HIGROMETRIE

Consideraii teoretice
Determinarea cantitii de vapori din atmosfer prezint o importan practic
deosebit. De cantitatea de vapori aflat ntr-o unitate de volum (1 m 3) de aer atmosferic,
depind o serie ntreag de fenomene, cum ar fi viteza de evaporare a apei, formarea ceii,
norilor etc, fenomene studiate de meteorologie.
Higrometria este partea din fizic care se ocup cu msurarea cantitii de vapori
de ap din atmosfer.
Aceste msurtori se pot face pe dou ci:
1. Se msoar masa m a vaporilor de ap coninui ntr-un volum dat V de aer
atmosferic;
2. Se determin presiunea actual pv a vaporilor de ap din atmosfer.
n general nu intereseaz prea mult cantitatea de ap aflat n atmosfer la un
moment dat, ci starea de saturaie a atmosferei. Dup cum se tie, presiunea vaporilor
saturai (presiunea de vapori maxim) depinde foarte mult de temperatur. O atmosfer
care la temperatura de 10C conine 9 g vapori de ap la metrul cub este o atmosfer
umed, n timp ce la temperatura de 200C este uscat.
Starea de umiditate a aerului este definit prin starea higrometric, adic prin
raportul procentual dintre presiunea actual, pv a vaporilor de ap i presiunea ps a
vaporilor saturai, considerai la aceeai temperatur.
Aparatele pentru msurarea umiditii atmosferice, numite higrometre, se mpart n
mai multe categorii dup fenomenele pe care se bazeaz:
1.Higrometrele chimice sunt bazate pe absorbia vaporilor de ap dintr-un volum
cunoscut de aer, cu ajutorul unor substane chimice.
2.Higrometrele cu fir de pr se bazeaz pe proprietatea prului degresat de a se
lungi cnd absoarbe vapori de ap.
3.Higrometrele de condensare se bazeaz pe determinarea punctului de rou (de
aburire). Rcind un corp n atmosfer, el se va aburi la temperatura pentru care presiunea
valorilor saturai este egal cu presiunea actual a vaporilor de ap.
4.Psihrometrele sunt bazate pe viteza de evaporare a apei care depinde de deficitul
higrometric.