peste 15%, atunci pentru ca orizontul Bt
s ă fieă natrică esteă suficientă s ă aib ă maiă multă Mg++ + Na+ schimbabil,ă decâtă
Ca++ + H+ înăprimiiă20ăcmăaiăorizontului;ă
- grosimeaăminim ă15ăcm;
- structur ăcolumnar ăsauăprismatic ăînăuneleăp r iăaleăorizontuluiăsauă
poliedric ămareăcuălimbiădinăorizontulăeluvialăcareăp trundămaiămultădeă2,5ăcm,ă
înăcareăseăg sescăgr un iădeăprafăsauănisipădezgoli iădeăcoloizi.
Orizont salic (sa)
Esteă ună orizontă îmbog ită secundară înă s ruriă maiă uşoră solubileă decâtă
gipsul,ăînăap ărece.ăPrezint ăurm toareleăcaractere:

74
 - con inutădeăs ruriăînăextractăaposă1:5,ădeăcelăpu ină1ș,ădac ătipulădeă
salinizareăesteăcloruricăşiădeăcelăpu ină1,5șădac ăesteăsulfaticăsauădeăcelăpu ină
0,7șă dac ă solulă con ineă sod ,ă pentruă solurileă cuă textur ă mijlocie;ă acestaă seă
micşoreaz ă cuă 20șă pentruă soluriă cuă texturaă grosier ă şiă seă m rescă cuă 15șă
pentruăsolurileăcuătextur ăfin .ăPentruăsolurileăturboaseăvalorileăcon inutuluiăînă
s ruriă variaz ă deă laă 2șă respectivă 3șă laă solurile turboase saprice, la 10%
respectivă15șălaăsolurileăturboaseăfibrice,ăînăfunc ieădeăcapacitateaădeăap ălaă
satura ie.
- grosimeaăminim ă10ăcmădac ăcon inutulădeăs ruriăesteăcelăindicatămaiă
sus,ăsauădeă5ăcmăînăcazulăsolurilorănisipoase.
Orizont hiposalic (sc)
Esteă ună orizontă minerală careă con ineă s ruriă uşoră solubileă întreă 0,1ă şiă
1șădac ăpredomin ăclorurile,ăîntreă0,15ăşiă1,5șădac ăpredomin ăsulfa iiăsauă
întreă0,07ăşiă0,7șădac ăcon ineăşiăsod ăînăcazulăsolurilorăcuătextur ămijlocie.ă
Grosimeaăminim ăl0ăcm. Se noteaz ăcuăsc scrisădup ăsimbolulăorizontuluiăcuă
careăseăasociaz .
Orizont natric (na)
Esteăunăorizontămineralăcareăareăoăsatura ieăînăNa+ schimbabil de peste
15% din T pe o grosime de minim10 cm.
Orizont hiponatric sau hiposodic (ac)
Esteă denumită iă alcalizată sauă sodizată iă esteă ună orizontă minerală cuă oă
satura ieăînăNaăschimbabil de 5-15șădinăTă iăoăgrosimeaăminim ădeă10ăcm.
Seănoteaz ăcuăac scrisădup ăsimbolulăorizontuluiăcuăcareăseăasociaz .
Orizont andic (an)
Este un orizont de asociere (la orizontul A sauă B)ă avândă propriet iă
andiceăpeăcelăpu ină30ăcmăgrosime.
Orizontăcuăpropriet iăcontractilo-gonflante (z)
Seă refer ă laă ună orizontă deă solă careă prezint ă oă comportareă specific ,ă
determinat ă deă mariă varia iiă deă volumă laă trecereaă deă laă stareaă umed ă laă
starea uscat ă iăinvers.ăSeăcaracterizeaz ăprin: con inutădeăpesteă45șăargil ă
(frecvent peste 50%), predominant contractilo-gonflant ; înă stareă umed ă
materialul de sol este plastic, adeziv; înăstareăuscat ,ămaterialulădevineădură iă
aparăcr p turiălargiădeăpesteă1 cmăînăperioadeleăuscateă(dac ăsolurileănuăsuntă
irigate),ăcareăseăînchidăînăperioadaăumed ; elemente structurale mari.
Acesteă orizonturiă seă noteaz ă cuă literaă ,,z”ă iă seă potă asociaă cuă
orizonturileăprincipaleăA,ăBăsauăCă(Az,ăBz,ăCz).ăOrizontulăAzăpoateăs ăcon in ă
iăŢă45șăargil ,ădarănuămaiăpu inădeă33ș.
Orizont vertic (Bzy)
Reprezint ă ună orizontă deă subsuprafa ă cuă propriet iă contractilo-
gonflanteă(Bz)ăavândă>45șăargil ,ăpredominantăcontractilo-gonflant ,ălaăcareă
seăasociaz : fe eădeăalunecareăobliceă(10°ă- 60°ăfa ădeăorizontal ,ălucioaseă iă
uneoriăstriate,ăcareăaparăpeăoăgrosimeăminim ădeă25ăcmă iăseăintersecteaz ă
formând: elementeă structuraleă mari,ă cuă unghiuriă şiă muchiiă ascu iteă într-unul
dinăsuborizonturiă(structur ăsferoidal ).
Orizont petrocalxic (pc)
Esteă ună orizontă calxică înt rită sauă cimentată continuuă prină carbonată deă
calciuă şiă uneoriă şiă carbonată deă magneziu,ă înă uneleă cazuriă poateă fiă prezent ă
siliceaă coloidal .ă Gradulă deă cimentareă esteă puternic,ă astfelă c ă fragmenteleă

75
uscateă l sateă înă ap ă nuă seă desfac;ă cândă esteă uscat,ă nuă esteă str b tută deă
sond ăsauăcazma.
Apareămasivăşiălamelar,ăfoarteătareăşiăextremădeătareăcândăesteăuscatăşiă
foarteăfermăşiăextremădeăfermăcândăesteăumed.ăPoriiănecapilariăsuntăastupa i,ă
astfelăc ăorizontulăpetrocalxicăesteăoăbarier ăpentruăr d cini.ăConductivitatea
hidraulic ăesteăslab ălaăfoarteăslab .ăGrosimeaăpesteă10ăcm.
Fragipan (orizont fragic) (x)
Esteă ună orizontă deă subsuprafa ,ă lutosă (uneoriă chiară nisipo-lutos sau
nisiposăfin)ăcareăareăcon inutăfoarteăsc zutădeămaterieăorganic , cu densitate
aparent ă mareă comparativă cuă orizonturileă supraiacenteă şiă esteă aparentă
cimentată dac ă esteă uscat,ă avândă oă consisten ă tareă sauă foarteă tare.ă Cândă
esteă umedă devineă slabă sauă moderată casantă datorit ă tendin eiă deă rupereă
brusc ălaăpresiune,ăînălocăs apar ăoăslab ădeforma ie.ăUn fragment uscat se
dezmembreaz ă cândă esteă l sată înă ap .ă Ină modă obişnuită coloritulă esteă p tată
(stagnogleizare).ă Esteă slabă sauă foarteă slabă permeabilă laă ap ă şiă areă planuriă
verticaleăalbite,ăcareăreprezint ăfe eădeăpoliedriiăsauăde prisme mari sau foarte
mari.
Este situat direct sub un orizont eluvial, cambic, argic sau spodic, cu
excep iaăcazurilorăcândăsolulăesteătrunchiat.
Poateă s ă seă suprapun ă par ială sauă completă cuă ună orizontă argică sauă
cambic.
Grosimeaăminim ă25ăcm.
Identificareaăfragipanuluiăseăfaceănumaiăînăteren.
Orizont gleic (G)
Esteăunăorizontămineralăformatăînăcondi iileăunuiămediuăsaturatăînăap ,ă
celăpu inăoăparteădinăan,ădeterminatădeăapaăfreatic ăsituat ălaăadâncimeămic .
Seă g seşteă înă general,ă subă ună orizontă Tă sauă seă asociaz ă cuă
orizonturile A, B, sau C. Se disting:
Orizont gleic de reducere (Gr) - este un orizontăGăformatăînăcondi iiă
predominantă deă anaerobioz ,ă prezint ă culoriă deă reducereă sauă aspectă
marmorată înă careă culorileă deă reducereă apară înă propor ieă deă pesteă 50șă din
suprafa aă rezultat ă prină sec ionareaă elementeloră structuraleă (dac ă acesteaă
exist )ă sauă prină sec ionareaă elementeloră structuraleă sauă prină sec ionareaă
materialuluiăf r ăstructur .
Seăconsider ăculoriădeăreducereăurm toarele:
a. culorile neutrale N (cu crome <1);
b.ăculorileămaiăalbastreădecâtă10Yă(veziăplanşaădeăculoriăsuplimentar ă
pentru culori de reducere-oxidareăînădeterminatorulădeăculoriăMunsell);
c.ăculoriăînănuan eăcuprinseăîntreă2,5Yă- 1 OY (cu crome <1,5).
Uneleăşisturi,ăargileăşiăalteăsedimenteăpotăs ăaib ăcromeămici;ăacesteaă
nuă seă consider ă orizontă Gră decâtă dac ă auă rezultată înă urmaă unuiă îndelungată
procesă deă umezireă înă exces.ă Excesulă deă umiditateă freatic ă poateă lipsiă dac ă
solul este drenat artificial.
Orizont gleic de oxidare - reducere (Gox) - este un orizont G format
înăcondi iiădeăaerobioz ăalternândăcuăperioadeăavândăcondi iiădeăanaerobioz .ăă
Prezint ăurm toareleăcaractere:ă
- aspectă marmorat,ă înă careă culorileă deă reducereă apară înă propor ieă deăăăăăăăă
16-50ș;ă culorileă înă nuan eă deă 10ă YRă şiă maiă roşiiă cuă cromeă >2ă (peteă deă
oxidare)ăaparăînăpropor ieămaiămareădecâtăaăcelorădeăreducereăpeăsuprafa aă

76
rezultat ă prină sec ionareaă elementeloră structurale,ă dac ă acesteaă exist ă sauă
prină sec ionareaă materialuluiă lipsită deă structur ;ă oă parteă dină suprafa ă poateă
prezenta culoarea matricei (culoarea materialului neafectat de gleizare);
- excesulădeăumiditateăoăparteădinăan,ădarăpoateălipsi,ăînăprezent,ădac ă
solul a fost drenat artificial.
Orizont stagnogleic (W)
Esteă ună orizontă mineral,ă formată laă suprafa ă sauă înă profilulă solului,ă înă
condi iileă unuiă mediuă înă careă solulă esteă mareă parteă dină ană saturată înă ap ă
acumulat ă dină precipita iiă (sauă alt ă surs )ă şiă stagnant ă deasupraă unuiă strată
impermeabilă sauă slabă permeabil.ă Prezint ă ună aspectă marmorată (pestri )ă înă
care culorileă deă reducereă prezenteă atâtă peă fe ele,ă câtă şiă adeseaă înă interiorulă
elementeloră structuraleă ocup ă pesteă 50șă dină suprafa aă rezultat ă prină
sec ionareaă elementeloră structurale,ă dac ă exist ,ă sauă prină sec ionareaă
materialuluiă lipsită deă structur .ă Culorileă deă reducereă seă asociaz ă cuă celeă înă
nuan eădeă10ăYRăşiămaiăroşii,ăavândăcromeămaiămariădeă2ă(peteădeăoxidare);ă
parteă dină suprafa ă poateă prezentaă culoareaă matriceiă (culoareaă materialuluiă
neafectat ă deă stagnogleizare).ă Înă modă frecventă seă constat ă oă precipitareă aă
sescvioxizilorăsubăform ădeăpeliculeăşiăconcre iuni.
Seăgrefeaz ăpeăorizontulăA,ăEăsauăBt.
Orizont stagnogleizat (w)
Esteă ună orizontă careă seă formeaz ă înă condi iiă deă excesă deă ap ă
temporar ,ă perioadaă uscat ă fiindă maiă mareă decâtă ceaă umed .ă Prezint ă
urm toarele caractere:
- culori de reducere 6-50șă careă apară numaiă peă fe eleă elementeloră
structurale. Ele apar grefate pe orizonturile genetice. Amw; Aow; Btw.
Orizont scheletic (q)
Reprezint ă ună orizontă pedogenetică (A,ă E,ă Bă sauă C)ă dezvoltată într-un
material cu fragmenteă grosiereă deă roc ă sauă cuă pietre,ă avândă pesteă 26șă
particuleădeăpesteă2ămm.ăGrosimeaăminim ăpentruăaăfiădiagnosticăesteădeă20ă
cm.ă Seă noteaz ă ad ugândă q la simbolul orizontului pedogenetic. Un orizont
scheletiferă cuă pesteă 51șă scheletă determin ă caracterulă scheletic solului
(subtip scheletic), iar cel cu 26-50șăscheletăimprim ăcaracterulăsubscheletic.ă
3. Orizonturi (strate) diagnostice speciale
Orizont A limnic (Alm)
Esteăunăorizontămineralăsubmersăsituatălaăsuprafa aădepozitelorădeăpeă
fundul rezervoarelor naturaleădeăap ă(b l i,ălacuri,ălagune)ăpu inăadânciăformată
prină acumulareaă subacvatic ă deă suspensiiă sauă precipitateă mineraleă şiă
organice,ăresturiădeăalge,ăplanteăşiăanimaleăsubacvatice,ăvariatăhumificateăsauă
turbificate. Seăaplic ăînăcazulăunorăstudiiăspecialeăînăregiuniăml tinoase.
Orizont A hortic (Aho)
Esteăoăvarietateădeăorizontăantropedogeneticădeăsuprafa ,ăformatăprină
fertilizareă intens ,ă lucrareă profund ă şi/sauă adaosătimpă îndelungatădeă deşeuriă
animaleă şiă deă materialeă organiceă înă amestecă cuă materială p mântos.ă Poateă
con ineăincluziuniădeăc r mizi,ăfragmenteădeăceramic ăetc.
Prezint ăculoareăînchis ăcuăcromeăşiăvaloriăsubă3,5ă(laăumed),ăgradădeă
satura ieă înă bazeă pesteă 53ș,ă şiă con inută apreciabilă deă humus,ă activitateă
biologic ă intens .ă Fa ă deă orizontulă Amă seă deosebeşteă prină con inutulă deă Pă
extractabil.

77
 Orizont Am forestalic (Amf)
Esteă oă varietateă deă orizontă bioacumulativă careă îndeplineşteă condi iileă
deă orizontă molică şiă prezint ă înă plusă urm toareleă caractereă determinateă deă
formareaăluiăsubăp duriăxerofile.
Orizont sulfuratic (sf)
Esteă situată într-ună mediuă permanentă saturată cuă ap ă ală c ruiă materială
con ineă0,75șăsauămaiămultăsulf,ăpredominantăsubăform ădeăsulfuriă(maiăalesă
pirit )ăşiăunăcon inutădeăCaCO3 echivalent,ămaiămicădecâtătriplulăceluiădeăsulf;
pH-ul solului este mai mare de 4,0; grosimeaăminim ă15ăcm;
LaătratareăcuăHClăsauăcuăperhidrolădegaj ăunămirosădeăou ăstricate.
Orizont sulfuric (su)
Esteă ună orizontă deă subsuprafa ă extremă deă acid,ă datorit ă aciduluiă
sulfuric cu pH -ulăînă ap ă subă 4,0.ă Ină solurileă mineraleă apar,ăînă general,ă peteă
g lbuiăcuănuan eădeă2,5Yăşiăcromeădeă6ăsauămaiămari.ăInăsolurileăorganiceănuă
aparăpeteăg lbui;ăpentruăidentificareăsuntăsuficienteăvaloriăaleăpHă–ului <4,0.
Grosimeaăminim ădeăcelăpu ină15ăcm.
Orizont antropedogenetic
Esteă ună orizontă minerală pedogenetică deă suprafa ă foarteă puternică
transformată prină fertilizareă îndelungat ă şiă lucrareă adânc ă sauă ună orizontă
mineralădeăsuprafa ărezultatăprinăîn l areaăsuprafe eiăprinăadaosădeămaterial,ă
ca urmare a unei lungi perioade de cultivareăaăsoluluiăşi/sauăirigare,ăfaptăcareă
aăcondusălaăformareaăunuiăorizontădeăsuprafa ăcuăcaractereămultămodificateă
fa ădeăceleăini iale.
4.ăOrizonturiădeătranzi ie
Sunt orizonturi care prezintă o parte din caracterele orizontului
supraiacent şi o parte din ale celui subiacent către care se face tranziţia.
Exist ădou ătipuriădeăorizonturiădeătranzi ie:
- orizonturi de tranziţie obişnuite (propriu-zise) la care tranziţia se
face treptat de la proprietăţile unui orizont la proprietăţile celuilalt orizont şi se
notează cu cele două litere majuscule corespunzătoare orizonturilor
respective (de ex: AC, AB, BC, EB, CR etc.);
- orizonturi de tranziţie mixte (de întrepătrundere) - sunt acele
orizonturi în care se întrepătrund proprietăţile celor două tipuri de orizonturi
principale, trecerea între orizonturi fiind neregulată sau în limbi (glosică). Se
notează cu două litere mari între care apare semnul ,,+”, de ex.: E+B; B+R;
C+R.

7.3. Profilul de sol. Tipuri de profile

Profilul de sol - este constituit dintr-o succesiune de orizonturi,
suprapuse până la roca nemodificată (roca mamă), mărimea acestuia
succesiunea orizonturilor şi însuşirile acestora, arată stadiul pe care l-a atins
solul, sub influenţa principalelor procese care au contribuit la formarea şi
evoluţia sa.
Înă pedologie,ă seă folosescă urm toareleă tipuri de profile de sol:
principale; secundareă i de control sau sondaje.
1. Profilele principale - constituie elementele de bază pentru
determinarea însuşirilor morfologice, fizice şi chimice ale solului din unitatea
respectivă.

78
 Dimensiunile profilului principal de sol suntă deă regul ă deă 100ă cmă
l ime,ă200ăcmălungimeăşiă200ăcmăadâncime.ăÎnăcazuriăspeciale,ăcândăstudiulă
pedologică seă execut ă pentruă proiecteleă deă hidroameliora ii,ă profilulă principală
poate fiăcontinuatăcuăsondaăpedologic ăpân ălaă3ă- 5ămăsauăchiarăs pateăpân ă
laăaceast ăadâncimeă(profileămagistrale).
Înă cazulă înă careă nivelulă hidrostatică ală apeiă freaticeă esteă situată laă mic ă
adâncimeăseărecomand ăcaăsolulăs ăfieăstudiatăşiăsubănivelulăapei,ăpân ălaă2ă-
3ă m,ă cuă ajutorulă sondeiă pedologice.ă Dină profileleă principaleă seă recolteaz ă
probe pentru analizele de laborator.
Peă plană sauă peă hart ă profilulă principală seă reprezint ă printr-un cerc cu
diametrul de 3 mm.
2. Profilele secundare - servesc pentru studiul complementar al
solului care corespunde profilului principal, pentru determinarea ariei de
răspândire al solului respectiv (tip, subtip, varietate etc.) şi pentru a stabili şi
caracteriza diferitele subdiviziuni ale acestui sol, determinate de exprimarea
cantitativă a unor proprietăţi importante ale solului.
Dimensiunile profilului secundar suntădeăregul ăurm toarele:ă80ăcmă
l ime,ă100ă cmă lungime,ă 100ă cmă adâncime,ă iarăînă lunciăşiă zoneă înă careă suntă
posibileă schimb riă deă textur ă subă 100ă cm,ă profilulă secundar va avea
adâncimeaădeă150ăcm.
Peăhart ăseăreprezint ăprintr-un cerc cu diametrul de 2 mm.
Dină acesteă profileă seă recolteaz ă probeă deă sol,ă pentruă oă maiă mareă
detaliereă aă caracteriz riiă unoră propriet i,ă deă asemeneaă eleă potă constituiă
puncteădeăreferin pentru realizarea siturilor agrochimice.
3. Profilele de control sau sondajele - se execută în scopul
delimitării unităţilor de sol identificate prin profile principale şi secundare.
Dimensiunile sondajelor suntă urm toarele:ă 40ă cmă l ime,ă 60ă cmă
lungimeăşiă60ăcmăadâncime.ă
Peăplanăseăreprezint ăprinăsemnulăx.ă
Profileleădeăcontrolăşiăceleăsecundareăpotăfiăefectuateăînămareăm sur ă
cuăsondaăpedologic .
Pentru a se putea studia mai bine caracterele solului, peretele
principal al profilului trebuie astfel orientatăîncâtăacestaăs ăfieăbineăluminat.ăÎnă
cazulă înă careă profilulă esteă studiată înă ziuaă înă careă esteă s pat,ă orientareaă seă
schimb ăodat ăcuămişcareaăsoarelui.ăDac ăîns ăprofilulănuăseăstudiaz ăînăziuaă
înă careă esteă s pat,ă pereteleă principală ală profiluluiă vaă fi orientată înspreă nord,ă
pentruă aă fiă expusă laă soare.ă Pentruă aă uşuraă muncaă deă s pareă şiă totodat ă
intrareaăşiăieşireaădinăprofil,ăacestaăseăvaăs paăînătrepteă(figuraă7.1.).

Figura 7.1.ăProfilulăprincipalăalăsoluluiăs patăînătrepte

79
 Înăfiecareăunitate,ăoricâtădeămic ăarăfiăaceastaătrebuieăexecutateăprofileă
deă sol,ă îns ă probeleă deă solă voră fiă recoltateă doară dină profileleă principale.ă
Num rulăprofilelorădepindeădeăîntindereaăşiăcomplexitateaăteritoriuluiăcercetat.
Profileleă principaleă voră fiă amplasateă inându-se seamaă deă schimb rileă deă
relief,ăroc ,ăadâncimeaăapeiăfreatice,ăvegeta ie,ăfolosin ăetc.ă

Întreb riădeăautoevaluare
1. Ce este un orizont de sol?
2. CâteăorizonturiădeătipăAăcunoa te i?
3. Descrie iăorizontulăBv.
4. Descrie iăorizontulăBt.
5. Ce este un profil de sol. Câteă tipuriă deă profileă deă solă
cunoa te i?
6. Cumăseănoteaz ăpeăplanăsauăpeăhart ăprofileleădeăsol?

80
 UNITATEA DE ÎNV AREă8

CLASIFICAREAăSOLURILORăDINăROMÂNIA
Cuvinte cheie: taxonomie, clasificare, clasa, tipul, subtipul, varietate,
specie, familieăvariant

Rezumat
În general, clasificările reflectă gradul de cunoaştere a materialului
supus sistematizării, sub cele mai diverse aspecte.
Clasificarea solurilor şi terminologia folosită pentru descrierea şi
definirea acestora s-a modificat în mod repetat de-a lungul timpului, pe
măsura acumulării şi extinderii cunoştinţelor referitoare la geneza şi
cartografierea solurilor.
Astfel, se cunosc mai multe etape care redă stadiul cunoştinţelor
despre sol în perioadele respective, încă din cele mai vechi timpuri. Pe
măsura acumulării şi dezvoltării cunoştinţelor în domeniul ştiinţelor
fundamentale, s-au elaborat noi clasificări: geologică, biologică, climaterică.
Entitateaă deă baz ă înă SRTSă esteă tipulă genetică deă solă considerată caă
unitateăprincipal ăînătaxonomiaăsolurilorădinăRomânia.

Durata medie de parcurgere aăunit iiădeăstudiuăesteădeă4 ore

8.1. Denumirea solurilor

Taxonomiaă pedologic ,ă utilizeaz ă criteriulă biomorfogenetică deă
clasificare,ă peă bazaă faptuluiă c ă solulă esteă ună corp natural constituit din
minerale,ărociăşiămaterieăorganic ăvieăşiămoart ăceăseăg seşteăîntr-oăcontinu ă
transformare.
Solurileăsuntădenumiteădup ădiferiteăorient riă iăanume:
a)ă dup ă zonaă climatic ă şiă fitopedogeografic ă (peă bazaă principiuluiă
paralelismuluiă fitopedoclimatică şiă legiiă zonalit iiă orizontaleă şiă verticaleă - V.V.
Docuceaev),ă deosebim:ă soluriă deă step ă uscat ;ă deă silvostep ,ă deă p dure,ă
montaneăşiăalpine;
b)ă dup ă culoareaă soluluiă înă orizontulă Aă (peă bazaă amesteculuiă dintreă
cantitatea de materie organic ă şiă parteaă mineral ),ă deosebim:ă cernoziomuriă
(castaniiă şiă ciocolatii)ă şiă soluriă deă p dureă (cenuşii,ă brun-roşcate,ă brune),ă
podzoluri;
c)ă dup ă factorulă pedogenetică deosebim:ă soluriă hidromorfeă (influen ateă
deă excesulă deă ap ă freatic ă sauă pluvial ă stagnant (ex:ă l covişti,ă gleice,ă
pseudogleiceă etc.ă şiă soluriă litomorfe,ă influen ateă deă materialulă parentală sauă
roca generatoare de sol (rendzina, pseudorendzina);
d)ă dup ă caracteristicileă chimice,ă respectivă gradulă deă alterareă ală
complexuluiă adsorbtiv,ă reac iaă solului,ă cantitateaă deă humus,ă prezen aă sauă
81
absen aă carbona ilor.ă Ex:ă dup ă intensitateaă alter riiă complexuluiă adsorbtivă
avemăsoluriăeubazice,ămezobaziceăşiăoligobazice;
e)ădup ăacumul riădeăsolificareăcaracteristice.ăEx:ăsolurileăcareăcon ină
cantit iă mariă deă s ruriă solubileă peă profilă suntă cunoscuteă subă denumireaă deă
soluri halomorfe;
f)ădup ănaturaăformelorădeărelief:ăsolădeălunc ,ăsolădeăcoast ăetc.;
g)ă dup ă localitateă înă cazulă uneiă deosebiriă morfologiceă şiă înă specială
fizico-chimice. Ex: cernoziomul de Mileanca;
h)ădup ăasocia iaăvegetal ăînăspecialăcazulăsolurilorădinăluncileărâurilor.ă
Ex: soluri cu Puccinellia distans, cu Statice gmelini etc.

8.2. Structura SRTS

Entitateaădeăbaz ăînăSRTSă(Florea,ăMunteanu,ă2003)ăesteătipulăgenetică
de sol considerat ca unitateăprincipal ăînătaxonomiaăsolurilorădinăRomânia.
Înă SRTSă – 2003ă auă fostă f cute,ă fa ă deă SRTS-1980ă urm toareleă
modific ri:
- au fost introduse 4 clase de sol noi: Andisoluri (prin desprinderea din
Umbrisoluri);ăPelisoluri;ăProtisoluriă iăAntrisoluri,ăultimeleădou ăprinăscindareaă
clasei solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate;
- auă fostă introduseă urm toareleă tipuriă deă sol:ă Entiantrosol;ă pelosol;ă
Limnosolă iăAntrosolă iăauă fostă ridicateă laă rangă deă tipă deă solăuneleă subtipuri,ă
ap rândăastfelănoileătipuriădeăsol:ăAlosol;ăCriptopodzolă iăFoliosol;
- denumireaădeăsolăb lanăaăfostăînlocuit ăcuăceaăădeăKastanoziom,ăiară
ceaă deă solă cernoziomoidă cuă ceaă deă Faeoziomă (laă careă auă fostă incluseă iă
pseudorendzineleă iăuneleăcernoziomuriădinăclimatulăumed,ăprecumă iăsolurile
cenu ii);
- au fost contopite sau trecute la rang inferior de subtip sau varietate
urm toareleătipuriădeăsoluriădinăSRCSă– 1980: protosol aluvial, sol desfundat,
cernoziomă cambic,ă cernoziomă argiloiluvial,ă solăcenu iu,ă pseudorendzin ,ă solă
negru clinohidromorf,ă rendzin ă (par ial),ă solă ro u,ă solă brună ro cat,ă solă brună
ro catăluvic,ăluvisolăalbic,ăl covi te.ăAcesteăsoluriăseăg sescăcaăsubtipuriăsauă
înăuneleăcazuriăcaăvarietateăaleătipurilorădeăsolădinăSRTSă2003ă iă2012.
SRTS – 2003,ă cuprindeă ună num ră deă 12ă claseă deă soluriă (fa ă deă 10ă
claseăcâteăerauăînăSRCSă– 1980),ădarănumaiă32ădeătipuriădeăsol,ăfa ădeă39,ă
câteăerauăînăSRCSă– 1980.
ÎnăSRTSă– 2012ăauăfostăăf cuteăurm toareleămodific ri:
- s-aăreintrodusădenumireaădeăclas ă,,Vertisoluri”ă(înălocădeăPelisoluri)
iă ă s-aă definită maiă concretă clasaă prină introducereaă propriet iloră contractilo-
gonflante;
- s-aăînlocuitădenumireaătipuluiădeăsolăEntiantrosolăcuăceaădeăTehnosolă
iăăs-aărenun atălaătipurileăCriptopodzol,ăFoliosolă iăErodosolăcareăauădevenită
subtipuri de sol (Prepodzol criptospodic, diferite subtipuri folice cum ar fi:
Podzol folic, Districambosol folic, Antrosol erodic).
Clasificareaă român ă aă soluriloră cuprindeă totă ună num ră deă 12ă clase,ă
îns ă num rulă deă tipuriă deă solă aă fostă redusă laă 29,ă dină celeă 32ă câteă erauă înă
vechea clasificare (SRTS – 2003).
Înă tabelulă 8.1.ă esteă redat ă structuraă SRTSă 2012ă laă nivelă superioră iă
inferior.

