Universitatea Politehnica Timisoara

Facultatea de Mecanica
PROIECT LA SELECTIA
MATERIALELOR
Tema proiectului: Selectia materialului optim
pentru reperul arbore cotit.
Student: Ion Cristian Andrei
Coordonator: Asistent Buzdugan Dragos

AN
- III -
TEMA DE PROIECT:
Pentru elementul de construcie ,,arbore cotit, avnd o limit tehnic
de curgere R
po,2
= 780880 !"mm
2
se cer s se stabileasc materialul
optim care s asigure cerinele de per#orman re$ultate din calculele
tehnicoeconomice %i care e adaptat posibilitilor #irmei constructoare&
1. CUPRINS
Analiza functionala si tehnologica a reperului.
Stabilirea caracteristicilor de exploatare.
Definirea matricii de proprietati a materialului
candidat.
Selectia unui material optim pentru metoda
proprietatilor ponderate.
Caracterizarea materialului ales
.
Itinerariu tehnologic a produsului.
1. Analiza funcional,constructu !i t"#nolo$ic a %o&usului&
Produsul ,,arbore cotit'&
Analiza funcional:
(rborii cotii sunt organe de ma%ini care se rotesc in )urul a*ei lor
longitudinale, #ormati din coturi si #usuri, %i care trans#orma cu a)utorul
bielelor sau a culiselor, o miscare rectilinie alternativ intro mi%care de
rotaie, sau invers&
+ data cu aceste mi%cri, se transmite prin arborii cotiti un moment de
rsucire, respectiv o putere, altor organe de ma%ini, cu care ace%tia sunt
asamblati&
(rborele cotit este supus, deci, la presiuni %i #recari pe supra#eele #isurilor, la
solicitri de ,ncovoiere, compresiune, respectiv ,ntindere, precum si la
torsiune si vibraii, care pot aciona simultan ,n di#eritele lui seciuni&
Analiza constructi:
-n arbore cotit este #ormat din urmatoarele elemente:
#usuri
brae de manivela
manetoane
capete
.ormele acestor componete, ca %i ale arborelui ,ntreg, trebuie ast#el
proiectate, ,nct s permit #or)area sau turnarea, #r rebuturi %i #ar
producerea unor tensiuni interioare mari, iar prelucrarea mecanic s #ie
ct mai redus&
Pe capetele arborelui se a%ea$ di#erite organe de transmisie, roata pentru
cureaua ventilatorului, amorti$orul de vibraii, etc&
.ormele constructive %i dimensionarea arborilor cotii depind de mai multi
#actori, dupa cum urmea$:
.actorul gemoetric
/igurana ,n #uncionare
Reducerea greutii
.actorul tehnologic
Preul de cost
Analiza t"#nolo$ic&
/e porne%te de la pro#ile laminate,care apoi se stru)esc pe toat lungimea&
0ona de spri)in pe lagar se prelucrea$ #oarte ,ngri)it prin recti#icare, %le#uiri
cromate&
/e mai poate e*ecuta %i prin #or)are pornind tot de la semi#abricatul laminat&
+peraia de #or)are pregte%te semi#abricatul ,n vederea prelucrrii tot prin
a%chiere&
/e mai poate e*ecuta si prin turnare in #uncie de condiiile locale
Fig.1 Arbore cotit
Fig.2.Seciuni ale arborelui cotit
'. Sta(ilir"a con&iiilor &" ")%loatar" al"a %ro&usului
