Definitie Materiale de sinteza compatibile cu corpul uman, cu un spectru larg de proprietati, ce pot fi transform ate in dispozitive medicale care

sa corespunda unor parametri functionali strict impusi. Materiale biocompatibile destinate sa lucreze sub constrangere biologica si prin aceasta adaptate diverselor aplicatii (Jozefonvicz si Jozefonwicz, 1982) Orice substanta sau combinatii de substante, in afara de medicamente, de origine sintetica sau naturala, care poate fi folosita pe o perioada nedeterminata, ca atare sau ca parte componenta a unui sistem (dispozitiv) in vederea reconstituirii morfologice si / sau functionale a tesuturilor, organelor. Catetere, grefe vasculare memebrane de dializa lentile intraoculare pacemaker dispozitive oftalmologice dispozitive ortopedice, stenturi dispozitive dentare-implanturi dispozitive ortodontice si dentare dispozitive ortodontice si dentare aplicatii in oftalmologie, pansamente rani Cristalin artificial DEZVOLTAREA INDUSTRIEI PRODUCATOARE DE MATERIALE STOMATOLOGICE 1.MATERIALE CERAMICE 2.STICLA BIOACTIVA 3.COMPUSI POLIMERICI 4.CARBON- fibra de C - glazurare sau infrastructura 5.METALE Materiale utilizate n obinererea implantelor

1.MATERIALE CERAMICE 2.STICLA BIOACTIVA 3.COMPUSI POLIMERICI 4.CARBON ( fibra de C.-glazurare sau infrastructura ) 5.METALE

Materialele ceramice CERAMICA DE ZIRCONIU CERAMICA ALUMINOASA SAFIRBIOCERAMICA Zirconiu-oxid de zirconiu Material bioceramic Rezistenta mai mare de 5 ori decit materialele ceramice de prima generatie Bioinert si biocompatibil Material de referinta pentru jonctiunea epiteliala Avantajele materialelor ceramice Efect toxic redus asupra esuturilor: -sunt n stare oxidat -sunt rezistente la coroziune Nu sunt imunogene,nu sunt carcinogene Prin structura lor faciliteaz procesul de osteointegrare Safir bioceramica Este bioinert si biocompatibil Implantul este confectionat din alfa alumina si un cristal unic

FORME DE IMPLANTURI DIN TITAN Istoric A fost descoperit la Creed, Cornwall, UK de un amator geologist, Reverend William Gregor- denumit menachite Mai tarziu a fost redescoperit de catre chimistul german Klaproth (1975) care l-a numit TITANIU dupa titanii din mitologia greaca Ti metalic put 99,9 % a fost preparat prin incalzirea Ti Cl4 cu Na 700- 800 grd C- reactia Hunter, de catre Mattew A. Hunter Nu a fost folosit in afara laboratorului pana in 1946, cand Kroll a demonstrat ca Ti a putut sa fie produs comercial prin reducerea TiCl4 cu Mg- reactia Kroll Proprietati Metal usor, ductil, puternic , cu densitate mica, culoare alba, lucios Rezistent la coroziune, atacul acid, clor gaz, sarurile obisnuite Nu este solubil in apa, solubil in acizi concentrati Cand este expus la temperaturi ridicate, formeaza un strat de oxid protector Arde la 610 grd C si formeaza oxid de Ti Arde in nitrogen pur- nitrit de Ti Aplicatii medicale Fiziologic inert, metalul este folosit in protezele articulare -proteza sold -echipament medical -rezervoarele si conductele folosite in procesarea alimentelor -instrumentele chirurgicale laparoscopice -osteointegrare implantara -ortopedie TITAN PUR COMERCIAL

4 variante (diferite concentratii de O2 si Fe) cu diferite proprietati fizice si mecanice La temparatura camerei: faza Retea de cristalizare HCP La temperatura 8830 C: faza Retea cubica cu fete centrale BBC Component cu aceasta faza predominent: mai casant ALIAJE TITAN Se adauga elemente de aliere pentru a stabiliza faza sau (faza se transforma in prin caldura) Ti: sudabil, dificil de obtinut, se prelucreaza la temperatura camerei Ti: maleabil la temperatura camerei (folosit in ortodontie) Aliaj + : rezistent, usor de folosit, dificil de sudat Ti-6Al-4V= aliaj + , la temp. camerei 9750 C - BBC Forma alfa structura cristalina titan Structura oxidului de titan Compozitia unor aliaje utilizate pentru implante (conform normelor ASTM si ISO) Proprietati mecanice ale titanului nealiat si ale unor aliaje utilizate in stomatologie TURNAREA Ti Ti material gheter (absoarbe gaze,reactioneaza cu ele) si trebuie manipulat in vid; Daca vidul nu este perfect, suprafata Ti este contaminata cu un strat superficial , cu o dimensiune de 100 m ;(scade rezistenta) Trebuie utilizate materiale de ambalare speciale (oxizi foarte stabili, care sa reziste la temperaturi mari); Turnare dificila: in vid, centrifugare, sub presiune, gravitationala; Aliajele: pct. de topire mai mici ca Ti pur.

AVANTAJELE utilizarii titanului in implantologie Rezistent Uor de obinut Pret acceptabil Se acoper cu un strat subire de oxid care mpiedic coroziunea i permite osteointegrarea (fen. de pasivare) Prelucrare usoara prin mijloace conventionale i neconventionale Compatibilitate buna Bine tolerat de tesuturile moi i osoase Activeaza complementul. Se regaseste in ganglionii limfatici regionali. Transportat de macrofage (mai ales ionul de vanadiu) are efect toxic asupra acestora (Wolinsky 1989; Kohavet al. 1995; Edgerton 1996 ) modificarea starii de suprafata in scopul stabilizarii aliajului in mediul fluidelor tisulare Instabilizeaza echilibrul osteogeneza - resorbtie. Difuzeaza tisular si provoaca pete de metaloza submucos i subcutanat Alergii CHIMISMUL IMPLANTULUI DIN TITAN COROZIUNEA UZURA OXIZII Chimismul suprafetei determinat de proprietatile oxizilor si a metalelor; Oxizii metalici dicteaza tipul de legaturi celulare si proteice de la suprafata implantului; Oxizii superficiali modificari constante; Nu exista un oxid cu forma exacta. STAREA DE SUPRAFATA

Starea unui material depinde de restul masei d. p. d. v. chimic, forma, structura, datorita: - dispozitiei moleculare - reactiei de suprafata - contaminarii STAREA DE SUPRAFATA A IMPLANTULUI DIN TITAN Calcitite Cel mai vechi material de comblaj; inca utilizat pt orice tip de defect osos (parodontologie, chir. orala, chir ortopedica) Forme de prezentare: cement sau granular Resorbtie rapida: 3-12 saptamini Proprietati osteoconductive Resorbtie rapida Aplicare ca un cement; + accelerator de priza 2 min Proprietati osteoconductive Resorbtie mult accelerata, uneori Sangerarea poate interfera priza Nu exista risc de infectie SiO2, Na2O, CaO, and P2O5 si sticle ceramice de tipul apatita-wollastonita. Formeaza o suprafata bioactiva de fosfat de calciu , osteoconductiv Resorbtie partiala sau totala pelote 300-600 m Biosticle MEMBRANE DE REGENERARE SE FACE PRIN: SUTURA MUCOASEI ACOPERITOARE;

 PIONEZE / CAPSE; IMPLANTURI Integrarea tisulara a implantelor orale DEFINITIA CONCEPTULUI DE OSTEOINTEGRARE ALBERKTSSON-1960 OSTEOINTEGRAREA inseamna conexiunea structurala si functionala directa intre osul gazdei si suprafata implantului CRITERII de SUCCES ALE INTEGRARII IMPLANTARE (Branemark) Evolutia conceptului de osteointegrare Conceptul integrarii biologice relative integrare_in context sistemic integrare_de etapa: a)cicatrizare(imediata) b)postcicatrizare

BIOCOMPATIBILITATEA IMPLANTELOR ORALE este conditionata de procesul de cicatrizare astfel incat ea poate fi considerata un caz particular al acesteia in prezenta unui corp strain (implantul dentar) VINDECAREA TISULARA SPONTANA Tiparul de cicatrizare este relativ acelasi pentru marea majoritatea tesuturilor din organismul uman si presupune o cascada de evenimente celulare si moleculare. VINDECAREA TISULARA Factori care influenteaza vindecarea tisulara Intinderea leziunii Edemul Hemoragiile Gradul de vascularizare tisulara

Separatia tisulara Afectiuni sistemice (Afectiunile generale cronice, afectiunile circulatorii, neuropatiile) Varsta pacientului Alimentatia Preexistenta unor cicatrici keloide sau hipertrofice Infectiile Mediul Conditii necesare desfasurarii proceselor de regenerare tisulara spontana SPATIU: fagocitoza si liza tesutului necrotic COMUNICARE(semnalizare) intercelulara: citokinele NIVEL HORMONAL CORESPUNZATOR: tiroida APORT SUFICIENT :vitamiune, aminoacizi, etc IZOLAREA DE INFECTII APORT SANGVIN optim, capaciatte de DRENAJ INTEGRITATEA INERVATIEI ZONEI ETAPE: 1. ETAPA RASPUNSULUI INFLAMATOR ACUT 2. ETAPA DE PROLIFERARE CELULARA SI REGENERARE TISULARA 3. ETAPA DE MATURARE SI REMODELARE Compozitia sangelui 1. ETAPA RASPUNSULUI INFLAMATOR 2.ETAPA DE PROLIFERARE CELULARA SI REGENERARE TISULARA Angiogeneza Formarea tesutului de granulatie