82
 Tabelul 8.1.
Clasificareaăromân ăaăsolurilor
(dup ăI.C.P.A.,1987)
Nivelul taxonomic
Nivelul de detaliere Seriaăierarhic ădeăcategorii
Clasa de sol
La nivelul superior Tipul genetic de sol
Subtipul de sol
Varietatea de sol
Specia de sol
La nivelul inferior
Familia de sol
Varianta de sol

8.3. Structura SRTS la nivel superior

Aceasta cuprinde:
- clasa de sol;
- tipul de sol;
- subtipul de sol (tabelul 8.2.).
Tabelul 8.2.ă cuprindeă celeă 12ă claseă şiă 29ă tipuriă deă soluri,ă precumă iăă
orizonturile cele mai reprezentative sau caracterele diagnostice pentru
fiecareăclas ădeăsolăînăparte.
Tabelul 8.2.
Clasificarea solurilor la nivel superior
Orizontăsauăpropriet iădiagnosticeă
Clasa de sol Tipul de sol
specifice

LITOSOLUL
Orizont A sau orizont O (sub 20 cm
1. PROTISOLURI grosime)ă f r ă alteă orizonturiă diagnostice.ă Se REGOSOLUL
treceă laă roc ă (Rnă sauă Rp)ă sauă orizontulă Că
(PRO) provenit din materiale parentale naturale. Nu PSAMOSOLUL
prezint ăorizontăCca.
ALUVIOSOLUL

Orizont A molic (Am) continuat cu orizont KASTANOZIOM

intermediară (AC,ă AR,ă Bv,ă sauă Bt)ă avândă înă
2. CERNISOLURI parteaă superioar ă culoriă cuă valoriă şiă cromeă CERNOZIOM
sub 3,5 (la umed) sau orizont A molic
(CER) forestalic (Amf) urmat de orizont AC sau Bv FAEOZIOM
(indiferentă deă culori)ă şiă deă orizontă Ccaă înă
primii 60 – 90 cm. RENDZIN

Orizont A umbric (Au) continuat cu orizont

3. UMBRISOLURI intermediară(AC,ăAR,ăsauăBv)ăavândăînăparteaă NIGROSOL
superioar ă culoriă cuă valoriă şiă cromeă subă 3,5ă
(UMB) HUMOSIOSOL
(umed).

Orizontă Bă cambică (Bv)ă avândă culoriă cuă

4. CAMBISOLURI valoriăşiăcromeădeăpesteă3,5ă(umed)ăîncepândă EUTRICAMBOSOL
dină parteaă superioar .ă Nuă prezint ă orizontă
(CAM) Ccaă înă primiiă 75ă cmă ă (exceptândă cazulă celoră DISTRICAMBOSOL
afectate de eroziune).

OrizontăBăargică(Bt)ăavîndăculoriăcuăvaloriăşiă
5. LUVISOLURI cromeăpesteă3,5ă(umed)ăîncepândădinăparteaă PRELUVOSOL
superioar ;ă nuă seă includeă solurileă cuă orizontă
83
 Orizontăsauăpropriet iădiagnosticeă
Clasa de sol Tipul de sol
specifice

(LUV) B argic-natric (Btna) specificăsolone urilor. LUVOSOL

PLANOSOL

ALOSOL

6. SPODISOLURI Orizont spodic (Bhs, Bs) sau orizont PREPODZOL

(SPO) criptospodic (Bcp). PODZOL

Propriet iă contractilo-gonflanteă (z)ă i/sauă

7. VERTISOLURI orizontă cuă structur ă poliedric ă mare iă VERTOSOL
cr p turiă profundeă înă perioadaă uscat ă aă
(VER) anului,ăîncepândădinăprimiiă25ăcmăsauăimediată PELOSOL
sub orizontul Ap.

8. ANDISOLURI Orizontă andică (ană deă asociereă f r ă

ANDOSOL
(AND) orizonturi spodice(Es, Bs, Bhs).

Propriet i gleice (Gr) sau stagnice intense

(W)ă careă începă înă primiiă 50cmă sauă orizontă Aă STAGNOSOL
9. HIDRISOLURI limnică(Alm)ă i/sauăorizontăhistică(T)ăsubmers.ă
Nu pot avea orizont Btna sau orizont salic GLEIOSOL
(HID) (sa)ă i/sauă natrică (na)ă înă primiiă 50ă cmă iă niciă
propriet iă contractilo-gonflante de la LIMNOSOL
suprafa ă(specificăvertisolurilor).

Orizontăsalică(sa)ăsauăorizontănatrică(na)ăînă
10. SALSODISOLURI parteaă superioar ă aă soluluiă (înă primiiă 50ă cm)ă SOLONCEAC
sauă orizontă Btna.ă Nuă potă aveaă propriet iă
(SAL) contractilo-gonflante sau orizont vertic de la SOLONE
suprafa ,ădiagnosticeăpentruăvertisoluri.

11.HISTOSOLURI Orizontă organică hidromorfă (T)ă înă parteaă

HISTOSOL
superioar ăaăsoluluiădeăpesteă50ăcmăgrosime.
(HIS)

Orizont antropedogenetic sau orizonturi

superioare de sol puternic amestecate prin
12. ANTRISOLURI desfundareăprofund ă(deăpesteă50ăcm);ălipsaă ANTROSOL
orizontuluiă A,Eă iă par ială Bă îndep rtateă prină
(ANT) eroziuneăaccelerat ăsauădecapitareăantropic ă TEHNOSOL
sauă soluriă înă cursă deă formareă peă materialeă
antropogeneăcuăgrosimeădeăcelăpu in 50 cm.

Clasa de sol - reprezint ă totalitateaă (mul imea)ă soluriloră caracterizateă

printr-ună anumită stadiuă sauă modă deă diferen iereă aă profiluluiă deă solă dată deă
prezen aă unuiă anumită orizontă pedogenetică sauă proprietateă esen ial ,ă
considerate elemente diagnostice specifice celor 12 clase de soluri
(prezentateăînătabelulă8.2.).
Tipul (genetic) de sol - reprezint ă oă grup ă (subdiviziune)ă deă soluriă
asem n toare,ă separateă înă cadrulă uneiă claseă deă soluri,ă fiindă caracterizată
printr-un anumit mod specific de manifestare a uneia sau mai multora dintre
urm toareleă elementeă diagnostice:ă orizontă specificăclaseiăşiăasociereaă luiă cuă
84
alte orizonturi, trecerea de la sau la orizontul diagnostic specific clasei,
propriet iăacvice,ăsalsodice,ăhisticeăetc.
Subtipul de sol – constituieăsubdiviziuneaăprincipal ăaătipuluiădeăsolă iă
reprezint ă oă subîmp r ireă careă grupeaz ă solurileă caracterizateă printr-un
anumit grad de manifestare (exprimare) a caracteristicilor specifice tipului, fie
printr-oă anumit ă succesiuneă deă orizonturi,ă uneleă marcândă tranzi iiă spreă alteă
tipuriădeăsol,ăiarăalteleăfiindăcaracteristiciădeăimportan ăpractic ădeosebit .

8.4. Structura SRTS la nivel inferior

Sistemulăromânădeătaxonomieăaăsolurilorălaănivelăinferiorăcuprindeăpatruă
unit iătaxonomice:
- varietatea de sol;
- specia de sol;
- familia de sol;
- varianta de sol.
Aceast ă clasificareă seă faceă inându-se seama de unele caractere
diagnostice sau indicatori cantitativi, specifici pentru fiecare unitate
taxonomic ădeăordinăinferiorăcumăsunt:ăcaracteristici morfogenetice nefolosite
laă clasificareaă laă nivelăsuperior,ăanumiteăpropriet iă aleămaterialuluiăparental,ă
propriet iărezultateădinăprocesulădeăformareăşiăevolu ieăaăsoluluiăsauăăformateă
prinăprocesulădeăproduc ie.ăă
Varietatea de sol – este oă subdiviziuneă înă cadrulă subtipuluiă deă solă
determinat ă deă uneleă caractereă geneticeă neluateă înă considerareă laă nivelă
superioră sauă deă uneleă caractereă particulareă aleă solului,ă deă regul ă definiteă
calitativ,ă precumă şiă deă gradu rileă cantitativeă aleă unoră atribute specifice
subtipului (sau tipului) de sol. Acesteă gradu riă cantitativeă suntă dup ă cumă
urmeaz :
■ăgradulădeăgleizareăaăsoluluiă(G);
■ăgradulădeăstagnogleizareăaăsoluluiă(W);
■ăgradulădeăsalinizareăaăsoluluiă(S);
■ăgradulădeăsodicizareă(alcalizare)ăaăsolului (A);
■ăclasaădeăadâncimeăaăapari ieiăcarbona iloră(k);
■ă clasaă deă grosimeă (profunzime)ă soluluiă pân ă laă rocaă consolidat -
compact ă(d).
Specia de sol - precizeaz ă caracteristicileă granulometriceă înă cazulă
solurilor minerale sau gradul de transformare a materieiă organiceă înă cazulă
soluriloră organiceă (histosoluri)ă şiă varia iaă acestoraă peă profil.ă Acesteă
caracteristiciă aleă soluluiă suntă înă mareă parteă mo teniteă deă laă materialulă
parental,ădarăpotăfiăînăbun ăm sur ămodificateăprinăproceseleădeăpedogenez .
Familia de sol - esteă oă grupareă litologic ă ceă reuneşteă solurileă cuă
acelaşiă felă dezvoltateă dintr-un anumit material parental, fie mineral, fie
organic.ăSeăiauăînăconsiderareădoiăparametrii:ăcategoriaădeămaterialăparentală
(sauădepozitădeăcuvertur )ă iăclasaăgranulometric ăsimplificat ă(sauăgradulădeă
transformareăaămaterieiăorganiceăînăcadrulămaterialelorăparentaleăorganice)ălaă
careăseăadaug ,ăcândăesteăcazulă iărocaăsubiacent .
Speciaă(textural )ădeăsolă iăfamiliaădeăsolăreprezint ăunit iălitologiceăînă
clasificare, deosebindu-seădeăceleăanterioareăcareănuăsuntăunit iăgenetice.
Varianta de sol - esteăoăsubdiviziuneădeădetaliuăcareăreflect ăinfluen aă
antropic ă asupraă soluluiă (dară nuă suficientă deă intens ă pentruă aă fiă încadrată laă
85
Antrosoluri sau subdiviziuni antropice). Ea esteă determinat ă deă modulă deă
folosin ă aă terenului,ă deă alteă modific riă aleă soluluiă legateă deă utilizareaă luiă înă
produc ie,ă deă intensitateaă eroziuniiă înă suprafa ă iă deă eventualaă poluareă aă
solului.
Stabilireaăvarianteiădeăsolăseărealizeaz ădup ăurm toareleăcriterii:
- categoriaă iăsubcategoriaădeăfolosin ,ădarănumaiăceleăcareăseărefer ă
laăutilizareaăagricol ă iăsilvic ăaăsolului;
- modific riăaleăsoluluiăprinăfolosireaăînăagricultur ;
- gradulă deă eroziuneă înă suprafa ă sauă decopertareă (e)ă iă gradulă deă
colmatare sau acoperire a solului (c);
- tipul de degradare prin excavare-acoperireă iădeăpoluareăaăsolului.

Întreb riădeăautoevaluare
1. Ceăseăîn elegeăprinăSRTS?
2. Cumă seă clasific ă solurileă laă nivelă superior? Dar la nivel
inferior?
3. Ceăseăîn elegeăprinăclas ădeăsol?
4. Câteăclaseădeăsolăexist ă iăcareăsuntăacestrea?
5. Ceă esteă tipulă deă solă iă câteă tipuriă deă solă cunoa te i,ă conformă
SRTS – 2012?
6. Ce este specia, varianta. iăvarietateaăde sol?

86
 UNITATEA DE ÎNV AREă9

CLASA PROTISOLURI
Cuvinte cheie: litosol, psamosol, aluviosol, regosol

Rezumat
Această clasă, cuprinde soluri aflate într-un stadiu incipient de
formare, soluri caracterizate printr-un profil incomplet diferențiat, prezentând
orizont A sau O, sau ambele, fără alte orizonturi sau proprietăți diagnostice
urmat de rocă (Rn sau Rp) sau orizont C, provenit din materiale parentale
naturale. Nu prezintă orizont Cca.
În această clasă sunt incluse următoarele tipuri de soluri: litosolul,
regosolul, psamosolul și aluviosolul.

Durata medie de parcurgere aăunit iiădeăstudiuăesteădeă4 ore

9.1. LITOSOL
Litosolulă seă defineşteă prină prezen aă unuiăorizontă Aoă sauă O,ă urmată dină
primiiă 25ă cmă deă rocaă compact ă Rn.ă Materială scheletică (cuă fragmenteă
nerotunjite) cu sub 25% material fin (Rp) sau orizont scheletic (cu fragmente
rotunjite)ă cuă subă 50șă materială fină (careă potă continuaă pân ă laă pesteă 50ă cmă
adâncime)ăsauămaterială(scheletic)ăcalciferăcuăpesteă40șăCCO3 echivalent.
Denumireaă deă litosoluriă deriv ă deă laă cuvântulă grecescă lithosă ţă piatr ,ă
în elegândăsoluriăcuărocaăparental ădur ăsituat ăaproapeădeăsuprafa .
R spândire.
Înă araă noastr ,ă ceaă maiă mareă r spândireă oă auă înă zoneleă montaneă iă
submontane,ă iă anumeă înă Mun iiă F g raş,ă Mun iiă Retezat,ă Mun iiă Parângă şiă
Mun iiăBanatului.ăPeăsuprafe eămaiămiciăapar şiăînăzonaădeăpodiş,ăpiemontăşiăaă
deală(DealurileăLipoveiă iăDealurileăLugojului).
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Litosolurileăseăformeaz ăînăcondi iiăclimaticeăfoarteăvariate.ăMaiă
frecventă seă formeaz ă înă zoneă cuă temperaturiă mediiă anualeă cuprinseă între 2-
6ºCăşiăcuăprecipita iiămediiăanualeădeă750-1400 mm.
Vegetaţia. Litosolurileă formateă înă condi iileă specificeă etajuluiă subalpină
auă evoluată subă asocia iiă deă Nardus stricta, Festuca rubra.ă Vegeta iaă
lemnoas ăesteăreprezentat ăprinăasocia iiăPinus montana, Juniperus sibirica,
diferite specii de Vaccinium sp. etc.ăLitosolurileăăseăformeaz ăşiăînăalteăzoneă
deăvegeta ieădarăauăceaămaiămareăr spândireăînăzonaăalpin .
Roca parentală. Caracteristicăpentruăacesteăsoluriăesteăevolu iaălorăpeă
rociă dureă şiă puternică consolidate,ă situateă aproapeă deă suprafa ă (înă primiiă 25ă
cm).
Rocileăpeăcareăseăformeaz ălitosolurileăsuntăfoarteădiferiteăînăfunc ieădeă
zoneleă mariă deă relief.ă Astfel,ă înă zoneleă alpineă şiă montaneă evolueaz ă peă
87
granite,ă gnaisuri,ă şisturiă amfibolice,ă micaşisturi,ă şisturiă sericite-cloritoase,
conglomerate,ă gresiiăetc.ă Înă zoneleă deă piemont,ă dealăşiăpodiş,ă evolueaz ă peă
conglomerate,ă gresii,ă etc.ă înă general,ă rociă ceă apară laă suprafa ă sauă aproapeă
deăsuprafa .
Relieful. Litosolurileă seă formeaz ă înă zoneleă deă munte,ă dară şiă deă
piemont,ă podişă sauă deal,ă undeă ocup ă formeleă puternică înclinate;ă versan i,ă
piscurile,ăcoame,ăformeădeăreliefăerodateăşiăslabăacoperiteăcuăvegeta ie.
Alc tuireaăprofilului.
Litosolurile tipice au profilul: Ao - R
Orizontul Ao - are grosimi de minimumă5ăcmăşiăpân ăaproapeădeă25ă
cm;ă deschisă laă culoare,ă cuă fragmenteă deă roc ,ă slabă structurat,ă uşoră friabil,ă
bogată înă schelet.ă Acestă orizontă esteă alc tuită dină pu ină humusă (acid)ă şiă oă
cantitateă foarteă redus ă deă materială minerală rezultată prină dezagregareă şiă
alterare. De la orizontul A se trece direct la orizontul R.
Orizontul R - apareăînăprimiiă25ăcmăşiăesteăalc tuitădinărocaădur ămaiă
multăsauămaiăpu inădezagregat .
Propriet i.
Laăacesteăsoluriănuăseăpoateăvorbiădeătextur ăvariat ,ăadeseaăoătextur ă
grosier .ă Toateă acesteaă datorit ă con inutuluiă deă pesteă 50șă schelet,ă careă
apareăchiarădeălaăsuprafa aăsoluluiăşiăaăcon inutuluiădeănumaiă6-12șăargil .
Propriet ileă fiziceă şiă hidrofiziceă negativeă suntă determinateă deă rocaă
parental ăapropiat ădeăsuprafa aăsolului.
Litosolurileădinăzonaăalpin ăauăcon inutulăînăhumusăbrutădeă10-30%, iar
înăcelelalteăzoneăcon inutulăscadeălaă1-2%, acesta fiind acid.
Reac iaălitsolurilorăesteăputernicăacid ,ăpH-ulăfiindăcuprinsăîntreă4,7-5,2
iarăgradulădeăsatura ieăînăbazeăsubă30ș.
Subtipuri.
Litosolulăareăurm toareleăsubtipuri: distric; eutric; rendzinic; scheletic;
folic.
Fertilitate.
Propriet ileă fizice,ă hidrofiziceă şiă chimiceă negativeă aleă acestoră soluri,ă
al turiă deă volumulă edafică utilă foarteă mic,ă facă caă fertilitateaă litosoluriloră s ă fieă
foarteă sc zut .ă R spândireaă loră peă versan iă nuă leă faceă propiceă pentruă
agricultur ,ă celeă maiă mariă suprafe eă suntă ocupateă deă pajiştiă sauă p duriă cuă
productivitateăslab .
Înăvedereaăcreşteriiăfertilit iiăacestorăsoluri,ăseărecomand ăaplicareaădeă
îngr ş minte,ăîndep rtareaămaterialuluiăscheleticăetc.

9.2. REGOSOL
Regosolul seă defineşteă prină prezen aă unuiă orizontă Aă (Am,ă Au,ă Ao),ăă
dezvoltat din material parental neconsolidat sau slab consolidat, cu excep ieă
materialele parentale nisipoase, aluvice sau antropogene.
Nuă prezint ă alteă orizonturiă sauă propriet iă diagnostice.ă Potă fiă îns ă
prezenteăpropriet iăhipostagniceă(w),ăorizontăhiposalicăsauăchiarăsalicăsubă50ă
cm, sau pot avea un orizont O.
Denumireaă acestuiă tipă deă solă areă oă semnifica ieă deă solă tân r,ă
neevoluat.
Seă deosebe teă deă litosolă prină evolu iaă saă peă rociă neconsolidate,ă
men inuteăaproapeădeăsuprafa ădatorit ăeroziunii.

88
 R spândire. Ocup ă suprafe eă miciă peă formeleă deă reliefă accidentateă
dină cadrulă Carpa iloră Orientali,ă Meridionaliă iă Occidentaliă iă Subcarpa ilor,ă
PodişulăMoldovei,ăPodişulăTransilvaniei,ăDobrogea,ădealurileădinăvestulă rii.
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Înă araă noastr ,ă regosolurileă seă formeaz ă înă condi iiă deă clim ă
foarteă diferit .ă Astfel,ă înă zonaă subcarpatic ă şiă deă podişă media anual ă aă
precipita iiloră esteă deă 650ă – 900ă mmă şiă aă temperaturiloră deă 7-8ºC,ă iară înă
zoneleă deă deală şiă câmpiiă înalteă evolueaz ă laă 560ă – 650ă ă mmă precipita iiă şiă
temperaturi de 9-10ºC.
Vegetaţia. Aceste soluri s-auă formată subă oă ă vegeta ieă lemnoas ă şiă
ierboas specific ăzonelorădeăpodiş,ăpiemont,ădealăetc.ă
Specifică pentruă vegeta iaă lemnoas ă şiă aă pajiştiloră careă acoper ă
regosolurileăesteăproductivitateaălorăredus .
Materialele parentale. Înăcazulăregosolurilorărocileăgeneratoareădeăsolă
suntă afânate,ă neconsolidate sau slab consolidate, reprezentate prin luturi,
argile,ă argileă marnoase,ă pietrişuri,ă depoziteă rezultateă dină dezagregareaă şiă
alterareaă unoră rociă eruptiveă şiă metamorficeă sauă chiară ă loessuriă şiă depoziteă
loessoide.
Relieful. Regosolurileăocup ăformeleădeăreliefăputernicăfragmentateăşiă
supuseăeroziuniiăgeologice:ăversan i,ăculmi,ăpanteăcuăalunec riăetc.
Alc tuireaăprofilului.
Regosolurileătipiceăauăurm torulăprofil:ă
A (Ao, Au, Am) - C
Orizontul Ao, Au, Am - are 10-40 cm grosime, slab conturat, este de
culoareă deschis ,ă brună – deschis, brun – cenuşiu,ă slabă structurat,ă s racă înă
humus.
Orizontul C - esteăreprezentatăprinămaterialulăparentalăafânatămaiămultă
sauămaiăpu inădezagregatăşiăalterat.
Propriet i.
Textura acestor soluri variaz ă înă func ieă deă materialulă parentală (deă laă
fin ălaăgrosier ).ă
Structuraă orizontuluiă Aă esteă gr un oas ă sauă glomerular ,ă mic ă oriă
mijlocie.
Propriet ileă fizico-mecaniceă şiă hidrofizice sunt nefavorabile,
influen ateăînămareăm sur ădeărocaăparental .
Con inutulăînăhumusăesteădeă1-2șăşiăpoateăs ăajung ălaă3-4șăînăzonaă
forestier ,ădarăesteăunăhumusăcalitativăinferior.
Reac iaăsoluluiăesteăacid ăsauăslabăacid .
Subtipuri.
Înăfunc ieădeăcondi iileădeăformareăseăpotăîntâlniăurm toareleăsubtipuri:ă
distric; eutric; calcaric; molic; umbric; stagnic; salinic; scheletic; litic.
Fertilitateăşiăfolosin
Înă general,ă datorit ă con inutuluiă redusă deă humusă şiă deă substan eă
nutritive,ăregosolurileăauăoăfertilitateăsc zut .ă
Înă modă naturală suntă ocupateă deă pajiştiă şiă vegeta ieă lemnoas ă cuă
productivitateăslab .ă
Înă zoneleă favorabileă viticulturiiă şiă pomiculturii,ă regosolurileă suntă multă
folositeăpentruăculturaăpomilorăşiăaăvi eiădeăvie.
Seăimpunăm suriădeăprevenireăşiăcombatereăaăeroziunii.

89
 9.3. PSAMOSOL
A fost cunoscut sub denumirea de sol nisipos sau psamoregosol.
Psamosolulă seă defineşteă prină prezen aă unuiă orizontă Aă (Am,ă Au,ă Ao)ă
dezvoltată dină materialulăparentalăgrosier,ăremaniatăeolian,ă avândă celăpu ină înă
primiiă 50ă cmă texturaă grosier ă sauă grosier ă mijlocieă (subă 12șă argil ).ă Nuă
prezint ă alteă orizonturiă diagnostice.ă Seă potă asociaă propriet iă salsodiceă
(orizontăhiposalic,ăhiponatricăînăprimiiă100ăcmăsauăchiarăsalicăsauănatricăsubă50ă
cmăadâncime)ă iăpropriet iăgleiceă(orizontăGr)ăsubă50ăcmăadâncime.
R spândire.
Psamosolurileăocup ,ăînă araănoastr ,ăoăsuprafa ădeăcca.ă500ă000ăha.ă
Celeă maiă importanteă suprafe eă seă g sescă înă sudulă Olteniei,ă înă
B r gan,ăpeăparteaădreapt ăaăC lm uiului,ăînăCâmpiaăTecuciului,ăînăCâmpiaă
deă Vestă (Câmpiaă Nirului,ă Câmpiaă Aradului),ă înă Banată (Teremia Mare –
Tomnatic),ăînăDeltaăDun rii,ăDobrogeaăetc.
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Condi iileă climaticeă înă careă seă formeaz ă acesteă soluriă suntă
foarteă diferite,ă caracterizându-seă prină precipita iiă mediiă anualeă cuprinseă întreă
400-600 mm, temperaturi medii anuale de 7-11ºCăşi vânturiăcuăfrecven ăşiă
intensitateă mare.ă Acesteaă îndeplinescă rolulă importantă înă transportulă şiă
depunereaămaterialelorănisipoaseăpeăcareăevolueaz ăpsamosolurile.
Vegetaţia. Vegeta iaă natural ă esteă rar ă şiă alc tuit ă dină asocia iiă
erbacee dintre care amintim: Cynodon dactylon, Polygonum arenarium,
Artemisia ruthenica, Tribulus terrestris etc. Înăzoneleămaiăumedeăseăg seşteă
şiăoăvegeta ieălemnoas ,ănatural ăsauăcultivat ,ăreprezentat ădeăsalcâmăsauă
chiar de stejar.
Roca de solificare. Psamosolurileă dină araă noastr ă auă evoluată peă
depozite nisipoase sau nisipo-lutoase. Asemenea depozite s-au format sub
ac iuneaă vântului,ă înă condi iiă deă reliefă josă (câmpie,ă lunci)ă şiă seă prezint ă subă
form ădeădune.
Psamosolurileăseăformeaz ălaăaltitudiniădeănumai 5-6 m cum sunt cele
dinăDeltaăDun rii,ăcareăseăg sescăşiălaăaltitudiniădeă130-160 m cum sunt cele
dinăCâmpiaăNirului.
Apa freatică. Solurileă formateă peă duneă nuă stauă subă influen aă apeiă
freatice,ă doară celeă formateă înă interdune,ă acoloă undeă nivelulă apelor freatice
esteămaiăridicat,ăiarăevolu iaăsolurilorăesteăinfluen at ădeăacestea.
Alc tuireaăprofilului
Prezint ăunăprofilăslabădiferen iat,ădeătipul: A (Am, Au, Ao) – C
Orizontul Ao, Au, Ao – prezint ăgrosimiădeă10-40 cm, este de culoare
brun-cenuşie,ă brun-deschis,ă datorit ă con inutuluiă redusă deă humus;ă texturaă
esteă nisipoas ă sauă nisipo-lutoas ,ă iară structuraă gr un oas ă slabă dezvoltat ;ă
porosăşiăafânat.
Orizontul C – este reprezentat prin materialul parental grosier,
remaniat eolian.
Propriet i.
Psamosolurile,ă auă texturaă nisipoas ă sauă nisipo-lutoas ,ă prezint ă oă
structur ă gr un oas ă slabă dezvoltat ă sau sunt nestructurate (tabelul 9.1.).
Datorit ă alc tuiriiă mineralogiceă şiă aă texturiiă auă porozitateaă foarteă mareă şiă
raportul aero-hidric nefavorabil.

