Statia Meteorologica

O staie meteorologic reprezint un ansamblu de cldiri i instalaii aparinnd reelei

hidrometeorologice n care se fac observaii directe asupra fenomenelor meteorologice, climatice
i hidrologice de baz i o prelucrare primar a datelor.
Organizarea unei statii meteorologice
O staie meteorologica se compune de regul dintr-o cldire (CL) n interiorul creia se afl i
biroul observatorului (B), o platforma meteorologic (PL. MET.) i dou parcele meteorologice
(P1 i P2).
n biroul staiei (B) se fac determinri ce vizeaz valorile presiunii atmosferice folosindu-se
barometrul cu mercur i barograful (la staiile meteorologice automate senzorul de presiune se
afl tot la nivelul platformei meteorologice); are loc verificarea exactitii datelor nregistrate; se
transcriu datele de observaie din registrul de staie in tabelele meteorologice; se descifreaz
diagramele de la aparatele nregistratoare (termograme, higrograme, pluviograme, barograme
etc.).
Pe parcelele meteorologice (P1si P2 ) se efectueaz determinri privind structura si densitatea
zpezii dar si msurtori ale grosimii stratului de zpad.
Platforma meteorologica ( PL. MET.) reprezint suprafaa de teren special amenajat pe care
sunt instalate majoritatea instrumentelor i aparatelor meteorologice cu care se efectueaz la
staii cea mai mare parte a observaiilor meteorologice.

Fig. 1 Schia staiei i a platformei meteorologice (dup Iordache t.,

2005)

Foto 1 Platforma meteorologic a staie meteorologice Mahmudia- Tulcea, foto t. Iordache)

Condiiile generale de amplasare a staiilor meteorologice
Condiiile generale de amplasare a staiilor meteorologice:

staiile meteorologice se instaleaz in cmp deschis, pe un teren neted si care sa permit o

cat mai buna vizualizare a spaiului din jur;

trebuie s se in seama de reprezentativitatea acesteia, n raport cu ansamblul condiiilor

fizico-geografice aferente unitii de relief n care se gsete staia (datele obinute vor fi
valabile nu numai pentru locul unde se fac determinrile, ci pentru o suprafaa mult mai
ntins de teren, aflat n jurul staiei).
Condiiile speciale de amplasare a staiilor meteorologice:

dac n apropierea staiei exist obstacole mici (arbori izolai, tufiuri), atunci staia va fi
poziionat la o distan de 10 ori mai mare dect inalimea acestora;

dac n proximitate exist obstacole de dimensiuni mai mari (grupuri mari de construcii,
pduri) etc., atunci staia va fi amplasat la o distan de 20 de ori mai mare dect
inlimea maxim a acestora;

daca in vecintatea staiei se afla o unitate acvatic (indiferent de dimensiunile acesteia),

atunci staia va fi instalat la o distana de cel puin 100 m fa de cel mai nalt nivel
posibil al apei (nivelul de maxim-maximorum);

staia trebuie ferit pe ct posibil de influena oraului (care se constituie ntr-o veritabil
"insula de cldur" fa de spaiul din jur, numit "cmpul deschis nvecinat") n aa fel
nct amplasamentele le vom regsi ctre periferiile oraelor, departe de surse de cldur,
de zgomot, trepidaii, energie etc.

Dimensiunile platformei meteorologice variaz in funcie de volumul determinrilor

efectuate si de programul de cercetare al statiei, astfel: la statiile meteorologice cu program
redus dimensiunile platformei meteorologice sunt 20x16 m, la staiile meteorologice cu program
standard- 26x26 m, iar la cele cu program radiometric- 26x36 m.

Pentru o statie trebuie cunoscuta cu precizie localizarea sa, data prin: denumire,
coordonate geografice, altitudine, indicativ si numar.
Denumirea statiei este data de cea a localitatii pe teritoriul careia este amplasata. Indicativul
statiei este compus din cinci cifre si reprezinta amplasarea sa pe suprafata globului terestru, in
cadrul retelei meteorologice mondiale. Numarul reprezinta pozitia in cadrul retelei
meteorologice nationale. La noi el este format din 6 cifre ce corespund unitatilor de grad, zecilor
si unitatilor de minut ale latitudinii, respectiv longitudinii.
Platforma meteorologica standard
Platforma meteorologic standard (P.M.) este un ptrat de 26x26 m, orientat pe direciile
nord-sud (foarte rar est-vest), acoperit cu vegetaie ierboasa si mprejmuit de un gard de plasa de
sarma cu ochiuri mari (pentru a asigura o cat mai buna circulaie a aerului).
Aparatele si instrumentele meteorologice sunt instalate pe platforma meteorologica astfel incat
sa se evite umbrirea unora de ctre altele. Dispunerea se face pe aliniamente astfel:
Pe primul aliniament sunt amplasate girueta cu placa uoara, girueta cu placa grea si
chiciurometrul.
Pe cel de-al doilea aliniament se afla trei adposturi meteorologice: in primul se afla
termometrele psihrometrice (ordinare), termometrul de maxima, termometrul de minima,
higrometrul de serviciu si higrometrul de rezerva; in cel de-al doilea se afla termograful si
higrograful.
Pe cel de-al treilea aliniament se gsesc pluviograful, pluviometrul tip A.N.M. si pluviometrul
tip Tretyakov. In partea central-sudica a P.M. se afla heliograful, iar in sudul extrem se afla doua
platforme meteo, P1 (termometre de sol: ordinar, de maxima, de minima, o trusa de patru
geotermometre de tip Savinov) si P2 (rigla de zpada, glaciometrul, o trusa de 5-8
geotermometre cu tragere verticala).
Fig.
2