1iametrul arborilor ,n seciune unde se #ormea$ a)usta)ele,
trebuie s aibe mrimi corespun$toare %irului normal de
numere&
/e vor evita pe ct posibil, #iletele tiate ,n arbore pentru #i*area
a*iala a pieselor montate cu piulie2 se vor pre#era inele de
distanare&
(rborii de turaii ridicate impun utili$area de lagre rigide %i o
echilibrare #oarte bun&
Principala solicitare la care sunt supu%i arborii cotii este
torsiunea&
(rborii se #i*ea$ a*ial numai ,ntrun lagr pentru a evita
solicitrile termice&
3onstrucia %i #orma arborilor depinde ,n mare msur de #elul
,mbinrii pieselor pe arbore, ct %i de montarea arborelui ,n
lagre&
/arcinile au valoare variabil in timp&
4i)loacele de e*ploatare constau ,n evitarea coro$iunii %i ,n
special a celei de contact care reduce #oarte mult re$istena la
oboseal& /e vor evita loviturile, $grieturile pe supra#aa pisei,
strngerile e*cesive sau insu#iciente&
5innduse seama de conditiile de lucru, arborele cotit trebuie
s satis#ac urmtoarele cerine:
/ asigure o re$isten %i rigiditate mare&
/upra#eele de #recare s pre$inte o bun re$isten la
u$ur&
/ evite re$onana oscilaiilor de rsucire&
/ #ie echilibrate static si dinamic&
*. D"finir"a +atricii &" %ro%ri"ti %" car" tr"(ui" sa l" ,n&"%lin"asc
+at"rialul
Produsul arbore cotit trebuie s ,ndeplineasc urmtoarele
proprieti:
6 / aibe o durat de e*ploatare ridicat2
6/ #ie re$istent ,n medii coro$ive,adic s aibe re$isten la coro$iune2
6/ #ie re$istent la %ocuri %i vibraii2
6/ se prelucre$e u%or prin a%chiere"#or)are ,n matri2
6/ aibe densitate mic2
6/ aibe sudabilitate bun2
1in punct de vedere al rolului #uncional:
Preluarea de sarcini statice sau dinamice2
Re$isten la solicitari mecanice2
(morti$area %ocurilor %i"sau a vibraiilor2
Reali$area anumitor condiii cinematice speciale,dinamice2
MATRICEA DE PROPRIETI.
( )
2
1
=
n n
l
unde:
l 7 este numarul total de deci$ii care trebuie luate2
n 7 numarul de proprieti de care vrem sa inem cont ,n selecia
materialelor2
l = 28
8 = 9&
Propr
ieti
1 ' * - . / 0 1 2 13 11 1' 1* 1- 1.
Rezist
enta
meca
nic .
Rm
1 1 0 1 1
Modu
l de
elasti
citate
EN
0 0 0 1 0
Tenac
itatea
KV
0 1 0 1 1
urit
atea
!R"
1 1 1 1 1
"alibi
litate
a #
mm
0 0 0 0 1
ensi
tatea
0 1 0 0 0
Pro%ri"tati Nr. D"cizi %oziti" Pro%ri"tat" scalata 4
R"zist"nta +"canica : 0,2;
Mo&ulul &" "lasticitat" 9 0,0;
T"nacitat" < 0,2
Duritat" = 0,<<
Cali(ilitat" 9 0,0;
D"nsitat" 9 0,0;
Nr. Total 9= 9
Mat"rial Pro%ri"tat" scalata
Mo&ulul
&"
"lasticitat"
T"nacitat" Duritat" Cali(ilitat" R+ D"nsitat" In&") &"
%"rfor+anta
3&:=& 2,9690
=
:0 =0 : =:0 78:= 9<,2>7&7;
:03r90& 2,9690
=
:0 =2 90 780 7820 27,9<=&::
3;0& 2,9690
=
<= == :,2 ;>0 7820 9<,27:&002
-. S"l"cia +at"rialului o%ti+ %rin +"to&a %ro%ri"tilor
%on&"rat".