90
 Tabelul 9.1.
Psamosol tipic
(pe nisipuri, nisipos/nisipos de la Teremia Mare)
Orizontul Ao A/C C
Adâncimea (cm) 0-10 15-30 45-65
Nisip grosier (2,0-0,2 mm) % 17,0 18,9 20,7
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 74,1 70,5 68,3
Praf (I+II) (0,02-0,002 mm) % 1,2 2,3 2,0
Argil < 0,002 mm(%) 7,7 8,3 9,0
3
DA (g/cm ) 1,12 1,40 1,44
PT (%) 59 49 48
PA (%) 52 43 40
CO (%) 2,0 0,6 0,8
CC (%) 6,0 4,1 5,3
CU (%) 4,0 3,5 4,5
K sat.(mm/h) 91,9 160,3 180,8
Humus (%) 1,51 - 0,24
N total (%) 0,077 - 0,023
P mobil (ppm) - 8,1 -
K mobil (ppm) - 101 -
SB me/100 g sol 3,23 - 1,83
SH (me/100 g sol) 2,88 - 0,57
T me/100 g sol 6,20 - 2,40
pHă(înăH2O) 4,70 5,45 6,35
V(%) 53 - 76
2+
Ca (% din T) 44 - 58,3
+
K (% din T) 3,2 - 6,7
+
Na (% din T) 1,6 - 3,7
+
H (% din T) 46,5 - 23,8

Suntăsoluriăfoarteăs raceăînăhumusă(1ș)ăşiăînăsubstan eănutritive.ă

Reac iaăpsamosolurilorăvariaz ăfoarteămultădeălaăslabăacidăspreăneutruă
darăsuntăşiăcazuriădeăreac ieăalcalin ă(ex:ăDeltaăDun rii).
Gradulădeăsatura ieăînăbazeăcelămaiăfrecventăesteădeă60-70% dar sunt
şiăcazuriăextreme.
Subtipuri.
Înăfunc ieădeăcondi iileădeăformareăseăpotăîntâlniiăurm toareleăsubtipuri:ă
entic; distric; eutric; calcaric; molic; umbric; gleic; salinic; sodic.
Fertilitatea.
Acesteă soluriă auă oă fertilitateă natural ă sc zut .ă Totuşi prin aplicarea
unorăm suriădeăfixareăşiăfertilizare,ăacesteăsoluriăseăpotăvalorificaămaiăbine.ă
Rezultateă buneă seă ob ină prină cultivareaă de:ă fasole,ă lupin,ă tutun,ă ricin,ă
cartof,ă iară dintreă pomiiă fructiferi,ă seă recomand ă piersicul,ă caisul,ă prunul.ă Deă
asemeneaăseăcomport ăbineăînăcazulăcultiv riiădeăvi ădeăvie.
Pentruă aă puteaă fiă cultivateă necesit ă m suriă deă ameliorareă iă anume:ă
aplicareaă iriga iiloră pentruă completareaă deficituluiă mareă deă umiditate;ă
fertilizareaă organic ă iă chimic ,ă pentruă completareaă deficitului de elemente
nutritive;ă combatereaă spulber riiă eoliene,ă prină perdeleleă deă protec ie,ă
paranisipuri.ă Înă urmaă aplic riiă acestoră lucr ri,ă capacitateaă productiv ă aă
nisipurilorăcreşteămult,ăputându-seăob ineăproduc iiămariăşiăeficienteăeconomic.ă
Dup ă ameliorare se preteaz ă pentruă grâu,ă orz,ă porumb,ă floareaă
soarelui,ă soia,ă vi ă deă vie,ă pomi,ă cartofiă timpurii,ă pepeniă verziă etc.ă Totuşiă

91
pentru aceste soluri, sunt specifice cultivarea anumitor plante: tutun, pepeni
verzi,ăcartofătimpuriu,ăvi aădeăvie,ăuneleăspecii de pomi (caisul, piersicul) etc.

9.4. ALUVIOSOLUL
Prină aluviosolă seă în elegeă solulă neevoluat,ă formată peă materialeleă
parentale aluvice (inclusiv prundi )ăpeăcelăpu ină50ăcmăgrosime iăavândăcelă
multă ună orizontă Aă (Am,ă Au,ă Ao).ă Nuă prezint ă alteă orizonturiă sauă propriet iă
diagnostice,ă înă afar ă deă celă multă orizontă cuă propriet iă contractilo-gonflante
asociată orizontuluiă C,ă propriet iă salsodiceă (orizontă hiposalic,ă hiponatrică înă
primiiă100ăcmăsauăchiarăsalicăăsauănatricăsubă50ăcmăadâncime)ă iăpropriet iă
gleiceă(orizontăGr)ăsubă50ăcmăadâncime.
R spândire.
Aluviosolurileăocup ălaănoiăînă ar ,ăsuprafe eădeăpesteă2ămil.ăhectare.
Celeămaiămariăsuprafe eăocupateădeăaluviosoluriăseăg sescăînăluncaăşiă
Deltaă Dun rii,ă înă luncileă Mureşului,ă Timişului,ă Oltului,ă Argeşului,ă Ialomi ei,ă
Siretului,ăPrutului,ăSomeşului,ăetc.ăÎnătoateăcazurileăpeăformeleădeăreliefăcareă
auăieşitădeăsubăinfluen aărev rs rilorădeăape.
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Formareaă acestoră soluriă esteă strânsă legat ă deă materialeleă
aluviale din luncileă şiă teraseleă diferiteloră apeă curg toareă sau din jurul unor
ape. Acesteaă seă g sescă r spânditeă înă diferiteă zoneă climaticeă şiă caă urmareă
condi iileă voră fiă foarteă variate.ă Ceaă maiă mareă r spândireă oă auă înă zoneleă deă
step ă şiă silvostep ,ă adic ă zoneă caracterizate prină precipita iiă mediiă deă 400-
650ămmăăşiătemperaturiădeă9-11,3ºC.
Vegetaţia. Datorit ăregimuluiăpropriuădeăumiditate,ăluncileăocupateădeă
aluviosoluri,ă prezint ă oă vegeta ieă natural ă caracteristic .ă Astfel,ă luncileă auă oă
vegeta ieă ierboas ă format ă dină speciiă xerofileă şiă mezoxerofileă precumă şiă
asocia iiăălemnoaseăcareăformeaz ăz voaieădeăsalcie,ăplop,ăarin,ăetc.ăÎnăluncileă
deă subă teras ă undeă apeleă freaticeă seă g sescă aproapeă deă suprafa ,ă seă
instaleaz ăasocia iiădeăplanteăhidrofileăşiăchiarăplanteăhidrohalofile.
Roca de solificare. Formareaă acestoră soluriă esteă strânsă legat ă deă
prezen aă depoziteloră aluviale,ă caracterizateă printr-o mare neomogenitate
textural ,ă mineralogic ă iă chimic .ă Depoziteleă aluvialeă dup ă textur ă potă fi:ă
nisipoase, nisipo-lutoase, lutoase sauă chiară argiloase.ă Acesteaă potă s ă fieă
neomogeneăşiăpeăvertical ,ăadic ăprezint ăalternan ădeămaterialeăcuădiferiteă
texturi: alternare de materiale grosiere depuse la viituri mari, cu materiale fine
depuse la viituri mici. De asemenea, depozitele aluviale potă s ă fieă
carbonaticeăsauănecarbonatice,ăiarăînăuneleăcazuriăpotăs ăfieăchiarăsalinizate.
Relieful. Apari iaă acestoră soluriă esteă strânsă legat ă deă existen aă
luncilor,ă teraselor,ă câmpiiloră aluvialeă sauă aă perimetreloră cuă lacuriă sauă fosteă
lacuri.
Apa freatică. Evolu iaăaluviosolurilorăst ăsubăinfluen aăapelorăfreatice,ă
alimentateă dină albiaă râurilor.ă Acestă lucruă faceă caă majoritateaă soluriloră s ă fieă
influen ateădeăproceseleădeăgleizareăsauăuneoriăchiarădeăsalinizare.
Alc tuireaăprofilului.
Aluviosolurile tipice au profilul de tipul: A (Am, Au, Ao) –C
Orizontul Am, Au, Ao – prezint ăgrosimiădeăpesteă20ăcm,ăfrecventă40ă
şiăchiară50ăcm,ădeăculoareăbrunădeschis ,ăbrun-cenuşie,ăstructur ăgr un oas ă
slab sau moderat dezvoltat.

92
 Orizontul C – areă grosimiă deă celă pu ină 50ă cm,ă fiindă alc tuită dină
materialeăaluvialeăstratificateăşiăavândăcompozi iiăşiătexturiădiferite.
Propriet i.
Texturaăaluviosolurilorăesteăfoarteădiferit ,ădeălaănisipoas ălaălutoas ăşiă
chiarăargiloas ,ăaceastaăvariaz ăpeăprofil.ăAstfel,ăsolurileăformateăpe materiale
aluvialeăomogeneăauătextur ăuniform ăpeăprofilă(nisipoas ,ălutoas ,ăetc.),ăiară
celeă formateă peă materialeă neomogeneă auă textur ă contrastant ă (grosier ă peă
fin ,ăgrosier ăpeămijlocie etc.).
Structuraă esteă gr un oas ă sauă chiară glomerular ,ă slabă pân la
moderatădezvoltat .ăPorozitateaătotal ,ăînăgeneral,ăesteămaiămareăcuăvaloriădeă
pesteă 52șă înă orizontulă Aă (Am,ă Au,ă Ao),ă dară poateă s ă fieă şiă maiă sc zut ă laă
solurileă cuă textur ă fin .ă Permeabilitatea,ă esteă mareă sauă chiarăfoarteă mareă laă
solurileăcuătextur ăgrosier ăşiăredus ălaăceleăcuătextur ăfină(tabelulă9.2).
Con inutulă deă humusă esteă deă 2-3ș.ă Reac iaă aluviosoluriloră esteă slabă
acid ăsauăneutr ă(pHăţă6-7,2),ădarăsuntă iăsoluriăcuăreac ieăslabăalcalin ă(pHăţă
7,4-8,3),ăînăDeltaăDun rii.
Tabelul 9.2.
Aluviosol salinizat
( pe depozite fluvio-lacustre)
Orizontul Apsc Csc Csc Csc C C
70- 100-
Adâncimea (cm) 0-24 24-41 41-55 55-70
100 125
Nisip grosier (2,0-0,2 mm) % 15,5 16,3 13,9 20,6 21,6 17,7
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 38,3 45,4 33,4 36,2 38,9 36,3
Praf (I+II) (0,02-0,002 mm) % 21,9 14,9 25,5 19,9 20,0 22,3
Argil ăŢă0,002ămm(ș) 24,3 23,4 27,2 23,3 19,5 23,7
3
DA (g/cm ) 0,83 1,14 1,21 1,28 1,31 1,32
PT (%) 67,3 57,4 55,0 52,4 51,3 50,9
PA (%) 22,5 23,2 21,1 24,2 19,9 8,7
CO (%) 18,6 7,8 3,3 5,4 4,7 5,7
CC (%) 31,5 25,5 19,1 19,5 19,1 19,4
CU (%) 12,9 17,7 15,8 14,1 14,5 13,7
K sat.(mm/h) 49,0 43,0 37,5 116,1 16,3 20,7
Humus (%) 12,3 1,7 0,6 0,7 0,7 0,7
N total (%) 0,576 0,102 0,580 - - -
P mobil (ppm) 94 62 6 - - -
K mobil (ppm) 389 81 60 - - -
SB me/100 g sol 45,9 15,6 8,8 10,8 11,8 11,6
CaCO 3 (%) 2,5 14,6 15,2 13,5 16,0 13,5
T me/100 g sol 45,9 15,6 8,8 10,8 11,8 11,6
pH (H2O) 7,4 8,0 8,1 8,2 8,4 8,3
V(%) 100 100 100 100 100 100
2+
Ca solubil(me/100 g) 5,9 4,9 1,7 1,4 1,3 0,6
+
K solubil(me/100 g) 0,2 - - - - -
+
Na solubil(me/100 g) 0,7 1,3 1,4 1,4 0,9 0,5
2+
Mg solubil(me/100 g) 2,0 2,1 0,8 0,7 0,4 0,3
Sursa: Din Ghidul excursiilor: a XIV -a Conferinţă Naţională pentru Ştiinţa Solului, Tulcea, 1994.
Con inutulă înă substan eă nutritiveă esteă maiă sc zută înă cazulă
aluviosolurilorăcuătextur ăgrosier ăşiăs raceăînăhumusăşiămaiăridicatălaăsolurileă
cuătextur ămijlocie-fin ăşiăfin ăşiăcuăunăcon inutăcevaămaiămareădeăhumus
Subtipuri.
Principaleleăsubtipuriăîntâlniteălaăaluviosoluriăsunt:ă entic; distric; eutric;
calcaric; molic; umbric; vertic; gleic; salinic; sodic; coluvic; prundic; litic.

93
 Fertilitate.
Fertilitateaă natural ă aă aluviosoluriloră esteă relativă bun ,ă dup ă caz.ă
Valorificareaălorăcâtămaiăbun ăesteăcondi ionat ădeărezolvareaănumeroaseloră
problemeăpeăcareăleăridic .ăSuprafe eleăocupateăcuăaluviosoluriăseăg sescădeă
celeămaiămulteăoriăsubăinfluen aăinunda iilor,ăcareăîmpiedic ăchiarăfolosireaăloră
caăterenuriăarabile.ăPrinăurmare,ăprimaăm sur ăceăseăimpuneăesteăîndiguirea.ă
Aceasta are ca efecte principale:ă introducereaă înă circuitulă arabilă aă unoră noiă
suprafe eădeăteren;ăap rareaăculturilorădeăinfluen aănegativ ăsauăcatastrofal ă
aă inunda iilor;ă reglementareaă regimuluiă aero-hidric;ă crearea,ă înă general,ă aă
unoră condi iiă maiă buneă pentruă creştereaă plantelor;ă ob inereaă unoră produc iiă
mariă şiăstabileă deă laă ană laă an.ăÎndiguireaădetermin ă îns ă şiăperturbareaă unoră
fenomeneănaturaleăfavorabile.ăAstfel,ăîndiguirea,ăprinăînl turareaărev rs rilor,ă
duceălaăsistareaăaportuluiădeămaterialăaluvialăbogatăînăsubstan eănutritive,ăaşaă
c ă înă lipsaă aplic riiă deă îngr ş minte,ă rezerveleă existenteă seă epuizeaz ă
repede.
Îndiguireaăduce,ăînăgeneral,ălaăîmbun t ireaăregimuluiăhidrică(evitareaă
excesuluiătemporarădeăap ădeărev rsare,ădrenareaăsuprafe elorăcuăcondi iiădeă
înml ştinire,ă coborâreaă niveluluiă apeiă freaticeă etc.),ă dară poateă aveaă şiă uneleă
efecteănegative.ăÎndiguireaăpoateăduce,ăuneori,ăşiălaăfenomeneădeăs r turare,ă
înăregimănaturalădeăinunda ie,ăchiarădac ăexist ăcondi iiădeăsalinizare,ăacesteaă
adesea nu au loc, deoarece apeleă deă rev rsareă spal ă periodică solul,ă
men inândăsolu iaădeăsolăînăstareădiluat .
Datorit ă microreliefului,ă deă obiceiă fr mântată (careă creeaz ă condi iiă
neuniformeăînăceăpriveşteăregimulăapeiădeăsuprafa ,ănivelulăpânzelorăfreatice,ă
distribu iaă apeiă deă irigareă etc.),ă seă impuneă executareaă şiă deă lucr riă deă
nivelare.
Înă general,ă aluviosolurileă suntă soluriă bogateă înă substan eă nutritive,ă
acesteaă îns ă r spundă foarteă bineă laă aplicareaă îngr ş minteloră organiceă şiă
mineraleă (cuă azot,ă fosforă şiă potasiu).ă Necesarulă deă îngr ş minteă creşte,ă înă
modădeosebit,ăînăurmaăîndiguiriiă(datorit ăîncet riiăaportuluiădeămaterialăaluvială
înăsubstan eănutritive)ăşiăaăirig rii,ăculturileăirigateăconsum ăcantit iiămaiămariă
deă substan eă nutritive.ă Aluviosolurileă cuă reac ieă acid ă auă nevoieă şiă deă
amendamente calcaroase.
Laă ob inereaă unoră recolteă ridicateă ună rolă importantă îiă revineă aplicareaă
uneiă agrotehniciă adecvate.ă Deă exemplu,ă înă cazulă aluviosoluriloră cuă textur ă
fin ,ă seă recomand ă ar turiă maiă adânci,ă oă mobilizareă maiă energic ă aă patuluiă
germinativ etc.
Pe aluviosoluri, pot fi cultivate aproape toate plantele specifice
condi iiloră dină araă noastr :ă porumb,ă sfecl ă pentruă zah r,ă floareaă soarelui,ă
cartof,ă orez,ă grâu,ă planteă deă nutre ,ă legume,ă vi ă deă vie,ă pomiă etc.ă Înă modă
deosebită seă recomand ă culturaă porumbului,ă aă sfecleiă deă zah r,ă aă legumeloră
(înăzoneleăcuăcondi iiăclimaticeăpropice).

Întreb riădeăautoevaluare
1. Care sunt solurile care fac parte din clasa Protisoluri?
2. Undeăesteăr spândităLitosolul,ădarăRegosolul?
3. Inăceăcondi iiănaturaleăseăformeaz ăAluviosolul?
4. Careăsuntăpropriet ileăPsamosolului?
5. Ce fertilitate are Aluviosolul, dar Regosolul?

94
 UNITATEAăDEăÎNV AREă10

CLASA CERNISOLURI
Cuvinte cheie: cernoziom,ăkastanoziom,ăfaeoziom,ărendzin

Rezumat
În aceasta clasă sunt cuprinse soluri care au ca orizont diagnostic
orizontul A molic (Am) continuat cu orizont intermediar (AC, AR, Bv sau Bt)
având în partea superioară culori cu valori şi crome sub 3,5 la material în
stare umedă sau orizont A forestalic (Amf), urmat de orizont AC sau Bv
(indiferent de culori) și de orizont Cca în primii 60-90 cm.
Orizonturile intermediare AC, AR, Bv sau Bt au o grosime minimă
de 10-15 cm şi culori închise cu valori şi crome mai mici de 3,5 la material în
stare umedă cel puţin în partea superioară a orizonturilor menţionate şi cel
puţin pe feţele elementelor structurale. Orizontul de acumulare a carbonaţilor
alcalino-pământoşi este prezent fie în primii 100 cm la kastanoziomuri fie
în primii 125 cm la cernisoluri cu textură mijlocie sau fină, fie în primii 200 cm
la cele cu textură grosieră.
Din această clasă fac parte următoarele tipuri de soluri:
kastanoziomul, cernoziomul, faeoziomul (soluri zonale) şi rendzina (sol
intrazonal sau litomorf).

Durata medie de parcurgereăaăunit iiădeăstudiuăeste de 4 ore

10.1. KASTANOZIOMUL
Kastanoziomurileă suntă cunoscuteă şiă subă denumireaă deă „soluri brune
deschise de stepă uscată”ăsauădeă„soluri bălane”.
Prezint ă orizontă Aă molică (Am)ă cuă cromeă maiă mariă deă 2ă (laă umed),ă
orizontăACăcuăvaloriă iăcromeăsubă3,5ă(laăumed)ăcelăpu inăînăparteaăsuperioar ă
iă celă pu ină peă fe eleă agregateloră structuraleă iă orizontă Ccaă înă primiiă 125ă cmă
sauăpudr ăfriabil ădeăCaCO3 înăprimiiă100ăcm.ăCaCO3 este,ădeăregul ,ăprezentă
deălaăsuprafa .
Nuă prezint ă alteă orizonturiă sauă propriet i,ă înă afar ă deă celă multă
propriet iă gleiceă (Gr)ă subă 50ă cmă iă propriet iă salsodiceă (sc, ac sau sub 50
cm chiar sa, na).
Slabaă loră dezvoltareă esteă determinat ă deă condi iileă pedoclimaticeă deă
step ă semiarid ,ă careă nuă favorizeaz ă evolu iaă loră pân ă laă stadiulă de
cernoziom.
R spândire.
Kastanoziomurileă ocup ă înă araă noastr ă oă suprafa ă redus ,ă deăăăăăăăăăăăăăăăăăă
cca. 210.000 ha.
Ceaă maiă mareă r spândireă oă auă înă nord-estulă Dobrogei,ă înă zonaă
localit iiă Babadag,ă înă jurulă complexuluiă deă lacuriă Razelmă şiă înă ă zonaă
Medgidia-Cernavod .ă Peă suprafe eă miciă seă g sescă şiă ă înă parteaă deă estă aă
Câmpieiă Române,ă de-aă lungulă Dun rii,ă peă oă fâşieă îngust ă înă zonaă Feteşti-

95
HârşovaăşiăînăDeltaăDun rii,ăpeăgrindulăChilia.ăAuăfostăidentificateă iăpeăanumi iă
versan iădinăCâmpiaădeăVestă i chiarădinăCâmpiaăTransilvaniei.
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Zona de formare a acestor soluri este reprezentat de climatul
celă maiă aridă dină România,ă caracterizată prină precipita iiămediiă anualeă deă 350-
430ă mm,ă iă temperaturiă mediiă deă 10,7-11,4ºC,ă indicele de ariditate de
Martonneă esteă cuprinsă întreă 17ă şiă 21,ă iară evapotranspira iaă poten ial ă deă
peste 700 mm. Regimul hidric este nepercolativ sau slab percolativ.
Vegetaţia. Vegeta iaă subă careă s-au format kastanoziomurile a fost
reprezentat ăprinăpajiştiăxerofile,ăformateădintr-un covor mai rar de ierburi.
Dintreă speciileă celeă maiă întâlnite,ă amintim:ă Festuca vallesiaca, Stipa
capillata, Stipa lessingiana, Euphorbia stepposa, Salsola kali, Agropyron
cristatum, Kohia prostrata, Medicago minima, Artemisia austriaca.
Vegeta iaănatural ăesteăînlocuit ăînăceaămaiămareăparteăcuăvegeta iaăcultivat ă
sauă esteă degradat ă prină suprap şunat.ă Condi iileă climaticeă dină zonaă
kastanoziomuriloră constituieă factoră limitativă pentruă vegeta iaă forestier ,ă
aceastaăpoateăfiăîntâlnit ănumaiăînăuneleădepresiuniăşiăv iăcuăsoluriăumedeăşiă
peăterenuriăcuăexpozi iiăumbrite.
Fauna. Kastanoziomurileăseăremarc ăprintr-oăbun ăactivitateăaăfaunei,ă
reprezentat ă prină numeroaseă râme,ă furnici,ă diferiteă insecteă şiă animaleă
roz toareă deă step .ă Toateă vie uitoareleă prelucreaz ă resturileă organiceă şiă
afâneaz ămasaăsolului.
Solulă fiindă slabă aprovizionată cuă ap ă înă ceaă maiă mareă parteă aă anului,ă
activitateaă microorgansimeloră humificatoareă esteă redus ,ă determinândă slabeă
proceseăbiochimiceăşiădeciăoăbioacumulareăredus .
Materialele parentale. Aceste soluri s-auă formată înă generală peă
loessuriăşiădepoziteăloessoide,ărociăcareăseăremarc ăîns ăprintr-oătextur ămaiă
grosier .ăÎnăuneleăcazuriăs-auăformatăşiăpeămaterialeăaluvialeăfineăsauăpeăluturiă
bogateăînăcalciu.
Relieful. Kastanoziomurileă ocup ă formeă deă reliefă înă generală planeă
(câmpiiălitorale,ăterase)ăsauăslabăînclinateă(versan iăprelungi).
Apa freatică. Kastanoziomuriloră tipiceă nuă stauă subă influen aă apeloră
freatice,ădeoareceăacesteaăseăafl ăînăgeneralălaăadâncimi mari de peste 10-20
m,ă cuă excep iaă kastanoziomuriloră dină Deltaă Dun riiă undeă apaă freatic ă seă
g seşteălaă3-5ămădeălaăsuprafa .
Alc tuireaăprofilului
Profilul kastanoziomurilor este de cca. 120-140 cm, cu orizonturi slab
diferen iateăîntreăele,ădeătipul: Am - A/C - Cca
Orizontul Am – are o grosime de 20-30ă cm,ă deă culoareă brun -
deschis ă (b lan ),ă brun -cenuşieă sauă castanie,ă cuă cromeă maiă mariă deă 2ă înă
stareăuscat .ăCulorileădeschiseăaleăacestuiăsolăsuntădeterminateădeăcon inutulă
redusăînăhumusăşiădeăprezen aăcalciuluiăînc ădeălaăsuprafa aăsolului.ăStructuraă
esteă mică glomerular ă slabă dezvoltat ,ă friabil ,ă f r ă rezisten ă hidric ă şiă
mecanic ;ă texturaă esteă nisipo-lutoas ă sauă luto-nisipoas ;ă faceă efervescen ă
deălaăsuprafa .ă
Orizontul A/C – are grosimi de 15-25 cm, culoare brun-deschis ă cuă
nuan eăg lbui;ătextur ănisipo-lutoas ;ăesteăastructuratăsauăprezint ăoăstructur ă
mică glomerular ă friabil ,ă faceă efervescen ,ă prezint ă pseudomiceliiă deă
CaCO3.