Are loc in 3/5 zile

Proliferarea si migrarea miofibroblastelor (sunt responsabile pentru contractia plagii- 0,6-0,7 mm/zi (circulara a plagii < forma rectangulara) Fibroblastele sintetizeaza colagen III, GAG si elastina Reepitelizarea

celulele epitelile de la nivelul marginilor plagii migreaza suport bariera in calea pierderii de fluide si electoliti precum si multiplicare si diferentiere celulara Este initiata contractia plagii (afrontarea marginilor) Factori care induc diferentierea celulara Fenomenul continuu de regenerare care se defasoara la acest nivel Factorii de crestere Relatiile si conexiunile intercelulare Campurile polarizate electric si mecanic ce exista in jurul celulelor (axoni / dendrite, membrana bazala) 3. ETAPA DE MATURARE SI REMODELARE TISULARA CICATRIZAREA LEZIUNILOR OSOASE REGENERARE TISULARA VS REPARATIE TISULARA Clasificarea celulelor organismului uman se poate face si in functie de capacitatea acestora de a se regenera : CONCEPTUL INTEGRARII BIOLOGICE RELATIVE (V. BURLUI) CONCEPTUL INTEGRARII BIOLOGICE RELATIVE STAREA DE SUPRAFATA A IMPLANTULUI DIN TITAN Evaluarea clinica preimplantara Etapa decisiva in stabilirea unui diagnostic corect Permite instituirea unui plan de tratament optim, adaptat la conditiile si cerintele pacientului

Nu poate fi substituit ci doar completat de catre examenele complementare Evaluarea clinica preimplantara Datele generale ale pacientului Motivele prezentarii : tulburari functionale Antecedente generale : personale/heredo-colaterale(afectiuni cardiace, diabet, afectiuni metabolice, boli alergice, afectiuni hepatice, tulburari de coagulare, afectiuni endocrine, etc) EVALUAREA CLINIC SI PARACLINICA PREIMPLANTAR IMPACTUL STATUSULUI GNERAL ASUPRA SUCCESULUI-EECULUI IMPLANTAR Diabetul zaharat Compensat Decompensat Displazii ectodermale asociate ci hipo/anodonii Evaluarea clinica preimplantara Antecedente stomatologice Istoricul bolii : etiologia edentatiei, tratamentele efectuate ,raspunsul la eventualele tratamente protetice anterioare Evaluarea clinica preimplantara Antecedente stomatologice Istoricul bolii : etiologia edentatiei, tratamentele efectuate ,raspunsul la eventualele tratamente protetice anterioare Conditii de viata si de munca:regimul de viata, fumatul, consumul de alcool Examenul clinic extraoral facial Examenul clinic extraoral facial Examenul clinic extraoral facial EXAMENUL MUSCULATURII Palpare profunda: static / dinamic

( evalueaza dezvoltarea,consistenta,tonicitatea, sensibilitatea) EXAMENUL ATM Inspectie, palpare si auscultatie in statica si dinamica AMPLITUDINEA DESCHIDERII GURII ZONA IMPLANTARA: creasta osoasa alveolara Clasificarea Mitch&Judy Clasificarea Misch/Judy Clasa A : inaltime mai mare de 10-12 mm Latime mai mare de 5 mm Amplitudine mai mare de 5mm Angulatie mai mica de 30(profilul crestei) Raport coroana / implant mai mic decat 1

Clasificarea Misch/Judy Clasa B : inaltime mai mare de 10-12 mm Latime 2,5- 5 mm Amplitudine mai mare de 15 mm Angulatie mai mica de 20 Raport coroana / implant mai mic decat 1

Clasificarea Misch/Judy Clasa C : inaltime mai mica de 8-10 mm Latime mai mica de 2,5 mm Amplitudine mai mare de 15 mm

Angulatie mai mare de 30 Raport coroana / implant mai mare de 1

Clasificarea Misch/Judy Clasa D: Atrofie severa

ZONA IMPLANTARA: ANATOMIA SITUSULUI IMPLANTAR- evaluarea fibromucoasei INDICII LEJOYEUX 0- fibromucoasa sanatoasa 1- inflamatie usoara 2 inflamatie medie cu inceput de mobilitate in plan orizontal Inflamatie severa, mucoasa intens congestiva, papilomatoasa DISTANA DINTRE CREASTA ALVEOLAR I DINII ANTAGONISTI Examen funcional !!!!!!!!parafunciile: bruxismul TESTELE BIOCHIMICE SI HEMATOLOGICE Scop: Relevarea unor aspecte care ar influenta negativ interventia prin implant. 1. Anemie Este inrautatit de orice manevr chirurgical Determin augmentarea riscului post-anestezie Reprezint caracteristica esential a multor boli hemoragice si n special a leucemiilor 2. Defecte ale factorilor plasmatici ai coagularii 3. Defecte ale functiei si numrrului plachetelor 4. Aprecierea indirect a functiei hepatice Parametri: 1. Hemoleucograma

 Hb RBC WBC 2. Formula leucocitar (PMN, Ly, Mo, Ba, Eo) 3. Fe 4. Testele inflamatorii (minime) VSH Fibirinogen 5. Functia hemostatic Trombocite TP TS, TC, TTPA Hematii: 4,5-5,5 mil/mm3 Hb: 12-16 g% CHEM: 32-36 g% FL: PMN(55 -67%), Lf (15-25%), Mo (4-8 %), Ba (0-1 %), Eo (1-4%) FL Importanta: Diagnosticul unor afectiuni hematologice Diagnosticul de certitudine n infectii, inflamatii Neutropenie: Infectii (bacteriene, virale) Afectiuni hematopoietice: Autoimune Neutrofilie (Nr. > 8000/mm3) Infectii acute:

 Localizate: pneumonii, meningit, abcese Generalizate: RAA, septicemie Inflamatii (vasculite) Intoxicatii (metabolice, medicamente, chimice) Hemoragie acut Hemoliz SMP (leucemii) Necroz tisular (IMA, Necroza tumoral, bacterian) Limfocitoz (Nr. >4000/mm3): Infectii: Tuse convulsiv Limfocitoza infectioas MI Hepatit TBC Afectiuni virale (rubeola, varicela, parotidita epidemic) Leucemie limfatic Boala Addison Boala Chron Limfopenie (Nr. < 1500/mm3): Distructia masiv post-radioterapie, post-chimioterapie IC congestiv Scaderea productiei: Anemia aplastic Neo (B. Hodgkin)

 Imunopatii Infectii severe (SIDA) IR TBC Bazofilie (Nr. >50/mm3 sau > 1%) Importanta: Pot fi primul semn al crizei blastice sau al fazei accelerate LMC Bazofilia persistent poate indica SMP nesuspectat Diagnosticul leucemiei cu bazofile Apare n: SMP (LGC, LB, PV, metaplazie mieloid, BH) AH cronic Monocitoz (Nr. >10% sau >500/mm3): SMP (leucemii, PV, metaplazie mieloid, BH) Intoxicatii Infectii (EBS, TBC) Colagenoze (PAR, LES) Eozinofilie (Nr. >250/mm3): Boli alergice (astm bronsic) Boli infectioase Colagenoze, vasculite alergice Afectiuni hematologice (AP, LGC, LAM, PV, BH) Defecte imunologice Boli endocrine (Addison) Fe seric (SIDEREMIE) - V. N.: 50-150 g%

Importanta: 1) Diagnosticul + si diagnosticul diferential al anemiilor 2) Diagnosticul hemocromatozei si hemosiderozei Valori scazute: Anemie feripriv Anemii normocrome din: infectii, boli cronice (neoplasm, colagenoze)

Valorile crescute nu pun probleme deosebite n sfera interventiilor orale, dar pot fi relevante pentru coexistenta unor afectiuni ce ar contraindica actul chirurgical; Distructie eritrocitar (anemia hemolitic) Leziuni hepatice acute (gradul crescut este paralel cu gradul necrozei hepatice)

TESTELE PENTRU INFLAMATIE VSH: V. N.: 0-13 mm/h (barbati), 0-20 mm/h (femei) metoda Westergren Importanta: Indica prezenta si intensitatea unui proces inflamator Cresterea VSH nu este patognomonica pentru o anumita afectiune Urmarirea in dinamica are valoare diagnostica > o singura determinare Monitorizarea evolutiei sau raspunsului la tratament al unei anumite boli; Valori ale VSH: Neoplazii Boli inflamatorii cronice (Colagenoze, vasculite, PAR, LES) Boli degenerative (Ciroza hepatica) Infectii severe Afectiuni hematologice (MM) FIBRINOGEN V.N. 100-400 mg% INVESTIGAREA HEMOSTAZEI

1. TROMBOCITE V.N. 150.000 - 400.000/mm FACTORII IMPLICAI N COAGULARE Valori (TROMBOCITEMIE) Neoplasme Infectii Inflamatii cr. Ciroza hepatica, Pancreatita cr, Boli cardio-vasculare. La 50% din pacientii cu o neasteptata a nr. Tr se descopera o afectiune maligna. TROMBOCITOPENIE (valori scazute) DOBANDITA: Productie scazuta (ex: Defecte nutritionale) Infectii severe Distructie ale plachetelor EREDITARA Trombastenia Glanzman Sdr. Wiskott-Aldrich Sdr. Ehlers-Danlos 50.000 - 150.000/mm : fara hemoragii 20.000 - 50.000/mm : hemoragii spontane minore sau sangerari post-operatorii. <20.000 - sangerari severe. Timpul de sangerare Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. Cu un ac se inteapa usor pulpa degetului astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. Valori normale

3-4 minute. Cresteri patologice Cresteri ale timpului de sangerare semnifica o predispozitie la sangerari, hemoragii. Timp de coagulare se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute. Depasirea acestui timp (T.C. crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu intarziere, fapt ce poate predispune la sangerari, la hemoragii. Un T.C. scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa cum se intampla in unele infectii microbiene. 4. TP - TIMP DE PROTROMBINA V.N. 2 sec fata de M (11 - 16 sec) Importanta: evaluarea fct. hepatice (cel mai util test al evaluarii sintezei hepatice a factorilor coagularii) evaluarea coagulopatiilor in asociere cu TTPA TP prelungit: defect al fact I (fibrinogen) , II (protrombina), V, VII, X (C. extrinseca) leziuni hepatice severe hipofibrinogenemie (ereditara sau dobandita) TTPA - Timpul de tromboplastina partial activata V.N. 25-38 sec Importanta screening-ul hemofiliei A, B cel mai fidel test screening in tulburarile de coagulare (chiar si a defectelor mionore care rar determina hemoragii semnificative clinic) util in screening-ul preinterventionist doar la pacientii cu indicatii clinice specifice (de ex. suspiciune sau hemoragie confirmata, boli hepatice)

