Capitolul 4 INFLUENŢE ASUPRA GENEZEI POLUANŢILOR

DIN GAZELE DE EVACUARE ALE M.A.S.

4.1 DOZAJUL

U
SC
EE
R
D
AN
AN

[CO] crește pe măsura îmbogățirii amestecului datorită lipsei de O2. La

amestecuri sărace, [CO] este foarte redusă.
Consumul este minim în zona amestecurilor sărace.
TI

Pe măsura sărăcirii amestecului, [NO] crește datorită creșterii concentrației de

[O2]. La amestecuri foarte sărace temperatura din cilindru începe să scadă datorită
reducerii dozei de combustibil pe ciclu. Drept urmare reacțiile chimice generatoare de
IS

NO vor fi încetinite și [NO] va scădea.

Tge crește cu sărăcirea amestecului deoarece arderea se prelungește în
destindere astfel încât gazele care ies prin supapa de evacuare sunt din ce în ce mai
R

fierbinți.
La amestecuri sărace și foarte sărace gazele de evacuare devin mai reci
deoarece regimul terminc al ciclului scade din cauza reducerii dozei de combustibil
C

pe ciclu.
C[𝑂2] la amestecurile bogate este foarte redusă în gazele de evacuare, dar
crește foarte rapid în zona amestecurilor sărace, acolo unde orice surplus de O2 se
va regăsi în gazele de evacuare. La amestecuri bogate creșterea [O2] cu sărăcirea
relativă a amestecului este mult mai lentă deoarece în tot acest domeniu
combustibilul este în exces și va căuta să consume tot oxigenul.
 CHS - scade pe măsura sărăcirii amestecului deoarece ea se reduce și la
nivelul global al întregului cilindru;
hs - este minimă la dozaje îmbogățite, acolo unde arderea este cea mai
rapidă, regimul de p și T cele mai ridicate (λ≈0,9).

U
SC
Tge – temperatura gazelor de
evacuare;
CO2 – concentrația de O2 din
gazele de evacuare;
CHs - concentrația de HC din

EE
stratul limită;
hs – grosimea stratului limită.

R
D
AN

Consecințe:
Cantitatea de HC provenite prin SFP va fi proporțională cu CHS și cu hs.
Pe de altă parte SFMG este ridicată atât la amestecuri bogate și foarte bogate
cât și la amestecuri sărace și foarte sărace din cauza neomogenității chimice a
amestecului inițial din aceste situații.
AN

Ca rezultat al tuturor acestor fenomene, [HC] ar înregistra un punct de minim

în zona amestecurilor îmbogățite (nu bogate).
Nivelul [HC] este însă definit și de fenomenul de post-ardere. Acesta este cu
atât mai intens cu cât Tge este mai mare. În consecință [HC] va atinge un minim în
zona amestecurilor sărăcite.
TI

Post-arderea este favorizată de creșterea [O2] și deci, ea va fi cea mai

intensă la amestecuri sărăcite când Tge este mare și [02] este ridicată.
IS
R
C
 4.2 TEMPERATURA AERULUI ADMIS ÎN CILINDRU

U
SC
EE
Creșterea temperaturii aerului admis în cilindri duce la creșterea [NO] prin
efect termic. Atunci când încălzirea aerului admis este foarte accentuată are loc o
scădere importantă a coeficientului de umplere, ceea ce semnifică reducerea [O2]. În
consecință la tadm > 1000 [NO] scade.

4.3 PRESIUNEA DIN CONDUCTA DE ADMISIE

R
D
AN
AN
TI
IS
R

pca [O2] , γrez ward pcil, Tcil [NO]

Cu cât pca crește, cu atât regimul de presiune și temperatură din cilindrii

C

motorului va crește și în consecință emisia de NO va crește. În cazul amestecului

bogat, [NO] are valori mici datorită lipsei de O2. La presiuni mici SFP și SFMG se
suprapun iar emisia de HC crește.
 4.4 PRESIUNEA DIN GALERIA DE EVACUARE

U
SC
EE
R
D
AN
AN
TI

Cu cât presiunea din galeria de evacuare crește, cu atât conținutul de gaze

arse reziduale va fi mai mare, regimul termic va scădea și [O2] va fi mai mică. În
IS

consecință NO va scădea la creșterea pge.

La HC, deși la creșterea presiunii în evacuare SFMG devine mai amplă, [HC]
tinde să scadă. Aceasta se explică prin reducerea vitezei de curgere în galeria de
evacuare, fapt ce conduce la o post-ardere mai completă (există timp mai mult la
R

dispoziție pentru post-ardere).