96
 Orizontul Cca – apareă înă generală subă adâncimeaă deă 45-55 cm, are
culoareăg lbuie,ăg lbuie-albicioas ;ătextur ănisipo-lutoas ăsauăluto-nisipoas ;ă
prezint ăpseudomicelii,ăeflorescen eăşiăconcre iuniămiciăşiărareădeăCaCO 3,ăînă
general friabile.
Întregulăprofilăalăacestuiăsol,ădarăînăspecialăorizontulăCcaăesteăstr b tută
de numeroaseă neoforma iuniă biologice;ă crotovine,ă galeriiă deă insecte,ă
cervotocineăetc.ăfaptăceădenot ăoăsus inut ăactivitateăaăfauneiăterestre.
Propriet i.
Texturaă ă kastanoziomuluiă esteă uniform ,ă peă toat ă lungimeaă profiluluiăă
fiind nisipo-lutoas ăsauăluto-nisipoas .ă
Structuraă esteă mică glomerular ,ă uşoră friabil ,ă cuă ă slab ă rezisten ă laă
umiditateă şiă lucr ri.ă Prezint ă permeabilitateaă bun ă spreă mareă pentruă ap ă şiă
aer,ă compactitateă redus ă ă şiă caă urmareă seă lucreaz ă bineă şiă relativă uşoră
aproapeăînătotăcursulăanului.
Argilizareaă acestuiăsolă esteăfoarteă redus ă sauă inexistent ,ăfaptăpentruă
careăşiăcon inutulăînăargil ăesteărelativăuniformăpeătoat ălungimeaăprofilului.ă
Con inutulădeăhumusăesteăredus,ădeă1,5-2,5ș,ăiarărezervaătotal ă
peăadâncimeaădeă0-50 cm, este de numai 60-90 t/ha, kastanoziomul fiind un
solăslabăaprovizionatăînăhumus.ăHumusulăăesteăîns ăalc tuit,ăînăceaămaiămareăă
parte,ădinăaciziăhuminici,ădeăculoareăînchis .ă
Reac iaăsoluluiăesteăalcalin ăcuăpHă8-8,3.
Capacitatea de schimb cationic este destul de redus ă (Tţ13-20
m.e./100ă gă sol).ă Gradulă deă satura ieă înă bazeă Vșţ100.ă Dintreă cationiiă deă
schimbăpredomin ăCa++ şiăMg++.
Con inutulă înă azotă totală esteă deă 0,10-0,20%, iar fosforul total (P2O5)
este de 0,11-0,18ș.ăRaportulăC:Năesteăîntreă9ăşiă11.
Subtipuri
Înă ă araă noastr ă principaleleă subtipuriă întâlniteă laă kastanoziomă sunt:ă
tipic; gleic; salinic; sodic.
Fertilitatea.
Deşiă oă mareă parteă dină propriet ileă fizice,ă hidrofiziceă şiă chimiceă suntă
bune,ădatorit ăprecipita iilorăreduseăşiăaăevapotranspira ieiăintense,ăfertilitatea
natural ăaăkastanoziomuluiăesteăsubmijlocie.
Problemaă principal ă ceă seă impuneă pentruă acesteă soluri,ă seă refer ă laă
aplicareaăuneiăagrotehniciăcareăs ăduc ălaăacumulareaăşiăconservareaăapeiăînă
sol.ă Înă ceeaă ceă priveşteă aprovizionareaă cuă ap ă aă culturilor de pe
kastanoziomuri, aceasta se poate rezolva prin irigarea acestora.
Con inutulăsc zutăînăhumusăşiăactivitateaăbiologic ăslab ,ădetermin ăoă
aprovizionareăinsuficient ăaăplantelorăcuăformeăasimilabileădeăazot.ăPeăacesteă
soluriăseăresimteăşiălipsaădeăfosfor,ăîntrucâtăelăseăg seşteăsubăform ădeăfosfată
tricalcic,ăgreuăasimilabil.ăSolurileăsuntăbineăaprovizionateăcuăpotasiuăşiăfoarteă
bine aprovizionate cu calciu.
Produc iiămariăseăpotăob ineăpeăacesteăsoluriăprinăfertilizareaălorăcuăazotă
şiăfosfor,ăîn deosebiăînăcondi iiădeăirigare.ăAplicareaăîngr ş mintelorăorganiceă
înădozeămoderateăspreămariă(gunoiădeăgrajd),ăd ărezultateăfoarteăbune.
Kastanoziomurileă seă folosescă caă terenuriă agricole,ă îndeosebiă arabil,ă
prinăcultivareaăgrâului,ăporumbului,ăfloareaăsoarelui,ăsfecl ădeăzah r,ăsoiaăşiăînă
maiămic ăm sur ăplanta iilorădeăvieăsauăpomiă(caişiăşiăpiersici).

97
Pentruă valorificareaă eficient ă aă fertilit iiă poten ialeă aă kastanoziomuriloră esteă
necesar ă aplicareaă unuiă complexă deă m suriă agrotehniceă careă s ă asigureă
acumulareaăapeiăînăsolăşiăs ădiminuezeăpierderileădeăap ăprinăevapora ieăsauă
prin dezvoltarea buruienilor.

10.2. CERNOZIOMUL
Cernoziomurileă suntă solurileă celeă maiă importanteă deă laă noiă dină ar .ă
Importan aă loră esteă eviden iat ă atâtă prină suprafe eleă mariă peă careă leă ocup ă
(8,2șădinăteritoriulă rii)ăcâtăşiăprinăfertilitateaănatural ăaăacestora.
Etimologică denumireaă deă cernoziomă deriv ă deă laă cuvinteleă ruseştiă
ciornîiăţănegruăşiăzemliaăţăp mânt,ăadic ă,,pământ negru”.
Înă România,ă cernoziomulă prezint ă orizontă Aă molic (Am), eventual A
molică greică (Ame),ă orizontă intermediară AC,ă Bv,ă Btă iă orizontă Ccaă sauă
contract riădeăpudr ăfriabil ădeăCaCO3 înăprimiiă125ăcm.ăSeăpotăformaă iăpeă
materialeă parentaleă calcarifereă sauă rociă calcaroaseă careă apară întreă 25ă iă 75ă
cm. Pot avea orizontăcuăpropriet iăcontractilo-gonflante,ăpropriet iăgleiceăsubă
50ăcmăadâncimeă iăpropriet iăsalsodiceă(sc,ăacăsauăsubă50ăcmăchiarăsa,ăna).ăă
Toateă acesteă lucr riă subliniaz ă c ă formareaă cernoziomuriloră esteă
strânsălegat ădeăvegeta iaădeăstep .
R spândire.ă
Înă Româniaă cernoziomurileă ocup ă oă suprafa ă deă pesteă 4.200.000ă hectareă
(Florea, 2004).
Ceaă maiă mareă r spândireă oă auă înă Podişulă centrală şiă deă sudă ală Dobrogei,ă şiă
maiăpu inăînăparteaănordic ,ăseăcontinu ăînăestulăCâmpieiăRomâneă(B r gan),ă
înă sudulă CâmpieiăCovurluiului,ă aă Burnasului,ă înă Câmpiaă Român ă deă vestă (laă
vestădeăValeaăJiului)ăşiăîntreăJiuăşiăArgeş.ăSuprafe eăimportanteăseăg sescăînă
Câmpiaădeăvestă(întreăMureşăşiăBegaăşiăîntreăMureşăşiăăCrişulăAlb).
Peăsuprafe eărestrânseăseăîntâlnescăînăPodişulăBârladului,ăDepresiuneaăHuşi,ă
înăbazinulăJijieiăşiăînăCâmpiaăTransilvaniei.ăăă
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Climatul caracteristic cernoziomurilor este cel temperat-
continentalădeăstep ,ăcuăoăslab ăinfluen ăpre-mediteraneean .ă
Precipita iiă medii anuale sunt de 430–540 mm (mai frecvent de 460–520
mm), iar temperaturile medii anuale de 8,5–11,4ºC.ă (maiă frecventă 10,2–
11,2ºC),ă indiceleă deă ariditateă deă 20–26ă şiă evapotranspira iaă poten ial ă deă
640–700 mm.
Tr s turileă dominanteă aleă climatuluiă dină zonele de formare a acestor
soluriă suntă precipita iileă bogateă dină timpulă prim verii,ă urmateă deă secetaă
prelungit ăşiătemperaturileăridicateădinătimpulăverii.ă
Regimulăhidricăesteăpar ialăpercolativ,ăcaracterizatăîns ăprintr-o cantitate ceva
maiă mareă deă ap ă ceă seă infiltreaz ă înă sezonulă deă iarn –prim var ,ă fa ă deă
zona kastanoziomurilor.
Vegetaţia naturală. Înă condi iileă climaticeă deă step ă semiumed ă
vegeta iaă natural ă subă careă s-auă formată cernoziomurile,ă aă fostă alc tuit ă ă dinăă
asocia iiă deă gramineeă bineă încheiate,ă înalteă şiă avândă ună sistemă radiculară
bogatăşiăbineăînr d cinat.ă
Dintreă asocia iileă ierboaseă celeă maiă r spânditeă amintim:ă Festuca vallesiaca,
Chrysopogon gryllus, Agropyrum cristatum, etc.ă Al turiă deă gramineeă seă maiă
întâlnescă şiă uneleă leguminoase.ă Înă zonaă cernoziomuluiă dină Câmpiaă Tiseiă şiă

98
Podişulă Moldoveiă asocia iileă celeă maiă r spânditeă suntă celeă formateă dină
Festuca vallesiaca, Poa bulbosa, Stipa joannis, Andropogon ischaemum,
Bromus inermis.
Vegeta iaă lemnoas ă esteă reprezentat ă prină ă pâlcuriă rareă deă Prunus
spinosa, Crataegus monogyna, Rosa canina, Amygdalus nana, etc.
Înă zonaă cernoziomurilor,ă datorit ă cultiv riiă intensiveă aă solurilor,ă
vegeta iaănatural ăini ial ăseămen ineădoarăizolatăpeăuneleăsuprafe eăocupateă
deăp şuniăşiăfâne e.
Fauna. Cernoziomurileă auă oă faun ă bineă foarteă reprezentat ă prin:ă
miriapode,ămoluşte,ănematoizi,ăacarieni,ăcoleoptere,ăfurnici,ălumbricideăetc.
Prinănum rulămareăşiăprinăintensaălorăactivitate,ătoateăacesteăorganismeă
auăunărolăimportantăînăformareaăorizontuluiădeăbioacumulareăcâtăşiăînăîntreagaă
evolu ieăaăsolului.ăAstfel,ămacroăşiămezofaunaăsoluluiăparticip ălaătriturareaăşiă
descompunerea resturilor vegetale, la amestecarea acestora cu materia
mineral ,ă contribuieă laă formareaă uneiă structuriă glomerulare,ă laă îmbun t ireaă
unor propriet iăfiziceăăaleăsoluluiăş.a.
Înă cernoziomuriă datorit ă condi iiloră optimeă deă umiditate,ă temperatur ,ă
reac ie,ăaăcalit iiăşiăcantit iiădeămaterieăorganic ăetc.ăseădezvolt ăşiăoăbogat ă
flor ă bacterian ă deă echilibru.ă Microorganismeleă desf şoar ă oă intens ă
activitateădeădescompunereăaăresturilorăorganiceăşiădeăsintez ăaăsubstan eloră
humice,ăprocesăcuăbilan ăpozitivăfa ădeămineralizareăşiălevigare.
Materialele parentale. Cernoziomurile s-au format pe: loessuri,
depoziteăloessoideăşiăaluviuniăloessificate.
Peăsuprafe eămaiărestrânse,ăînăsudulăOltenieiăşiăestulăCâmpieiăRomâne,ăuneleă
dintre cernoziomuri s-auăformatăpeănisipuriăfineăbogateăînăcarbonatădeăcalciu.ă
Izolat,ăcernoziomurileăaparăpeădepoziteăaluvialeăşiăaluvio-proluvialeăcuătextur ă
diferit .
Relieful. Cernoziomurileă ocup ă înă generală şesurileă planeă (câmpiileă şiă
teraseleănetede)ăsauăslabăondulate,ăcuăaltitudiniăcuprinseăîntreă15-20ămăşiămaiă
rarăîntreă120–150 m.
Ină Câmpiaă Român ,ă Dobrogeaă şiă Câmpiaă Tiseiă acesteă soluriă ocup ă
suprafe eleă planeă sauă slabă înclinate,ă înă timpă ceă înă depresiuneaă Jijieiă ă şiă
PodişulăBârladuluiăeleăaparăpeăterase,ăcolineăcuăversan iăprelungiăetc.
Apa freatică. Înă generală aceastaă seă g seşteă laă adâncimiă mari,ă subă
nivelul de 10–20ă m,ă înă acestă cază evolu iaă cernoziomuriloră esteă automorf .ă
Exist ăîns ăşiăexcep ii,ăcumăesteăzonaăapropiat ădeăluncaăDun riiăşiăCâmpiaă
Banatuluiă undeă apaă freatic ă seă g seşteă laă adâncimiă multă maiămiciă 2,5–5 m,
generândăcernoziomuriăhidroautomorfe.
Alc tuireaăprofilului.
Înă urmaă form riiă şiă evolu ieiă cernoziomuriloră înă condi iileă cadruluiă
naturală şiă aleă proceseloră pedogeneticeă men ionateă profilulă acestoră soluriă
prezint ăurm toareaăalc tuirea:ă
Am–AC – Cca, la Cernoziomurile tipice;
Am–AB–Bv –BC–Cca, la Cernoziomurile cambice;
Am–AB–Bt –BC–Cca, la Cernoziomurile argice.
Orizontul Am – are o grosime de 40–50 cm, culoare brun–închis ă
sau brun–cenuşie,ă avândă cromeă subă 2ă înă stareă umed ;ă texturaă lutoas ă sauă
lutoas ăgreaă(spreăluto–argilos );ăstructuraămicăpân ălaămedieăglomerular ăcuă

99
oă bun ă stabilitateă hidric ă şiă mecanic ;ă esteă afânat,ă prezint ă frecventă
aglomer riăzoogene.
Orizontul A/C – are grosimi de 15–25ăcm;ăculoareăbrunădeschis ăsauăă
brunăcenuşieăcuănuan eăg lbui,ăprezint evidenteăinfiltr riădeăhumus,ăfrecventă
subăformaăunorăprelungiri;ătextur ălutoas ;ăstructur ămoderat–slabădezvoltat ,ă
friabil ;ă efervescen ă evident ,ă prezint ă numeroaseă pseudomiceliiă şiă
eflorescen ădeăCaCO3.
Orizontul Cca – apare de la 65–80ă cmă înă josă şiă seă întindeă pân ă laă
1,80ămăadâncime;ăesteădeăculoareăgalbenăbrunieăsauăgalbenăcenuşie;ălutos,ă
rar luto-nisipos,ăfriabil;ăconcre iuniămiciăfriabileăşiănumeroaseăeflorescen eădeă
CaCO3;ă crotovine.ă Esteă ună orizontă bineă dezvoltată careă seă poateă subîmp r i.ă
Parteaăsuperioar ăaăorizontuluiăCcaăprezint ăinfiltr riădeăhumusăşiăoăcantitateă
maiămareădeăacumul riădeăCaCO3.ăTrecereaăspreărocaămam ăesteădifuz .
Cernoziomurileă exploatateă caă arabil,ă prezint ă înă parteaă superioar ă aă
profilului un orizont notat cu Ap, cu propriet iămodificateăprinălucr rileăsolului,ă
orizontă careă deă regul ă areă culoareă maiă deschis ,ă decâtă orizontulă subiacentă
dină cauzaă reduceriiă rezerveiă deă humus.ă Laă bazaă stratuluiă arată „Ap”ă seă
formeaz ă ună orizontă maiă îndesată (Atp)ă cunoscută subă denumireaă deă „talpa
plugului”.
Propriet i.
Textura cenoziomuriloră esteă nediferen iat ă peă profilă şiă poateă fiă nisipă
lutos, lut nisipos lut sau lut argilos.
Caă urmareă aă slabeloră proceseă deă argilizare,ă înă orizontulă Amă şiă A/Că
con inutulăînăargil ăesteăcuă8-12șămaiămareăfa ădeărocaăparental .ăCuătoateă
acesteaă ă texturaă cernoziomuluiă tipică formată peă loess,ă esteă înă ă majoritateaă
cazuriloră lutoas ă sauă lutoas ă grea,ă p strându-seă uniform ă înă specială înă
orizontulăAmăşiăA/C.ă
Con inutulă înă argil ă ală cernoziomuriloră dină Câmpiaă Român este
cuprinsăînăgeneralăîntreă22–26ș,ăiarăînăcazulăcelorădinăparteaădeăvestăaă rii,ă
undeărocileăparentaleăsuntămaiăbogateăînăargil ,ăîntreă27–32% (tabelul 10.1).
Structura,ăesteăglomerular ămedieăînăAm,ăcuăoăbun ăstabilitateălaăap ă
şiă lucr ri.ă Structuraă bun ă determin ă oă porozitateă cuă valoriă deă 50-54% cu un
raportă foarteă bună întreă spa iileă ă capilareă şiă necapilare.ă Solulă esteă moderată
afânatăşiăareăoăbun ăcapacitateădeăap ăutil ăşiăaer,ăareăoăperioad ăăoptim ădeă
lucruălung ăşiăseălucreaz ăuşor.ă
Con inutulă înă humusă înă orizontulă Amă variaz ă deă laă 3,2–4,5ș,ă avândă
rezervaătotal ăpeăadâncimeaă0-50ăcmăcuprins ăîntreă120–180ăt/haă(mareăşiădeă
bun ăcalitate).ă
Reac iaă soluluiă esteă neutr –slabă alcalin ă cuă pHă 7,0–7,5ă înă orizontulă
Am. Complexul adsorbtiv fiind bine reprezentat,ă valorileă capacit iiătotaleă deă
schimbăcationică(valoareaăT),ăsuntădestulădeămari,ăvariindăînăorizontulăsuperioră
întreă25ă– 38 m.e./100 g sol.
Condi iileădeăclim ăcevaămaiăumed ,ăpeălâng ăîndep rtareaăCaCO 3 la
bazaă orizontuluiă Am,ă favorizeaz ă şiă ună începută deă levigareă aă bazeloră
schimbabile.ăCaăurmare,ăgradulădeăsatura ieăînăbazeă(Vș)ăesteădeă90-95șăînă
orizontulăAmăşiăcreşteăpân ălaă100șăînăA/CăşiăCca.ăComponen aăbazelorădeă
schimbăesteădominat ădeăcalciuăfiindăurmat ăapoiădeămagneziu.

100
 Tabelul 10.1.
Propriet ileăcernoziomuluiătipic,ăepicalcaricădeălaăVaria ,ăjude ulăTimiş
(dup ă r uăDă iăcolab.,ă2007)
Orizontul Amp Am A/C Cca1 Cca2
121-
Adâncimea (cm) 0-20 21-49 50-76 90-120
176
Nisip grosier (2,0-0,2 mm) % 0,3 0,2 0,1 0,1 0,0
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 36,5 35,1 36,1 28,8 34,1
Praf (I+II) (0,02-0,002 mm) % 23,5 27,6 27,4 35,2 30,3
Argil ăsubă0,002ămmă(ș) 39,7 37,1 36,4 35,9 35,6
Densitateaăaparent ă(g/cm) 1,21 1,29 1,38 1,48 -
Coeficientul de higroscopicitate (%) 8,1 8,2 7,7 7,8 7,6
pHăînăH20 7,1 7,3 7,8 8,2 8,3
CaCO3 (%) - - 5,42 21,91 24,51
Humus (%) 4,14 3,66 2,27 1,02 -
N total (%) 0,20 0,17 0,11 - -
P205 total (%) 0,12 0,14 0,12 - -
Bazele schimbabile (SB) m.e./100 g sol 33,20 35,42 27,08 31,2 -
Hidrogen schimbabil(m.e./100 g sol) 1,50 1,70 0,45 - -
Capacitateaă total ă deă schimbă cationică
34,70 37,12 37,53 31,2 -
(T m.e./100 g sol)
Gradulădeăsatura ieăînăbazeă(Vș) 95,67 95,42 98,80 100 -

Cernoziomurile sunt bine aprovizionate cu elemente nutritive: 0,16–

0,20% azot total; 0,10–0,15% fosfor total (P2O5)ăşiă0,14–0,24% potasiu.
Înă acesteă soluriă activitateaă microbiologic ă g seşteă condi iiă optimeă
pentruă dezvoltareă şi,ă caă urmare,ă desf şoar ă oă intens ă ac iune,ă reflectat ă înă
grosimeaă orizontuluiă deă bioacumulare,ă înă calitateaă humusului,ă înă fertilitateaă
bun ăaăacestuiăsolăetc.
Subtipuri
Înă cadrulă tipuluiă deă solă cernoziom,ă laă noiă înă ar ,ă datorit ă unoră varia iiă
aleă condi iiloră deă formare,ă seă potă separaă maiă multeă subtipuriă şiă anume:ă
calcaric; forestic; rendzinic; pararendzinic; cambic; argic, greic; vertic; gleic;
salinic; sodic; aluvic; scheletic; litic.
Fertilitatea.
Propriet ileă favorabileă peă careă leă areă acestă sol,ă respectivă texturaă mijlocieă şiă
structuraă granular ă stabil ă asigur ă oă aera ieă bun ă şiă oă permeabilitateă bun ă
pentru ap ă siă aer,ă oă bun ă capacitateă deă re inereă aă apeiă utileă şiă oă rezisten ă
maiămic ălaălucr rileăsolului.ă
Înă perioadeleă secetoaseă iulie–octombrie cernoziomurile sunt afectate
deăunădeficitădeăap ,ămotivăpentruăcareăseăimpuneăaplicareaăiriga iilor.ăPentruă
refacereaăşiămen inereaăfertilit iiăsolului,ăesteănecesar ăîngr şareaăorganic ă
şiămineral .
Folosin aăagricol ăaăcernoziomurilorăesteăarabilădarăşiăplanta iiădeăvi ă
deă vieă şiă pomi.ă Cernoziomurileă seă preteaz ă pentruă cerealeă deă toamn ă careă
valorific ărezerveleădeăap ăacumulateătoamnaăşiăiarnaăşiăajungălaămaturitateaă
deplin ă înainteă seceteloră deă var .ă Înă condi iiă deă irigareă cernoziomurileă potă fiă
cultivateăcuăporumb,ăfloareaăsoarelui,ăsfecl ădeăzah r,ălucern ,ălegume.
Cernoziomurileădeăpeăterenurileăînclinate,ăcu grosimea orizontului A de
20–30ă cmă seă preteaz ă pentruă vi ă deă vie,ă pomi,ă cerealeă şiă gramineeă şiă
leguminoaseă pereneă careă suntă şiă buneă protectoareă aă soluluiă împotrivaă
101
eroziunii.ă Cultivareaă pr şitoareloră peă cernoziomurileă deă peă panteă (5–18%)
impuneă m suriă deă agrotehnic ă antierozional :ă culturiă înă fâşiiă şiă benziă
înierbate,ălucr riăexecutateăpeăcurbeleădeănivel.ă
Alegereaă planteloră deă cultur ă seă faceă şiă înă func ieă deă compozi iaă
granulometric .ă Astfelă peă cernoziomuriă cuă textur ă mijlocieă sortimentulă deă
plante recomandat este foarte larg; se pot cultiva majoritatea plantelor.
Pentruă cernoziomurileă cuă textur ă fin ă seă recomand ă aă fiă cultivateă grâul,ă
leguminoaseleăşiăgramineeleăperene.ăPentruăcernoziomuriăcuătextur ăgrosier ă
se vor alege culturile care pot proteja solulăcontraăeroziuniiăeolieneăşiăseăvoră
aplicaătehnologiileădeăcultur ăspecificeăsolurilorănisipoase.
Toateă acesteă însuşiriă facă caă fertilitateaă natural ă aă cernoziomuriloră s ă
fieă ridicat ;ă cuă toateă acesteaă fertilitateaă efectiv ă esteă înă multeă situa iiă maiă
redus ădinăcauzaăregimuluiădeficitarăalăprecipita iilor.
Pentruă aă înl turaă nesiguran aă realiz riiă unoră produc iiă agricoleă
superioareăseăvaăaplicaăunăcomplexădeăm suri:
 lucr riăagrotehniceăcareăs ăduc ălaăacumulareaăşiămen inereaăapeiăînă

 aplicarea periodic ăaăîngr ş mintelorăorganiceă iămineraleăcuăNPK;

sol;

 evitareaămonoculturiiăşiăaplicareaăriguroas ăaăunuiăasolament;
 completareaă deficituluiă deă umiditateă prină iriga iiă înă cazulă culturiiă
sfecleiădeăzah r,ăporumbuluiăetc.

10.3. FAEOZIOMUL
Faeoziomurile au un orizont A molic (Am), eventual orizont Amolic-
greică (Ame),ă orizontă intermediară Bt,ă Bvă sauă AC,ă prezentândă culori,ă avândă
cromeăşiăvaloriăsubă3,5ă(laăumed)ăcelăpu inăînăparteaăsuperioar ă(peăcca.ă10-
15ăcm)ăşiăcelăpu inăpeăfe eleăagregatelorăstructuraleădarăf r ăorizontăCcaăsauă
concentr riă deă carbona iă secundariă înă primiiă 125ă cmă (sauă primiiă 200ă cmă înă
cazul texturii grosiere). Pot prezenta pelicule argilo-humiceă înă orizontulă Bă iă
adeseaăcaractereădeăhidromorfieăcândăexist ăorizontăBt.
Sunt excluse solurile formate pe materiale parentale calcarifere sau
rociăcalcaroaseă(inclusivăpietri uri)ăcareăaparăîntreă25-75 cm.
Potă aveaă orizontă cuă propriet iă contractilo-gonflante,ă propriet iă gleiceă
(Gr)ăsubă50ăcmă iăpropriet iăstagniceă(wăsau,ăsubă50ăcm,ăW).
R spândireă
Faeoziomurileă ocup ă oă suprafa ă deă 1.285.000ă haă (Florea,ă 2004)ă înă
Podişulă Sucevei,ă Platoulă Suceavaă – F lticeni,ă şeileă B lc u iă – Buceceaă şiă
Ruginoasa,ă uneleă teraseă aleă Moldoveiă şiă Siretului,ă înă depresiunileă
subcarpaticeăNeam ăşiăCrac uăBistri a,ăînăparteaăînalt ăaăCâmpieiăRomâneăşiă
CâmpieiăBanatoă– Crişan ;ăinsularăaparăînădepresiunileăBraşov,ăSibiu,ăTârguă
Secuiesc,ăCiuc,ăestulăCâmpieiăTransilvaniei.
Suntă soluriă formateă peă formeleă interfluviale,ă cvasiorizontaleă sauă u oră
depresionare,ă peă povârnişuriă domoaleă şiăpeăversan iiămoderată înclina i;ăapară
frecventă şiă peă evantaieleă aluvio–proluvialeă formateă înă urmaă depuneriloră
fluvio–toren ialeăînăzonaădeăcontactădintreăsuprafa ăplan ăsauăslabăînclinat ă
dinădepresiuniăşiăsuprafe eleăînclinateăaleăversan ilor.

102
 Condi ii naturale de formare.
Clima. Faeoziomurileăseăcaracterizeaz ăprinătemperaturiămediiăanualeă
de 9–11˚C,ă precipita iiă mediiă anualeă deă 500–700ă mm,ă evapotranspira ieiă
poten ialeăareăvaloriădeă560–650 mm. Regimul hidric este periodic percolativ.
Climatul temperat–continentală excesivă dină zoneleă deă podişă şiă
depresiuniă subcarpaticeă precumă şiă climatulă deă ad postireă dină regiunileă
montaneă favorizeaz ă formareaă şiă men inereaă acestoră soluriă şiă alteă
particularit iă aleă cadruluiă naturală cumă ară fiă cantit ileă relativă miciă de
precipita ii,ă distribuireaă neuniform ă şiă cuă caracteră toren ială ală fronturiloră
pluviale,ăvânturileăputerniceăcareăspulber ăz padaăspreălocurileădepresionare;ă
perioadeleă secetoaseă îndelungateă precumă şiă iernileă lungiă împiedic ă
activitatea microorganismelor,ăconstituindăfactoriăcareăfavorizeaz ăformareaăşiă
men inereaăacestorăsoluri.
Vegetaţia. Faeoziomurile s-auă formată subă influen aă uneiă vegeta iiă
ierboase mezohidrofile primare sau secundare abundente care s-aămen inută
unătimpăîndelungat.
Vegeta iaăinstalat înăurmaădefriş rilorăp durilorădeăfoioaseă(stejar,ătei,ă
carpen)ă sauă des eleniriiă pajiştiloră aă fostă înlocuit ă deă c treă speciileă deă planteă
cultivateă datorit ă pretabilit iiă buneă aă acestoră soluriă pentruă categoriaă deă
folosin ăarabil.
Materialul parental. Sunt soluri formate pe loessuri, depozite
argilolutoaseăconstituiteădinămaterialeăaluvialeăşiăaluvio–proluvialeăcuătextur ă
mijlocieă(lutoas )ăsauămijlocieăfin ă(lutoargiloas )ăavândăcantit iămiciăCaCO3.
Alc tuireaăprofilului.
Profilulăfaeoziomurilorăprezint urm toareaăsuccesiuneădeăorizonturi:ă
Am–A/C–Cn la Faeoziomul tipic
Am–Bv–C; Am–Bt– C.
Orizontul Am – are grosimi de 40–60ăcm,ăculoareănegricioas ăbrun ă
închis ă înă stareă umed ă şiă brun ă cenuşieă înă stareă uscat ,ă textur ă mijlocie,ă
mijlociu–grosier ,ăsauămijlociu–fin ,ăstructur ăgranular ,ătrecereătreptat .
Orizontul A/C, Bv sau Bt – areă celă pu ină înă parteaă superioar ă culoriă
închiseădeăAm,ăstructur ăpoliedric ăsubangular ăsauăprismatic .ă
Orizontul Bv sau Bt are culoareă brun ă g lbuie,ă structur ă columnoidă
prismatic ăsauăprismatic .
Orizontul Ck – apareă laă adâncimeaă deă 160–180ă cm,ă areă structur ă
masiv ,ăcon ineăpeteăşiăvinişoareădeăcarbonatădeăcalciu.ă
Propriet iă
Texturaă esteă mijlocieă (lutoas )ă sauă mijlocieă fin ă (luto-argiloas )ă slabă
diferen iat ăpeăprofil, valorile Idt fiind de 1,1-1,3.
Cândă seă formeaz ă peă materialeă bistratificateă faeoziomurileă auă spreă
bazaăprofiluluiăoătextur ăcevaămaiăfin ăiarăcon inutulăfrac iunilorăgranulometriceă
deăargil ăesteămaiămare.
Aceste soluriă suntă afânate,ă auă permeabilitateă moderat ă pentruă ap ă şiă
aerăşiăcapacitateămareădeăre inereăaăapeiăutile.
Orizontul humifer – Am,ă esteă bineă dezvoltată cuă structur ă granular ,ă
con inutădeăhumusădeă3,5–6,5%, bine aprovizionat cu elemente nutritive.
Gradulădeăsatura ieăînăbazeăesteăpesteă70ș,ăiarăreac iaăslabăacid .