TTPA prelungit: Defect al fact. coagularii implicati in calea intrinseca (I, II, V, VIII, IX, X, XI, XII) TESTE BIOCHIMICE 1. GLICEMIA V.N. 65-110 mg% Importanta: 1. Diagnosticul DZ (OMS: glicemie a jeune > 126 mg% , minim 2 determinari sau o valoare > 200 mg%) 2. Diagnosticul hipoglicemiei HIPERGLICEMIE Diabet zaharat Hemocromatoza Sdr Cushing (diabet Ins-rezistent) Feocromocitom Pancreatita ac, cr Leziuni SNC Acromegalie HIPOGLICEMIE Afectiuni pancreatice tumori extra-pancreatice Boli hepatice Boli endocrine Enzimopatii (Galactozemia, Intoleranta ereditara la fructoza) Infectii 2. UREEA V.N. 0,2 - 0,5 g%0. Importanta:

aprecierea gradului de lezare a parenchimului renal evaluarea potentialului de detoxifiere hepatica (ureogeneza) Azotemie Renala: GNF Ac, Nefroangioscleroza Tumori renale Rinichi polichistic Hidronefroza calculi renali TBC renal Azotemie extra-renala: Insuficienta cardiaca Infectii Diabet zaharat Tulburari gastro-intestinale 3. CREATININA Cel mai sensibil si specific indicator al functiei renale / ureea. V.N. 0,5 - 1,3 mg% Importanta: evaluarea functiei renale Valori crescute: Azotemia pre-renala Azotemia post-renala Atingere severa renala Distrofie musculara 4. ACIDUL URIC V.N. 3-5 mg%

Este mai putin semnificativ, valorile serice sunt extrem de labile, cu variatii de la o zi la alta HIPERURICEMIE (valori crescute) Productie in exces Leucemie ac, cr Guta Defect de eliminare IRC Nefrita IC

5. TGP/TGO V.N. 10-30 U/l Importanta: Diagnosticul diferential al afectiunilor hepato-biliare si pancreatice determinari repetate in scopul stabilirii evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale. Valori Atingere hepatica (virala, inflamatorie, toxica, medicamentoasa, meta) Leucemie ac Pancreatita Afectiuni biliare extra-hepatice ( si rapida) Atentie!! Hepatitele virale B si C risc de contaminare a medicului stomatolog riscul de infectare este indicat de markerii serologici saliva poate contine Ag B, AgC sau poate fi contaminata cu sange pot fi considerati suspecti ca transmitatori cei cu icter in antecedente (HB). 6. PROTEINELE SERICE

V.N. 65-80 g%0 Hiperproteinemie Pierderi lichidiene (Acidoza diabetica) Colagenoze Inflamatii cr Gamapatii monoclonale Leucemii Hipergama globulinemii HIPOPROTEINEMII - 4 cauze: 1. Aport scazut 2.Defect de absorbtie 3.Defect de sinteza hepatica 4.Pierderi renale 7. ELECTROFOREZA Albumine - 62% 1 globuline - 3,8% (Infectii/Alergii/DZ) 2 globuline - 7% globuline - 9% (Hepatita virala/DZ) globuline - 18% (Leucemii, limfoame) Scopul investigatiilor de laborator - reducerea impreciziei examenului clinic si anamnestic. Importanta acestor investigatii variaza in functie de caracteristicile ex respectiv si de situatia clinica. Medicina moderna a invalidat dictonul lui Voltaire: arta medicinei consta in amuzarea pacientului in timp ce natura ii vindeca boala. Unii clinicieni nu cunosc inca pe deplin rationamentul ce trebuie urmat in stabilirea unui diagnostic (sabloane, judecata empirica). Controlul starii de sanatate costa, si multe studii recente sugereaza necesitatea unei slectii judicioase a utilizarii investigatiilor de laborator.

EVALUAREA PARACLINICA LOCALA TESTE DE MICROBISM ORAL testul Snyder:>10milLB/ml saliva Dentocult-LB, Dentocult-SM TESTUL LA VITAMINA C (N:20sec); EXAMENE CITOLOGICE, STOMATOSCOPICE; Examen anatomo-patologic, coloratiile intravitale Examenul bacteriologic EVALUAREA PARACLINICA LOCALA Teste salivare(evaluare cantitativa si calitativa):pH; capacitate tampon, flux salivar STUDIU DE MODEL; BILAN IMAGISTIC; ANALIZA COMPUTERIZATA BILANUL IMAGISTIC PREIMPLANTAR morfologia volumetric a regiunii; structura osului spongios i compact densitatea componentelor parodontale; relaia cu dinii vecini i dinii antagoniti; starea structurilor critice din vecintate; starea articulaiilor temporo-mandibulare; patologie de vecintate / rdcini restante. Evaluarea osului alveolar analiza calitativ (corticala osoas de sprijin);

analiza cantitativ Evaluarea osului alveolar analiza calitativ: densitatea osoas - evaluarea corticalelor i a spongioasei (spaii trabeculare). Evaluarea osului alveolar analiza cantitativ: dimensiunile pe orizontal (vestibulo-orale);

dimensiunile pe vertical nlimea osului disponibil grosimea corticalelor osoase; cuantificarea densitii osoase (computer tomografie cantitativ). Metode radio-imagistice radiografii cu film endobucal (intraoral); ortopantomografia; teleradiografia; tomografia clasic plan; tomografia - tehnica Scanora; computer tomografia; imagistica prin rezonan magnetic (IRM). Radiografii cu film endobucal radiografii periapicale (retrodento-alveolare); structura osoas trabecular radiografiile ocluzale (cu film mucat); dezavantaje: imagini deformate avantaje:

accesibilitate larg pre relativ sczut Ortopantomografia evaluare: volum osos rezidual; relaia cu dinii vecini i antagoniti; ATM; retracia crestei alveolare; relaia cu structurile critice nvecinate; deformare i mrire a imaginilor (abloane de ocluzie cu bile radioopace). Ortopantomografia Teleradiografia evaluare: nlimea osului disponibil; nlimea procesului alveolar; poziia peretelui anterior al sinusului maxilar; traiectul canalului mandibular; avantaje: nu deformeaz i nu mrete imaginile. Tomografia clasic plan evaluare: corticale osoase; mineralizarea osului spongios; trama (structura) osoas; nlimea i diametrele transversale; avantaj: fr suprapuneri osoase;

iradiere important. Tehnica Scanora radiografie prin fant + tomografia spiralat;

Tehnica Scanora
avantaje: imagini panoramice excelente; tomografii radiare ale structurilor maxilo faciale; aduce mai multe informaii diagnostice dect radiografiile intraorale sau OPT; eficien maxim: 1 6 situsuri de implantare; costuri de achiziie, de operare, iradiere (vs. CT). dezavantaje: medic avizat; cost (vs. RDA, OPT). Computer tomografia cea mai important modalitate radio imagistic de evaluare preimplantologic; planificarea tratamentului; prelucrarea 2D i 3D a imaginilor; markeri radioopaci. Computer tomografia densitatea osoas clasificarea Misch: D1 D2 D3 D4 D5 > 1250 UH 850 1250 UH 350 850 UH 150 350 UH < 150 UH

tipul osos clasificarea Lekholm i Zarb: tip I tip II os compact, omogen cortical compact, groas; os trabecular dens

tip III cortical subire; spongioas trabecular dens tip IV cortical subire; spongioas rarefiat Computer tomografia imagini 3D: poziia markerilor radio-opaci, anatomia suprafeelor osoase i dinii restani. imagini panoramice: ~ OPT clasic; imagini secionale n diferite planuri (coronal, sagital, oblic, radiar): calitatea osului, mrimea implantului i angulaia necesar; 50, 60 sau chiar 100 de imagini radiare; imagini axiale: imaginile originale; achiziie i prelucrare prin programe dedicate. Computer tomografia Computer tomografia imagini: printate pe un suport solid (film radiologic); baz computerizat de date: programe dedicate specifice: SimPlant, SurgiCaseTM (Materialise NV, Leuven, Belgia); coDiagnostiX (IVS Solutions AG, Chemnitz, Germania); ImPlacer (Pacific Coast Software Inc., Los Angeles, California, SUA). Computer tomografia iradierea pacientului este relativ redus;

CT: 20 100 mrem (0,200 1,00 mSv) OPT: 0,6 1,2 mrem (0,006 0,012 mSv) RDA: 0,2 mrem (0,002 mSv)

iradiere natural: 3 mSv/an riscul de apariie a unei tumori maligne fatale: ntre 1:20.000 cazuri i 1:200.000 de cazuri artefacte: lucrri metalo-ceramice, obturaii mari de amalgam; titanul i aliajele de titan nu produc de obicei artefacte. Imagistica prin rezonan magnetic (IRM) IRM cmp mediu (1 1, 5 T) vs cmp sczut (0,20 0,23 T) identific precis: pachetul vasculo nervos alveolar inferior; marginea inferioar a sinusului maxilar; se poate caracteriza structura osoas de interes (cortical, spongioas); eventuala patologie asociat. artefacte: materiale feromagnetice. Imagistica prin rezonan magnetic (IRM) Imagistica prin rezonan magnetic (IRM) Examenul radio-imagistic n cadrul algoritmului implantar etapa diagnostic etapa preimplantar (suprapus parial cu etapa diagnostic) intraoperator postimplantar