(ceast metod poate #i utili$at la optimi$area seleciei materialului atunci
cnd trebuie luate ,n considerare mai multe proprieti&.iecrei cerine de
material,sau proprieti ,i este con#erit o anumit pondere,dependent de
importana ei&?aloarea proprietilor ponderate se obine prin multiplicarea valorii
numerice a proprietii cu #actorul de pondere,@&Pentru #iecare material se vor
,nsuma valorile individuale ale proprietilor ponderate %i se va obine a%a numitul
inde* de per#orman,A&4aterialul cu inde*ul de per#orman cel mai ridicat va #i
considerat ca optim pentru aplicaia respectiv&
Bn #orma ei simpl,metoda proprietilor ponderate are de$avanta)ul c
trebuie combinate uniti de msur di#erite care vor putea duce la re$ultate
neraionale&
(cest lucru este valabil ,ndeosebi la combinarea valorilor numerice #oarte
di#erite ale proprietilor mecanice,#i$ice %i chimice&Proprietatea cu valoarea
numeric cea mai ridicat va avea o in#luen mai mare dect cea con#erit prin
#actorul ei de pondere&(cest de$avanta) este ,nlturat prin introducerea #actorilor
de scalare
.iecare prroprietate este ast#el scalat ,nct valoarea sa numeric ma*im s
nu dep%easc 900&+ri de cte ori se evaluea$ o list de materiale candidate,se
va lua ,n considerare cte o singur proprietate deo dat&3ea mai bun valoare
din list se aprecia$ ca #iind 900,iar celelalte vor #i scalate
proporional&Cntroducerea #actorului de scalare #acilitea$ conversia valorilor
normale ale #iecrei proprieti a materialului ,n valori scalate adimensionale &
Pentru o proprietate dat,valoarea scalat D,la un material candidat va #i:
lista in ima valoarea
x ii proprietat a numerica valoarea
scalata ea proprietat B
max
100
= =
Pentru proprieti cum ar #i costul,coro$iunea sau pierderea prin
u$are,cer%terea ,n greutate prin o*idare,etc&ar #i de dorit valori cat mai sca$ute&Bn
asemenea ca$uri valoarea cea mai sc$ut este apreciat ca #iind 900 %i D este
calculat ast#el:
ii proprietat a numerica valoarea
x lista in ima valoarea
scalata ea proprietat B
100 min
= =
(plicarea procedurii de mai sus este #oarte simpl pentru proprietile
materialului care pot #i repre$entate prin valori numerice&Eotu%i ,n ca$ul
proprietilor ca re$istena la coro$iune %i la u$are,prelucrabilitatea prin
a%chiere,sudabiliatea etc&valorile numerice sunt date #oarte rar %i aprecierea
materialelor se #ace prin cali#icativele #oarte bine,satis#ctor,slab,etc&
Bn ast#el de ca$uri,cali#icativul se poate converti ,n valori numerice utili$nd o
scar arbitrar&1e e*emplu cali#icativele re$istenei la coro$iune: e*celent,#oarte
bine,bine,satis#ctor %i slab pot primi valorile numerice =,:,<,2 %i respectiv 9&
Cnde*ul de per#orman a materialului va #i:
i i
n
i
x B
1 =
=
Bn care i este ,nsumat din toate cele n proprieti relevante&
Bn ca$urile ,n care numeroase proprieti ale materialului sunt speci#icate %i
importana relativ a #iecreia dintre ele nu este clar,determinarea #actorilor de
pondere @ poate #i ,n mare msur intuitiv,#apt care reduce gradul de ,ncredere
,n activitatea de selecie&(ceasta problem poate #i re$olvat printro abordare
sistemic a determinrii lui @ #olosind logica deci$iei&3on#orm acesteia numarul
total de deci$ii este:
( )
2
1
=
n n
l
Prin ,mprirea numarului de deci$ii po$itive ,n cadrul #iecrei proprieti la
numrul total de deci$ii se obin #actorii de pondere&
3ostulFmaterial,prelucrriGpoate #i considerat ca #iind una din proprieti %i C se
poate da un #actor de pondere adecvat&
3u toate acestea,dac e*ist un numr mare de proprieti care trebui luate
,n considerare,importana costului poate #i subliniat prin considerarea separat a
acestuia,ca un modi#icator al indicelui de per#orman al materialului A&Bn ca$urile
,n care materialul este utili$at ca umplutur,costul poate #i introdus ,n ba$a unitii
de volum&
2. Caract"rizar"a +at"rialului.
1in selecia materialelor pe ba$a ponderii de important relativ a
proprietailor a re$ultat c materialul optim pentru reali$area arborelui cotit este
un oel aliat cu 0,:2H3 oelul este :04o3r90&
3aracteristici mecanice ale oelului :03r90&
3ompo$iia chimic ale oelului :03r90
3alitatea 3ompo$iia chimic H
3 4n /i P / 3r

0,<8
0,:=
0,:0
0,80
0,97
0,<7
ma*&0,0<= ma*&0,0<=
0,>
9,<
s 0,020,0:
* ma*&0,02= ma*&0,02=
*s 0,020,0<=
-nele caracteristici #i$ice ale oelului :03r90&
13.Caract"rizar"a structurii !i a %ro%ri"tilor t"#nolo$ic".