103
 Subtipuri. Faeoziomurileă includă urm toareleă subtipuri:ă tipic; calcaric;
cambic; argic; greic; pararendzinic; magnezic; vertic; stagnic; gleic; clinogleic;
aluvic; scheletic; litic.
Fertilitatea.
Faeoziomurileă suntă cultivateă cuă cartof,ă sfecl ă deă zah r,ă in,ă fuior,ă
cânep ;ăseăpreteaz ăpentruăpomiăşiălegumicultur .
Înă aniiă ploioşiă apară peă acesteă soluriă fenomeneă deă stagnareă aă apeiă
necesitândălucr riădeădrenareădeăsuprafa .ă
Prină fertilizareă cuă îngr ş minteă organiceă şiă mineraleă seă ob ină sporuriă
însemnateădeăproduc ie.

10.4. RENDZINA
Rendzineleăsuntăsoluriăscheleticeăevoluateăsubăp duriădeăgorunăşiăfagă
înă amestecă cuă conifere,ă peă rociă calcaroase.ă Dină rocaă parental ,ă calciulă esteă
eliberată subă form activ ă şiă exercit ă asupraă evolu ieiă soluluiă oă amprent ă cuă
totulăparticular ,ăadeseaăcontrar ăevolu ieiăclimatice.
Denumireaădeărendzin ăvineădeălaăcuvântulăpoloneză,,rzedzic”ăceeaăceă
înseamn ăaătremuraă(plugulătremur ăşiăscâr âieăcândăsuntăarateăacesteăsoluri
pietroase).
Rendzineleă suntă soluriă cuă orizontă Aă molică (Am)ă iă orizontă intermediară
(AR,ăBv)ăprezentândăculoriăcuăcromeă iăvaloriăsubă3,5ă(laăumed)ăcelăpu inăînă
parteaăsuperioar ăşiăcelăpu inăpeăfe eleăagregatelorăstructurale,ădezvoltateăpeă
materiale parentale calcifere sau roci calcaroase (cu cel 40% CaCO3
echivalent)ăcareăaparăîntreă25ăşiă75ăcm,ăf r ăacumul riăsecundareădeăCaCO 3
(soluriăformateăînăclimatăumed).
Răspândire.
Înă araă noastr ă seă g sescă r spânditeă peă suprafe eă relativă reduseă
îndeosebiă înă zonaă montan ă şiă submontan :ă Carpa iiă Occidentaliă (mun iiă
Poianaă Rusc i,ă Codru,ă P dureaă Craiuluiă şiă zonaă montan ă Sasca–Moldova
Nou ă etc.),ă Carpa iiă Meridionaliă (Mun iiă Lotrului,ă Sebeşului,ă Vâlcană etc.),ă
Carpa iiăOrientaliă(Mun iiăBucegi,ăCiuculuiăetc.).ă
Pe suprafe eă maiă reduseă seă g sescă înă zonaă ă Subcarpatic ă şiă înă
PodişulăBabadaguluiă(Dobrogea).
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Suprafe eleă celeă maiă importanteă ocupateă deă acesteă soluriă seă
g sescă r spânditeă înă zonaă umed ă şiă foarteă umed .ă Mediaă anual ă aă
precipita iilorăînăacesteăăzone,ăoscileaz ăîntreă700–1000 mm, iar temperaturile
mediiăanualeăîntreă6-9,5ºC.ăpeăsuprafe eămaiămici,ăînăPodişulăBabadaguluiăseă
formeaz ă xerorendzineă înă condi iiă deă clim ă pu ină umed ă şiă cald ,ă cuă
precipita iiădeăpân ălaă500ămmăşiătemperaturiămediiăanualeăînăjurădeă11ºC.
Vegetaţia. Avândă ceaă maiă mareă r spândireă înă arealulă soluriloră deă
p dure,ăformareaăşiăevolu iaărendzinelorăaăavutălocăsubăoăvegeta ieălemnoas ă
darăşiăierboas .ă
Vegeta iaă lemnoas ă esteă dominat ă deă p duriă de Quercus cerris şi
Quercus robur, înăamestecăcuăFagus silvatica sauăesteăformat ădinăp duriădeă
Fagusăsilvaticaăşiădiferiteăr şinoase.ă
Vegeta iaăierboas ăesteăformat ăînăzonaădeăp dureădinăplanteăcalcifileă
cum sunt: Drypoteris spinulosa, Phyllitis scolopendrium, Geranium

104
robertianum. Înă zonaă deă câmpieă (Dobrogea)ă vegeta iaă esteă dominat ă deă
graminee erofile: Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon etc.
Roca parentală. Denumireaă deă rendzin ă esteă legat ă deă rocileă
calcaroase, cum sunt calcarele, calcarele dolomitice, dolomiteleă şiă chiară
gipsul.ăÎnăgeneralăsuntărociămameăbogateăînăcalciu,ădarăsuficientădeăăfriabileăşiă
poroase,ă careă permită factoriloră deă pedogenez ă oă maiă uşoar ă mobilizareă aă
calciuluiădinăroc ,ăcomparativăcuărocileăeruptiveăbazice.
Relieful. Rendzinele au cea maiă mareă r spândireă înă zonaă dealurilor,ă
podişurilor,ă înă zoneleă submontaneă şiă montane,ă undeă ocup ă culmileă înguste,ă
versan iiăcuăădiferiteăînclin riăşiăexpozi ii,ăînăgeneralăunăreliefăăfragmentat.
Înă concluzie,ă condi iaă determinant ă deă formareă aă rendzineloră o
constituieăprezen aăunorămaterialeăparentaleăcalcifereăsauărociăcalcaroaseă(cuă
cel 40% CaCO3)ă careă apară întreă 25-75ă cm,ă f r ă acumul riă secundareă deă
CaCO3 (soluriăformateăînăclimatăumed).
Reliefulăesteăvariat,ăîns ărendzineleăocup ădeăobiceiăversan iiăacoperi iă
deăpajiştiă(pân ălaăpajiştileăalpine),ădarăşiădeăvegeta ieăforestier ă(stejar,ăfag,ă
conifere).
Alc tuireaăprofilului.
Rendzinele tipice au profilul de tipul:
Am-AR-Rrz, cele tipice;
Am-Bv-Rrz, cele cambice.
Orizontul Am – are o grosime de 20-30ă cm;ă culoareă cenuşiu–
negricioas ăsauăneagr ăpân ălaăbrun–închis ăcuăcromeădeăsubă2ălaămaterialulă
înăstareăumed ;ăăstructur ăgr un oas ăstabil ;ătexturaărendzinelorăesteăluto–
argiloas ă sauă chiară lutoas ;ă prezint ă numeroaseă fragmenteă maiă miciă deă
calcarăproveniteădinărocaăparental ;ăorizontulăăesteăbogatăînăhumusăsaturatăcuă
ioni de calciu.
Orizontul AR – are grosimi de 10-15ă cm;ă culoareă cenuşiu-albicios ă
sau brun–deschis ,ă bogată înă fragmenteă col uroase,ă uşoră alterabile,ă deă roc ă
calcaroas ,ă careă înă celeă maiă multeă cazuriă predomin ă fa ă deă materialulă
p mântos.
Orizontul Rrz – areă limitaă superioar ă situat ă înă primiiă 150ă cm,ă esteă
alc tuit ădinăfragmenteămariăşiăcol uroaseădeăroc ăbogat ăînăcalciu.
Propriet i.
Textura este luto–argiloas ,ălutoas ăsauăchiarăargiloas ,ănediferen iat ă
pe profil (tabelul 10.2.).
Structuraăesteăgr un oas ăbineădezvoltat .ăCon inăoăcantitateămareădeă
humus 6-8șăsauăchiară10șădatorit ăstabilit iiămariăaăhumatuluiădeăcalciuăceă
seăformeaz .ă
Reac iaă soluluiăvariaz ă deă laă slabă acid ă laă slabă alcalin ă (pHţ6,7–7,6)
înăAmăşiăalcalin ăînăARăşiăRă(ăpHţ8–8,3).
Capacitateaătotal ădeăschimbăcationicăesteămare,ă45-60 m.e./100 g sol,
iarăgradulădeăsatura ieăînăbazeă(Vș)ăesteădeă85-98%.
Solul este bine aprovizionatăcuăazotăşiămijlociuăaprovizionatăcuăfosfor.
Subtipuri.
Înă cadrulă rendzineiă seă deosebescă urm toareleă subtipuri:ă tipică;
cambică; calcarică; scheletică; folică.

105
 Tabelul 10.2.
Propriet ileăRendzineiălitice
(peăargil ărezultat ădinăalterareaăunor calcare)
(dup ă r uăD.ă iăcolab.,ă2007)
Orizontul Am1 Am2 AR
Adâncimea (cm) 0-17 17-33 33-50
Nisip grosier (2,0-0,2 mm) % 0,6 0,5 0,4
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 11,4 12,5 12,6
Praf (I+II) (0,02-0,002 mm) % 25,8 24,7 23,0
Argil ăŢă0,002ămm(ș) 62,2 62,3 64,0
Densitateaăaparent ă(DA)ă(g/cm )
3
0,88 1,17 1,20
Porozitateaătotal ă(PT)ă(ș) 62 51 -
Porozitateaădeăaera ieă(PA)ă(ș) 30 14 -
Coeficient de ofilire (CO) (%) 18,5 20,4 -
Capacitateădeăcâmpă(CC)ă(ș) 36,6 32,0 -
Capacitateaădeăap ăutil ă(CU)ă(ș) 18,1 11,6 -
K sat.(mm/h) 164,16 11,9 -
Humus (%) 3,16 2,73 2,42
N total (%) 0,156 0,135 0,120
C:N 13,7 13,7 13,6
P mobil (ppm) 2,9 2,5 2,3
K mobil (ppm) 179 154 163
Suma bazelor (SB) me/100 g sol 35,48 35,20 34,69
T me/100 g sol 39,21 38,74 38,04
pH (H2O) 7,10 7,10 7,35
Gradădeăsatura ieăînăbazeă(Vș) 91,6 90,9 91,33
2+
Ca (% din T) 84,2 85,9 86,8
+
K (% din T) 1,2 1,1 1,2
+
Na (% din T) 0,7 0,5 0,4
+
H % din T) 9,4 9,1 8,7
Fertilitatea.
Rendzinele,ă deşiă suntă bogateă înă humusă deă tipă mullă calcică şiă auă oă
reac ieă deă celeă maiă multeă oriă neutr ă spreă slabă alcalin ,ă datorit ă volumuluiă
edaficăutilăredusăşiăaăcon inutuluiăridicatădeăschelet,ăauăoăfertilitateămediocr .ă
Cuătoateăacestea,ăfertilitateaărendzinelorădinăregiunileăumedeăesteămaiăridicat ă
decâtăaăsolurilorăăînvecinate.
Rendzineleădeăpeăversan iiăînsori iăşiăbogateăînăschelet,ăseăînc lzescăşiă
seă usuc ă uşoră înă timpulă verii,ă fiindă nefavorabileă pentruă culturileă planteloră
agricole,ă dară suntă utilizateă pentruă pajiştiă şiă fâne eă naturale.ă Rendzineleă ceă
ocup ăformeleădeăreliefăplaneădinăzonaădeădealăşiăpiemontan ,ăpotăfiăutilizateă
şiăpentruăculturiăagricoleăşiăplanta iiăviticole.
Pentruă oă maiă eficient ă utilizareă înă scopuriă agricole,ă seă recomand ă
îndep rtareaă fragmenteloră mariă deă roc ă deă laă suprafa ;ă prevenireaă şiă
combatereaăeroziunii;ăaplicareaăfertilizan ilorăchimiciăşiăaăgunoiuluiădeăgrajd.

Întreb riădeăautoevaluare

1. Careăsuntăcondi iileănaturaleădeăformareăaleăKastanoziomului?
2. Ceăpropriet iăareăCernoziomulă iăceăfertilitateăareăacestuia?
3. Ceăpropriet iăare faeoziomul?
4. Înăceăcondi iiăesteăr spândit ăRendzinaă iăcareăesteăfertilitateaă
acesteia?
106
 UNITATEAăDEăÎNV AREă11

CLASA CAMBISOLURI
Cuvinte cheie: orizont cambic, eutricambosol, districambosol

Rezumat
Această clasă se caracterizează prin prezenţa unui orizont B cambic
(Bv) având culori cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) începând din partea
superioară. Nu prezintă orizont Cca în primii 75 cm (exceptând cazul celor
afectate de eroziune). Cambisolurile au profilul relativ scurt şi au ca orizont
diagnostic un B cambic (Bv).
În această clasă sunt incluse următoarele tipuri de sol:
eutricambosolul şi districambosolul.

Durata medie de parcurgereăaăunit iiădeăstudiuăesteădeă4 ore

11.1. EUTRICAMBOSOLUL
Denumirea de eutricambosol s-a dat pentru a eviden iaă stareaă bun ă
deă aprovizionareă înă cationiă baziciă adsorbi i.ă Acestă tipă deă solă prezint ă ună
orizontăBvăcuăV≥ă53șăşi,ăcelăpu inăînăparteaăsuperioar ăsauăcelăpu inăăînăpeteă
(înă propor ieă deă pesteă 50ș),ă culoriă înă nuan eă maiă ro iiă iă cromeă cuă valoriă şiă
cromeă ≥3,5ă laă materialulă înă stareă umed ,ă celă pu ină înă interiorulă elementeloră
structurale,ă maiă mariă decâtă materialulă parental.ă Gradulă deă satura ieă înă bazeă
este de peste 53%.
R spândire.ă
Suntăsoluriăcaracteristiceăpentruăregiunileădeăpodiş,ăzonaăSubcarpa iloră
şiă peă suprafe eă miciă apară şiă înă regiuneaă montan .ă Seă g sescă r spânditeă înă
Podişulă Moldovei,ă Podişulă Transilvaniei,ă Podişulă Getic,ă Piemonturileă vesticeă
înăcadrulăCarpa ilorăOrientali,ăMeridionaliăşiăzonaăSubcarpa ilor.ăMaiărarăapară
înăzonaăcâmpiilorăînalte.
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Condi iileă climaticeă variaz ă foarteă multă înă func ieă deă relief.ă
Mediaă anual ă aă precipita iiloră esteă cuprins ă întreă 600-1000 mm, iar a
temperaturilorăîntreăă6-10ºC.ăIndiciiădeăariditateăsuntăcuprinşiăîntreă35-55.
Regimul hidrică esteă deă tipă percolativă iară evapotranspira iaă poten ial ă
maiămic ădecâtămediaăprecipita iilor.
Vegetaţia naturală. Formarea acestor soluri a avut loc sub o
vegeta ieăformat ădinăp duriădeăgorun,ăfag–gorunăsauăînă zonaămontan ăsubă
r şinoaseă(Abies alba, Picea excelsa).
Subă p duriă abund ă oă vegeta ieă ierboas ă reprezentat ă prin:ă Dentaria
bulbifera, Aelium ursinum, Asperula odorata, Mercurialis perenis etc.
Roca de solificare. Eutricambosolurile s-au format pe roci variate, dar
suficient de bine aprovizionate înă CaCO3 sauă al iă cationiă bazici:ă
conglomerate,ă depoziteă deă teras ,ă gresiiă calcaroase,ă depoziteă deă pant ă
rezultateă dină dezagregareaă şiă alterareaă unoră rociă eruptiveă şiă metamorficeă
bazice.
107
 Relieful. Auă evoluată deă peă versan iă bineă drena iă înă zonaă deă munte,ă
piemonturi,ădealuriăşiăpodişuri,ămaiărarăpeăsuprafe eăplaneăsauăslabăînclinateă
din zona colinar ăşiăaăcâmpiilorăînalte, forme de relief cu drenajul extern bun.
Alc tuireaăprofilului.
Eutricambosolul tipic, are profilul de tipul: Ao-Bv-C
Orizontul Ao – are grosimi de 20-35ăcmă(maiăsub ireăînăregiunileă
montaneăşiămaiăgrosălaăsolurileădinăzoneleădeădealăşiăpodiş);ăculoareăbrun ă
sau brun–închis ,ăstructur ăgr un oas ămedieărelativăstabil ,ăporos.
Orizontul Bv – are grosimi de 20-120ăcm,ăf r ăacumulareădeăargil ;ă
culoare brun–g lbuieăînchisăsauăuşorăruginie;ătexturaălutoas ,ăstructur ă
poliedric ăangular ăcuăstabilitateăhidric ămic .
Orizontul C – apare sub 60-140ăcm,ăesteăalc tuitădintr-un material
terosădeăculoareăg lbuieăcuănumeroaseăfragmenteădeăroc ădezagregat .
Propriet i.
Texturaăesteălutoas ăsauăluto–pr foas ăşiănuăseădiferen iaz ăpeăprofil,ă
darăesteămultăcondi ionat ădeănaturaămineralogic ăaărocii.ă
Structuraăesteăgr un oas ăcuăstabilitateăredus ăînăAoăşiăpoliedric ă
angular ăsauăprismatic ăînăBv.ăPropriet ileăfiziceăşiăhidrofiziceăsuntăbune.
Eutricambosolul este bine aprovizionat cu elemente nutritive, are
reac ieăslabăacid ăpân ălaăneutr ăcuăvalorileăpHăcuprinseăîntreă6,2–7.
Con inutulăînăhumusă2-4ș;ăgradulădeăsatura ieăînăbazeă(Vș)ăoscileaz ă
întreă55-85% .
Propriet ileăeutricambosoluluiăsuntăredateăînătabelul 11.1.
Tabelul 11.1.
Propriet ileăEutricambosolulăgleizatămoderatădeăla
Z gujeni,ăjude ulăCaraş-Severin
Orizontul Ap Ao AB Bv BvGo
Adâncimea (cm) 0-27 27-43 43-65 65-94 94-124
Nisip grosier (2,0-0,2 mm) % 1,2 1,5 0,2 0,5 0,2
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 35,1 33,0 40,4 35,8 29,8
Praf (I+II) (0,02-0,002 mm) % 31,5 35,1 27,8 32,0 38,°
Argil ăsubă0,002ămm(ș) 32,2 30,4 31,6 31,7 31,7
Densitateăaparent ă(DA)ă(g/cm )
3
1,17 1,30 1,36 1,37 1,44
3
Densitatea (D) (g/cm ) 2,58 2,58 2,58 2,59 2,62
Porozitateaătotal ă(PT)ă(ș) 55 50 47 47 45
Porozitateaădeăaera ieă(PA)ă(ș) 24 16 11 12 10
Capacitateaădeăcâmpă(CC)ă(ș) 26,8 26,1 26,3 25,6 24,0
pHăăînăH20 5,6 6,2 6,1 6,2 6,3
Humus (%) 2,23 2,10 1,92 1,61 1,05
C:N 13,6 13,5 13,7 13,6 -
N total % 0,111 0,105 0,095 0,080 0,050
P205 total (ppm) 4,0 3,5 3,0 - -
T m.e. /100 g sol 32,2 31,8 33,7 30,1 -
Gradulădeăsatura ieăînăbazeă(V)ăă(ș) 89,2 90,4 91,5 91,7 -
Sursa: A XII-a Conferinţă Naţională de Ştiinţa Solului 1985.

Subtipuri. Eutricambosolulă datorit ă modific riloră ceă apară înă condi iileă
deă pedogenez ,ă prezint ă maiă multeă subtipuri:ă tipic;ă molic;ă calcaric;ă
rezicalcaric; rodic; lamelar; vertic; andic; stagnic; gleic; clinogleic; salinic;
sodic; aluvic; scheletic; litic.

108
 Fertilitatea.
Eutricambosolurileădatorit ăînsuşirilorăfizice,ăhidrofiziceăşiăchimiceăbuneă
şiăaă condi iilorădeăformareă optime,ăauă oăfertilitateă natural ă suficientădeă bun .ă
Avândă îns ă oă larg ă r spândire,ă înă zoneă diferite:ă dealuri,ă podişuri,ă mun i,ă auă
folosin eăfoarteăvariate.ăAstfel,ăînăzoneleămontaneăsuntăacoperiteădeăp duriăşiă
pajiştiă naturale,ă iară înă zoneleă deă podiş,ă deal,ă etc.ă suprafe eă importanteă suntă
plantateăcuăpomiăsauăsuntăcultivateăcuădiferiteăculturiădeăcâmpă(grâu,ăporumb,ă
secar ,ăcartofi,ătrifoiăetc.).
Suprafe eămariădinăacesteăsoluriăsuntăsupuseăeroziuniiăşiăcaăurmareăseă
impunăm suriădeăprevenireăşiăcombatereăaăacestuiăfenomen.
Fertilitateaă eutricambosolurilorăpoateăfiăm rit ă prină fertiliz riă complexeă
şiăintroducereaăunorăasolamente adecvate.

11.2. DISTRICAMBOSOLUL
Districambosolurile sunt soluri cambice, oligobazice, definite printr-un
orizontă Bvă avândă Vșă subă 53șă şiă celă pu ină înă parteaă superioar ă culoriă cuă
valoriăşiăcromeă≥3,5ălaămaterialulăînăstareăumed .
Înăliteraturaădeăspecialitate au fost cunoscute sub denumirea de soluri
montane brune acide, soluri brune acide criptopodzolice, soluri brune-g lbuiă
acide etc.
R spândire.ă
Înă araă noastr ă districambosolurileă auă ceaă maiă mareă r spândireă maiă
alesăînăzonaămontan ,ăîncepândădeăla altitudinea de 700–1000ămăşiăpân ălaă
limitaăsuperioar ăaăp durii,ăadic ăaltitudiniădeă1200–1600ăm.ăPeăsuprafe eămaiă
miciăseăg sescăr spânditeăşiăînădepresiunileăsubcarpatice,ăcaracterizateăprină
climatăumedăşiăr coros,ălaăaltitudiniădeă600–700 m.
Ocup ă suprafe eă întinseă înă Carpa iiă Orientaliă (Mun iiă Gutâi,ă ibleş,ă
Rodnei,ăGiurgeu),ăsuprafe eămaiăreduseăînăCarpa iiădeăCurbur ăşiăMeridionaliă
şiă apară doară sporadică înă Mun iiă Banatuluiă (Semenic,ă Alm j)ă şiă estulă Mun iloră
BihoruluiăşiăGil ului.
Condi iiănaturale de formare.
Clima. Acesteăsoluriăseăformeaz ăîntr-unăclimatăumedăşiăr coros.ăSpreă
limitaă superioar ă deă r spândire,ă temperaturileă mediiă anualeă suntă cuprinseă
întreă 3-4ºCă şiă deă 6-8ºCă laă limitaă inferioar ă aă arealuluiă deă r spândire.ă
Precipita iileămediiă anualeă crescă cuă altitudineaăfiindă cuprinseă întreă800–1200
mmăşiăsuntăsuficientădeăuniformărepartizateăpeăanotimpuri.ă
Indicele de ariditate De Martonne este de 45–50ălaălimitaăinferioar ăşiă
de 70–75ă laă limitaă superioar .ă Precipita iileă ă predomin ă cuă multă fa ă de
cantitateaădeăap ăevaporat .ăRegimulăhidricăesteăpercolativărepetat.
Vegetaţia naturală. Formareaă şiă r spândireaă acestoră soluriă esteă
specific ă zoneiă forestiereă montane,ă undeă suntă dominanteă p durileă deă molidă
sauă amestecă deă molidă şiă fag.ă Floraă ierboas ă deă subă acesteă p duriă areă
caracteră acidofil,ă alc tuit ă dină Oxalis acetosella, Luzula luzuloides,
Homogyne alpina, Soldanella montana, Deschapsia flexuosa, etc.
Subă p durileă deă molidă suntă r spândi iă şiă muşchiiă verziă dină genurileă
Dicranum, Hyloconium şi Entodon.
Oădeosebit ăimportan ăpentruăădescompunereaăăresturilorăorganiceădeă
subăacesteăp duriăoăprezint ăciupercile,ăcareădescompunăcelulozaăşiălignina,ăă
contribuind astfel la transformarea litierei.

109
 Fauna. Resturileă organiceă suntă prelucrateă deă ună num ră important de
protozoareăşiănematozi,ăiarăsubăp durileădeăamestecăşiăceleădeăfagădinăzonaă
montan ăseăadaug ăacarieniiăşiădiferiteăinsecte.ăBacteriileăseăg sescăînănum ră
redusăşiăacestaăcreşteăuşorădeălaăp durileădeăconfiereăspreăceleădeăfoioase.
Roca de solificare. Districambosolurileă seă formeaz ,ă înă general,ă peă
rociăacideăs raceăînăcalciuăsauăalteămineraleăbazice,ăşiăfoarteăvariate;ăgranite,ă
micaşisturi,ă ă gresii,ă gnaisuri,ă luturi,ă etc.ă Deă asemenea,ă s-auă formată şiă peă
depozite de dezagregare-alterare puternic debazificate, cum sunt unele
conglomerateă silicioaseă dină Bucegiă sauă depoziteleă deă pant ă formateă dină
produsele de dezagregare-alterareăaărocilorăeruptiveăşiămetamorficeăacide.
Relieful. Acesteă soluriă auă ceaă maiă mareă r spândireă înă zoneleă
montane,ă undeă ocup ă cumpeneleă deă ap ă şiă versan iiă nordici,ă umeziă şiă
puternicăînclina i.
Alc tuireaăprofilului
Districambosolulătipicăprezint ăunăprofilădeătipul: Ao-Bv-C sau R
Orizontul Ao – are grosimi de 20-30 cm, culoare brun deschis,
gr un osăcuăstabilitateăredus .
Orizontul Bv – are grosimi de 25-50ă cm,ă culoareă brun ă sauă brună
g lbuieăcuăvaloriăşiăcromeădeăpesteă3,5ălaămaterialulăînăstareăumed ,ăcelăpu ină
înă interiorulă elementeloră structurale.ă Gradulă deă satura ieă înă bazeă (Vș)ă subă
53șăînătimpăceăînăorizontulăBvăalăeutricambosolurilor V% are valori de peste
55%. OrizontulăBvăseăcontinu ăînăadâncimeăcuărocaămam ăCăsauăfragmenteă
dinăorizontulăRă(rocaădur ).
Propriet i.
Texturaăeste,ăînăgeneralămijlocie–grosier ăspreămijlocie,ănediferen iat ă
peă profil.ă Structuraă esteă gr un oas ă cu stabilitateă redus ,ă înă orizontulă Ao şiă
poliedric ăînăBv.
Con inutulă deă humusă propriu-zis, dominat de acizii fulvici este de 3-
4%, iară con inutulă deă humusă brută (O)ă dină stratulă superioră poateă s ă ajung ă
pân ălaă25ș.ă
Reac iaă esteă sc zut ă cuă valoriă aleă pH-ului de 4,5–5. Gradul de
satura ieă înă bazeă areă valoriă deă subă 53șă şiă esteă ună solă slabă aprovizionată cuă
elemente nutritive.
Subtipuri. Au fost separate urm toareleă subtipurile: tipic; umbric;
prespodic; andic; stagnic; gleic; clinogleic; aluvic; scheletic; litic; folic.
Fertilitatea.
Fertilitateaă acestoră soluriă esteă strânsă legat ă deă volumulă edafică utilă şiă
con inutulăînăschelet.ăÎnăgeneralăfertilitateaăacestorăsoluriăesteămaiăredus ,ăînă
specială pentruă culturileă agricole.ă Suntă soluriă favorabileă vegeta ieiă forestiere
(r şinoase),ăp şunilorăşiăfâne elor.