Etapa diagnostic examen radio imagistic contraindicaii locale: resturi radiculare n grosimea oaselor alveolare; unele procese inflamatorii locale; patul osos deficitar. OPT, radiografie intraoral, radiografie - craniu de profil; date suplimentare: tomografia (clasic, tehnica Scanora) i tomografia computerizat. Etapa preimplantar Examen radio imagistic rspunsuri: care va fi localizarea fiecrui implant; ct de gros i de lung va fi fiecare implant; care este unghiul de inserie; este calitatea osoas suficient (de ex. densitatea sa); care este cel mai potrivit sistem de protezare; care este topografia structurilor anatomice critice. Etapa preimplantar Etapa preimplantar se creeaz un model cu rezultatele dorite i apoi se determin modul n care se poate ajunge la acest model; plac ghid cu repere radioopace: markeri mici radioopaci la nivelul crestei alveolare indic poziia meziodistal a fiecrui implant propus; suprafaa extern a plci ghid poate fi pensulat cu o substan radioopac (past subire de sulfat de bariu); i spaiile aerice libere pot fi folosite ca markeri ai zonelor edentate. Etapa preimplantar programe dedicate (SurgiCase, SimPlant, coDiagnostiX etc.);

analiza computerizat a imaginilor dentalCT; imagini axiale, 2D (incl. panoramice), 3D; simularea poziionrii implantelor. Etapa preimplantar evaluare 3D densitatea osoas (clasificare Misch) riscuri fenestraie risc de coliziune Etapa preimplantar stereolitografie Etapa preimplantar SurgiGuide (Materialise NV, Leuven, Belgia); Etapa preimplantar suport dentar: pacieni cu edentaii pariale mic orificiu prin mucoas chirurgie minim invaziv. Etapa preimplantar suport osos: edentaii pariale i complete; incizie mucoperiostal vizibilitate bun. Etapa preimplantar suport mucos:

pacieni edentai chirurgie minim invaziv. Etapa preimplantar implanturi speciale implanturi zigomatice Etapa intraoperatorie RDA, CT; IGI Image Guided Implantology: ncrcarea bazei de date a pacientului ntr-un calculator; analiza acestor imagini; realizarea unui plan de tratament chirurgical respectarea acestuia prin ghidarea n timp real a implantrii senzori cu infraroii, camer video

RADIOGRAFIE DE SUBSTARCTIE RADIOGRAFIA ORTORADIALA DIAGNOSTIC PREIMPLANTAR INDICATIILE APLICARII IMPLANTURILOR Iuventoimplantologia implantul palatin Atrofii osoase exagerate Consolidarea mandibulei Contraindicatii 1. Generale - absolute - relative 2. Loco-regionale:

- afectiuni inflamatorii sau tumorale ale regiunilor SSG 3. Locale - definitive - temporare Contraindicatiile locale de aplicare a implantelor sunt conditionate de: CONDITII ANATOMICA LOCALE Limitele zonelor implantare si anatomia zonelor implantare Volumul osos disponibil Starea tesuturilor orale CONDITII LOCALE PT. PROTEZARE * distanta intre crestele edentate * distanta intre cresta si arcada antagonista * limitarea spatiului protetic potential INSERIA IMPLANTURILOR ORALE Prof.Dr.Vasile Burlui A. INSERIA PE CREST STABILIZAT B. INSERIA IMEDIAT POSTEXTRACIONAL A. INSERIA PE CREASTA STABILIZAT 1. PREGTIREA : GENERAL I LOCAL 2. INSTALAREA BOLNAVULUI I PREGTIREA LUI 3. PREGTIREA MEDICULUI I A ECHIPEI OPERATORII 4. PREGTIREA INSTRUMENTARULUI Antiseptizea cavitatii orale 5. ANESTEZIA 6. INCIZIA

7. DECOLAREA 8. NIVELAREA CRESTEI ALVEOLARE 9. STABILIREA SITUSULUI IMPLANTAR 10. PERFORAREA CORTICALEI CRESTALE frez globular- frez ascuit 11. STABILIREA LUNGIMII DE LUCRU freza pilot 12. REALIZAREA ALVEOLEI IMPLANTARE freze de os (drilluri) cu diametre succesive 12. REALIZAREA ALVEOLEI IMPLANTARE 13. VERIFICAREA DIRECIEI ( PARALELISMULUI ) DE FORAJ 14. VERIFICAREA PROFUNZIMII LOJEI IMPLANTARE 15. FREZAJUL PROFILACTIC 16. TARODAREA SITUSULUI IMPLANTAR 17.MANIPULAREA IMPLANTULUI N TIMPUL INTERVENTIEI 17. MANIPULAREA IMPLANTULUI 18. AEZAREA IMPLANTULUI N ALVEOLA IMPLANTAR nurubare impactare 19. DEGAJAREA PIESEI DE MANIPULARE (prehensie) 19. DEGAJAREA PIESEI DE MANIPULARE (prehensie) 20. FIXAREA OBTURATORULUI 21. SUTURA LAMBOURILOR MUCOZALE IMPLANTAREA N DOI TIMPI CHIRURGICALI IMPLANTAREA NTR-UN TIMP CHIRURGICAL

B. INSERIA IMEDIAT POSTEXTRACIONAL 1. PREGTIREA GENERAL I LOCAL 2. INSTALAREA BOLNAVULUI I PREGTIREA LUI 3. PREGTIREA MEDICULUI I A ECHIPEI OPERATORII 4. PREGTIREA INSTRUMENTARULUI 5. ANESTEZIA 6. INCIZIA 7. DECOLAREA 8. NIVELAREA CRESTEI ALVEOLARE 9. STABILIREA SITUSULUI IMPLANTAR 10. PERFORAREA CORTICALEI CRESTALE frez globular- frez ascuit 11. STABILIREA LUNGIMII DE LUCRU freza pilot

12. REALIZAREA ALVEOLEI IMPLANTARE Freze de os (drilluri) cu diametre succesive Freze de os (drilluri) cu diametre succesive 13. VERIFICAREA DIRECIEI ( PARALELISMULUI ) DE FORAJ 14. VERIFICAREA PROFUNZIMII LOJEI IMPLANTARE 15. FREZAJUL PROFILACTIC 16. TARODAREA SITUSULUI IMPLANTAR 17. MANIPULAREA IMPLANTULUI 18. AEZAREA IMPLANTULUI N ALVEOLA IMPLANTAR nurubare

impactare 18. AEZAREA IMPLANTULUI N ALVEOLA IMPLANTAR 19. DEGAJAREA PIESEI DE MANIPULARE (prehensie) 19. DEGAJAREA PIESEI DE MANIPULARE (prehensie) 20. FIXAREA OBTURATORULUI 21. COMBLAJUL PERIIMPLANTAR 22. SUTURA LAMBOURILOR MUCOZALE Bio-Lok Innovative Inc. Sisteme implantare 1. Micro-Lok 2. Silhouette Definirea tipului de implant Implanturi de tip Branemark, endoosoase, prezentate sub form de urub, cilindru i cilindru cu urub,autotarodante, cu hex extern i suprafa de tip RBM (Resorbable Blast Media), destinate utilizrii n doi timpi chirurgicali, la nivelul crestelor alveolare vindecate Definirea tipului de implant Form pe seciune inovatoare: creterea suprafeei de contact i a manierei de distribuie a forelor Codificare cromatic Principiul metodei Se utilizeaz secvena de driluri indicat de productor A.B.Dental Devices Sistemul implantar A.B.Dental Definirea tipului de implant Implanturi de tip Branemark, endoosoase, prezentate sub diverse forme, adaptate att aplicrii imediat post-extracionale ct i pe creast alveolar sntoas Principiul metodei Se utilizeaz secvena de driluri indicat de productor n vederea crerii situsului implantar

Morfologia implantar Instrumentar specific Tehnica aplicrii Reconstrucia protetic Periimplantitele PROF.DR.VASILE BURLUI STRUCTURA ESUTURILOR PARODONTALE

LICHIDUL CREVICULAR Conine: elemente celulare ( leucocite, PMN, limfocite, monocite Aminoacizi, albumine 1,2, , globuline (anticorpi) Fibrinogen, fibrinolizin, fraciuni proteice ale complementului, Glucide, sistemul lactoperoxidazei, enzime lizozomale,etc FUNCIILE TESUTURILOR PARODONTALE desmodoniu i ligament periodontal: 1. Funcia de structurare i restructurare tisular 2. Funcia de preluare a forelor dentare 3. Funcia de nutriie 4. Funcia senzitiv i senzorial FUNCIILE TESUTURILOR PARODONTALE Osul alveolar: 1. Fixarea fibrelor ligamentului periodontal 2. Preluarea solicitrilor exercitate asupra dintelui 3. Asigurarea unui suport integru de-a lungul rdcinii dentare (bra de prghie intra-alveolar)

FUNCIILE TESUTURILOR PARODONTALE Ligamentul supra-alveolar 1. Asigur fixarea i meninerea gingiei pe dinte la un nivel constant 2. ntarete structura corionului gingival 3. Se opune tendinelor de retracie gingival prin agresiuni mecanice directe 4. Asigur transmitrerea presiunilor de masticaie din zonele active ale dinilor prin fibrele dentodentare sau trans-septale (arcad integr) 5. Barier biologic rezistent n timp fa de agresiunea microbian, extinderea inflamaiei i proliferrii epiteliului joncional si sulcular n desmodoniu. BIOMECANICA PARODONTAL Vedere generala premolar -elemente finite tetraedrale STRUCTURA ESUTURILOR PERIIMPLANTARE Epiteliul oral Epiteliul joncional Corionul gingival Osul alveolar propriu-zis, corticala intern Osul alveolar medular(trabecular) Corticala extern STRUCTURA ESUTURILOR PERIIMPLANTARE Interfata os/ implant FUNCIILE TESUTURILOR PERIIMPLANTARE Preluare a fortelor dezvoltate in timpul exercitarii functiilor Asigurarea unui suport integru de/a lungul portiunii intraosoase a implantului (bratul intraalveolar al parghiei) Bariera biologica Functie senzitiva ( mecanoreceptori de la nivelul periostului si tesutului osos)