Planul schematic al platformei meteorologice (dup Ciulache S., 1984, cu modificri)

Adpostul meteorologic
Adpostul meteorologic (A.M.) reprezint o construcie special care protejeaz
instrumentele i aparatele meteorologice din interior mpotriva radiaiilor solare, precipitaiilor
atmosferice, vntului etc. Se compune din: A.M. propriu-zis, suport de susinere, scara.
A.M. propriu-zis este confecionat din lemn, are acoperi dublu, pereii sunt dispui sub
forma de jaluzele (cu un unghi de 45) iar podeaua se compune din doua scnduri dispuse in
cruce, peste care se aseaza o bucata de plasa de sarma. A.M. este vopsit in alb la exterior (pentru
a reflecta radiaia solara) si in negru la interior (pentru a atrage radiaia solara).
Inaltimea A.M. este de 2 m (distana dintre rezervorul termometrelor psihrometrice i
suprafaa solului), iar n cazul staiilor de munte i n condiiile unui strat de zpada mai mare de
1 m, distanta se mrete la 2,75 m.

Foto 2 Adapost meteorologic (statia meteorologica de pe vf. Semenic, foto St. Iordache)

Instrumente si aparate utilizate la statiile meteorologice si locul amplasarii lor

Elementul meteorologic
Presiunea atmosferica
Temperatura aerului
(temp.adevarata)

Instrumentul cu citire Aparatul

directa
inregistrator
Barometrul cu mercur
Barograful
(aneroid)
Termometrul uscat

Termometrul de
maxima
Termometrul de
minima
Tensiunea vaporilor de apa. Psihometrul
Umiditatea relativa a
Hidrometrul cu fir de
aerului.
par
Cantitatea de precipitatii Pluviometrul
Grosimea stratului de
Rigra nivometrica
zapada
Temperaturile extreme maxima - minima

Directia vantului

Girueta

Taria (viteza) vantului

Anemometrul

Locul instalarii
Localul statiei

Termograful

Platforma (adapostul
meteorologic)

Termograful

Platforma (adapostul
meteorologic)

Psihograful
Higrograful

Platforma (adapostul
meteorologic)

Pluviograful

Platforma

Platforma

Girueta
inregistratoare
Anemograful

Platforma
Platforma

Durata de stralucire a
soarelui

Heliograful

Platforma

Parcela special amendajata

pe platforma

Parcela special amendajata

pe platforma

Termometrul ordinar:
Temperatura la suprafata
solului

Temperatura in sol

de maxima

de minima

Terometrul de sol

n plus, n anumite staii meteorologice automate de aeroport, pot fi folosite instrumente

suplimentare:
Senzor de identificare a precipitaiilor;
Disdrometer pentru msurarea distribuiei mrimii picturilor;
Transmissometer pentru msurarea vizibiliti;
Ceilometer pentru msurarea plafonului de nori.
Mai multe staii sofisticate pot msura, de asemenea, indicele de ultraviolete, radiaia solar,
umiditatea vegetaiei, umiditatea solului, temperatura solului, temperatura apei n iazuri, lacuri,
golfuri sau ruri i, ocazional, alte date.

Aparate inregistratoare:
Pe langa instrmentele cu citire directa, pentru elementele meteorologice de baza se
folosesc aparate inregistratoare. Acestea au trei parti componente principale:
- partea sensibila la variatiile elementului inregistrat; ea se deformeaza la
variatiille, oricat de mici, elementului care se inregistreaza;
- sistemul de transmisie si amplificare alcatuit din parghii care amplifica
deformatiile partii sensibile si le transmit catre sistemul de intregistrare;
- sistemul de intregistrare format dintr-un cilindru metalic cu mecanism de
ceasornic; acesta efectueaza in mod uniform o rotatie completa in jurul axului sau in 24 de ore
sau o saptamana iar pe el se afla infasurata o diagrama; pernita de la capatul sistemului de
amplificare traseaza pe diagrama variatia elementului meteorologic inregistrat.
Pentru a putea folosi datele de la aparatele inregistratoare este necesara descifrarea diagramelor.
Aceasta presupune o serie de operatii succesive, comune termogramelor, higrogramelor si
barogramelor care pot fi sintetizate astfel:

stabilirea corectiilor de timp;

citirea valorilor orare pe curbe cu precizie de 0,1C la termograf, 1% la higrograf si 0,1 mb
la barograf si notarea lor pe diagrama in dreptul ficarei ore, in partea de jos a diagamei;
determinarea corectiilor pe baza valorilor de la intrumentele cu citire directa. Pentru
aceasta se noteaza indicatiile instrumentelor cu citire directa la cele patru termene climatologice
si anume indicatiile termometrului uscat pe termograma, valoarea umezelii relative pe
higrograma si presiunea atmosferica redusa la 0C pe barograma; se calculeaza diferentele dintre
aceste valori si cele inregistrate pe diagrama la aceleasi ore, rezultand astfel corectia. Corectiile
pot fi pozitive sau negative.
repartitia corectiilor de la cele patru termene, pe ore, intre doua termene de observatii.
Repartitia se face aplicand regulile de interpelare liniara sau utilizand tabelele de corectie
existente la statii.
stabilirea valorilor extreme, carora lise aplica corectiile de la orele intregi cele mai
apropiate.