Anexa 1

UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN
FACULTATEA DE INFORMATIC MANAGERIAL
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT
INFORMATICA ECONOMICA

PROIECTAREA SI REALIZAREA UNEI RETELE WAN

PENTRU FIRMA SC TELECABLU SRL

Marica M Ion-Viorel

BUCURESTI 2012

PREZENTARE
Firma Sc TELECABLU &NET SRL a luat nastere inca din anul 1998 si este una dintre cele mai

experimentate si cele mai vechi firme in domeniul telecomunicatiilor din Romania.

Principala activitate este cea de furnizor a seriviciilor de internet catre client .
Sediul central este situat in Str Vilcele , nr 196 , orasul Targu Ocna , judetul Bacau
Viziunea noastra este de a asigura servicii de internet de mare viteza la un cost correct.
Dupa o analiza amanuntita efectuata de departamentul de marketing al societatii comerciale Telecablu &
Net Srl s-a constatat ca cererea de acces internet, pentru anumite zone din Romania , este in continua
crestere , astfel aceasta doreste sa-si extinda aria de acoperire a retelei de internet si in judetul Vrancea

CUVINTE CHEIE
Retele WAN , lan-uri interconectate , SC Telecablu & NET SRL

INTRODUCERE
RETELELE WAN
Pe msur ce utilizarea calculatoarelor n domeniul economic a devenit omniprezent, s-a ajuns
la concluzia c LAN-urile nu mai corespundeau nevoilor firmelor. ntr-o reea LAN, fiecare
departament era privit ca o insul electronic.
A aprut ns necesitatea schimbului de informaii ntre aceste insule iar soluia a reprezentat-o
crearea WAN-urilor (Wide Area Netowrk): reele care interconecteaz LAN-uri, furnizind acces
la calculatoare din alte locaii geografice.
Tehnologiile folosite n cadrul WAN: modem-uri, ISDN (Integrated Services Digital Network),
DSL (Digital Subscriber Loop), Cadru Relay, ATM (Asynchronous Transfer Mode) T-Carrier
Series (n SUA T1, T2, T3), SONET (Synchronous Optical Network).
O reea larg rspndit geografic (Wide Area Network), sau WAN, acoper o arie geografic
ntins .Reeaua conine o colecie de maini utilizate pentru a executa programele utilizatorilor
(adic aplicaii). n concordan cu termenul uzual, vom numi aceste maini gazde. Uneori este
folosit n literatur termenul de sistem final.
Gazdele sunt conectate printr-o sobreea de comunicaie sau, pe scurt, subreea. Sarcina
subreelei este s transporte mesajele de la gazd la gazd, exact aa cum sistemul telefonic
transmite cuvintele de la vorbitor la asculttor. Prin separarea aspectelor de pur comunicaie ale
reelei (subreelei) de aspectele referitoare la aplicaii (gazde), proiectarea ntregii reele se
simplific mult. n majoritatea reelelor larg rspndite geografic, subreeaua este format din
dou componente distincte: liniile de transmisie i elementele de comutare. Liniile de transmisie
(numite i circuite, canale, sau trunchiuri) transport biii ntre maini. Elementele de comutare
sunt calculatoare specializate, folosite pentru a conecta dou sau mai multe linii de transmisie.

Cnd sosesc date pe o anumit linie, elementul de comutare trebuie s aleag o nou linie pentru
a retransmite datele mai departe.
Din pcate, nu exist nici o terminologie standard pentru denumirea acestor calculatoare.
Folosind diveri termeni, ele pot fi numite, de exemplu, noduri de comutare a pachetelor, sisteme
intermediare, sau comutatoare de date. Noi vom folosi ca termen generic pentru aceste
calculatoare de comutare cuvntul rater. Cititorul trebuie s tie, totui, c nu exist un consens
asupra terminologiei.
Reelele de arie larg se folosesc pentru interconectarea mai multor LAN-uri i a altor tipuri de
reele, astfel nct s se faciliteze comunicarea ntre persoane i computere situate la mari
deprtri unele fa de altele. Multe companii i organizaii particulare i-au construit cu timpul
propriile reele de arie larg. Altele se bazeaz pe Internet, unde au acces printr-un abonament la
un provider Internet ISP.
LAN-urile si WAN-urile au avut intotdeauna un lucru in comun si anume folosirea termenului de
bandwidth(latime de banda) pentru a le descrie performantele. Acest termen este esential pentru
intelegerea retelelor, dar poate cauza confuzie la inceput.
Bandwidth este masura a cat de multa informatie poate fi transferata dintr-un loc in altul intr-un anume
interval de timp. Se stie ca unitatea de baza a informatiei este bitul. De asemenea unitatea de baza a
timpului este secunda. Deci daca vrem sa descriem fluxul de informatie intr-o anumita perioada de timp,
vom folosi unitatea de masura "biti pe secunda". Biti pe secunda(bps) este unitatea de masura a latimii de
banda(bandwidth-ului). Desigur ca in comunicatie, un flux de un bit pe secunda ar fi considerat un flux
foarte mic. Din fericire astazi sunt posibile viteze mult mai mari de transfer. Oricum s-ar trimite mesajele,
orice mediu fizic s-ar folosi, latimea de banda este limitata. Aceasta se datoreaza atat legilor fizicii, cat si
nivelului de avansare al tehnologiei.
Mai exista un concept important de care trebuie sa tineti seama, si acesta este rata de transfer(throughput).
Rata de transfer se refera la latimea de banda reala masurata la un moment dat in timpul zilei, de pe
anumite rute, in timp ce se descarca de exemplu un anume fisier. Din nefericire, din mai multe motive,
rata de transfer este mult mai mica decat latimea de banda digitala posibila a mediului pe care l-am
folosit.