TRANSDUCIA SEMNALULUI MECANIC OSUL- STRUCTUR VSCOELASTIC TRANSDUCIA SEMNALULUI MECANIC Tensiuni in implant PATOLOGIA PERIIMPLANTAR Este gingia periimplantar o entitate biologic normal? 3. Alte forme de mucozite (gingivite periimplantare) nedescrise nc(ulcero-necrotic, herpetic, etc) PATOLOGIA PERIIMPLANTAR ENTITI NOSOLOGICE PATOLOGIA PERIIMPLANTAR ENTITI NOSOLOGICE PATOLOGIA PERIIMPLANTAR ENTITI NOSOLOGICE ETIOLOGIA PERIIMPLANTITELOR(Rosenberg) Starea generala( diabet, iradiere, discrazii sangvine, afectiuni metabolice, etc) Suprasolicitarea biomecanic Infecia Iritaia mecanic local (ex: firele de sutur) Iritaia chimic (ex: fumatul) Intervenia chirurgical intempestiv Biocompatibilitatea materialului Reacii alergice Mixt EVALUAREA TESUTURILOR PERIIMPLANTARE CRITERII CLINICE SUBIECTIVE DE EVALUARE

Discomfort: jena, durere, sangerare, halena CRITERII CLINICE SUBIECTIVE DE EVALUARE Criterii funcionale (Guckes&colab): CRITERII CLINICE SUBIECTIVE DE EVALUARE Calitatea vietii -Impact psihologic: Imagine corporal Percepia calitii vieii Satisfacia referitoare la sistemul protetic Autoevaluraea relaiilor personale Impact economic:

Costuri directe Costuri de ntreinere Costuri indirecte CRITERII CLINICE OBIECTIVE DE EVALUARE INSPECIA: - culoarea, integritatea tisulara, edem, supuraie, fistulizare, sngerare, recesiune

CRITERII CLINICE OBIECTIVE DE EVALUARE INSPECIA: - indici de placa: 0- absena plcii 1- placa poate fi detectat doar prin raclarea suprafeei libere a implantului 2- placa este vizibil macroscopic

3- plac abundent INSPECIA: - indice gingival (Loe & Silness):

CRITERII CLINICE OBIECTIVE DE EVALUARE PALPAREA: instrumentar - sonda parodontal manual - fora optim : 0,25N (gradul de penetrabilitate depinde de statusul euturilor periimplantare - pas de avans : 1 mm - sonda electonic : - pas de avans: 0,2mm !!!importana repetrii determinrilor n 2-3 etape CRITERII CLINICE OBIECTIVE DE EVALUARE Profunzimea pungii periimplantare (PPD) : distana de la vrful bontului la vrful sondei situate la nivelul pungii periimplantare Instrumentar electronic de sondare (vrful sondei este sferic i are =0,5mm: F: 0,45 N pt pungi 2mm 0,25 N pt pungi < 2mm CRITERII CLINICE OBIECTIVE DE EVALUARE Factori care influeneaz acurateea determinrilor: Dimensiunea vrfului sondei Direcia de sondare Statusul fiziopatologic al esuturilor periimplantare Prezena i designul suprastructurii protetice Implant sntos: 1,3- 3,8<4mm

CRITERII CLINICE OBIECTIVE DE EVALUARE Recesiunea esuturilor perimplantare(REC): distana de la marginea mucoasei periimplantare i un reper fix (marginea protezei) Mai mult o problem de estetic Mai puin un factor de predicie al eecului implantar CRITERII CLINICE OBIECTIVE DE EVALUARE Gradul de ataare (PAL): distana de la vrful bontului la vrful sondei situate la nivelul pungii periimplantare PAL= REC + PPD Instrumentar electronic de sondare (vrful sindei este sferic i are =0,5mm: F: 0,45 N pt pungi 2mm 0,25 N pt pungi < 2mm CRITERII CLINICE OBIECTIVE DE EVALUARE Sngerarea la sondare (indice BOP-bleeding on probing): Evaluarea statusului fiziopatologic al esuturilor periimplantare Valoare diagnostic crescut

CRITERII CLINICE OBIECTIVE DE EVALUARE Indice de sngerare modificat (mBI)- (Mombelli &colab) CRITERII CLINICE OBIECTIVE DE EVALUARE Evaluarea mobilitii implantare: clinic-evaluare calitativ Stabilitatea primar Se asociaz iniial cu acuze subiective EEC AL INTEGRRII BIOLOGICE

MOBILITATE

EVALUARE PARACLINIC Evaluarea mobilitii implantare: EVALUARE PARACLINIC Evaluarea radiologic:retrodentoalveolar, OPT, CT, CT etc. EVALUARE PARACLINIC EVALUARE PARACLINIC EVALUARE PARACLINIC EVALUAREA MICROBIOLOGIC 1. Acumularea de plac bacterian la nivelul suprafeei implantare: infiltrat inflamator (Ericcson&colab, 1992, Lindhe&colab., 1992) 2. Migrarea plcii bacteriene spre apical: semne clinice i radiologice ale distruciei tisulare n jurul implanturilor (Lindhe&colab.,1992; Jovanovic et al. 1995) !!!! Tipul de suprafa implantar influeneaz dimeniunile fenomenului inflamator i a afectrii tisulare preimplantare ( ex: suprafaa HA) EVALUAREA MICROBIOLOGIC Flora bacterian variaz: vechimea implantului afectarea esuturilor periimplantare EVALUAREA MICROBIOLOGIC EVALUARE PARACLINIC Creterea indicelui de supravieuire bacterian n comparaie cu starea de normalitate : de 8 ori n mucozit, de 60 ori n periimplantit, de 100 ori n parodontit Concentraie crescut de bacterii anaerobe gram negative Creterea procentual i detectarea mai frecvent Actinobacillus actinomycetemcomitans , Porphyromonas gingivalis , Prevotella intermedia , Wollinela recta, Fusobacterium nucleatum, Candida albicans Scderea procentual a tuturor cocilor i creterea procentului de microorganisme motile i spirochete Scderea procentual a streptococilor (de la 40-60% la 0,2-0,5%)

EVALUARE PARACLINIC Evaluarea fluidului crevicular 1. Recoltare: mezial i distal fa de fiecre implant, nainte de nregistrarea oricrui parametru clinic, izolare, dup 3 minute : inserarea unor benzi de hrtie special (uoar rezisten), 15sec evaluare n Periotron 8000 EVALUARE PARACLINIC ANALIZA HISTOMORFOMETRIC A INTEFEEI OS-IMPLANT DIAGNOSTICUL PERIIMPLATITELOR TRATAMENTUL PERIIMPLATITELOR Controlul plcii bacteriene: ndeprtarea local a plcii bacteriene cu ajutorul instrumentarului de plastic i lustruiea suprafeelor accesibile cu ajutorul unei spume de mare speciale Irigarea pungilor periimplantare cu clorhexidin 0,12% sau alte antimicrobiene locale Antibioterapie sistemic 10 zile Ameliorarea gradului de igien oral a pacientului Controlul mecanic Controlul ocluziei TRATAMENTUL PERIIMPLATITELOR Debridarea i ndepratrea pungilor periimplantare Prelucarea suprafeei implantare:!!!tipul de suprafa (HA,Ti, etc) microabrazie (amestec de ap steril i bicarbonat de sodiu)(Philip et al., 1989) tetraciclin clorhidric 30-60s, splare cu ser fiziologic(Meffert,1992; Yablotsky et al., 1992) Tratmentul chirugical identificarea morfologiei defectului osos: condiioneaz tipul de tratament chirugical: 1. Tratament corector : Pierdere osoas orizontal i moderat vertical(3mm): incizie, lambou deplasat apical, ndeprtarea esutului de granulaie, prelucarea suprafeei implantului(mecanic sau chimic), sutur, antibioterapie (amoxicilin i metronidazol) Tratmentul chirugical

1. Tratament de regenerare tisular ghidat : corectarea arhitecturii osoase i regenerarea pierderii osoase verticale: ndeprtarea suprastructurii protetice cu 6-8 sptmni niante i aplicarea de cape de cicatrizare incizie, lambou deplasat apical, ndeprtarea esutului de granulaie, prelucarea suprafeei implantului(mecanic i chimic),prelucrarea suprafeei osoase a defectului, material de comblaj, membran de regenerare tisular, sutur, antibioterapie (amoxicilin i metronidazol)10 zile. ndeprtrea membranelor dup 4-6 luni

Tratmentul chirugical 1. Tratament de regenerare tisular ghidat : corectarea arhitecturii osoase i regenerarea pierderii osoase verticale: meninerea suprastructurii protetice incizie sulcular , lambou deplasat apical, ndeprtarea esutului de granulaie, prelucarea suprafeei implantului(mecanic i chimic),prelucrarea suprafeei osoase a defectului, material de comblaj, membran de regenerare tisular, sutur, antibioterapie (amoxicilin i metronidazol)10 zile. ndeprtrea membranelor dup 4-6 luni

Tratmentul de contenie: DISPENSARIZARE: LA FIECARE 3 LUNI Indicele de plac Inflamaia esuturilor moi Modificrile nivelului eutului osos.