Eratam&
termic&
Irosimea
sau diam
piesei&
JmmK
Rm
J!"mmLK
Rp
02
J!"mmLK
(
=
JminK
M3-
<00"2
N"cmLFminG
OD&
Bn
stare
recoa
pt&
3lire
martensitic
P revenire
,nalt&
:0900 880
9080
;>0 92 70 2:9
Fig..Structura oelului !"Cr1"
/tructura oelului aliat :03r90 este #ormata din martensitita %i
austenit re$idual&

Eensiunile interne e*istente ,n semi#abricat sau piesa #init pot provoca
de#ormarea piesei sau pot declan%a, prin apariia crpturilor, distrugerea
total a ei& 1e#ormarea pieselor a#ectea$ deci preci$ia de prelucrare&
/e disting, ,n general, trei grupe de tensiuni interne %i anume:
cele legate de dimensiunile pieselor, #ormate ,n volume mari
FmacroscopiceG
tensiuni #ormate la nivelul structurilor cristaline super#iciale
FmicroscopiceG
tensiuni interne legate de volume ultramicroscopice&
Primele dou grupe pre$int interes din punctul tehnologic de vedere,
al preci$iei de prelucrare Fmai ales prima categorieG&
3au$ele care determin apariia tensiunilor interne pot #i:
constructive
tehnologice
Cauz"l" constructi"5 se datorea$ #ormelor constructive ale pieselor
Fsau tratat la disciplinele re$istena materialelor %i organe de ma%iniG&
Cauz"l" t"#nolo$ic"5 se datorea$ tehnologiei de obinere a piesei,
mai ales tehnologiei de elaborare a semi#abricatului sau a tratamentului
termic aplicat, etc&
(ici sunt semni#icative:
modi#icarea volumului semi#abricatului sub aciunea temperaturii la
,ncl$ire sau rcire Fneuni#ormG
modi#icarea de volum ca urmare a de#ormaiilor elasticoplastice
neuni#orme
modi#icarea volumic determinat de trans#ormrile de #a$ ale
materialului&
Qste de la sine ,neles c ,n timpul elaborrii semi#abricatelor prin
diverse procedee ca: turnare, #or)are, laminare, matriare, etc&2 precum %i ,n
timpul tratamentelor termice, iar anterior ,n timpul ,ns%i a%chierii,
temperatura %i presiunile care se de$volt generea$ apariia tensiunilor
interne&
.recvent, ,n urma a%chierii, ,ntlnim #enomenul de ecruisare care
introduce tensiuni interne ,n material& (dncimea stratului ecruisat %i implicit
e#orturile unitare, ,n ca$ul a%chierii, depind de calitatea materialului precum
%i de caracteristicile procesului de a%chiere&
Putem trage conclu$ia c regimul de a%chiere are o mare in#luen
asupra tensiunilor interne& .iindc tendina de mrire a volumului stratului
super#icial de#ormat este #rnat de straturile interioare de metal nede#ormat,
stratul e*terior este supus unor tensiuni de compresie iar straturile interioare
unor tensiuni de ,ntindere&
Q#ectul cldurii dega)ate ,n timpul procesului de a%chiere este
urmtorul:
la o strun)ire cu vite$e cuprinse ,n domeniul 80970 m"min,
temperatura stratului super#icial se ridic la ;008003, iar ,n ca$ul
recti#icrilor rapide chiar ,n )urul a 80092003& (ceast ,ncl$ire produce o
mrire volumic a straturilor e*terioare, ,mpiedicat de straturile interioare
reci& (st#el re$ult %i aici tensiuni de compresiune ,n straturile super#iciale&
1ac nu aplicm obi%nuitul tratament de detensionare, sar produce
micro#isuri sau chiar deteriorarea piesei& (cest #enomen apare mai ales dup
prelucrrile de degro%are, prelucrare care stric echilibrul tensiunilor interne
ale semi#abricatului&
Qste cunoscut #aptul c tensiunile interne ale pieselor #or)ate, matriate,
laminate, tre#ilate %i a%chiate pot #i detensionate printrun tratament de
recoacere Fe*& la piesele din #ont detensionarea se poate #ace prin
,mbtrnire natural sau arti#icialG&
1e reinut este %i #aptul c tratamentele termice provoac tensiuni
interne nu numai prin modi#icrile volumice datorit temperaturii, ci %i datorit
trans#ormrilor de #a$ Fe*&: descompunerea austenitei re$iduale2
trans#ormarea martensitei tetragonale ,n martensit cubic2 #ormarea
amestecurilor mecanice de #erit %i carburitroostit sau sorbitG& 1isciplinele
anterior studiate, tehnologia materialelor de e*emplu, tratea$ o serie de
ca$uri ale tensiunilor interne intervenite ,n situaia semi#abricatelor turnate,
matriate, #or)ate, laminate, etc&, ne#iind ca$ul s revenim aici cu amnunte&
Qsenial este #aptul c e#ectul tensiunilor interne asupra preci$iei de
prelucrare este deloc negli)abil& Prin alegerea di#eritelor tipuri sau procedee
de prelucrare putem in#luena ,n mod deosebit e#ectul acestora,
contracarndule&
Ealuar"a !i o%ti+izar"a %ro%ri"tilor t"#nolo$ic".