În privința CO, post-arderea este nesemnificativă și deci va avea influență
C

SFMG, generatoare nu numai de HC ci și de CO. [CO] va suferi mai mult în urma

încetinirii deplasării gazelor de evacuare. CO este foarte sensibil la calitatea
amestecului mai ales când acesta se îmbogățește. La creștere presiunii din galeria
de evacuare s-a realizat și o îmbogățire a amestecului.
 4.5 SARCINA MOTORULUI

U
SC
EE
R
Tendințe opuse: influența depresiunii din conducta de admisie și timpul cât
gazele de evacuare evoluează în conducta de evacuare. Creșterea sarcinii motorului
conduce, de regulă, la diminuarea SFMG datorită unei mai bune baleieri a camerei
D
de ardere (clapeta de accelerație se deschide mai mult la sarcini mari). Grosimea
stratului limită se reduce odată cu creșterea sarcinii deoarece are loc o creștere a
AN
temperaturii și presiunii din cilindrii. Din aceste motive, la creșterea sarcinii, [HC]
scade. Pe de altă parte, creșterea sarcinii conduce la mărirea debitului de gaze arse
prin conducta de evacuare, deci la reducerea timpului pe care gazele le au la
dispoziție pentru post-ardere.
AN
TI
IS
R

La sarcini mijlocii amestecul este sărac. La sarcini mici și mari amestecul este
C

bogat. În privința CO modificarea sarcinii are influență indirectă prin modificarea

dozajului. La dozaje sărace [CO] este foarte mică, dar crește la dozaje bogate
(calitatea amestecului va influența [CO]). Reprezentarea cu roșu corespunde
dozajelor sistemelor de injecție în poarta supapei.
 4.6 TURAŢIA MOTORULUI

n I. Turbulență δlim SFP [HC]

n Tge post - arderea [HC]

U
SC
EE
R
1. n deplasare ardere in
destindere pmax [NO]
D 2. n timp Zeldovici [NO]
3. n Qperete Tgaze [NO]
AN
4. n 𝜂𝑣 𝑂2 [NO]
AN

La creșterea turației se intensifică turbulența și amestecul inițial devine mai

omogen, rezultând că SFMG scade. De asemenea, creșterea turației produce o
dispersie a „norișorilor” de gaze arse și, astfel, flacăra se propagă mai bine. La
TI

creșterea turației, grosimea stratului limită scade datorită creșterii turbulenței din
cilindrii (rezultând scăderea emisiei de HC prin SFP) și Tge crește deoarece timpul în
care are loc transferul de căldură de la gazele fierbinți la pereți scade. Rezultă
IS

intensificarea post-arderii. În consecință, la creșterea turației, [HC] scade.

În privința NO există tendințe contradictorii. La creșterea turației:
• arderea se deplasează în destindere, presiunea este mai mică și [NO] scade;
R

• timpul (ms) scade, [NO] scade;

• transferul de căldură de la gaze la perete este mai mic, gazele mai fierbinți
rezultând creșterea [NO];
C

• coeficientul de umplere scade, cresc pierderile gazo-dinamice, [O2] scade, [NO]

scade;
 4.7 AVANSUL LA SCÂNTEIE

U
SC
EE
R
D
AN

1 – punct de separare a curbelor de presiune (început fază de ardere); 2- pmax; 3 –

deschiderea supapei de evacuare.
AN

La creșterea avansului presiunea este mai mare pentru că se însumează

presiune din comprimare cu presiunea de ardere, apoi gazele se destind rapid; la
MAS apare fenomenul de ardere cu detonație. Când avansul este foarte mic, arderea
se desfășoară, în mare parte, în destindere, iar cele două efecte (presiunea de
ardere și presiunea de comprimare) se scad (nu se mai cumulează). Destinderea se
TI

realizează cu viteză mai mică, răcirea este mai mică iar gazele rămân fierbinți.
Cu cât p2/p1 crește cu atât primele tranșe de gaze arse vor fi mai puternic
comprimate și se vor încălzi mai mult rezultând creșteri ale [NO].
IS

T3 (temperatura gazelor la deschiderea supapei de evacuare) scade cu

creșterea avansului la scânteie deoarece se amplifică gradul de destindere a
gazelor. Drept urmare, la creșterea avansului Tge scade, se reduce post-arderea, iar
R

[HC] crește.
C
C
R
IS
TI
AN
AN
D
R
EE
SC
U
 U
SC
EE
R
D
AN

4.8 TEMPERATURA LICHIDULUI DE RĂCIRE

AN

1. Trăc δlim [HC]

TI

2. Trăc Tg evac post-arderea

[HC]
IS

3. Trăc Qperete Tgaze [NO]

R
C

Cu cât peretele este mai cald cu atât stratul limită creat prin SFP se subțiază
rezultând concentrație de HC mai mică. Când lichidul devine mai cald, gazele de
evacuare vor fi mai fierbinți. Se accelerează post-arderea și [HC] va scădea. La
 creșterea temperaturii lichidului de răcire, cedarea de căldură la perete scade,
temperatura gazelor din cameră crește, iar concentrația de NO crește.

4.9 RAPORTUL ASC/ VC

Asc – arie pereți camera de ardere; Vc – volum cameră de ardere;

U
SC
EE
R
D
AN
AN

ASC/ VC str lim SFP [HC]

TI

ASC/ VC Qper Tgaze Post ard [HC]

Cu cât, la același Vc, Asc crește, cu atât hs va avea un volum mai mare și deci
IS

[HC] crește.
Cu cât Asc crește cu atât transferul de căldură de la gazele fierbinți la perete
crește (se amplifică SFP-ul) și rezultă că temperatura gazelor pe ciclu scade și [NO]
R

scade.
[CO] este insensibilă.
C