BIOMATERIALE Definitie Materiale de sinteza compatibile cu corpul uman, cu un spectru larg de proprietati, ce pot fi transformate in dispozitive medicale care sa corespunda unor parametri functionali strict impusi. Materiale biocompatibile destinate sa lucreze sub constrangere biologica si prin aceasta adaptate diverselor aplicatii (Jozefonvicz si Jozefonwicz, 1982)

Orice substanta sau combinatii de substante, in afara de medicamente, de origine sintetica sau naturala, care poate fi folosita pe o perioada nedeterminata, ca atare sau ca parte componenta a unui sistem (dispozitiv) in vederea reconstituirii morfologice si / sau functionale a tesuturilor, organelor. Abilitatea materialului de a declansa un raspuns favorabil din partea tesutului gazda, servind scopului propus SUCCESUL IMPLANTAR DEPINDE DE : 1.Materialul de implant 2. Relatia intermoleculara 3. Prezenta unor agenti de legatura fixati pe suprafata implantului Designul implantului Modalitatea de fixare Starea de suprafata 7. Caracteristicile implantului legate de locul de insertie si scopul aplicarii

Reactia organismului Relatia cu tesuturile invecinate Tehnica chirurgicala si reactia Materialul implantar MATERIALE-a.constituiente de organ b.constituente de tesut -substanta de baza -carrier -membrane de bariera -tinte de fixare BIOMATERIALE

UTILIZATE N IMPLANTOLOGIE DEZVOLTAREA INDUSTRIEI PRODUCATOARE DE MATERIALE STOMATOLOGICE 1.MATERIALE CERAMICE 2.STICLA BIOACTIVA 3.COMPUSI POLIMERICI 4.CARBON- fibra de C - glazurare sau infrastructura 5.METALE Materiale utilizate n obinererea implantelor 1.MATERIALE CERAMICE 2.STICLA BIOACTIVA 3.COMPUSI POLIMERICI 4.CARBON ( fibra de C.-glazurare sau infrastructura ) 5.METALE

Materialele ceramice CERAMICA DE ZIRCONIU CERAMICA ALUMINOASA SAFIRBIOCERAMICA Zirconiu-oxid de zirconiu Material bioceramic Rezistenta mai mare de 5 ori decit materialele ceramice de prima generatie Bioinert si biocompatibil

Material de referinta pentru jonctiunea epiteliala Safir bioceramica Este bioinert si biocompatibil Implantul este confectionat din alfa alumina si un cristal unic Safir brut/safir forma prelucrata Avantajele materialelor ceramice Efect toxic redus asupra esuturilor: -sunt n stare oxidat -sunt rezistente la coroziune Nu sunt imunogene,nu sunt carcinogene Prin structura lor faciliteaz procesul de osteointegrare Compusii polimerici AVANTAJELE UTILIZARII POLIMERILOR Stabilitate chimica (excelenta rezistenta la coroziune) Densitate redusagreutate redusa Forme de prezentare variabile:paste, fluide, fibre, tesaturi Conformare la temparetura mediului Pot fi modificati prin: Ramforsare (lamele de Ti sau fibre de carbon) Plastificare Modificarea suprafetei resorbabilitate BIOCOMPATIBILITAEA POLIMERILOR POATE FI MODIFICATA PRIN: Prezenta polimerilor cu greutate moleculara redusa

Aditivi Contaminari accidentale Impuritati ale aditivilor Produsi de degradare a polimerilor sau aditivilor IN VIVO: Agresiuni enzimatice Oxidoreductie Hidroliza Decarboxilare Sterilizarea le modifica propriet FORME DE IMPLANTURI DIN TITAN FORME DE PREZENTARE: IMPLANTE COMPACTE - blocuri - netisulare - folii - fire monofibrilare 2. IMPLANTE POROASE - spuma rigida sau nu - texturi filamentare - folii - fire monofibrilare Istoric A fost descoperit la Creed, Cornwall, UK de un amator geologist, Reverend William Gregor- denumit menachite

Mai tarziu a fost redescoperit de catre chimistul german Klaproth (1975) care l-a numit TITANIU dupa titanii din mitologia greaca Ti metalic put 99,9 % a fost preparat prin incalzirea Ti Cl4 cu Na 700- 800 grd C- reactia Hunter, de catre Mattew A. Hunter Nu a fost folosit in afara laboratorului pana in 1946, cand Kroll a demonstrat ca Ti a putut sa fie produs comercial prin reducerea TiCl4 cu Mg- reactia Kroll Proprietati Metal usor, ductil, puternic , cu densitate mica, culoare alba, lucios Rezistent la coroziune, atacul acid, clor gaz, sarurile obisnuite Nu este solubil in apa, solubil in acizi concentrati Cand este expus la temperaturi ridicate, formeaza un strat de oxid protector Arde la 610 grd C si formeaza oxid de Ti Arde in nitrogen pur- nitrit de Ti Aplicatii medicale Fiziologic inert, metalul este folosit in protezele articulare -proteza sold -echipament medical -rezervoarele si conductele folosite in procesarea alimentelor -instrumentele chirurgicale laparoscopice -osteointegrare implantara -ortopedie TITAN PUR COMERCIAL 4 variante (diferite concentratii de O2 si Fe) cu diferite proprietati fizice si mecanice La temparatura camerei: faza Retea de cristalizare HCP La temperatura 8830 C: faza Retea cubica cu fete centrale BBC

Component cu aceasta faza predominent: mai casant Forma alfa structura cristalina titan ALIAJE TITAN Se adauga elemente de aliere pentru a stabiliza faza sau (faza se transforma in prin caldura) Ti: sudabil, dificil de obtinut, se prelucreaza la temperatura camerei Ti: maleabil la temperatura camerei (folosit in ortodontie) Aliaj + : rezistent, usor de folosit, dificil de sudat Ti-6Al-4V= aliaj + , la temp. camerei 9750 C - BBC Compozitia unor aliaje utilizate pentru implante (conform normelor ASTM si ISO) Proprietati mecanice ale titanului nealiat si ale unor aliaje utilizate in stomatologie TURNAREA Ti Ti material gheter (absoarbe gaze,reactioneaza cu ele) si trebuie manipulat in vid; Daca vidul nu este perfect, suprafata Ti este contaminata cu un strat superficial , cu o dimensiune de 100 m ;(scade rezistenta) Trebuie utilizate materiale de ambalare speciale (oxizi foarte stabili, care sa reziste la temperaturi mari); Turnare dificila: in vid, centrifugare, sub presiune, gravitationala; Aliajele: pct. de topire mai mici ca Ti pur. AVANTAJELE utilizarii titanului in implantologie Rezistent Uor de obinut Pret acceptabil Se acoper cu un strat subire de oxid care mpiedic coroziunea i permite osteointegrarea (fen. de pasivare)

Prelucrare usoara prin mijloace conventionale i neconventionale Compatibilitate buna Bine tolerat de tesuturile moi i osoase Activeaza complementul. Se regaseste in ganglionii limfatici regionali. Transportat de macrofage (mai ales ionul de vanadiu) are efect toxic asupra acestora (Wolinsky 1989; Kohavet al. 1995; Edgerton 1996 ) modificarea starii de suprafata in scopul stabilizarii aliajului in mediul fluidelor tisulare Instabilizeaza echilibrul osteogeneza - resorbtie. Difuzeaza tisular si provoaca pete de metaloza submucos i subcutanat Alergii CHIMISMUL IMPLANTULUI DIN TITAN COROZIUNEA UZURA OXIZII Chimismul suprafetei determinat de proprietatile oxizilor si a metalelor; Oxizii metalici dicteaza tipul de legaturi celulare si proteice de la suprafata implantului; Oxizii superficiali modificari constante; Nu exista un oxid cu forma exacta. Structura oxidului de titan Calcitite Cel mai vechi material de comblaj; inca utilizat pt orice tip de defect osos (parodontologie, chir. orala, chir ortopedica) Forme de prezentare: cement sau granular Resorbtie rapida: 3-12 saptamini Proprietati osteoconductive

Resorbtie rapida Aplicare ca un cement; + accelerator de priza 2 min Proprietati osteoconductive Resorbtie mult accelerata, uneori Sangerarea poate interfera priza Nu exista risc de infectie SiO2, Na2O, CaO, and P2O5 si sticle ceramice de tipul apatita-wollastonita. Formeaza o suprafata bioactiva de fosfat de calciu , osteoconductiv Resorbtie partiala sau totala pelote 300-600 m Biosticle MATERIALE XENOGENE de la specii diferite, =cu compozitie genetica diferita-derivate de origine bovinasiretea inerta pt regenerare, ngulare sau in combinatie cu os autogen Componenta organica eliminata total AVANTAJE: -non imunogenic -prezumtiv sigur pt eliminarea infectiilor trans -specii MEMBRANE DE REGENERARE CARACTERISTICILE MEMBRANELOR UTILIZATE N REGENERARA TISULAR GHIDAT N IMPLANTOLOGIE SUNT (VERT SI COLAB): 1. BIODEGRADAREA=este caracteristic materialelor polimerice solide care se distrug ca urmare a degradrii macromoleculare cu disperrsie in vivo, dar fr a fi eliminate din organism. 2. BIORESORBIA= se refer la polimerii solizi care se pot degrada i ulterior absorbi in vivo(se elimin pe ci naturale prin degradare, filtrare sau metabolizare).Materialele polimerice

bioabsorbabile se pot dizolva n fluidele circulante fra clivaj al lanurilor polimerice sau scdere a masei moleculare. 3. BIOCOMPATIBILITATEA= este abilitatea materialului de a genera un rspuns adecvat din partea gazdei, n funcie de domeniul de aplicare ROLUL MEMBRANELOR DE REGENERARE :stabilizare iniial a cheagului -menintor de spaiu pentru materiaul de comblaj i sau cheagul de snge -tissue exclusion- dezvolatrea difereniat a celor 2 tipuri de esuturi epitelial i osos. COMPLICATIILE TEHNICILOR DE REGENERARE CARE UTILIZEAZ MEMBRANE : inflamaie persistent 1.persistena infeciei 2.exfolirea materialului de augmentare 3.expunerea precoce a membranei i infecia 4.pierderea esutului regenerat consecutiv ncrcrii implantului 5.pierderea implantului FIXAREA MEMBRANELOR SE FACE PRIN: SUTURA MUCOASEI ACOPERITOARE; PIONEZE / CAPSE; IMPLANTURI STAREA DE SUPRAFATA Starea unui material depinde de restul masei d. p. d. v. chimic, forma, structura, datorita: - dispozitiei moleculare - reactiei de suprafata - contaminarii