Întreb riădeăautoevaluare
1. Undeăapareăr spândităEutricambosolulă iăceăproprietp iăare?
2. Careăsuntăcondi iileădeăformareăaleăDistricambosolului?
3. Cu meste fertilitatea Districambosolului?
4. Descrie iăprofilulălaăEutricambosol.

110
 UNITATEAăDEăÎNV AREă12

CLASA LUVISOLURI
Cuvinte cheie: orizont eluvial, preluvosol, luvosol, planosol, alosol

Rezumat
Această clasă se defineşte prin prezenţa unui orizont B argic (Bt)
având culori cu valori şi crome peste 3,5, în stare umedă începând din partea
superioară; nu sunt incluse solurile cu orizont B argic-natric (Btna), specific
sononețurilor.
În cazul majorităţii solurilor din această clasă, ansamblul condiţiilor de
pedogeneză determină, un înaintat grad de debazificare a complexului argilo-
humic şi, ca urmare, o intensificare a proceselor de eluviere, cu formarea
unui orizont E (El sau Ea) şi a unui orizont de bioacumulare Ao.
În clasa luvisolurilor sunt grupate soluri cu orizont eluvial și anume:
preluvosol, luvosol, planosol şi alosol.

Durataămedieădeăparcurgereăaăunit iiădeăstudiuăesteăde 4 ore

12.1. PRELUVOSOLUL
Începândă cuă anulă 1911,ă acesteă soluriă auă fostă separateă şiă denumiteă
preluvosoluriă deă p dure,ă deă c treă Gh.ă Munteanuă Murgoci.ă Cercet rileă
ulterioare au permisăcaracterizareaălorăşiăauăstabilităstrânsaădependen ădintreă
apari iaăacestora,ăvegeta iaădeăp dure,ăformat ădinăasocia iiădeă Quercinee şiă
climatulă temperată cuă influen eă submediteraneene.ă Deă asemenea,ă s-a putut
stabiliăc ăpreluvosolurileăauăoăr spândireălimitat ăînăparteaădeăsudăşiăsud-vest
aă rii.
Datorit ă condi iiloră specificeă deă mediuă înă careă apară şiă aă nuan eloră
intensă roşcateă peă careă leă prezint ,ă uniiă cercet toriă consider ă actualeleă
preluvosoluriăcaăunăfaciesăprovincialăşiăclimaticăalăsolurilorăbrune argiloiluviale,
careă facă trecereaă înă zoneleă deă r spândire,ă întreă acesteă soluriă bruneă şiă
cernoziomuri.
R spândire.ăă
Preluvosolurile,ă ocup ă oă suprafa ă deă cca.ă 760.000ă ha,ă reprezentândă
3,2șădinăsuprafa aăagricol ăaă riiănoastre.ă
Ocup ă suprafe eă însemnate înă câmpiileă înalte,ă podi uriă iă dealuriă
situându-seăîntreăcernoziomurileăargiceă iăluvosoluri.
Acesteăsoluriăseăprezint ăsubăformaăuneiăfâşiiăînăparteaădeănordăaăzoneiă
cernoziomului,ăavândăcaălimit ăînăOltenia,ălaănord-vest Turnu Severin, la nord
Craiova, înă sudă Pleni aă şiă Segarcea,ă iară înă sud–estă Caracalul.ă Înă Munteniaă
ocup ă celeă maiă importanteă suprafe e,ă cuprinse,ă laă nord,ă întreă G ieşti,ă
Târgovişteă şiă Câmpina,ă iară laă sudă întreă Dr g neştiă – Vlaşcaă şiă C lug reni,ă
ceaămaiămareăr spândireăavând-oăînăjurulăBucureştiului.
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Preluvosoluriloră apară înă zonaă temperat ,ă cuă influen eă
submediteraneene,ă maiă accentuateă înă Banată şiă Olteniaă şiă maiă r spânditeă înă
111
Muntenia.ă Caă urmareă aă acestoră influen e,ă climaă esteă caracterizat ă prină veriă
caldeăşiăsecetoaseăşiăierniăblândeăîns ăumede.
Temperaturileă mediiă anualeă suntă cuprinseă întreă 10-11,7°C.ă
Caracteristiceăpentruăaceast ăzon ăsuntăşiădiferen eleămariădeătemperatur ădeă
laă var ă laă iarn .ă Astfel,ă temperaturaă medieă aă celeiă maiă reciă luniă (februarie)
înregistreaz ă–3,8°CălaăBucureşti,ăiarăaăceleiămaiăcaldeăluniă(iulie)ădep şeşteă
22,3°C.
Precipita iileă mediiă anualeă suntă cuprinseă întreă 580–660 mm, iar
evapotranspira iaă poten ial ă ajungeă laă 700ă mm.ă Caă urmare,ă înă zonaă deă
formareăaăpreluvosoluluiăseăînregistreaz ăunădeficitădeăumiditateăcuprinsăîntreă
60–120 mm.
Celămaiămareădeficitădeăumiditateăapareăînălunileăiulieăşiăaugust.
Indiciiăanualiădeăariditateăauăvaloriăcuprinseăîntreă25-32.
Regimulă hidrică esteă deă tipă periodică percolativ,ă îns ă înă sezoaneleă
umedeă con inutulă deă ap ă ală soluluiă dep şeşteă capacitateaă pentruă ap ă înă
câmp,ădeterminândăpercolareaăpeătoat ăgrosimeaăprofilului.
Vegetaţia naturală. Înă România,ă formareaă acestoră soluriă esteă strânsă
legat ădeăvegeta iaălemnoas ,ăînso it ăşiădeăoăvegeta ieăierbaceeăvernal .ă
Vegeta iaă lemnoas ă esteă reprezentat ă prină p duriă deă quercinee:ă
Quercus cerris (cer), Quercus frainetto (gârni ),ăQuercus pubescens (stejar
pufos), Quercus robur (gorun),ă pureă sauă înă amestecă cuă Tilia sp, (tei),
Carpinus betulus (carpen), Acer campestre (jugastru), Fraxinus excelsior
(frasin) etc.
Deă asemenea,ă subă p dureă apareă ună bogată subarboret,ă formată dină
Cornus mas şiăăSanguinea (cornăsânger),ăLingustrum vulgare (lemnăcâinesc)
P durileă ă auă fostă şiă sunt,ă înă general,ă bineă încheiate,ă cuă creştereă
viguroas ,ă subă aceasta,ă creşteă oă vegeta ieă erbaceeă vernal ,ă alc tuit ă dină
planteăcuărizomiăşiăbulbiăşiăalteăplanteăcareăgenereaz ămull:ă Corydalis solida
(brebenei), Viola sp.ă(viorele,ătoporaşi),ăAsperula odorata (vinari a),ăAnemona
nemorosa (Floarea paştilor)ăetc.
Fauna. Unărolăimportantăînăformareaăacestorăsoluriăîlăareăfauna.ăAstfel,ă
m run ireaă litiereă deăfoioaseă esteă realizat ă deă c treă insecte.ă Dintreă acestea,ă
rolulă principală îlă auă coleopterele,ă colombeleleă şiă acarienii.ă Materialulă rezultată
este descompusăînăcontinuareădeămicroorganisme,ăremarcându-se activitatea
multămaiăintens ăaăbacteriilorăfa ădeăceaăaăciupercilor.
Roca de solificare. Rocile pe care s-au format aceste soluri sunt
variate,ăfiindăformateăpeăăloessăşiădepoziteăloessdoie,ăluturi,ăluturiăroşiiăşiăchiară
pe depozite nisipoase, bine aprovizionate cu carbonat de calciu.
Relieful. Acesteă soluri,ă seă g sescă r spânditeă peă câmpiiă înalteă sauă
colineăjoase,ăbineădrenate,ăîmp duriteăsauăcareăauăfostăîmp durite,ăcuăreliefulă
ondulatăşiăbr zdatădeăv iăadânci.ă
Peăsuprafe eămaiămiciăaparăşiăînăzonaăpiemonturilorăjoaseădinăBanatăşiă
Oltenia,ăprecumăşiăînăzonaădeluroas ,ălaăestădeăPrahova,ălaăaltitudiniăcuprinseă
întreă90ă iă250ăm.
Apa freatică. Procesulă deă pedogenez ă ală acestoră soluri,ă înă modă
obişnuit,ănuăesteăinfluen at ădeăapeleăfreatice,ăadâncimeaăacestoraăfiindăsubă
nivelul de 5-10ăm.ăÎnăuneleăcazuriăîns ,ăpeăvechileăcâmpiiădeădivagareăsauăpeă
terase,ăapeleăfreaticeăseăg sescăşiălaăadâncimiămaiămiciădeă5ăm,ăinfluen ândă
procesulădeăsolificareăşiădetermin ăformareaăpreluvosolurilorăgleizate.

112
 Alc tuireaăprofilului.
Profilul preluvosolului tipic este de tipul:
Ao - A/B – Bt - C sau Cca
Orizontul Ao – are o grosime de 25-40ăcm;ăculoareăbrun ăsauăbrun -
cenuşieă înă primiiă 15-20ă cmă şiă brun ă slabă roşcat ă peă tot restul orizontului;
texturaă lutoas ă spreă luto-argiloas ;ă structuraă gr un oas ,ă careă spreă bazaă
orizontuluiădevineăpoliedric ăangular ămedie.ă
Acestă orizont,ă reprezint ă orizontulă deă acumulareă aă humusuluiă deă tipă
mull forestier
Orizontul A/B – are o grosime de 10-15ă cm;ă structur ă poliedric ă
angular ă sauă chiară mică prismatic .ă Trecereaă spreă orizontulă Btă seă faceă prină
intermediulăacestuiăorizont,ămultămaiăs racăînăhumusădarăîmbog ităcuăargil .
Orizontul Bt – esteăorizontă diagnosticăpentruă acestă sol,ă remarcându-
se prinăculoarea,ăgrosimea,ăstructuraăşiăcon inutulăînăargil .ă
Areă grosimiă cuprinseă întreă 80-140 cm; culoare intens brun–roşcat ,ă
avândăpeăfe eleăşiăînăinteriorulăelementelorăstructuraleădinăparteaădeămijlocăşiă
inferioar ă aă orizontuluiă şiă celă pu ină înă pete, înă propor ieă deă pesteă 50șă înă
parteaăsuperioar ,ăculoriădiferite,ăcuăcromeă≥3,5ălaămaterialulăînăstareăumed ;ă
textura este luto–argiloas ă sauă chiară argiloas ;ă structura,ă înă general,ă
prismatic ă mareă şiă prezint ă depuneriă deă coloiziă (deă argil ă şiă sescvioxiziă de
fier),ăsubăformaăunorăpeliculeăpeăfe eleădeăseparareăaăelementelorăstructurale,ă
prină uscareă formeaz ă cr p turiă verticaleă lungi,ă întret iateă deă cr p turiă
orizontaleăceăsepar ăagregateleăstructurale.ă
Esteă ună orizontă compact,ă datorit ă unuiă plusă deă argil ă levigat ă dină
orizontulă superioră şiă depus ă prină coagulareă subă ac iuneaă ionuluiă deă Ca ++,
ridicată capilară dină orizontulă C.ă Înă acestă orizontă seă creeaz ,ă înă anumiteă
perioadeă dină cursulă anului,ă condi iiă anaerobeă ceă favorizeaz ă formareaă
bobovinelor.
Înăuneleăcazuri,ăorizontulăBtăseăpoateăsubdivideăînăBt1, Bt2 etc.
Orizontul Cca – apare sub nivelul de 1,40–1,60 m, este un orizont
tipic carbonatoiluvial net separat de Bt; de culoare brun-g lbuieă sauă roşcat-
g lbuie;ătexturaălutoas ăsauăluto-argiloas .
Prezint ănumeroaseăsepara iiădeăCaCO3 subăform ădeăpete,ămiceliiăşiă
concre iuniădeădiferiteăformeă iăm rimi.
Orizontul C – esteă reprezentată deă rocaă mam ,ă con ineă carbonată deă
calciu,ă esteă friabil ,ă lutoas ă sauă luto–argiloas ,ă maiă rară argiloas ă sauă
nisipoas .
Propriet i.
Texturaă înă general,ă maiă uşoar ă înă orizontulă Aoă fa ă deă orizontulă Bt.ă
Depindeă ă îns ă deă rocaă peă careă s-auă formată şiă deă intensitateaă proceselorădeă
migrare.
Preluvosolurileă formateă peă loessuriă şiă depoziteă loessoideă auă înă
orizontulăAoătexturaălutoas ,ăiarăcele formate pe luturi, luto–argiloas .ă
Înă orizontulă Btă datorit ă proceseloră deă iluviere,ă texturaă esteă argilo-
lutoas ăcuăindiceleădeădiferen iereătextural ădeă1,3–1,5.
Compozi iaă chimic ă aă argilei,ă peă toat ă lungimeaă profilului,ă r mâneă
neschimbat (tabelul 12.1.).

113
 Structura,ă înă parteaă superioar ă aă orizontuluiă Ao,ă esteă gr un oas ,ă iară
spreă baz ă poliedric ă angular ă medie,ă înă orizontulă Bt,ă aceasta devine
prismatic ,ăfoarteăbineăconturat .
Prezint ă compactitateă mareă şiă permeabilitateă maiă redus ă fa ă deă
orizontul de bioacumulare.
Densitateaăaparent ăprezint ăvaloriămiciăînăorizontulăAo,ădeă1,30–1,35
g/cm şiăvaloriămari,ădeă1,52–1,56 g/cm3,ăînăorizontulăBt.
3

Tabelul 12.1.
Propriet ileăPreluvosolătipicădeălaăPişchia,ăjude ulăTimiş
Orizontul Aop Ao A/B Bt1 Bt2 Cca
Adâncimea (cm) 0-20 20-36 38-54 60-85 90-135 148-190
Nisip grosier (2,0-0,2 mm) % 0,2 0,3 0,6 0,4 0,9 1,9
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 33,9 33,7 31,8 31,3 30,3 30,9
Praf (I+II) (0,02-0,002 mm) % 31,6 29,3 28,8 27,5 26,9 24,9
Argil ăsubă0,002ămm(ș) 34,3 36,7 38,8 40,8 41,9 42,3
Densitateaăaparent ăDA(g/cm )
3
1,37 1,42 1,56 1,58 1,61 -
Coeficientul de higroscopicitatea(%) 7,9 8,4 10,6 11,2 10,7 -
pHăăînăextractăapos 6,3 6,1 6,2 6,5 6,8 8,1
CaCO3 (%) - - - - - 11,8
Humus (%) 3,2 2,8 1,04 0,81 - -
N total % 0,141 0,122 - - - -
P2O5 total (%) 0,121 0,100 0,06 - - -
SB m.e./100 g sol 28,8 27,1 31,2 32,4 33,0 35,6
SH m.e./100 g sol 4,1 3,2 2,1 1,2 0,8 -
T m.e./100 g sol 32,9 30,3 33,3 33,6 33,8 35,6
Gradulădeăsatura ieă(Vș) 87,5 89,4 93,6 96,4 97,6 100
Sursa: Date analitice ale disciplinei de Pedologie, Facultatea de Agricultură Timişoara 1992.

Capacitateaădeăcâmpăpentruăap ăînăorizontulăAoăesteămijlocie,ăoscilândă
întreă 20,7–26,1șă şiă cuă oă evident ă tendin ă deă sc dereă înă orizontulă Bt.ă
Capacitateaă deă ap util ă prezint ă valoriă deă7,0-11,5șă înă orizontulăAoă şiămaiă
sc zuteăînăBt.
Con inutulă deă humusă ală preluvosoluriloră cultivateă esteă mijlociu,ă cuă
valoriă cuprinseă întreă 2,8–3,5%, rezerva de humus fiind de 135–160 t/ha pe
adâncimeă0-40ăcm.ăSubăp duri,ărezervaăde humus este mai mare.
Humusul este dominat de acizii huminici, raportul dintreă acesteaă şiă
aciziiăfulviciăavândăvaloriădeă1,2–1,3.ăAciziiăhuminici,ăsuntăcaracteriza iăprintr-
unăcon inutăsuficientădeăridicatădeăaciziăhuminiciăcenuşiiăfa ădeăaciziiăhumiciă
bruni.
RaportulăC/Năvariaz ăîntreă12,0–14,0.
Reac iaăsoluluiăînăorizontulăAoăesteăslabăacid ,ăcuăvaloriăpHădeă6,2–6,7.
Capacitateaă total ă deă schimbă cationică (T),ă dep şeşteă 30ă m.e/100ă găă
sol.
Gradulădeăsatura ieăcuăbazeă(Vș)ăvariaz ăîntreă80-90%.
Sunt soluriă moderată aprovizionateă cuă substan eă nutritive,ă avândă ună
con inutădeăazotătotalădeă0,11–0,18%; 0,09 – 0,14% P2O5 totalăşiă1,56șăK2O
total.

114
 Subtipuri.
Preluvosolurileăformateăînăalteăcondi iiădeăroc ,ăhidrologie,ămicroclimat,ă
vegeta ieă etc.,ă prezint ăfa ă deăpreluvosolulătipicăuneleă însuşiriădiferiteă şi,ă caă
urmare,ă seă separaă înă maiă multeă subtipuri:ă tipic; calcaric; rezicalcaric; molic;
roșcat; rodic; lamelar; vertic; stagnic; gleic; sodic; scheletic; litic.
Fertilitatea.
Suntăsoluriăformateăînămajoritateaălorăpeăloessuriăşiăluturiăcarbonaticeăşiă
înăcondi iiăbioclimaticeăfavorabile.ăCaăurmare,ăsolurileăauăoătextur ămijlocieăînă
orizontulă deă bioacumulare,ă oă capacitateă deă ap ă util ă planteloră bun ,ă auă
complexulă adsorbtivă bineă saturată înă baze,ă suntă moderată aprovizionate cu
substan eă fertilizanteă şiă auă ună circuită activă ală substan eloră nutritive.ă Cuă toateă
acesteaăfertilitateaănatural ăaăsolurilorăesteămijlocie.
Uneleă dintreă cauzeleă careă estompeaz ă fertilitateaă natural ,ă esteă
permeabilitateaă redus ă aă orizontuluiă Bt,ă con inutulă şiă calitateaă maiă redus ă aă
humusului,ăreliefulăcuănumeroaseleădenivel riăetc.ăDinăaceast ăcauz ăînăaniiă
ploioşiăumiditateaăapareăînăexces,ăiarăînăaniiăsecetoşiăesteădeficitar .
Aceste soluri sunt potrivite pentru un larg sortiment de plante agricole
precum:ăcerealeăp ioase,ăporumb,ăplanteăfurajere,ăplanteăindustriale.ă
Deă asemenea,ă suntă folositeă cuă buneă rezultateă înă pomicultur ă şiă
viticultur .
Pentruăsporireaăproduc iilorăsuntănecesareălucr riădeăpermeabilizareăaă
orizontului Bt; fertilizarea moderat ăcuăazotăşiăfosforăşiăcelăpu inăodat ălaătreiă
ani cu gunoi de grajd.
Cuă toateă c ă precipita iileă dină zonaă deă formareă aă acestoră soluriă suntă
suficienteăpentruădezvoltareaănormal ăaăplantelorăagricole,ăprinăiriga iiăseăpotă
ob ineăsporuriăimportanteădeărecolt ,ămaiăalesălaăculturaădeăporumbăşiăplanteă
furajere.

12.2. LUVOSOLUL
Înăliteraturaădeăspecialitateăauăfostăcunoscuteăsubădenumireaădeăsoluriă
bruneădeăp dureăpodzolite,ăsoluriăsilvestreăpodzoliteăetc.
Înă,,Sistemul român de clasificare a solurilor”ăauăfostăîncadrateălaăclasaă
Luvisoluriăcuăunăorizontă(El)ădeăeluviereăşiăunulă(Bt)ădeăiluviere.
R spândire.
Luvosolurileă ocup ă suprafe eă importanteă înă regiuneaă Dealuriloră
subcarpatice,ă înă Podişulă Transilvaniei,ă Podişulă Moldovei,ă Podişulă Getic,ă
Piemonturile Vestice,ăCâmpiaăînalt ădinăvestulăşiănord-vestulă rii,ăetc.
Condi iiănaturaleădeăformare.
Deşiă suntă soluriă formateă înă acelaşiă areală cuă preluvosolurile,ă prezint ă
uneleă particularit i:ă climată maiă umedă şiă maiă r coros,ă ocup ă formeă deă reliefă
mai netede, drenajulăexternădeficitar,ărocileămameăs raceăînăelementeăbazice,ă
etc.
Clima. Condi iileă climaticeă deă formareă aă acestoră soluriă variaz ă întreă
limite mari.
Mediaă anual ă aă precipita iiloră oscileaz ă întreă 650–1000 mm,
temperaturileămediiăanualeăîntreă6-7°Căşiă9-10°C,ăiarăindiceleădeăariditateăîntreă
34–50.ă Evapotranspira iaă poten ial ă esteă maiă mic ă decâtă precipita iile,ă iară
regimul hidric este percolativ.

115
 Vegetaţia naturală. Formareaăşiăevolu iaăacestorăsoluriăaăavutălocăsubă
p duriădeăQuercus petraea sauăînăamestecăcu Fagus silvatica,ăbineăîncheiateă
şiă p strate.ă Al turiă deă vegeta iaă lemnoas ă seă g seşteă şiă oă bogat ă vegeta ieă
ierboas ăăacidofil .
Roca de solificare. Rocileă suntă înă general,ă sedimentareă acide,ă
reprezentate prin luturi, gresii, conglomerate, materiale argilo-lutoase, diferite
materialeă rezultateă dină dezagregareaă şiă alterareaă unoră şisturiă cristallineă
precumăşiăuneleărociăeruptive.ă
Toateă rocileă parentaleă careă stauă laă bazaă form riiă acestuiă solă suntă
s raceă înă calciu,ă înăă elementeă nutritiveă şiăchiarăînă minerale fero–manganice,
comparativ cu preluvosolurile.
Relieful. Ocup ă formeă deă reliefă diferite,ă reprezentateă prin:ă dealuri,ă
podişuri,ăculmiănetede,ăcâmpiiăînalteăetc.ăpeăterenuăslabădrenateăşiădeciăcuăună
plus de umiditateăcareăpercoleaz ăsolul,ăprovocândădebazificareaăşiălevigareaă
activ ăaăuneiăînsemnateăp r iădinăcomplexulăcoloidal.ă
Apaăfreatic ăesteăsituat ălaăadâncimiămariăşiănuăinfluen eaz ăformareaă
profilului de sol.
Alc tuireaăprofilului
Luvosolul tipic are profilul de tipul:
Ao – El - E/Bt – Bt - C
Orizontul Ao – are o grosime de 15-20 cm, culoare brun-cenuşieă
deschis ;ă structur ă gr un oas ă sauă poliedric ă angular ămedie,ă pu ină stabil ;ăă
prezint ăpeteăruginii.
Orizontul El – are grosimi de 15-30 cm, culoare brun-deschis ă
cenuşieă sauă brun-deschis ă g lbuie.ă Esteă par ială levigată deă argil ă şiă dină
aceast ă cauz ă structuraă devineă pr fuit ă sauă mică lamelar .ă Siliceaă coloidal ă
pudreaz ăelementeleăstructurale.ăPrezint ămiciădepuneriăferimanganice.
Orizontul Bt – are grosimi de 60-150 cm, culoare brun-g lbui;ă
structur ă prismatic .ă Prezint ă peliculeă coloidaleă peă fe eleă elementeloră
structurale.ăCuloareaăacestuiăorizontătrebuieăs ăprezinteăpesteă50șănuan eădeă
10ă YRă şiă maiă galbeneă cuă valoriă şiă cromeă deă pesteă 3,5ă laă materialulă înă stareă
umed ,ăcelăpu inăînăinteriorulăelementelorăstructurale.ăEsteăargilosăşiăcompact.ă
Con ineăbobovineăconsistenteăşiăpeteădeăoxiziădeăfierăhidrata i.
Orizontul C – poateăs ălipseasc ăsauăs ăapar ălaămareăadâncimeăslabă
conturat.
Propriet i.
Texturaă esteă lutoas ă sauă luto–pr foas ă înă Aoă şiă argiloas ă înă Bt,ă cuă
indiceleădeădiferen iereătextural ădeă1,5–1,7 (tabelul 12.2.).
Structuraă înă orizontulă Aoă esteă gr un oas ă cuă slab ă stabilitate,ă înă
orizontulăElăesteăpr fuit ăsauălamelar ,ăiarăînăBtăesteăprismatic ămare,ăfoarteă
compact .ă
Regimul aero–hidric defectuos.
Orizonturileă superioareă suntă relativă uşoră str b tuteă deă apaă provenit ă
dinăprecipita ii,ădarăseăopreşteălaăparteaăsuperioar ăaăorizontuluiăBt.ă
Acesteăsoluri,ăînăsezoaneleăumede,ăprezint ăexcesădeăumiditate,ăiarăînă
celeă secetoase,ă datorit ă evapor riloră intense,ă voră înregistraă deficită deă
umiditate.ă Argilaă iluvionat ă înă Btă esteă depus ă subă form ă deă peliculeă laă
suprafa aăelementelor structurale

116
 Con inutulă deă humusă esteă deă 2-2,5%, fiind dominat de acizii fulvici,
acestaăvaăfiădeăslab ăcalitateăşiăuşorăsolubil.
Tabelul 12.2.
Propriet ileăluvosoluluiăalbicădeălaăF get,ăjude ulăTimi
Orizontul Ao Eaw Btw C
Adâncimi (cm) 0-19 19-48 48,110 110-140
Nisip grosier (2,0-0,2 mm)% 3,8 4,1 11,3 14,6
Nisip fin (0,02-0,02 mm)% 48,0 44,5 24,7 27,4
Praf (0,02-0,002 mm)% 21,6 22,3 22,8 21,7
Argil ă2ă(subă0,002ămm)ș 26,6 29,1 41,2 36,3
TEXTURA LL LL TT TT
pHă(înăH2 O) 5,65 5,45 5,15 6,05
Humus (%) 2,88 1,42 0,83 0,83
P mobil (ppm) 11,8 0,9 0,9 0,9
K mobil (ppm) 36 24 50 44
Hidrogen schimbabil (SH me/100g sol) 2,04 2,67 4,17 4,19
Baze de schimb (SB me la 100 g sol) 14,96 10,15 9,77 20,01
Na schimbabil (T me/1oo g sol) 17,0 12,82 13,94 24,02
Gradădeăsatura ieăînăbazeă(Văș) 88,0 79,17 70,08 83,60
Sursa: Date analitice ale disciplinei de Pedologie, Facultatea de Agricultură Timişoara 1992.