Proc"s t"#nolo$ic, as%"ctul %roi"ctar"6o%ti+izar"
Bn orice situaie real, pentru prelucrarea unui anumit reper pot #i
utili$ate mai multe variante tehnologice& 3hiar dac toate aceste variante ar
#i valabile, numai una din acestea este optim& /e preconi$ea$ ,n
tehnologia modern cutarea pe ba$ %tiini#ic a soluiei sau soluiilor care
duc la desemnarea variaiei optime&
+rice tendin de optimi$are trebuie s plece de la anumite cerine
numite ,n ca$ul de #a criterii& (cestea pot #i de natur di#erit, ,n #uncie de
speci#icul procesului de #abricaie& (st#el de criterii ca: preci$ia dimensional
%i calitativ, costul de prelucrare, productivitatea, recuperarea investiiilor s&a&
sunt cele mai des ,ntlnite&
Fig.!. Si#te$ %e &roiectare'o&ti$i(are
Pentru optimi$are real a proceselor tehnologice trebuie s porneasc
de la elaborarea pe ba$e %tiini#ice a unui sistem de proiectare 7optimi$are,
care pornind de la in#ormaiile de intrare FcunoscuteG, trecnd prin stabilirea
succesiunii operaiilor %i #a$elor %i a regimurilor de a%chiere, dau mrimi
prelucrate FnoiG care constituie in#ormaiile necesare documentaiei
tehnologice&
-n asemenea sistem de proiectareoptimi$are este dat ,n schema din
#ig& :&
-na din cile prin care se poate asigura optimi$area proceselor
tehnologice este tipi$area acestora&
O%ti+izar"a %ro%ri"tilor &" ,ntr"(uinar".
Pentru ca materialul %i piesa s aibe o calitate satis#ctoare trebuie s
corespund condiiilor de e*ploatare o perioad dat %i unor parametri
stabilii,trebuie s ,ndeplineasc o serie de cerine:
Cerine funcionale :
3ea mai important condiie este DURABILITATEA ,ea repre$int durata
ma*im de #uncionare a unui produs&
1up clire se determin duritatea la un aparat RocRSell ,de asemenea
de#ormaia, utili$nduse un dispo$itiv cu prisme de susinere %i un
comparator&
1up tratamentul termic de revenire se vor determina din nou duritatea %i
de#ormaia&
Pe lng durabilitate ,o alt cerin #uncional impus materialelor este
FIABILITATEA.
.iabilitatea este determinat de probabilitatea ca un material s
#uncione$e la parametri optimi #ar deteriorarea lui pe durata de #uncionare
preva$ut&
1eteriorarea unui produs se poate reali$a prin de#ormare ,u$ur sau
rupere&(cestea conduc la reducerea duratei de #uncionare a produsului&
.iabilitatea este un criteriu esenial ,n industrie,deoarece orice avarie
poate #i catastro#al&
Bntruct ma)oritatea pieselor #ac parte dintrun sistem trebuie inut cont %i
de compatibilitatea materialelor componente&
Pot e*ista situaii cnd #ie datorit unor coe#icieni de dilataie di#erii,#ie
#recrii pieselor con)ugate,#ie #ormrii unor microcelule galvanice,vor apare
tensiuni neprev$ute,de#ormaii %i u$uri&
Cerine tehnologice.