Cand se proiecteaza o retea WAN, este important sa se tina cont de latimea de banda teoretica.
Reteaua nu poate si nu va fi mai rapida decat maximul admis de mediu. Cand se va lucra efectiv
in retea este important de masurat rata de transfer si daca aceasta este adecvata pentru serviciile
dorite

CONTINUT STIINTIFIC
Reea de transport: Fibr optic
Reea de acces: Cablu UTP
Tip de servicii oferite: Acces Internet
ISP: ADNET S.R.L.
Adresa staiei centrale: Adjud , str. Al. I. Cuza nr. 68, jud. Vrancea
Localiti deservite: ADJUD, SISCANI, BURCIOAIA, DOMNESTI, PUFESTI, RUGINESTI,
JUDEUL VRANCEA
Adresa punct de lucru: Adjud , str. Al. I. Cuza nr. 68, jud. Vrancea
Caracteristici de rutare:
Protocol de rutare:
BGPv4;
Rutare static.
Informaia de rutare:
Ruta default
n aceast configuraie se va anuna ctre routerul CPE ruta default.
Adresarea IP:
25 subclase de 256 adrese IP /24 subnet de tip PA.
Banda disponibil:
150 Mbps Internaional;
350 Mbps Naional.
Monitorizare trafic:
Monitorizarea traficului se face cu ajutorul aplicaiei MRTG care este instalat pe routerul
CPE, aflat in staia central.
Modul de configurare a sesiunii BGP:
Pe CPE este configurat ca update-source adresa interfeei de acces pe care sesiunile BGP se
stabilesc cu autentificare;
Pe aceste sesiuni sunt configurate mecanisme privind prevenirea propagrii flapingurilor din
reeaua abonailor.

Modul de conectare al abonailor

Abonaii se conecteaz la routerul CPE prin modul de conectare PPPoE, securizat prin nume de
utilizator i parola care sunt stabilite la ncheierea contractului. Conexiunea fizic se realizeaz
din interfaa ethernet a clientului prin cablu UTP Cat5E. Distana pn la Switch-ul Ethernet
este de max. 75 m.
Detalierea protocolului de conectare a abonatilor ales :