Reac iaăsoluluiăesteăacid ăcuăpH-ul de 5-5,4,ăiarăgradulădeăsatura ieăînă

baze (V%) de 50–70% .
Esteă ună solă slabă aprovizionată cuă substan eă nutritve:ă 0,09–0,12 % N
totalăşiă0,07–0,10% P2 O5.
Prezint ăoăslab ăactivitateămicrobiologic .
Subtipuri
Luvosolulăareăurm toareleăsubtipuri: tipic; calcaric; rezicalcaric; roșcat;
rodic; alic; albic; albeglosic; planic; lamelar; vertic; stagnic; gleic; sodic;
scheletic; litic.
Fertilitatea.
Luvosolurile, comparativ cu preluvosolurile,ăauăfertilitateaănatural ămaiă
sc zut .ă
Dintreăcauzeleăcareăstauălaăbazaăniveluluiăredusăalăfertilit iiăşiăasupraă
c roraăvaătrebuiăs ăac ion m,ămen ion m:
- indiciiăfiziciăşiăăhidrofiziciănefavorabili;
- regimul aerohidric deficitar;
- capacitatea şiăpermeabilitateaăredus ăînăorizontulăBt;
- reac iaăacid ăşiăprezen aăAlămobil;
- slab ăaprovizionareăcuăelementeăfertilizanteăetc.
Pentruă ridicareaă fertilit iiă acestoră soluriă suntă necesareă lucr riă
agrotehniceăadecvate,ăcareăs ăfavorizezeăp trundereaăapeiăînăsolăşiăînăuneleă
cazuriăchiarălucr riăhidroameliorativeă(drenaj).
Luvosolurile,ăfiindăsoluriăacideăşiăs raceăînăelementeăfertilizante,ăimpună
m suriădeăaplicareădeăamenamenteăcalcaroaseăşiădeăfertilizareăcomplex ăcuă
azot,ăfosforăşiăpotasiu.
Periodic,ă odat ă laă 3-4ă aniă apareă necesar ă fertilizareaă organic ă sauă
introducereaăînăasolamentăaătrifoiului.ă

117
Întreb riădeăautoevaluare
1. Care sunt solurile care fac parte din clasa Luvisoluri?
2. undeăesteăr spândităPreluvosolul?
3. Careăsuntăcondi iileănaturaleădeăformare ale Luvosolului?
4. Ceăpropriet iăareăLuvosolul?
5. Cum este fertilitatea Preluvosolului?

118
 UNITATEAăDEăÎNV AREă13

CLASA HIDRISOLURI
Cuvinte cheie: orizont gleic, orizont stagnic, stagnosol, gleiosol

Rezumat
Denumirea de soluri hidromorfe derivă de la cuvintele greceşti hidros
= apă şi morphos = formă, adică soluri formate în exces de umiditate.
Hidrisolurile prezintă următoarele caractere diagnostice: proprietăţi
gleice (Gr) sau stagnice intense (W) care încep în primii 50 cm, sau orizont A
limnic (Alm) și/sau orizont histic (T) submers. Nu pot avea orizont Btna sau
orizont salic (sa) și/sau natric (na) în primii 50 cm și nici proprietăți
contractilo-gonflante de la suprafață (specific vertisolurilor).
Clasa hidrisoluri (după SRTS – 2012) cuprinde următoarele tipuri de
sol: Stagnosol, Gleiosol şi Limnosol.

Durata medie de parcurgereăaăunit iiădeăstudiuăesteădeă4 ore

13.1 STAGNOSOLUL
Cunoscuteă şiă subă denumireaă deă soluriă pseudogleice, stagnosolurile
sunt soluri hidromorfe, care s-auăformatăsubăinfluen aăexcesuluiădeăumiditateă
stagnant ă înc ă dină primiiă 50ă cm,ă orizonturiă cuă permeabilitateă sc zut ă şi/sauă
deasupra orizonturilor slab permeabile sau impermeabile.
Stagnosolurileă prezint ă orizontă diagnostică stagnogleic cu limita
superioar ă pân ă laă50ă cmăadâncime,ăorizontă careăesteă grefatăpeăorizontulăAă
şi/sauă„EăşiăB”.
R spândire.
Stagnosolurile,ă ocup ă suprafe eă restrânseă (cca.ă 100.000ă ă ha)ă peă
platourileă şiă teraseleă dealuriloră şiă podişurilor:ă Piemontulă Getic,ă Piemonturile
Vestice,ă Podişulă Someşan,ă Podişulă Sucevei,ă peă terenurileă planeă sauă uşoră
înclinateă aleă depresiuniloră intracarpatice,ă pericarpaticeă şiă subcarpatice:ă
depresiunileăBraşov,ăF g raş,ăHa eg,ăZarand,ăBaiaăMare,ăR d u iăetc.
Condi iiănaturaleădeăformare
Clima. Stagnosolurileă prefer ă climateă moderată c lduroaseă sauă
r coroase,ăcuătemperaturiămediiăanualeădeă6-9ºC,ăprecipita iiămediiăanualeădeă
peste 600 mm.
Indicelui de ariditate este mai mare de 28.
Vegetaţia naturală. Suntă soluriă formateă subă oă vegeta ieă alc tuit din
specii lemnoase reprezentate prin: Quercus petraea, Quercus fraineto şiădină
specii ierboase: Juncus sp. (pipirigul), Carex sp. (rogozul), Agrostis sp. (iarba
câmpului).
Materialul parental. Sunt soluri formate pe materiale parentale cu
texturaăfin ăsauămijlocie,ăbogateăînăargileăcareănuăcon inăcarbonatădeăcalciuăşiă
din depozite loessoide fine.
Alc tuireaăprofilului.
Stagnosolurileăprezint ăurm torulăprofil: Aow – ABW – BtW – C

119
 Orizontul Aow – are grosimi de 20-30 cm, culoare brun-cenuşieăsauă
cenuşieă închis ,ă cuă peteă bruneă şi/sauă peteă difuzeă cenuşiiă verzui;ă structur ă
poliedric ă angular ă mic ă sauă medie,ă slabă dezvoltat ;ă fermă sauă dură înă stareă
uscat ;ănumeroaseăneoforma iuniăferimanganiceăfine.
Orizontul ABW – are grosimi de 10-20ăcm,ăculoareăcenuşie-oliv, cu
peteă cenuşiu-verzuiă şi/sauă brune-g lbuiă sauă brune;ă structur ă poliedric ă
subangular ;ădurăînăstareăuscat ;ănumeroaseăsepara iiăferimanganiceămici.
Orizontul BtW – are grosimi de 50-90ăcm,ăculoareăcenuşie-verzuie, cu pete
frecventeă deă culoareă brun ă sauă brun-roşcat ;ă structur ă poliedric ă angular ă
mareă şiă foarteă mare;ă foarteă plastică şiă adezivă înă stareă umed ,ă dură înă stareă
uscat ;ăsepara iiămangano-ferice.
Orizontul C – apareă laă adâncimiă deă pesteă 120ă cm,ă areă culoareă
cenuşieăcuăpeteăbrun-g lbui;ănestructurat,ăcuăsepara iiăferimanganice.
Propriet i.
Stagnosolurileă suntă soluriă reci,ă cuă textur ă fin ,ă cuă aera iaă deficitar ă iă
permeabilitateăredus ăpentruăap ăşiăaer.
Capacitateaă deă re inereă aă apeiă esteă maiă mareă laă stagnosolurileă
diferen iateă texturală şiă cuă adâncimeaă maiă mareă aă orizontuluiă Btă întrucâtă apaă
provenit ădinăprecipita iiăînăprimeleăfazeăsatureaz ăorizonturileăsuperioareăcuă
textur ămaiăgrosier ăpân ălaănivelulăcapacit iiădeăap ăînăcâmpădup ăcareăseă
realizeaz ăsatura iaătotal ădeăjosăînăsus.ă
Con inutulă de humus este redus de 2-4ș.ă Reac iaă esteă slabă şiă
moderatăacid ,ăvalorileăpH-uluiăfiindăcuprinseăîntreă5,2ăşiă6,4.
Gradulă deă satura ieă înă bazeă ă areă valoriă deă 50-80%, cele mai mici
valorileăăseăînregistreaz ăînăparteaăsuperioar ăaăprofiluluiădeăsol.ă
La nivelulăorizontuluiăBWăgradulădeăsatura ieăînămagneziuăcreşteăpân ă
laă circaă 30ș.ă Con inutulă mareă deă magneziuă înă complexulă adsorbtivă seă
coreleaz ă pozitivă cuă impermeabilitateaă orizontuluiă BWă careă nuă permiteă
levigarea elementelor translocate din orizonturi supraiacente sau a celor
rezultateădinăalterareă(MerlescuăE.,ă1982,ăcitatădeăBlagaăGhe.ă iăcolab.,ă2005).
Subtipuri.
Stagnosolulă cuprindeă urm toareleă subtipuri:ă tipic; preluvic; albic;
planic; vertic; gleic; clinogleic; histic.
Fertilitatea.
Stagnosolurile au oă pretabilitateă slab ă pentruă fâne e,ă produc iileă
ob inuteă fiindă inferioareă dină punctă deă vedereă cantitativă şiă calitativ.ă Potă fiă
folositeăpentruăp şuni,ăcuăuneleărestric iiăînăceăprive teăevitareaăp şunatuluiăînă
perioadele cu exces de umiditate pentru a preveni degradarea solului prin
compactareă (compactareaă determin ă amplificareaă intensit iiădeămanifestareă
a excesului de umiditate).
Pentruăarabilăstagnosolurile,ăpotăfiăfolositeănumaiădup ăaplicareaăunoră
lucr riă ameliorative:ă executareaă canaleloră deă desecare şiă aă drenuriloră
absorbanteă cuă grosimeaă mareă aă stratuluiă filtrant;ă modelareaă înă benziă cuă
coame;ă lucr riă deă afânareă adânc ă sauă drenajulă „cârtiţă”ă dară numaiă
perpendicular pe liniile drenurilor subterane.
Pentruă pomiă şiă vi ă deă vieă stagnosolurileă nuă suntă favorabile,
majoritatea speciilor pomicole fiind sensibile la stagnogleizare.

120
 13.2. GLEIOSOLUL
Gleiosolurileăsuntăsoluriăcuăpropriet iăgleice,ătemporarăsauăpermanentă
umedeă şiă cuă reducereă laă mic ă adâncime.ă Deă aceeaă parteaă superioar ă aă
profilului este marmorat ,ă înă cazulă aera ieiă temporareă sauă areă culoriă careă
reflect ă reducerea.ăPropriet ileă gleiceă seăformeaz ă cândă solulăesteă completă
saturată cuă ap ă freatic ă (exceptândă situa iileă cuă drenajă artificial)ă pentruă oă
perioad ă suficientă deă lung ă careă s ă permit ă apari iaă condi iiloră deă reducere.ă
Aceast ăperioad ăvariaz ădeălaăcâtevaăzileălaăcâtevaăs pt mâniăînăfunc ieădeă
zon .ă Practic,ă gleiosolurileă suntă saturateă cuă ap ă perioadeă lungiă deă timpă înă
cursulă unuiă an.ă Umezireaă şiă uscareaă repetat ă poateă cauzaă oă creştereă aă
densit iiă soluluiă prină sl bireaă leg turiloră întreă particuleă înă timpulă satura ieiăşiă
contrac ieiăparticulelorăsoluluiăprinăuscare.ăAceastaădetermin ăaera ieăslab ăaă
zoneiăradiculareăşiăcondi iiănefavorabileăpentruăceaămaiămareăparteăaăfaunei,ă
cuăexcep iaăspeciilor adaptate.
Gleiosolurileă prezint ă urm toareleă elementeă diagnostice: propriet iă
gleiceă dină primiiă 50ă cmă deă laă suprafa ; nuă prezint ă schimbareă textural ă
brusc ăînăprimiiă100ăcmădeălaăsuprafa .
R spândire.
Gleiosolurile,ă suntă deă obiceiă r spânditeă în luncileă şiă teraseleă
neinundabile,ăînăcâmpiileăjoase,ădinăzonaăforestier .ă
Suprafe eleă celeă maiă reprezentativeă ocupateă deă acesteă soluriă seă
g sescăînădepresiunile:ăBaiaăMare,ăHa eg,ăF g raş,ă araăBârsei,ăprecumăşiăînă
Câmpiaăjoas ăaăSomeşului,ăînăCâmpiaăCrişurilor,ăînăluncileăneinundabileădină
zonaăforestier ăaăTimişului,ăPrahovei,ăBarc uluiăetc.
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Formareaă gleiosoluriloră areă locă într-un climat mai umed, de
p dure,ă cuă precipita iiă mediiă anualeă deă pesteă 650ă mmă şiă temperaturi medii
anuale de 6-7ºC.ăIndiciiădeăariditateăauăvaloriăîntreă35-45.
Vegetaţia naturală. Înăcondi iileădeărelief,ăclim ăşiăumiditateăspecificeă
form riiă acestoră soluri,ă s-aă dezvoltată oă vegeta ieă natural ă lemnoas ă şiă
ierboas ă adaptat ă condi iiloră deă excesă deă umiditate.ă Astfel,ă vegeta iaă
lemnoas ăesteăalc tuit ădinăFraxinus excelsior, Alnus incana, Betula pendula,
Populus nigra, Quercus robur, Ulmus foliacea,ăiarăceaăierboas ăhigrofil ăesteă
alc tuit ădinăasocia iiădeăPoa pratensis, Alopecurus pratensis, Agrostis alba,
Anemone nemorosa, Typha latifolia, Carex vulpina, Juncus effusus etc.
Materialul parental. Gleiosolurile au evoluat pe materiale parentale
diferiteă caă textur ,ă înă general,ă s raceă sauă lipsiteă deă calciu.ă Rocileă celeă maiă
r spânditeă suntă constituiteă din sedimente lutoase, luto-argiloaseă şiă chiară
uneleă depoziteă fluviatile.ă Înă general,ă rocileă parentaleă prezint ă intercala iiă
sub iri,ănecalcaroase,ădeănisipăsauăchiarăpietriş.
Relieful. Gleiosolurileăocup ăformeăjoaseădeărelief.ăSuntăr spânditeăînă
luncile neinundabile, terasele inferioare, câmpiileă joase,ă depresiunileă
submontaneăşiăuneleădepresiuniăintramontane.
Evolu iaă loră esteă strânsă legat ă deă formeleă joaseă aleă unuiă reliefă slabă
drenat,ăcuăoscila iileămaximeăaleădrenajuluiăcapilarăîntreălimiteleădeă0,2-0,4 m
şiă cuă nivelulă mediuă ală oglinziiă apeiă freaticeă deă 1,0-1,5ă m,ă apeleă freaticeă înă
acestăcaz,ăăsuntălipsiteădeăs ruriăşiăchiarădeăbicarbonatădeăcalciu.
Alc tuireaăprofilului. Ao - A/Gox - Gr

121
 Orizontul Ao – are grosimi de 15-30ă cm,ă culoareă cenuşieă sauă brun-
cenuşieăcuăcromeădeăpesteă2ălaămaterialulăînăstareăumed .ăÎnăuneleăcazuri,ăălaă
suprafa ă areă caracteră uşoră turbos;ă Structur ă gr un oas ă sauă poliedric ă
angular ,ătexturaăluto- argiloas ;ăprezint ăsepara iiăferi-manganiceăşiăoăslab ă
gleizare.
Orizontul A/Gox – are grosimi de 40-60ă cm,ă culoareă m slinieă sauă
verzui-vine ieă cuă peteă ruginiiă sauă ruginii-g lbuiă (cuă evidenteă caractereă deă
oxidare),ădarăavândăcoloritulămaiădeschis,ăcuăvaloriăşiăcromeădeăpesteă3,5ăînă
stareă umed ;ă structur ă columnoid-prismatic ;ă compact. Con ineă numeroaseă
bobovineăşiăpeteăruginii-g lbui.
Orizontul Gr – are grosimi de peste 50 cm, culoare verzui-vine ieăsauă
cenuşie-alb struiă cuă pesteă 50șă culoriă deă reducere;ă con ineă bobovine;ă
prezint ăaspecteădeăreducere.
Propriet i.
Textura gleiosoluriloră variaz ă întreă limiteă destulă deă largi,ă fiindă
influen at ădeăalc tuireaămineralogic ăaămaterialelorăparentale,ăaceastaăesteă
lutoas ăsauăluto-argiloas .
StructuraăînăorizontulăAoăesteăgr un oas ăsauăpoliedric ăangular ăîns ă
cuă oă stabilitateă maiă redus .ă Sunt soluri compacte, excesiv de umede, cu
regimul aerohidric deficitar.
Con inutulă deă humusă esteă redusă deă 2-3șă şiă calitativă inferior,ă fiindă
dominat de acizii fulvici. Reac iaă esteă slabă acid ă cuă valorileă pH-uluiă întreă 5-
6,5.ăGradulădeăsatura ieăînăbazeăesteăde 70-55%, iar capacitatea de schimb
cationicăvariaz ăîntreă20-50 m.e./100 g sol.
Gleiosolurileă suntă soluriă slabă aprovizionareă înă elementeă nutritive,ă iară
rezerveleă existenteă seă mobilizeaz ă greu,ă dină cauzaă regimuluiă aero-hidric
nefavorabilăşiăaăactivit iiămicrobiologice slabe.
Subtipuri: tipic; calcaric; cambic; molic; cernic; umbric; aluvic; salinic;
sodic; tionic; histic.
Fertilitatea.
Laă gleiosoluri,ă oscila iileă periodiceă aleă apeiă freaticeă influen eaz ă
negativ indicii fizico-chimiciă şiă fertilitateaă acestora,ă întrucâtă planteleă cultivateă
suport ăgreuăalternan aăexcesuluiăşiăaălipseiădeăumiditate.
Gleiosolurileăevoluateăpeărociămaiăpermeabileăşiăcuăunădrenajăbun,ăsuntă
maiăproductive,ăfiindăacoperiteăcuăpajiştiăsauăcuăp duriădeăcalitateămijlocie.
Pentruă cre tereaă poten ialuluiă productivă ală acestoră soluri,ă seă impună
m suriă deă ameliorare.ă Metodaă principal ă deă ameliorareă esteă aceeaă deă
desecare-drenaj,ă cuă men inereaă niveluluiă apeiă freaticeă laă 2,0-2,5 m,
asigurându-se astfel un regim aero-hidric favorabil.
Înăurmaăacestorăm suriădeăameliorare,ăacesteăsoluriăpotăfiăcultivateăcu:ă
cartof,ăgrâu,ăsecar ăşiăchiarăsfecl ădeăzah r.

Întreb riădeăautoevaluare
1. Careăsuntăcondi iileădeăformareăaleăStagnolosolui?
2. Ceăpropriet iăareăStagnosolul?
3. Undeăesteăr spândităGleiosolul?
4. Careăsuntăpropriet ileăGleiosolului?
5. Ce fertilitate are Gleiosolul?

122
 UNITATEAăDEăÎNV AREă14

CLASA SALSODISOLURI
Cuvinte cheie: orizontăsalic,ăorizontănatric,ăSolonceac,ăSolone

Rezumat
Salsodisolurile sunt soluri cu orizont diagnostic salic (sa) sau natric
(na) în partea superioară, în primii 50 cm, asociate orizonturilor principale A
ocric, A molic, sau orizonturilor A şi B cambic sau B argic natric.
Clasa salsodisolurilor a fost cunoscută în ,,Sistemul Român de
Clasificare a solurilor” (SRCS – 1980), sub denumirea de „Clasa solurilor
halomorfe” și cuprinde două tipuri de sol: solonceacul şi soloneţul.
Limita superioară a orizonturilor diagnostice (salic la solonceac şi
natric la soloneţ) a fost extinsă de la adâncimea de 20 cm (în SRCS–1980),
la adâncimea de 50 cm în Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor
(SRTS–2003), respectiv SRTS – 2012.

Durata medie de parcurgereăaăunit iiădeăstudiuăesteădeă4 ore

14.1. SOLONCEACUL
Esteă caracterizată prină prezen aă unuiă orizontă Aă ocrică sauă Aă molică (Ao,ă
Am)ă iăorizontăintermediară(AC;ăAG;ăBG)ălaăcareăseăasociaz ăunăorizontăsalică
(sa),ăsituatăînăprimiiă50ăcm.
Potăaveaăorizontăcalcic,ăcambic,ănatric,ăhiponatrică iăpropriet iăgleiceă
înăprimiiă100ăcmăsauăorizontăcuăpropriet iăcontractilo-gonflante sub orizontul
A.
Laă acesteă soluri,ă orizontulă superioră esteă îmbog ită secundară cuă pesteă
1șă s ruriă solubileă deă tipulă cloruriloră sauă celăpu ină 1,5șă sulfa i,ă motivă pentruă
careăsolonceacurileăseămaiănumescăă iăsoluriăsaline,ăiarăpopularăs r turiăsauă
,,chelituri”.
R spândire.
Ceaă maiă mareă r spândireă aă solonceacuriloră dină araă noastr ă esteă înă
zonele mai secetoase.
Suntăîntâlniteăde-aălungulălitoraluluiăşiăîndeosebiăpeăv ileădeădeschidereă
spreă mareă şiă înă preajmaă laguneloră lacurilor:ă Razelm,ă Babadag,ă Golovi a,ă
Sinoe, Techirghiol;ă înă luncaă şiă Deltaă Dun rii;ă înă jurulă lacuriloră s rate:ă Movilaă
Miresei,ă Ianca,ă Fundata,ă Amara,ă Baltaă Alb ;ă înă luncileă râurilor:ă Ialomi a,ă
C lm ui,ă Buz u,ă Siretulă Inferior;ă înă Câmpiaă subcarpatic ă Mizilă – Stâlpul;ă
Câmpiaă deă Vest,ă peă interfluviileă râurilor:ă Mureşă – Crişulă Alb;ă peă v ileă unoră
râuriădinăCâmpiaăTransilvanieiă(Turda).
Deăasemenea,ăseăg sescăr spânditeăînăPodişulăMoldovei,ăpeăcursurileă
inferioareăaleărâurilor:ăPrut,ăJijia,ăBahlui,ăBârladăetc.ăÎnăzoneleămen ionateăsuntă
r spânditeăînăgeneral,ăpeăsuprafe eărelativăreduse.
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Înă ceeaă ceă prive teă solonceacurile,ă exist ă oă strâns ă leg tur ă
întreă r spândireaă acestoraă şiă condi iileă climatice.ă Celeă maiă întinseă suprafe eă
123
seă g sescă înă zoneleă cuă ceaă maiă activ ă evapotranspira ie. Astfelă deă situa iiă
apară înă zoneleă deă step ă şiă silvostep ,ă undeă suntă condi iiă pentruă oă intens ă
evapotranspira ieă aă apeloră freaticeă apropiateă deă suprafa ă şiă înc rcateă cuă
s ruriăsolubile.
Înă araă noastr ,ă solonceacurileă seă formeaz ă înă condi iiă climaticeă
caracterizateă prină precipita iiă mediiă anualeă cuprinseă întreă 350-560ă mmă şiă
temperaturi medii anuale de 10,2-11,5ºC.ă Evapotranspira iaă poten ial ă areă
valoriăcuprinseăîntreă670ăşiă730ămmăiarăindiciiădeăariditateăsuntăcuprinşiăîntreă
17ă iă28.
Peă suprafe eă reduse seă g sescă r spânditeă şiă înă zonaă deă p dureă cuă
precipita iiăridicateăşiătemperaturiămaiăsc zute,ădarăînăacestăcazăformareaăloră
esteălegat ădeărocileăparentaleăsalifereălaăzi.
Vegetaţia naturală. Vegeta iaă caracteristic ă pentruă formareaă acestoră
soluri este alc tuit ă dină speciiă adaptateă laă condi iileă deă salinitate:ă Salicornia
herbacea, Salsola soda, Suaeda maritima, Artemisia salina, Camphorosma
ovata, Obione varrucifera etc.,ăaceastaăesteărar ,ăcuămulteăgoluri,ăfaptăpentruă
care aceste soluri sunt denumite popular ,,chelituri”.
Roca de solificare.ăSuntăsoluriăcareăseăcaracterizeaz ăprinăacumul riă
deă s ruriă solubileă înă orizonturileă superioare.ă Prezen aă s ruriloră solubileă înă
cantitateămareăesteădeterminat ădeăceleămaiămulteăoriăşiădeărocileăăparentaleă
reprezentateăprinămarneăsalifere,ăargile,ăluturiăşiăchiarănisipuriăsalifere.ăAstfel,ă
solonceacurileăăr spânditeăînăjurulălacurilorăs rateăs-au format pe sedimente,
celeădinăluncaăDun riiăşiăCâmpiaădeăVest,ăpeădepoziteăaluvialeălutoaseăşiăluto-
argiloaseă bogateă înă s ruri,ă iară celeă dină Câmpiaă Transilvanieiă şiă Podişulă
Moldoveiă auă evoluată peă marneă şiă argileă sarma iene,ă cuă con inută ridicată înă
s ruriăsolubile.
Înă zoneleă înalteă şiă umedeă (deă p dure)ăacesteă soluriă auă evoluată directă
pe depozite salifere.
Relieful. Cele mai mari suprafe eleă ocupateă cuă solonceacuriă seă
întâlnescăpeăcâmpiileăjoaseăcuăsoluriăfoarteăslabădrenate,ărespectiv,ăînăluncileă
şiăpeăteraseleăunorărâuri,ăînăDeltaăDun riiăşiăînăjurulălacurilor.ăDeăasemenea,ă
peăsuprafe eămaiămiciăseăpotăformaăşiăpeăreliefădeădeal, podişăşiăchiarăversan iă
dinăzonaămontan ,ăacoloăundeăaparărociăsalifere.
Apa freatică. Cea mai mare parte a solonceacurilor s-au format sub
influen aăapelorăfreaticeămineralizate,ăaflateălaăadâncimeămic ăşiăînăzoneăcuăoă
intens ă evapotranspira ie.ă Înă acesteă condi iiă apeleă freaticeă mineralizateă seă
ridic ăprinăcapilaritateăpân ălaăsuprafa aăsolului,ăapaăseăevapor ,ăiarăs rurileă
seădepunăsubăform ădeăcruste,ăpeteăetc.ăAdâncimeaămaxim ădeălaăcareăapeleă
freaticeăpotăduceălaăăformareaăacestorăsoluriăpoart ădenumireaădeăadâncimeă
critic ,ăiarămineralizareaăcorespunz toareăaăapelorăseănumeşteămineralizareaă
critic .
Salinizareaă maiă poateă fiă determinat ă deă apeleă m rii,ă laguneloră şiă
lacurilorăs rate,ăprinăapeleădeăinfiltra ie,ăapeleădeărev rsareăsauădepunereaălaă
suprafa aă soluluiă aă s ruriloră aflateă înă stropiiă deă ap ,ă antrena iă deă vântă dină
valurileălacurilorăsauăaăăm rilor.
Formareaăunorăsolonceacuriăsauăsoluriăsalinizate,ăpoateăs ăaib ălocăşiă
dină cauzaă exploat riiă nera ionaleă aă unoră soluriă (înă specială irigate).ă Fenomenă
cunoscutăsubădenumireaădeăsalinizareăsecundar .

