CURS NR. 4 Starea fiziologica poate influenta efectul medicamentelor.

Femeile influenteaza efectele prin ciclul menstrual, sarcina si lactaie. Starea patologica amfetamina actioneaza asupra tuturor indivizilor producnd stimularea SNC. Alte medicamente actioneaza doar in stri patologice antihipertensive, antipiretice in sindromul fe!ril ". #egimul alimentar efectul antihipertensiv e facilitat prin regimul hipo sau desodat. Na favorizeaz aciunea presoare a catecolaminelor. Factori e$terni% atropina scade secreia sudorala. &n tarile calde administrarea de atropina determina socul caloric. SNC psihoterapie eficient in neuroze a'utata cu farmacoterapie (fect )lace!o consta in influenta SNC ce poate determina pana la *+, din efectul unor medicamente - simplu or! unui lot i se administreaz o forma medicamentoasa in care nu e$isa su!stane active altui lot i se administreaz medicamentul activ !olnavul nu -tie din care lot face parte medicamentul va avea sau nu efect )lace!o - du!lu or! nici medicul curant nu cunoa-te natura medicamentului, .l cunoa-te doar -eful de secie sau farmacologul seciei. &nteraciunea dintre medicamente intereseaz faza farmacocinetica si faza farmacodinamica. Aspirina poate disloca sulfamidele sau !iliru!ina. &n cazul a!sor!iei, ionii de Ca pot determina chelatare tetraciclinei aceasta nu va avea efect. p/0ul in cazul !ar!ituricelor% p/ sczut determina a!sor!ia, iar p/0ul crescut determina eliminarea lor. &nteraciunile farmacodinamice% A12 efect sinergic, antagonic, indiferent Sinergismul poate fi aditiv sau prin potenare A" sinergism aditiv% consta in o!inerea unui efect prin sumarea celor doua efecte. Se poate o!ine un efect final prin reducerea dozelor. 2" sinergism prin potenare o!inerea unui efect supraaditiv. Se folose-te in pregtirea preoperatorie prin administrarea medicamentelor ce favorizeaz aciunea anestezicului general, reducndu0se astfel doza de anestezic general% se da clor!romazina deprimarea SNC se dau !ar!iturice somn profund. Antagonism% 0 chimic% neutralizarea secreiei crescute de /Cl 0 fizic% cr!unele medicinal fi$eaz la suprafaa su!stanele to$ice sau to$inele micro!iene medicamentele antiacide formeaz o pelicula protectoare in ulcerul gastric 0 funcional% doua su!stane pot aciona pe receptori diferii% acetilcolina contracta musculatura !ronhiilor, iar adrenalina o rela$eaz. 0 farmacologic% 0 competitiv pe acela-i receptor se fi$eaz Ach si Atr receptorul e surmonta!il 0 necompetitiv FARMACOTOXICOLOGIA Se ocupa cu reaciile adverse ale medicamentelor. #eacia adversa de tip to$ic% &nto$icaiile determina tul!urri funcionale, morfofunctionale sau e$itus cnd doza e letala. (le pot fi acute sau cronice. &nto$icaiile acute se datoreaz supradozrii. Aceasta poate fi reala s0a dat o doza foarte mare " voluntara suicid " relativa doza administrata e corecta dar nu s0a inut seama ca individul nu poate epura medicamentul% suferine hepatice, renale " 3nele medicamente au tropism% ele acioneaz to$ic pe unele organe aminoglicozidele au efect ototo$ic n 4&&&, urechea interna sau nefroto$ic ". 5ai pot avea tropism pe organele hematopoetice cloramfenicolul ". #eacii mutagene% medicamentele imunosupresoare in !oli autoimune. (fect cancerigen% aminofenazona piramidonul ". (fecte asupra produsului de concepie% placenta nu reprezint o !ariera 00. 5edicamentele trec la ft prin cordonul om!ilical. ($ista medicamente em!rioto$ice chinina avort sau malformaii6 talidamida amelie si focomelie ". Se produceau meta!oliti hidrosolu!ili care rmneau in ft, cu efect teratogen. ( importanta faza in care se ia medicamentul% in perioada em!rionara si a histogenezei, in primul trimestru al sarcinii N3 se administreaz nici un medicament. 7aca mama are hipertiroidism si administram antitiroidiene care scad sinteza hormonilor in glanda mamei si a copilului ft hipotiroidian cu gu-a enorm. 3nele medicamente pot .nchide fontanelele% in administrarea de vitamin 7 nu mai creste capul oligofrenie. 7aca mama consuma alcool sau fumeaz, apar malformaii, avort, copil su!ponderal. Alcoolul da em!riofetopatie foarte grav. &diosincrozia 8 intoleranta acuta la prima administrare !olnavul se simte ru ". ($.% la chinidina. 5ascheaz o alergie sau un efect farmacogenetic. #eacii farmacogenetice% reacii nedorite ce se datoreaz unui defect enzimatic transmis pe cale genetica. ($.