Protocolul punct la punct prin Ethernet (sau PPPoE, de la engl. point-to-point protocol over
Ethernet) este un protocol de reea pentru ncapsularea cadrelor PPP n cadre Ethernet. Este
folosit mai ales pentru servicii n band larg, cum ar fi DSL . Ofer facilitile standard PPP,
cum ar fi autentificare, criptare i compresie.
PPPoE a fost dezvoltat de UUNET, Redback i RouterWare. Protocolul este publicat n RFC
2516. PPPoE este acronimul pentru Point to Point Protocol over Ethernet (protocol punct la
punct prin Ethernet), ceea ce nseamn o conexiune punct la punct, client-server, peste o
conexiune Ethernet existent. Mai specific, PPPoE este un protocol ce permite simularea unei
conexiuni pe linie comutat peste o conexiune Ethernet.
Serviciul PPPoE este folosit pentru autentificarea utilizatorilor reelei i oferirea accesului la
internet, serverele PPPoE sunt numite i concentratoare de acces. Protocolul PPPoE are dou
faze distincte: discovery i session. Clientul iniializeaza sesiunea de autentificare printr-o cerere
broadcast (discovery). Serverul i rspunde cu adresa MAC proprie i i prezint oferta de
conectare, clientul se autentific cu un username i o parol i sesiunea este stabilit (session).
Discovery
n faza discovery clienii PPPoE trimit broadcast frame-uri speciale, frame-uri PADI PPPoE
Active Discovery Initiation, pentru descoperirea serverelor PPPoE. n aceast faz clientul
PPPoE dorete s afle adresa MAC a serverului PPPoE. Serverele PPPoE rspund unicast cu
frame-uri PADO - PPPoE Active Discovery Offer, anunndu-i astfel prezena. Clientul PPPoE
alege un server PPPoE cruia i rspunde cu frame-uri PADS - PPPoE Active Discovery SessionConfirmation, n urma crora se stabilete un ID pentru sesiunea PPPoE. La finalul procesului de
discovery, att serverul PPPoE, ct i clientul PPPoE, i cunosc reciproc adresele MAC i au
convenit asupra unui ID care va identifica unic sesiunea PPPoE.
Session
n faza session, clientul PPPoE schimb unicast frame-uri PPP encapsulate n frame-uri Ethernet
cu serverul PPPoE, frame-urile PPP sunt scrise n payload-ul frame-urilor Ethernet.
Autentificarea, autorizarea i contorizarea clienilor PPPoE este fcut de ctre un server AAA
(Authentication Authorization Accounting) Figura 1.
Avantajele PPPoE
O reea care folosete protocolul PPPoE ofer urmtoarele avantaje:
1. Accesul utilizatorilor la internet folosind utilizator i parol;
2. Alocarea dinamic a adreselor IP de ctre serverele PPPoE;
3. nlturarea utilizrii nelegitime a adreselor IP;
4. Contorizarea traficului fcut de ctre utilizatori;
5. Sistemele de operare suport pentru conectarea la reeaua PPPoE;
6. Efort minim de configurare din partea clienilor.
7. Accesul se face centralizat prin intermediul concentratorului PPPoE, fapt ce permite controlul
ntregului trafic.
Detalierea protocolului de rutare BGP ales
BGP (englez Border Gateway Protocol) este protocolul de rutare folosit n nucleul Internetului.
El menine o tabel cu reele IP (sau "prefixe") care arat calea folosit pentru a ajunge la reeaua
respectiv prin diferitele sisteme autonome (AS). BGP este considerat din acest motiv un
protocol de rutare vector-cale (spre deosebire de protocoalele vector-distan, care nu pstreaz
toat calea). BGP nu folosete aceleai metrici ca protocoalele de rutare folosite n interiorul