STAREA DE SUPRAFATA A IMPLANTULUI DIN TITAN SABLAREA Avantaje: *evitarea impuritatilor Nu exista riscul desprinderii stratului superficial acoperit SUPRAFATA UNUI IMPLANT ACOPERIT CU HIDROXIAPATITA AVANTAJE asociaza prorietatile biomecanice ale Ti cu biocompatibilitatea HA DEZAVANTAJE Impuritatea cristalina si cristalografica a stratului de HA; Legatura implant HA= slaba (biomecanic si chimic) Sterilizarea implantului: hidroxil apatita este o suprafata rugoasa propice atasamentului bacterian Pierdere osoasa la nivel cortical: hidroxil apatita este rugoasadeclanseaza un raspuns inflamator care initiaza resorbtia osoasa; designul gatului implantului este lust MODALITATI TEHNOLOGICE de aplicare a Hidroxilapatitei PLASMA SPRAY (vaporizare de HA in plasma, sub vid) IMPLANTUL CILINDRU STABILIZAT CP IMPLANTUL CILINDRU STABILIZAT Istoric : Implantul lama este uul din primele implanturi utilizate

Linkow este autorul designului implantului lama In anii urmatori a fost imbunatatit conceptul realizarii si utilizarii implantelor lama: -retentie suficenta inca de la inserare Istoric : Implant unitar Tehnica operatorie empirica metodologie nedefinita -fibro-integrare *Scoala suedeza de implantologie impune conceptele osteointegrarii si a protezarii pe implanturi osteointegrate. *Rezultatele sunt spectaculoase in masura incat orienteaza cercetarea spre dezvoltarea implantelor cilindrice din titan, insurubate si ingropate (enfouis) in os cateva luni, inaite de a fi incarcate ocluzal. Aplicarea conceptelor moderne implantelor lama Studii experimentale si clinice realizate de LUM, LINKOW, SISK et COMMISSIONNAT demonstreaza ca regulile osteointegrarii printr-un procedeu chirurgical in 2 etape sunt aplicabile implantelor lama. De ce implante lama ? Actualmente , implantele cilindru cu filet sau impactate aplicate dupa o metodologie riguroasa, in urma realizarii osteointegrarii prezinta o mare fiabilitate. De ce implante lama ? Pentru ca anatomia situsului implantar poate fi o contraindicatie pentru aplicarea implantelor cilindrice (sinus, canal dentar, creasta ascutita). Experienta clinica Experienta clinica a demonstrat ca implantele cilindrica cu lungima mai mica de 10mm nu dau rezultate satisfacatoare pe termen lung Rezistenta la infundare, dupa incarcarea ocluzala Toleranta tisulara (aliaj de titan) ( HEINRICH, CHERCHEVE, PASQUALINI, LOBELLO, FAGAN )

Yves COMMISSIONAT si Francis POULMAIRE au imaginat un design de implant lama si au definit protocolul chirurgical si protetic care respecta regulile implantologiei moderne LES IMPLANTS CYLINDRIQUES STABILISES CP IMPLANTUL CILINDRU STABILIZAT PROTOCOLE CHIRURGICAL Confectionarea si detasarea unui lambou de grosime totala Marcarea situsului implantar (freza de marcaj si subler) Realizarea situsului implantar: discuri cu irigare interna, de diametre si grosimi crescatoare Securitatea in realizarea situsului implantar este maxima, deoarece situsul initial nu va fi realizat pina la profunzimea maxima, si este rectiliniu; este limitat mezial si distal de orificiile de marcaj. Largirea finala de realizeaza cu un disc de grosime 12/10 mm si raza variabila, in functie de inaltimea lamei. Unghiurile anterioare si posterioare sunt realizate cu freze de finisat, calibrate ca dimensiune. Joja directionala din titan , la dimensiunile lamei, este inserata la nivelul situsului implantar. Prezinta un orificiu central, care are dubla functie: -controlul final al osteotomiei -realizarea unui foraj central calibrat, corespunzator gatului implantului Infundarea lamei se realizeaza utilizand o piesa port implant, prin impactare usoara. Lama se insera la nivelul lojei creat e in os, prin frictiune, cu marginea superioara a gatului implantului plasat la nivelul crestei si limita superioara a corpului implantului situandu-se la 1mm sub limita crestei Sutura etansa a mucoasei Se recomanda realizarea unei compresiuni usoare, de cateva minute Perioada de asteptare pina la definitivarea osteointegrarii este identica ca pentru implanturile cilindrice PROTOCOL CHIRURGICAL CONCLUZII

implanturile cilindru au indicatii prioritare, atunci cand conditiile anatomice nu se opun desi nu fac parte din arsenalul terapeutic de rutina, in Europa, utilizarea lamelor largeste posibilitatile terapeutice in implantologie lamele CP fac parte din arsenalul terapeutic al implantologiei moderne sunt rezervate implantarii in sectorul posterior, inferior si superior, pentru creste osoase ascutite sau de inaltime redusa Lucrari protetice agregate pe implanturi dentare Particularitati in protezarea pe implanturi Decalogul Suprastructurii protetice 1. Necesitatea unui numar suficient de implante in raport cu amplitudinea edentatiei 2. Suprafata de interfata a inplantelor trebuie sa fie bine dimensionata. 3.Implantele orale trebuie sa fie uniform distribuite la nivelul segmentului de arcada edentat. 4.Inainte de incarcarea ocluzala implantul oral trebuie sa aiba semnele si conditiile unei integrari biologice cat mai perfecte 5. Transferul datelor clinice cat mai corect in laborator 6. Modelajul corect cat mai profilactic al puntii pe implante 7.Executia corecta a substitutului protetic implanto-purtat 8.Verificarea clinica a aparatului gnatoprotetic si adaptarea acestuia 9. Fixarea definitiva 10.Dispensarizarea atenta si sustinuta a pacientului cu punte pe implante orale osteointegrate 1. Necesitatea unui numar suficient de implante in raport cu amplitudinea edentatiei 2. Ca i n terapia protetic convenional este obligatorie respectarea legii polinomului. Edentaie bilatreral clasa III Kennedy cu o singur modificare care urmeaz a fi restaurat prin dou aparate gnatoprotetice conjuncte cu agregare dentoimplantar.

Legea polinomului este aplicat pentru protezarea convenional, aplicarea implantelor avnd ca efect ameliorarea vectorului de instabilitate sau chiar desfiinarea sa.

. Suprafata de interfata a implantelor trebuie sa fie bine dimensionata. Implantele orale pentru a rezista din punct de vedere biomecanic au nevoie de o lungime si un diametru corespunzator, pentru ca suprafata de interfata a acestora sa substituie suprafata desmodontala a organelor odonto-parodontale pierdute prin edentatie n cazul puntilor pe implanturi trebuie respectata legea lui ANTE :Suprafata parodontala a dintilor stalpi trebuie sa fie cel putin egala sau mai mare decat suprafata parodontala a dintilor de inlocuit. 4.Inainte de incarcarea ocluzala implantul oral trebuie sa aiba semnele si conditiile unei integrari biologice cat mai perfecte Exista o serie de criterii de succes minim propuse de Albrektson:

un implant individual este imobil atunci cand este testat clinic; examinarea radiografica nu dezvaluie nici o transparenta in jurul implantului; dupa primul an de la aplicarea implantului , resorbtia osoasa observata radiografic trebuie sa fie mai mica de 0,2 m/ an; performanta implantului individual este concretizata de absenta semnelor si simptomelor urmatoare: durere, infectii, neuropatii, parestezii sau perforarea canalului dentar inferior; 5. Transferul datelor clinice cat mai corect in laborator Etapele amprentarii: In functie de design-ul implantelor se realizeaza portamprente sectionate sau nu. In cazul amprentarii cu ajutorul portamprentei nesectionate portiunea amprentata nu este protejata de bontul implantului ramanand solidara acestuia pe pot parcursul procedurii. 6. Modelajul corect cat mai profilactic al puntii pe implante Modelarea ocluzala a puntii pe implante se inscrie si in profilaxia parodontala, care atunci cand este incorect executata va avea ca rezultat suprasolicitarea implantului si depasirea capacitatii de rezistenta osoasa, finalizandu-se cu aparitia fenomenelor de mobilitate implantara. 7.Executia corecta a substitutului protetic implanto-purtat Convergena perspectivelor conceptuale: biomecanic, morfologic, biologic, funcional, estetic i psihologic. Succesul protezrii este asigurat de: machetarea corect a componentelor metalic i fizionomic

turnarea componentei metalice controlul defectoscopic al calitii execuiei tehnologice modelajul ngustat al suprastructurii morfologie cuspidian atenuat. . Fixarea definitiva Fixarea definitiv nu este precedat de cimentare provizorie, suprastructura protetic necesitnd precizie mare de realizare. Se recomand folosirea urmtoarelor cimenturi pentru fixare: cimenturile ionomere de sticl cimenturile cu rini acrilice, diacrilice (RDC), adezive Avantajele acestor tipuri de cimenturi: aderen foarte bun la suprafeele metalice oxidate timp de lucru mbuntit (aproximativ 10 minute) caliti biologice deosebite pentru dinii stlpi n cazul suprastructurii cu sprijin mixt dentoimplantar cimentul diacrilic autofotopolimerizabil prezint un sistem bifazic n care iniierea polimerizrii se face prin fotopolimerizare iar n profunzime se realizeaz autopolimerizabil. Clasificarea mijloacelor gnatoprotetice sprijinite pe implanturi Aparate gnatoprotetice conjuncte 1. Unidentare sprijin monoimplantar 2. Pluridentare-monolit -segmentata -segmentata+imbricata Sprijinul-implantar -mixt:implantar si dentar 3 cementate 4 insurubate

Clasificarea mijloacelor gnatoprotetice sprijinite pe implanturi Aparate gnatoprotetice Adjuncte - pe implanturi singulare - pe implanturi solidarizate Sprijinul -implantar -mixt:implantar si dentar Conceperea planului de tratament gnatoprotetic prin mijloace gnatoprotetice sprijinite implantar Decapusonarea si conformarea tisulara IDENTIFICAREA IMPLANTURILORPOSIBILITATI CLINICE: capul implantului vizibil in cavitatea orala transparenta obturatorului prin mucoasa mucoasa integra, normal colorata MIJLOACE CLINICE de identificare: Repozitionarea placii ghid Palpare cu sonda Palpare digitala Tipuri de incizii pentru decapusonarea implanturilor:Incizii de mucoasa: -bisturiu circular bisturiu obisnuit freza zirconiu freza metalica laser Incizia circulara -se palpeaza orificiul corespunztor urubului de cicatrizare