124
 Înăgeneral,ăprocesulădeăsalinizareăaăsoluluiăevolueaz ăconcomitentăcuă
procesul de mineralizare a apei. Astfel, s-aă constatată c ă înă cazulă uneiă
mineraliz riămaiăreduse,ăcompozi iaăchimic ăaăapeiăesteădeătipăbicarbonatic, la
mineraliz riă maiă ridicateă devineă sulfuric ,ă iară laă mineraliz riă mariă esteă
cloruric .
Alc tuireaăprofilului.
Solonceaculăprezint ,ăînăgeneralăunăprofilădeătipul:
Aosa – Acsc – Csc;
Aosa – AGoxsc;
Aosc – Aosa – AGoxsc;
Ao – Aosc – Aosa – Agosc.
Orizontul Aosa – are grosimi de 15-20ăcm,ăculoareăcenuşiu-deschis ;ă
con ineăs ruriă(sa)ăpesteă1șăcloruriăsauăpesteă1,5șăsulfa iăînăprimiiă20ăcmăşiă
pu ină ă humus;ă textur ă grosier ă (laă solonceacurileă dină zoneleă litoraleă şiă dină
Deltaă Dun rii),ă mijlocieă sauă fin ,ă laă celelalte;ă structuraă granular ă slabă
dezvoltat ,ăcuănumeroaseăeflorescen eădeăs ruriăuşorăsolubile.
Orizontul AGoxsc – are grosimi de 10-15ă cm,ă culoareă cenuşieă
închis ă înă stareă umed ă şiă cuă peteă brune roşieticeă asociateă cuă peteă cenuşiiă
deschise;ăslabăstructurat;ănumeroaseăacumul riădeăs ruriăsolubileăşiăcarbonată
de calciu.
Orizontul Goxsc – are grosimi variabile, culoare brun-cenuşieăînchis ă
şiă brun-cenuşieă foarteă închis ă alternândă cuă peteă g lbuiă roşcateă şiă peteă
cenuşii;ă structur ă masiv ;ă numeroaseă acumul riă deă s ruriă uşoră solubileă subă
form ădeăeflorescen e,ăvinişoare,ăcristaleăetc.
Orizonturileădeătranzi ie,ăACăsauăAGoxăsuntăînăfunc ieădeăcumăsolulăseă
afl ăsauănuăsubăinfluen aăapelorăfreatice.ă
Înăadâncimeăseăcontinu ăcuăorizontulăC.
Propriet i.
Texturaăesteădiferit ,ăînăfunc ieădeănaturaămaterialuluiăparental.ăAstfel,ă
solonceacurileăformateăînăzonaălacurilorăs rate,ăaăM riiăNegreăprecumăşiăceleă
dinăDeltaăDun rii,ăauătexturaănisipoas ăsauănisipo-lutoas ,ăînătimpăceăceleăînă
celelalteăzoneăaleă rii,ăauătexturaălutoas ăsauăchiarăargiloas .
Uneleă dintreă acesteă soluriă auă textur ă contrastant ,ă mijlocieă peă
grosier ,ămijlocieăpeăfin ăetc.ă
Structuraăesteăgr un oas ,ănestabil ăşiăslabădezvoltat .ă
Înă majoritatea lor solonceacurile sunt relativ tasate, cu porozitatea
total ăsc zut ăşiăpermeabilitateaăpentruăap ăredus .
Con inutulă ridicată deă s ruriă libere,ă faceă caă solonceacurileă s ă aib ă
gradulădeăsatura ieăînăbazeădeă100ș.ă
Reac iaăesteăalcalin ,ăcuăvaloriăaleăpH-ului de 8,0-8,5.
Con inutulăînăhumusăesteăsc zut,ădeă1-2%.
Suntăsoluriăs raceăîn substan eănutritiveă(tabelulă14.1.).
Subtipuri.
Solonceaculă prezint ă urm toareleă subtipuri: tipic; calcaric; molic;
vertic; sodic; carbonatosodic; gleic; clinogleic; aluvic.

125
 Tabelul 14.1.
Propriet ileăsolonceaculuiătipicădeălaăValeaăIanca,ădinăCâmpiaăRomân

Orizontul Aosa Aosa ACsa Csa

Adâncimea (cm) 0-3 3-15 17-27 40-50
Nisip grosier (2,0-0,2 mm)% 0,1 0,1 0,1 0,1
Nisip fin (0,02-0,02 mm)% 48,5 44,8 43,2 39,2
Praf (0,02-0,002 mm)% 27,2 28,9 30,1 27,8
Argil ă2ă(subă0,002ămm)ș 24,2 26,2 26,6 32,9
Humus (%) - 2,3 1,1 1,0
C:N 13,6 12,4 12,9 11,9
N total % - 0,13 0,06 0,05
P2O5 total (ppm) - 0,16 0,13 -
T (m.e. /100 g sol ) 18,8 13,4 10,6 9,7
++ ++
Ca + Mg 77,5 73,9 70,5 80,1
+
K 2,7 1,7 2,2 1,7
++
Na 19,8 24,4 27,3 18,2
S ruriăsolubileă(ș) 2,57 2,35 1,30 1,92
+ ++ ++
Raport Na /Ca + Mg 1,0 0,7 1,7 0,9
V (%) 100 100 100 100
Sursa: Al VIII-lea Congres Internaţional de Ştiinţa Solului 1964.

Fertilitatea.
Datorit ăcon inutuluiăridicatăînăs ruriăuşorăsolubile,ălaăsuprafa ,ăal turiă
deă ună regimă aerohidrică nefavorabilă şiă deă ună con inută sc zută înă elementeă
fertilizante,ă solonceaculă areă oă fertilitateă natural ă sc zut .ă Înă general,ă acesteă
soluri sunt folosite ca p şuniăşiăfâne e.
Pentruăintroducereaăacestorăsoluriăînăcircuitulăagricolăseăimpuneăm suriă
deăameliorareăaălorăprinădrenaj,ăpentruăcoborâreaăniveluluiăapelorăfreaticeăsubă
adâncimeaăcritic .ăPrinăaceast ăm sur ăseăopreşteăridicareaăs rurilorăsolubileă
spre suprafa aăprofiluluiădeăsol.ăAcesteăm suri,ătrebuieăs ăfieăînso iteădeăirig riă
şiăoăafânareăaăsolului,ăpentruăaăfavorizaăsp lareaăs rurilorăcuăajutorulăapeloră
deăiriga iiăşiăevacuareaălorăprinăre eauaădeădrenaj.ă
Oă alt ă m sur ă careă trebuieă aplicat ă acestoră soluri, este aceea de
tratareă cuă fosfogipsă înso it ă deă oă fertilizareă cuă azotă şiă fosfor.ă Solulă astfelă
preg tităseăpoateăcultivaăcuăplanteămaiăărezistenteălaăsalinitate.

14.2.ăSOLONE UL
Suntăăsoluriăcunoscuteăşiăsubădenumireaădeă,,soluri alcalice”.ă
Solone urile,ăseădefinescăprinăprezen aăunuiăorizontăAăocricăsauămolică
(Ao,ă Am)ă urmată directă sauă dup ă ună orizontă eluvială Eă (El,ă Ea)ă deă ună orizontă
argic-natrică (Btna)ă indiferentă deă adâncimeă sauă auă orizontă Aă ocrică sauă molică
(Ao, Am) urmat de orizont intermediar natrică(Bvna,ăBtna)ăînăprimiiă50ăcmăăaiă
solului.
Potă aveaă orizontă calcică subă 50ă cmă adâncimeă iă propriet iă gleiceă dină
primiiă100ăcmăsauăorizontăcuăpropriet iăcontractilo-gonflanteăcareăîncepeăsubă
orizontul A + E.
Pentru formarea acestor soluri sunt necesare dou ă condi ii:ă clim ă
uscat ăşiăprezen aăuneiăsurseădeăs ruriăcuăsodiu.
126
 R spândire.
Înă compara ieă cuă solonceacurile,ă înă araă noastr ă solone urileă auă oă
r spândireămaiămare.ăAstfel,ăseăg sescăr spânditeăînăparteaădeăvestăaă riiăpeă
suprafe eămari,ădeăcca.ă180ă000ăha,ăînăsectoareleăslabădrenateădinăinterfluviileă
Timişă – Bega,ă Mureşă – Bega,ă Mureşă – Crişulă Alb,ă Crişulă Negruă – Crişulă
Repede.
ÎnăCâmpiaăRomân ăsuntăr spânditeăînăluncileărâurilor:ăCricov,ăIalomi a,ă
C lm ui,ă Buz uă şiă Siretulă inferior.ă Seă întâlnescă deă asemenea,ă înă Câmpiaă
Br ilei,ăînăCâmpiaăsubcolinar ăMizilă– Stâlpu,ăînăLuncaăşiăDeltaăDun rii.ă
ÎnăPodişulăMoldoveiăsuntăr spânditeăpeăcursurileăinferioareăaleărâuriloră
Jijia, Bahlui, Prut etc.
Condi iiănaturaleădeăformare.
Clima. Solone urileăseăformeaz ăînăcondi iileăunuiăclimatădeăstep ăsauă
silvostep ,ă caracterizat ă prină temperaturiă mediiă anualeă deă 9ºC,ă iară
precipita iileă mediiă anualeă auă valoriă deă 350-580ă mm.ă Evapotranspira iaă
poten ial ăesteăfoarteăridicat .ăIndiciiădeăariditateăsuntăcuprinşiăîntreă17-28.
Vegetaţia naturală. Solone urileă s-auă formată subă oă vegeta ieă slabă
dezvoltat ăşiădominat ădeăplanteăhalofile:ăStatice gmelini, Artemisia maritima,
Puccinellia distans, Aster tripolium, Matricaria chamomilla, Camphorosma
annua, etc.
Materialele parentale. Aceste soluri s-au format pe materiale aluviale
cuătextur ămijlocieăsauăfin ă(luto-argiloas ăsauăargiloas ).ăUneleăsolone uriăauă
evoluatăşiăpeămarneăsauăargileăsalifere.
Relieful. Solone urileă seă g sescă r spânditeă peă formeleă deă reliefă slabă
drenate din câmpiileă joase,ă lunci,ă v iă joase,ă depresiuni.ă Deă obicei,ă apară
r spânditeă înă asocia ieă cuă alteă soluriă (gleiosoluriă cernice,ă cernoziomuri,ă
solonceacuri etc.).
Apa freatică. Solone urileă dină araă noastr ă s-auă formată înă ceaă maiă
mareă parteă subă ac iuneaă apeloră ă freaticeă situateă laă adâncimiă deă undeă
influen eaz ă genezaă şiă evolu iaă acestoră soluriă 1,5-2 m sau chiar 3 m. Apele
freaticeăprezint ăunăgradăvariatădeămineralizare.
Proceseădeăpedogenez .
Formarea componentei organice.
Condi iileă naturaleă deă formareă nefavorabileă al turiă deă alcalinitate,ă
frâneaz ăbunaădezvoltareăaăvegeta ieiăspontane.ăAceasta,ăfiindăreprezentat ă
prinăspeciiăadaptateăcondi iilorădeăalcalinitate,ăauăoăînr d cinareăsuperficial ,ă
ună gradă sc zută deă acoperireă şiă caă urmareă las ă anuală cantit iă reduse de
resturiă organice.ă Humificareaă materieiă organiceă moarteă esteă multă stânjenit ă
deă mediulă alcalin,ă iară humusulă rezultată seă acumuleaz ă într-un orizont Ao
scurt,ăînăcareăpredomin ăhumatulădeăsodiu.
Procesul de alcalizare.
Înă cazulă form riiă solone uriloră procesele dominante sunt cele care
determin ăîmbog ireaăcomplexuluiăcoloidalăcuăioniădeăNa+ (alcalizare).
Laăformareăsolone urilorăseădeosebescătreiăprocese:
- desalinizarea solonceacurilor sau salinizarea şi desalinizarea altor
soluri;
- îmbogăţirea complexului coloidal cu ioni Na+;
- formarea şi depunerea carbonatului de sodiu;

127
 Solone urileă potă rezultaă (dup ă teoriaă luiă Ghedroit)ă dină desalinizareaă
solonceacurilor.ă Acestă procesă areă locă atunciă cândă dintr-oă cauz ă oarecareă
(adâncireaăv ilor)ăpânzeleădeăap ăfreatic ămineralizateăcoboar ăşiădinăregimă
hidrică exudativă (pân ă laă suprafa )ă seă ajungeă laă regimă hidrică exudativă înă
profunzime.ăÎnăacestăcazăareălocăsp lareaăs rurilorăsolubileădinăsolonceacuriă
şiă transformareaă loră înă solone uri,ă datorit ă p trunderiiă ionilor de Na+ înă
complexulă coloidală ală solului.ă Solone urileă potă rezultaă şiă dină alteă soluri,ă careă
suntă supuseă alternativă proceseloră deă salinizareă şiă desalinizare.ă Asemeneaă
proceseă auă locă atunciă când,ă pânzeleă freaticeă mineralizateă prezint ă nivelă
oscilant. Proceseleă alternativeă deă salinizareă şiă desalinizareă ă suntă înso iteă deă
alcalizare,ărespectivădeăînlocuireăaăMgăşiăCaădinăcomplexulăadsorbtivăcuăNa +.
Înlocuireaă Mg++ şiă Ca++ dină complexulă coloidală esteă determinat ă deă
con inutulă ridicată deă ioniă deă Na+ ală solu ieiă solului.ă Acestă procesă esteă u urată
de ionii de Ca++ şiăMg++ elibera i,ăcareănuăr mânăînăsolu ieăciătrecăsubăform ă
deăcarbona iăgreuăsolubili.
Alc tuireaăprofilului.
Profilulăsolone uluiăesteăalc tuitădinăurm toareleăorizonturi:ă
Ao – El – Btna – CGox;
Ao – Ea – Btna – CGox;
Ao – Btna – CGox;
Ao – Bvna – CGox.
Orizontul Ao – are grosimi de 3-20ăcm,ăculoareăbrunăînchis ăînăstareă
umed ăşiăbun ăînăstareăuscat ;ăstructur ăgranular ăsauăpoliedric ă
subangular ;ărelativăafânat.
Orizontul El – are grosimi de 2-25 cm, culoareăbrun -cenuşie;ă
structur ălamelar ;ărelativăafânat.
Orizontul Btna – are grosimi de 20-60ăcm,ăculoareăbrun ;ătextur ăfin ;ă
structur ăcolumnar ăsauăprismatic ;ăesteăplasticăşiăfoarteăadezivăînăstareă
umed ăşiăextremădeăcompactăînăstareăuscat .
Orizontul C – apareălaăadâncimiădeă40-80ăcm;ăprezint ăacumul riădeă
carbonatădeăcalciuăşiăs ruriăsolubile;ăînăacestăorizontăseăintensific ătreptată
procesele de gleizare.
Propriet i.
Datorit ăsp l riiăuneiăp r iădinăargilaădinăorizontulăAo,ătexturaăacestuiaă
este luto-nisipoas ăsauălutoas .ăStructuraăesteăgr un oas ,ăfriabil ăsauă
pr fuit ,ăspreădeosebireădeăAo,ăorizontulăBtnaăesteămultămaiăbogatăînăargil ,ă
saturat cu ioni de Na+,ăavândătexturaăargilo-lutoas ăsauăargiloas .
Celeămaiăimportanteăpropriet iăaleăacestui sol sunt determinate de
orizontulăBtna,ăsituatăaproapeădeăsuprafa ,ăînăprimiiă20ăcmă(tabelulă22.2.).
Structura orizontului Btna este columnar-prismatic .ăSolone urileăsuntă
înăgeneralăsoluriătasate,ădensitateaăaparent ăînăBtnaăcuprins ăîntreă1,6-1,9
g/cm3, iar porozitatea sub 40%. Orizontul Btna este foarte greu permeabil, pe
timpădeăumezeal ăseătransform ăîntr-oăpast ăvâscoas ,ăiarăprinăuscareădevineă
foarte compact.
Con inutulăînăhumusăesteăsc zutădeă1-2ș,ăpredominândăhumatulădeă
natriu. Sunt soluri slab aprovizionateăînăelementeănutritive.
Capacitateaătotal ădeăschimbăcationicăvariaz ăîntreă20-35 m.e./100g
sol,ăiarăgradulădeăsatura ieăînăbazeăesteăădeă90-100%.

128
 Înăsolone uriăprocentulădeăsodiuăadsorbităoscileaz ăîntreă15șăşiăpân ă
la 70-80% din T.
Reac iaăesteăneutr ăspreăslabăalcalin ăînăorizontulăAoăşiăfoarteăputernică
alcalin ăînăorizontul Btna, cu pH-ul de 9-10
Subtipuri.
Solone ulăprezint ăurm toareleăsubtipuri:ătipic;ăcalcaric;ăentic;ămolic;ă
luvic; albic; vertic; stagnic; gleic; clinogleic; salinic; salic; solodic; aluvic
Tabelul 14.2.
Propriet ileăsolone uluiăsalinizatădeălaăDiniaş,ăjude ulăTimiş
CGoxs CGoxs
Orizontul Aosc Aosc Btnasc
a a
Adâncimea (cm) 0-12 20-31 32-65 72-85 90-120
Nisip grosier (2,0-0,2 mm)% 6,4 4,0 1,5 5,7 0,9
Nisip fin (0,02-0,02 mm)% 31,5 29,7 24,9 30,1 21,5
Praf (0,02-0,002 mm)% 32,6 28,8 26,1 30,0 34,0
Argil ă2ă(subă0,002ămm)ș 29,5 37,6 47,5 34,2 43,5
Densitateaăaparent ă(DA)ă(g/cm) 1,40 1,53 1,58 1,56 1,52
Coeficientul de higroscopicitate (%) 6,24 7,82 8,20 7,90 7,10
pHăînăH20 9,75 10,31 10,34 9,65 9,50
CaCO3 (%) 2,70 3,17 2,87 8,15 12,20
Humus (%) 1,95 1,36 0,65 0,32 -
N total (%) 0,13 0,12 0,09 0,06 -
Capacitateaădeăcâmpă(CC)ăă 14,8 16,2 18,4 12,9 15,2
Na schimbabil din T (%) 42,5 54,6 58,2 45,3 36,7
HCO3 3,54 3,60 3,20 2,10 1,50
CO3 0,36 2,10 1,45 1,08 0,64
SO4 0,63 0,64 0,82 0,84 0,80
Cl 0,98 1,34 1,39 1,20 0,60
Gradădeăsatura ieăînăbazeă(V)ă(ș) 100 100 100 100 100
Sursa: Date analitice după lucrările celei de a XII-a Conferinţe Naţionale pentru Ştiinţa
Solului 1985

Fertilitatea.
Solone ul,ădatorit ăpropriet ilorăfiziceăşiăchimiceădeficitareă(gradăridicată
deă compactare,ă porozitateă deă aera ieă sc zut ,ă permeabilitateă extremă deă
redus ,ă reac ieă puternică alcalin )ă areă oă fertilitateă natural ă foarteă sc zut ă şiă
implicit,ăoăpretabilitateărestrâns .ăAstfel,ăsolone urileăcuăorizontăBtnaăînăprimiiă
25-30ăcmăpotăfiăutilizateănumaiăpentruăpajiştiădeăcalitateăfoarteăslab ăşiănuăsuntă
recomandateăpentruăarabilăîntrucâtăprinăar tur ăoăparteădinăorizontulăBtnaăvaăfiă
adus laăsuprafa ăşiăvaădeterminaădegradareaăînsuşirilorăfiziceăşiăchimiceăaleă
întreguluiăstratăarat.ă
Solone urileă cuă orizontă Btnaă laă adâncimiă maiă mariă deă 30ă cmă potă fiă
folositeă caă arabilă maiă alesă dac ă seă aplic ă m suriă ameliorativeă prină
administrarea fosfogipsului.
Datorit ăcon inutuluiăridicatăînăNa+ absorbităşiăaăprezen eiăcarbonatuluiă
deăsodiuăaproapeădeăsuprafa ,ătoateăînsuşirileăacestorăsoluriăsuntăfoarteăreleă
(peă timpă deă umiditateă seă îmbib ă puternică cuă ap ,ă iară peă timpă uscată
înregistreaz ă ună deficită pronun ată deă ap ,ă şiă suntă s raceă înă elementeă
fertilizante).
Pentruăaăputeaăfiăcultivate,ăseăimpunăm suriădeăameliorare.ă

129
 Ameliorareaă acestoră soluriă seă faceă cuă fosfogips,ă gips,ă sulf,ă etc.ă înă
cantit iăechivalenteăpentruăaăînlocuiăNa+ absorbit.
De asemenea, pe acesteă soluriă suntă necesareă şiă m suriă deă drenare,ă
afânareă adânc ă şiă fertilizareă complex .ă Înă primiiă aniă deă laă ameliorareă seă
recomand ăaăseăcultivaăcuăplanteăcareăauătoleran ălaăalcalizare.

Întreb riădeăautoevaluare.
1. Careăsuntăcondi iileănaturaleădeăformare ale Solonceacului?
2. Careăsuntăpropriet ileăSolonceacului?
3. careăsuntăcondi iileădeăformareăaleăSolone ului?
4. Care sunt proceseleădeăpedogenez ăaleăSolone ului?
5. CumăesteăfertilitateaăSolone ului?

130
 Bibliografie

1. ANASTASIU N., JIPA D., 1983 - Texturiă şiă structuriă sedimentare,ă

Ed.ăTehnic ,ăBucureşti;
2. ANASTASIU N., 1988 - Rocileăsedimentare,ăTipogr.ăUniv.ăBucureşti;
3.ă ANASTASESCUă IULIA,ă Dr gană I.,ă 1980ă - Lucr riă practiceă deă
Pedologie.ăInstit.ăAgron.ăTimişoara;
4. ARGHIR G., GHERGARI L., 1983 - Cristalografie-Mineralogie,
Îndrum tor.ăInst.ăPolitehnic,ăCluj-Napoca;
5. BLAGA GH., RUSU I., UDRESCU S., VASILE D., 1996 - Pedologie,
Ed.ăDidactic ăşiăPedagogic ăR.A.,ăBucureşti;
6. BLAGA GH., FILIPOV F., RUSU I., UDRESCU S., VASILE D.,
2005 - Pedologie, Ed. Academicpres, Cluj-Napoca;
7. BUCUR N., LIXANDRU GH., 1997 - Principii fundamentale de
ştiin aăsolului.ăI.ăFormarea,ăevolu ia,ăfizicaăşiăchimiaăsolului,ăEd.ăDosoftei,ăIaşi;
8. CANARACHE A., 1990 - Fizica solurilor agricole, Editura Ceres,
Bucureşti;
9.ă CHIRI ă C.D.,ă 1955ă - Pedologieă general ,ă Ed.ă Agrosilvic ,ă
Bucureşti;
10. CODARCEA AL., 1965 - Mineralogie, vol. I. Cristalografie, Ed.
Didactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti;
11.ă CONEAă A.,ă VINTIL ă I.,ă CANARACHEă A.,ă 1977ă - Dic ionar de
ştiin aăsolului,ăEd.ăştiin ific ăşiăenciclopedic ,ăBucureşti;
12.ă DR GANă I.,ă 1966ă - Lucr riă practiceă deă pedologie.ă Institutulă
AgronomicăăTimişoara;
13.ă DR GANă I.,ă OPRIS L., 1974 - Lucr riă practiceă deă Pedologie.ă
InstitutulăăAgronomicăTimişoara;
14.ăDR GAN I., ANASTASESCU IULIA, BIREESCU L., 1980 - Lucr riă
practiceă deă pedologie,ă Institutulă Agronomică Timişoara,ă Facultateaă deă
Agronomie,ăTimişoara;
15.ă DR GANă I.,ă RUSUă I.,ă 1990ă - Curs de pedologie, Institutul
AgronomicăTimişoara,ăFacultateaădeăAgricultur ;
16. FLOREA N., 1964 - Cercetareaăsoluluiăpeăteren,ăEd.ăŞt.,ăBucureşti;
17. FLOREA N., 1982 - Apari iaă şiă dezvoltareaă soluriloră şiă învelişuluiă
deăsol,ăŞt.ăsolului,ănr.ă1,ăBucureşti;
18. FLOREA N., 1985 - Conceptulădeăevolu ieăaăsoluluiăşiăaăînvelişuluiă
de sol,ăŞt.ăsolului,ănr.ă1,ăBucureşti;
19.ăFLOREAăN.,ăB L CEANUăV.,ăR U ăC.,ăCANARACHEăA.,ă1987ă
- Metodologiaă elabor riiă studiiloră pedologice,ă Parteaă I,ă II,ă III,ă Centrulă deă
MaterialăDidacticăşiăPropagand ăAgricol ,ăBucureşti;
20. FLOREA N., MUNTEANU I., 2000 - Sistemulăromânădeătaxonomieă
a solurilor - SRTS, Ed. Universit iiă“Ală.ăI.ăCuza”,ăIaşi;
21. FLOREA N., RIZEREA Nineta – Însu irileă chimiceă aleă solului.ă
Bucure ti,ă2008;
22.ă IANOŞă GH.,ă GOIANă M.,ă 1995ă - Solurileă Banatului.ă Evolu iiă şiă
caracteristici agrochimice,ăEd.ăMirton,ăTimişoara;
23.ăIANOŞ,ăGH.,ă1997ă- Solurileălumii.ăGenez ,ăclasificare,ăr spândire,ă
corela iăcuăS.R.S.C.,ăEd.ăMirton,ăTimişoara;

131
 24.ă IANOŞă GH.,ă PUŞC ă I.,ă GOIANă M.,ă 1997ă - Solurile Banatului.
Condi iiănaturaleăşiăfertilitate,ăEd.ăMirton,Timişoara;
25. LIXANDRU B., 2003 – Ecologieăgeneral .ăEd.ăEurobit,ăTimişoara;
26. LIXANDRU B., 2006 – Metodologieă ecologic .ă Ed.ă Eurobit,ă
Timişoara;
27. Mihut Casiana-Doina, Lato Karel-Iaroslav – Pedologie. Lucrari
practice. Editura Agroprint Timisoara 2006;
28. Mihut Casiana, Lato Iaroslav – Pedologie. Metode de analiza..
Editura Gutenberg Univers, Arad 2007;
29. Mihu ă Casiana,ă Radulovă Isidoraă - tiin eleă solului.ă Ed.ă Eurobit,ă
Timi oara,ă2012;
30. MUNTEANU I., FLOREA N. – Ghidă pentruă descriereaă înă terenă aă
profiluluiădeăsolă iăaăcondi iilorăde mediu specifice. Ed. Sitech, Craiova, 2009;
31. Ni ăL.ă– Pedologie. Ed. Eurobit, 2007;
32.ă OBREJANUă GR.,ă PUIUă ŞT.,ă 1972ă - Pedologie,ă Ed.ă Did.ă şiă Ped.ă
Bucureşti;
33.ăP CURARăI.,ăBUTAăM.,ă2007 – Pedologieăşiăbonitarea terenurilor
agricole,ălucr riăpractice,ăEdituraăAcademicpres,ăClujăNapoca;
34.ăP RVUăG.,ă1983ă- Mineraleăşiăroci,ăEd.ăŞtiin ific ăşiăEnciclopedic ,ă
Bucureşti;
35.ă PUIUă ŞT.,ă 1983ă - Pedologie,ă Ed.ă Didactic ă şiă Pedagogic ,ă
Bucureşti;
36. ROGOBETE GH., 1976 - Pedologie,ă Inst.ă Politehnică Timiş,ă
Timişoara;
37. ROGOBETE GH., 1993 - Ştiin aăsolului,ăEd.ăMirton,ăTimişoara;
38.ă STOICAă ELENA,ă R U ă C.,ă FLOREAă N.,ă 1986ă - Metode de
analiz ă chimic ă aă solului,ă Academiaă deă Ştiin eă Agricoleă şiă Silvice,ă I.C.P.A.,ă
Bucureşti;
39. ŞTEFANăV.,ăS MP LEANUăD.,ăNI L., 1997 - Pedologie. Lucr riă
practice,ăEd.ăMirton,ăTimşoara;
40.ă ŞTEFANă V.,ă NI ă L.,ă 2002ă - Mineralogieă şiă pedologie.ă Ghid
practic,ăEd.ăOrizonturiăUniversitare,ăTimişoara;
41. URUIOC STELA., 2001 - Pedologie.ă Factoriă şiă procese
pedogenetice.ăTipuriădeăsoluri,ăEd.ăPresaăUniversitar ăRomân ,ăTimişoara;
42. VASILE D., POPESCU C., GRECU FLORINA, 2006 – Pedologie
lucr riăpractice,ăEdituraăUniversitariaăCraiova;
43. VLADIMIRESCU I., 1978 – Hidrologie.ă Ed.ă Did.ă şiă Pedag.,ă
Bucureşti;
44. * * * - I.C.P.A.,ă 1987ă Metodologiaă elabor riiă studiiloră pedologice,ă
vol. I,ăII,ăIII,ăBucureşti.

132
 Explicarea simbolurilor utilizate

- Rezumate. Si olul i di ă preze tarea î rezu at a o ţi utului u ităţii de

î văţare

- Atenţie. Acest si ol vă i di ă ărirea ate ţiei asupra paragrafului sau i agi ii

u de este î tâl it.

- O servă. A est si ol i di ă o servarea u ate ţie a i agi ii.

- Con epte şi noţiuni de reţinut. Si olul i di ă preze tarea u or ele e te de

ază e tre uie studiate u ate ţie şi reţi ute.

- Între ări. Î er aţi să daţi răspu s la a este î tre ări.

- Bibliografie

133