ASurilor, ci ia decizii bazndu-se pe cale i pe politicile de rutare ale sistemului autonom din
care face parte.
Protocolul a fost creat pentru a nlocui un alt protocol de rutare (EGP) i pentru a permite rutarea
descentralizat n Internet, fcnd inutil reeaua de nucleu a acestuia, NSFNet. Din 1994,
versiunea patru a protocolului este folosit n Internet, toate versiunile anterioare fiind
considerate depite. Cel mai important progres al versiunii 4 a fost suportul pentru CIDR i
folosirea agregrii rutelor pentru a reduce dimensiunea tabelelor de rutare. Din ianuarie 2006,
BGPv4 este standardizat prin RFC 4271, care a trecut prin peste 20 de versiuni preliminare,
bazate pe versiunea de BGP din RFC 1771. RFC 4271 a corectat unele erori, a clarificat
ambiguitile i a apropiat standardul de practicile curente din industrie.
Cei mai muli utilizatori de Internet nu folosesc n mod direct acest protocol. Totui, deoarece
majoritatea Internet Service Providerilor l folosesc pentru a stabili rute ntre reelele respective,
BGP este unul din cele mai importante protocoale de pe Internet. Importana sa este comparabil
cu a protocolului SS7 pentru stabilirea apelurilor telefonice ntre operatorii PSTN. Reelele IP de
mari dimensiuni folosesc BGP inclusiv n interiorul reelei, de exemplu pentru a lega mai multe
subreele suficient de mari pentru ca protocolul de rutare OSPF s-i ating limitele. Alt caz de
utilizare l reprezint conectarea mai multor puncte de prezen ale unui singur furnizor de acces
Internet (acest caz este descris n RFC 1998).
Border Gateway Protocol este un protocol de rutare unic, deoarece, spre deosebire de celelalte
protocoale de rutare, stabilete i menine conexiuni ntre ruterele vecine folosind protocolul
TCP. n cazul ruterelor aflate n ASuri diferite, o conexiune BGP poate fi stabilit doar dac
ruterele sunt direct conectate. Legtura se realizeaz pe portul TCP 179, fiind meninut prin
mesaje periodice de 19 octei (intervalul implicit este de 60 de secunde).
[modificare] eBGP i iBGP
Cnd BGP este rulat n interioriul unui sistem autonom, este folosit termenul iBGP (englez
Internal Border Gateway Protocol). Cnd este rulat ntre ASuri, este numit eBGP (englez
External Border Gateway Protocol). n majoritatea ruterelor actuale, distana administrativ
(DA) pentru iBGP este mai mare (deci prioritatea este mai mic) dect cea pentru alte protocoale
de rutare intra-AS, care la rndul lor au D.A. mai mare dect eBGP.
Vecinii eBGP trebuie sa fie direct conectai pentru a fi realizat conexiunea BGP, dar exist i
excepii. De exemplu, impementrile Cisco au opiunea "multihop", care permite realizarea de
conexiuni eBGP ctre rutere nelegate direct. Aceast limitare nu exist pentru iBGP. Pentru a
asigura rutarea ntre toate nodurile din reea care ruleaz BGP poate fi folosit un protocol de
rutare IGP (OSPF, RIP etc.).
n mod normal, un ruter iBGP menine sesiuni cu toate celelalte rutere iBGP din AS, formnd o
topologie logica full-mesh (fiecare cu fiecare). Acest lucru este necesar deoarece, pentru a
preveni formarea de cicluri de rutare, iBGP nu transmite rute nvate prin iBGP altor vecini care
ruleaz iBGP. Dac se dorete ca ruterele iBGP s schimbe rute BGP ntre ele, este necesar
configurarea de reflectori de rute (route reflector) sau confederaii.
Cnd un ruter afl despre o ruta nou prin protocolul eBGP, va seta adresa urmtorului hop la
adresa ruterului vecin eBGP de la care a aflat ruta respectiv. Cnd se primesc rute din interiorul
ASului, adresa urmtorului hop rmne neschimbat.
Bazele rutrii statice
Un router care este programat pentru rutare static expediaz pachetele prin porturi
predeterminate. Dup cerouterele statice sunt configurate, ele nu mai trebuie s incerce

descoperirea rutelor, nici mcar s comuniceinformaii despre rute. Rolul lor este redus la simpla
expediere a pachetelor.
Rutarea statc este bun doar pentru reele foarte mici, care au o singur cale ctre orice
destinaie dat. n astfel decazuri, rutarea static poate fi cel mai eficient mecanism de rutare,
pentru c nu consum lrgime de band,ncercnd s descopere rute i s comunice cu alte
routere.
Pe msur ce reelele cresc i apar ci redundante ctre destinaii, rutarea static devine o
sarcin care necesit prea mult efort. Orice modificri n disponibilitatea routerelor sau a
echipamentelor de transmisie din WAN trebuie s fie descoperite si programate manual. WANurile caracterizate prin tipologii mai complexe, care pot oferi mai multe ci posibile, necesit
categoric rutare dinamic. ncercrile de a utiliza rutarea static n WAN-uri complexe,cu mai
multe ci, anuleaz rolul rutelor redundante

CONCLUZII :
Firma SC TELECABLU&NET SRL ce se ocupa cu distribuirea de internet in judetul
Bacau , doreste sa-si extinda portofoliul de clienti si in judetul Vrancea , respectiv in orasul
Adjud si comunele Siscani, Burcioaia, Domnesti, Pufesti, Ruginesti. Pentru acest lucru ei
apeleaza la o firma specializata in realizarea retelelor de transmisiuni prin fibra optica , denumita
Asynet Srl.
TELECABLU & NET S.R.L. garanteaz clienilor ndeplinirea nevoilor lor de trafic, 365
de zile pe an, 24 de ore pe zi, cu excepia inoperabilitii conexiunii internaionale sau din alte
cauze independente de acesta (de exemplu inoperabilitatea satelitului de telecomunicaii, a
reelelor terestre naionale i internaionale ce asigur accesul la reeaua Internet, inoperabilitatea
furnizorului de energie electric sau oricrui alt ter cu care prestatorul se afla sub contract,
fenomenelor meteo, etc.);

BIBLIOGRAFIE
Retele de calculatoare si internet , Gabriela Stroe , Editura PRO Universitaria
Bazele retelelor de calculatoare; Manual pentru administrarea retelelor LAN si WAN ,
Autor Microsoft Press , Editura Teora 1999