3ondiiile tehnologice e*ercit o in#luen direct asupra comportarii ,n
serviciu a produsului&
.iecrei metode de #abricaie ,i sunt asociate o serie de cerine
tehnologice particulare ast#el :
la turnare se necesit ca materialele s pre$inte o anumit #luiditate %i
contracie la rcire
la operaiile de strun)ire %i #re$are criteriile tehnologice principale sunt
compo$iia elementelor de aliere ,n special P si / F P = 0,02= si / = 0,02= H
ma*&G care ,mbunatesc proprietaile prelucrabilitii prin a%chiere&
pentru obinerea unor per#ormane superioare prin tratament
termic,condiia esential este clibilitatea&
Cerine economice i sociale.
.iecare produs pre$int ,,n condiii economice de pia un pre de cost
limit care dep%it ,l #ace necompetitiv&
Bn aceste situaii este necesar schimbarea concepiei pentru a ,ncerca
modi#icarea unor condiii #uncionale sau tehnologice care s conduc ,n #inal
la ,nlocuirea materialelor, a tehnologiei de #abricaie %i implicit la scderea
costurilor&
Bn stabilirea deci$iei #inale de a alege un material nu trebuie negli)at nici
#aptul c societatea impune restricii de ordin social&
-tili$area unor materiale ce pot a#ecta sntatea %i securitatea
oamenilor,calitatea mediului ,ncon)urator,este limitat de norme %i
reglementri coercitive ,n ma)oritatea rilor de$voltate&
/e condiionea$ ast#el alegerea %i utili$area unor materiale noi %i mai bine
adaptate situaiilor noi create&
/. Sta(ilir"a itin"rariului t"#nolo$ic %rinci%al &" fa(ricai".

1ebitare
Recoacerea de ,nmuiere %i
detensionare 700T37<0T3
/trun)ire
.re$are
Recti#icare
Iurire
Bmbuntire 820T38=0T3
%i revenire ,nalt
.iletare
O%ti+izar"a s"l"ci"i +at"rialului %rin &"zoltar"a unor t"#nici &"
consoli&ar" olu+ic !i &" &urificar" a stratului &" su%rafa.
3onsolidarea volumic a acestui material se #ace aplicnd tratamentul
termic de ,mbuntire la 820T38=0T3 ,deoarece carbura de molibden se
di$olv mai ,ncet ,n austenit se va ine seama de aceasta la durata de
,ncl$ire&1ac nu se va di$olv,cre%te vite$a critic de clire&Rcirea se va
#ace ,n ulei sau ap&Revenirea se aplic la =70T3;=0T3 timp mai
,ndelungat,deoarece vite$a de descompunere a soluiei solide la revenire
este mai sc$ut&Rcirea dup revenire,se poate reali$e ,n orice mediu #r
precauii speciale&
Bn #uncie de mrimea lotului de arbori,de dimensiunile acestora %i de
dotarea tehnic operaia de clire super#icial se poate reali$a prin mai multe
moduri :
3lire prin cureni de inducie 2
3lire prin #lacr 2
3lire prin contact electric 2
3lire super#icial prin ,ncal$ire ,n bi de alia)e sau sruri 2
3lire super#icial ,n electrolit&
4etoda de duri#icare stabilit este 3&C&.& Fclire cu cureni de ,nalt
#recvenG prin care se asigur anumitor supra#ee straturi duri#icate de
grosimi mici capabile s re$iste la u$ur %i oboseal&
Prin clire super#icial se asigur anumitor supra#ee straturi duri#icate
FcliteG de grosimi mici capabile s re$iste la u$ur %i la oboseal&
Ua arborii preva$ui cu canale de pan sau caneluri,#orma inductoarelor %i
parametri tehnologici de tratament termic se vor stabili ast#el ,nct stratul
clit sa aib o adancime de 2< mm %i o dispunere ca in #ig&=&
3&C&.&%i Revenire )oas
3ontrol calitate
Fig.) Di#&unerea &entru canale %e &an*
Bn urma clirii de supra#a arborii se supun unei reveniri )oase la 9;0
220T3&+biectivul revenirii const ,n reducerea tensiunilor interne aprute la
clire %i reali$area proprietilor de e*ploatare impuse produsului&
Irosimea de clire prestabilit se obine prin alegerea adecvat a
#recvenei curentului %i prin corelarea acesteia cu puterea speci#ic, ,n primul
rnd %i cu timpul de ,ncal$ire,,n al doilea rnd&

Danda de clibilitate %i variaia unor caracteristici mecanice cu
temperatura de revenire a oelului :03r90&
Fig.+.,n%a %e c*libilitate a oelului !"Cr1"
3lirea cu 3&C&.& a arborilor se poate reali$a prin dou metode :
prin metoda simultan Fpentru supra#ee de lungime micG2
prin metoda succesiv Fpentru lungimi mari G2
po$iia de rcire va #i obligatoriu vertical2
Stabilirea parametrilor te$nolo%ici pentru duri&icarea supra&eelor.