-cu bisturiu circular (coroborat cu diametrul implantului-subdimensionat cu 0,1-0,2 mm) se indeparteaza capuonul mucoperiostal din dreptul urubului de cicatrizare -vindecarea mucoperiostului este mult mai rapid -evitarea expunerii suplimentare a osului Incizia liniara- Unii autori recomanda a se face incizia liniara i decolarea mucoperiostal n vederea ndeprtrii obturatorului numai n situaia n care se constata radiologic existena unei lize osoase care circumscrie implantul sau os in exces Incizia utilizand laserul Raspunsul tisular la laser: Sectionare Transmisie Reflexie Amprentarea campului protetic implantar pentru protezarea conjuncta I Protezarea prin aparat gnatoprotetic conjunct fixat prin cementare a) prin bonturi paralele cu si fara cape de transfer fara cape de amprentare si fara analoage de implant b)prin bonturi neparalelizate-cu implant analog cu si fara cape de transfer, fara cape de amprentare c)prin bonturi paralelizate sau neparalelizate cu cape de amprentare cu analoage de implant

c. Amprenta pe bonturi paralelizate sau neparalelizate cu cape de amprentare cu analoage de implant

II. Protezarea prin aparat gnatoprotetic conjunct fixat prin insurubare -amprenta cu cape de transfer si analoage de implant Portamprente perforate Amprentare open tray (pick up) Bonturi de transfer solidarizate (splinted)

Confectionarea modelului de lucru Turnarea modelului - cu masca gingivala - fara masca gingivala Inregistrarea relatiei centrice si montarea in articulator Machetarea aparatului gnatoprotetic conjunct Principii privind designul aparatului gnatoprotetic supraimplantar Verificarea clinica a scheletului aparatului gnatoprotetic conjunct supraimplantar Verificarea clinica a aparatului gnatoprotetic supraimplantar finit Se verific: rapoartele ocluzale nchiderea joint-ului implanto protetic (limita cervical situat supragingival sau juxtagingival) verificarea raportului punii cu creasta edentat conservarea spaiului papilar refacerea punctelor de contact respectarea morfologiei feelor laterale i ocluzale ale dinilor Fixarea aparatului gnatoprotetic finit - prin cimentare - prin insurubare Fixarea definitiva prin cimentare Se recomand folosirea urmtoarelor cimenturi pentru fixare: cimenturile ionomere de sticl cimenturile cu rini acrilice, diacrilice (RDC), adezive Avantajele acestor tipuri de cimenturi: aderen foarte bun la suprafeele metalice oxidate

timp de lucru mbuntit (aproximativ 10 minute) caliti biologice deosebite pentru dinii stlpi n cazul suprastructurii cu sprijin mixt dentoimplantar cimentul diacrilic autofotopolimerizabil prezint un sistem bifazic n care iniierea polimerizrii se face prin fotopolimerizare iar n profunzime se realizeaz autopolimerizabil. Amprenta campului protetic implantar pentru protezarea over-lay A. Pe structuri implantare sau dento-implantare individuale B. Pe structuri implantare sau dento-implantare solidare (amprenta cu analog de implant si cape de transfer) 2. bara Dolder Confectionarea modelului Inregistrarea relatiei centrice si montarea in articulator (cu raportul inregistrat prin macheta de ocluzie) Machetarea si confectionarea sistemului conjunct A. sistem conjunct individual-capse -telescoape B. Sistem conjunct solidar Machetarea si confectionarea supraprotezei amovibile Verificarea si fixarea definitiva a sistemului

PUNTEA CEMENTATA PUNTEA INSURUBATA

PROTEZAREA PROVIZORIE in implantologie TENTATIVA de PROIECT a PLANULUI de TRATAMENT

Protezarea provizorie in implantologie Etapa cheie in cazul restaurarilor protetice pe parcursul evolutiei cunostitelor teoretice si practice Realitatea clinica ii confera functii esentiale de control si gestiune a parametrilor ocluzali parodontali si estetici-functionali Modalitate de tranzitie de la starea de invaliditate la stadiul de functional E o etapa privilegiata si obligatorie in obtinerea homeostaziei elementelor ssgt Integrarea biologica a viitoarei proteze congruenta piesei protetice-nebiologica prin modalitatea ,conceptul de realizaresi materalele din care e confectinata proteza-cu elementelebiologice de suport E necesara trio-ului pacient practician medic_valoare terapeutica sursa de date clinicecare ii permit sa se conformezecelor mai mari exigenteale pacientuluisi practicianuluicompenseaza infirmitatea estetica si functionala Durata de viata a acestei protezeeste limitata in timp si gradul de elaborare depinde de obiectivele si durata tratamentului Cerintele de realizare a protezelor provizorii in implantologie: Realizare facila Sa permita modificari prin adaugare sausustractie realizabile in cabinetul dentar Sa fie estetice stabile din punct de vedereal culorii Rezistenta la fortele ocluzale Sa fie compatibile cu alte materiale dentare sa nu realizeze o conductie termica brutala Materiale utilizate in vederea realizarii protezelor provizorii in implantologie sunt alese dupa urmatoarele criterii: proprietati:mecanice-rezistenta , fizico chimice, biologice ,estetice Elaborarea protezei polimerizarea,posibilitati de retus la nivelul marginilor ELABORAREA PROTEZEI PROVIZORII asperizarea marginilor pensulare cu adezivi pentru potamprente

Comportamentul-interactiunea cu saliva ,absorbtia hidrica interactiunea cu materialele de cimentare imbatranirea(alterarea propr.) Materialele folosite pot fi rasini autopolimerizabile ,rasini acrilice ,rasini diacrilice compozite Asa cum reiese din practica curenta si din datele din literatura de specialitate rezulta: Oricare ar fi tipul de polimerizare aceasta nu e niciodata completa Prezenta monomerului rezidual produce reactii tisulare exotermia rc de polimerizare trebuie controlata atat pentru a limita variatiile dimensionale adaptarea marginala cat si pentru a evita reactiile pulpo-dentinare Proprietatile mecanice diminua in timp( abs hidrice in mediul bucal) Modificarile de culoare aparute in timp datorate produsilor de aditie(amine tertiareutilizate ca activatori) PROTEZARE PROVIZORIE Mti Scutan Aparate gnatoprotetice parial amovibile acrilice

Protezarea de URGENin implantoRezolva situatii limita cand considerentele personale ale pacientulu ide maxima urgenta fizionomie fonatie _ fracturi coronare_ extactii in zona ant a arcadei.. Echilibrarea si meninerea ocluziei Protecia substructurilor preparate(dt si implant)

Modalitati de protezare de urgenta in implantologie

Coroanele preformate se coleaza la nivelul dintilor vecini pot fi din rasini policarboxilice-rezistenta particulara ,luciu-calitati estetice Fvsa se inscriein continuitatea celorlalte fete fara sa fie necesare retusuri in sens m-d sa respecte pct de contact cu dintii vecini Proteza adjuncta acrilica Masti Scutan(dt- implant) Protezarea imediata(precoce)in implantologie-dt si implanturi- cu incarcare imediata Protezarea provizorie(tranzitorie)in implantologie se realizeaza in laboratorul de tehnica dentara si e impusa de imposibilitatea tehnologica a laboratorului sau materiala a pacientului de realizare a protezei finale in scurt timp Proteza de temporizare in implantologie amana din considerente biologice protezarea definitiva pana in momentul in careptri examene clinice si paraclinicese decretaza stabilitatea elementelor campului protetic /pana cand laboratorul poate furniza proteza definitiva Temporizarea se face in functie de gradul de afectarea elementului biologic :scurta durata 7zile medie 14-21 zile lunga 21 -30 -61zile Proteza de stabilizare in implantologie contribuie prin insasi conceptul metoda de realizare si materialele utilizate la mentinerea stabilitatii elementelor sistemului stomatognat Situatiile clinice care impun aplicarea protezelor provizorii in implantologie: Necesitatea recuperarii urgente a unor functii-estetica ,fonetica mentinerea sau refacerea functiilor ssgt

Exista mai multe metode de realizare a protezelor provizorii:fie exclusiv de catre medic, fie in colaborare cu laboratorul de tehnica dentara.

Prima metoda: piesa protetica e realizata imediat postoperator atat pe dinti restanti preparati cat si pe implanturi

1. Metoda a II-a:in edentatia totala cu oferta osoasa insuficienta sau de o calitate slaba,implanturile nu se incarca imediat, pentru a sustine lucrarea provizorie fixa.

3.A III-a metoda: folosirea unor lucrari protetice

acrilice confectionate in laboratorul de tehnica dentara care prin rebazare sunt adaptate la noua configuratie a campului protetic, rezultata dupa inserarea implanturilor dentare. IMPLANTURILE TRANZITORII Proteza fixa temporara imediat dupa aplicarea implantelor In unele cazuri elimina proteza mobila care Poate influenta osteointegrarea implantelor sau Consolidarea grefelor Faciliteaza vindecarea Permit o protezare estetica si functionala Maxilar > 5 implanturi Mandibula > 4 implanturi Edentatii reduse 2-3 implanturi 1,5-2,5 mm distanta fata de implantele conventionle IMPLANTELE MODULATE TRANZITORII Componentele chirurgicale ale sistemului M.T.I capa de transfer - implant analog - capa plastic - armatura titan Componentele protetice ale sistemului M.T.I.

REPOZITIONAREA CRANIO-MANDIBULARA La pacientii cu edentatii partiale, la care exista malrelatii cranio-mandibulare putem folosi gutiere de repozitionare cranio-mandibulara prevazute cu indentatii.

La pacientii cu edentatii totale sau subtotale se folosesc pentru repozitionare protezele totale.