% lipsa enzimei pseudocolinesteraza si administrarea de succinilcolina scindarea ei nu se mai face optim individul prezint miorela$are, dar !locheaz mu-chii respiratori se face .nainte testare se determina daca e$ista enzima ". Acetilarea izoniazidei ce se administreaz in 92C% uni asimileaz mai .ncet sau mai repede in funcie de acetilator. :ipsa ;<) dehidrogenazei da anemie hemolitica la primachina se da in malarie iar !olnavii au o fragilitate a hematiilor care cu timpul se distrug " #eacii adverse prin mecanism imuno0alergic% medicamentele cu molecula mica reprezint heptena ce se leag de proteina plasmatica antigen complet si la cei cu teren alergic la administrare dup cteva sptmni se eli!ereaz anticorpii se eli!ereaz mediatori ai anafila$iei. ($ista = tipuri% A" alergie anafilactica. ($.% alergia la penicilina eritem, prurit, grota' se scarpin " - !ronhospasm - soc anafilactic

- reacie citoto$ica anemii hemolitice " - reacia de tip .ntrziat dermatita alergica " Nu conteaz doza, se produc prin sensi!ilizare. 2 " tahifila$ia 8 scade rspunsul la administrri repetate, la intervale mici. ( descrisa la efedrina care produce stimularea SNS. (fedrina actioneaza prin golirea depozitelor din terminaiile nervoase. Antiastmatice de tip adrenergic, la administrri repetate se produc receptorii scad de pe !ronhie. Se produce do>n0reglation 8 scderea numrului de receptori la administrri repetate de izoprenalina. #eceptorii ptrund se internalizeaza ". Farmacodependenta% apare dependenta. ($.% se ia feno!ar!ital somn6 dup ? sptmni doza nu mai are efect si sunt necesare doze de * ori mai crescute. Se dezvolta o dependenta fizica, se produce inducie enzimatica. 2olnavul ia medicamente pentru ca a devenit @dependent psihicA. :a sevra' .ntrerupere !rusca " rezulta sindromul de a!stinenta ", la citeva ore sau zile de la .ntrerupere. 7ependenta psihica apare la tranchilizante diazepam, mepro!amat ". Aceste medicamente produc drogarea% hasis, cocaina acestea dau doar dependenta psihica nu si fizica 8 halucinogene ". Farmacologia speciala Clasificare% dup funcii Farmacologia sistemului vegetativ% neuronii care vin dintr0un centru fac sinapsa intr0un ganglion vegetativ si merg prin fi!ra postganglionara ce eli!ereaz neurotransmitatori la organul efector. :a nivelul terminaiilor nervoase neurotransmitatorii acioneaz pe receptorii pre sau postsinaptic, apoi se neutralizeaz. Farmacologia sistemului colinergic% :oe>i a artat ca la nivelul sistemului vegetativ se elimina o su!stana vagal 8 acetil colina ester al colinei sintetizat in terminaiile colinergice% prima etapa mitocondrial se sintetizeaz achcoenzima A6 a doua etapa% citoplasmatic achCoA 1 colina Ach mediata de colil0acetil transferaz. Acetilcolina se depune in veziculele din terminaii se deschid canalele volta' dependente de Ca ptrunde Ca creste Ca la o valoare critica apropierea veziculei de mem!rana e$ocitoz eli!erarea in fanta sinaptic. Ach acioneaz pe receptorii 5 si N efecte de tip muscarinic si nicotinic. (fectele muscarinice se !locheaz cu atropina. #eceptorii 5 sunt% A" 5B se gsesc in SNC. Activarea lor determina activarea sistemului de fosfoinozitide creste Ca fenomenul de e$citaie. 2" 5? se gsesc in SNC si cord. Stimul inhi!a adenilat ciclaza. &n cord e$ista un nodul sinusal creste conductana pentru C hiperpolarizare inhi!iie !radicardie. C" 5* mu-chii netezi, glande e$ocrine efecte e$citatorii. D!servaie% la nivelul ple$urilor intramurale postganglionare e$ista receptori 5B. #eceptorii 5B se !locheaz cu )&#(NE()&NA. (fecte de tip muscarinic ale Ach% 0 inima, fi!re musculare netede, glande e$ocrine% aciuni !rutale, de scurta durata. - pe cord si vase% !radicardie, scade conducerea prin esutul e$itoconductor, scade fora de contracie, creste e$cita!ilitatea atriului6 vasodilataie la periferie datorita stimulrii 5* si eli!errii noradrenalinei care difuzeaz in musculatura rela$are - secreia e$ocrina% efect e$citator% creste secreia. - !ronhii% contracta musculatura !ronhica spasmul !ronhic "si activeaz mastocitele care sunt activate mediatori ai anafila$iei. - tu!ul digestiv% creste secreia gastrica clorhidropeptica, creste peristaltismul, rela$eaza sfincterele, favorizeaz eli!erarea urinii. - ochii se contracta fi!rele circulare mioza, creste drenarea umorii apose, scade presiunea intraoculara. (fectul e favora!il in glaucom, cnd nu se produce drena', se acumuleaz umoarea dureri, corpul vitros apas pe retina or!ire. Administrarea de Ach sau colinmimetice scade presiunea intraoculara. - cristalinul% zonula Einn se rela$eaza se contracta mu-chiul ", cristalinul se !om!eaz, iar individul nu vede la distanta.