Fig.-.C*lirea #i$ultan*
1e obicei piesa este prins ,ntre vr#uri %i e*ecut o mi%care de rotaie ,n
)urul a*ei proprii F200V=00 rot"min G iar cuplul inductorrcitor se deplasea$ ,n
direcie a*ial cu o vite$ de 2V<0 mm"s&
/e cunosc :
diametrul :
d=:0900J mm K am ales d=:= Jmm&K
,n #uncie de diametru re$ult adncimea de strat clit :
W=9V= J mm& K W=2,= Jmm&K
vite$a minim de deplasare relativ ,ntre inductor %i arbore 2
v
min
= ="2,= = 2 J mm"s&K
#recventa = 800090000 JO$K F#recventa medieG&

energia speci#ic :
esg =2 JMX"cmLK&
durata t de ,ncl$ire :
t = 9,2= J s K&
durata de ,ncl$ire ma*im :
t ma* = 2,= J s K&
Bn ca$ul clirii simultane se va #olosi un inductor monospiral cu diametrul
interior
1i = da P2 ) ,
)ocul radial #iind de 2V: JmmK
) =< JmmK & 1i = =9 JmmK&
Pentru o grosime de strat clit ,n )ur de 2,= JmmK se va determina puterea
speci#ic %i pe ba$a acesteia %i a supra#eei de tratat,se stabilesc puterea la
inductor %i respectiv regimul de lucru&
In#talaii .i $eto%e %e c*lire #u&er/icial* &rin in%ucie.
+ instalatie este #ormat din :
.recventa&
JO$K
(dancimea
de calire
FmmG
Puterea speci#ica,Ps JMX"cmLK&
minim& optim& ma*im&
800090000 2,2<,0 0,8 9&; 2,:
/taie de producere a curentului alternativ 2
.recvena necesar 2
4a%ina de clire a crei construcie depinde de geometria pieselor supuse
clirii super#iciale&
/taia de producere a curentului alternativ este compus din :
9generator de medie sau ,nalt #recven 2
2bateria de condensatori pentru compensarea reaciei inductive
a circuitului de sarcin 2
<&trans#ormator de adaptare care coboar tensiunea ridicat a
generatorului la o valoare mai mic ,n inductor 2
:inductorul #ormat din una sau mai multe spire ,n care se intro
duce piesa 2
=piesa 2
Fig.0In#talaie %e C.I.F.
Bn #uncie de #recven re$ult tipul de generator care este generator rotativ&
Rcirea stratului austeniti$at ,n vederea clirii martensitice se #ace cu
a)utorul unui du% de ap sau emulsie care este trimis sub presiune prin inductor
sub un unghi de <0:0T #a de a*a piesei&
Rcitorul poate #i situat ,n urma inductorului sau poate #ace corp comun cu
acesta&
Fig.1.R*citor

Bn urma clirii de supra#a arborii se supun unei reveniri )oase la 9;0
220T3&+biectivul revenirii const ,n reducerea tensiunilor interne aprute la
clire %i reali$area proprietilor de e*ploatare impuse produsului&