Sunteți pe pagina 1din 6

SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL este reprezentat de structurile

nervoase ale SNC (ansamblu de nuclei cenusii situat tn regiunile


subcorticale si subtalamice), diferite de *s. piramidal si cerebelos si
responsabile de motricitatea si coordonarea miscarilor. Unii autori
prefera denumirea de s. subcortical. Leziunile acestora duc la
aparitia unor tulburari ncadrate n notiunea generica de sindrom
extrapiramidal. In patologie, afectarea s. e. se exprima prin:
1) Contractura sau hipertonie extrapiramidala, care reprezinta o
hipertonie musculara generalizata prin afectarea caii motrice
extrapiramidale. Ea nu se acompaniaza de paralizie si nici de
modificari ale reflexelor tendinoase sau cutanate, dimpotriva,
reflexele de postura sunt exagerate. Se intalneste in : boala
Parkinson, boala Wilson, rigiditatea de decerebrare.
2) Sindrom extrapiramidal (v.). Asociere intre o akinezie (miscari rare si
lente), o hipertonie (rigiditate) si o tremuratura in stare de repaus.

poate fi provocat si de luarea de neuroleptice o perioada indelungata.

V. Deprimante ale SNC


Cuprinde substante cu actiune :
A.

Antiparkinsoniana

B.

Anticonvulsivantele (antiepileptice)

C.

Miorelaxantele centrale

A. Antiparkinsoniene
Sunt substante utile n tratamentul simptomatic al bolii Parkinson, ele nlatura
tulburarile motorii si vegetative, dar nu influenteaza evolutia bolii.
Sunt de doua tipuri :
Antiparkinsoniene dopaminergice
Antiparkinsoniene anti-colinesterazice

A. Antiparkinsoniene dopaminergice
Actioneaza prin cresterea controlului dopaminergic n sistemul extrapiramidal
(nucleul caudat, nigrostriat si putamen).
1. L-Dopa
actioneaza prin cresterea sintezei de dopamina n tractul nigrostriat
se administreaza intern, nsa este degradat repede la periferie sub actiunea decarboxilazei, din acest
motiv numai o mica cantitate ajunge n SNC pentru producerea efectelor antiparkinsoniene (dopamina
formata la periferie nu poate trece bariera hemato-encefalica si nu intervine n efectul antiparkinsonian
ea determina numai reactii adverse periferice
2. Bromocriptina
este asemanatoare alcaloizilor din secara cornuta
are efecte antiparkinsoniene datorita stimularii directe a receptorilor dopaminergici
produce si scaderea secretiei de prolactina, din acest motiv este folosita n unele forme de cancer
3. Amantadina
este o substanta cu actiune antivirala si antiparkinsoniana
efectul antiparkinsonian este datorat cresterii eliberarii de dopamina n sistemul extrapiramidal
B. Antiparkinsoniene anticolinesterazice
Sunt substante cu actiune parasimpaticolitica la nivel central. Ele influenteaza
predominant tulburarile vegetative din boala Parkinson si mai putin tulburarile
motorii.
Trihexifenidil
Produce ca reactii adverse: sedare, uscarea gurii, tulburari de vedere, constipatie si
tulburari de mictiune. Este contraindicat la pacientii cu glaucom si la pacientii cu
adenom de prostata.
B. Antiepileptice sau anticonvulsivante
Sunt substante utile n tratamentul epilepsiei. Ele mpiedica producerea convulsiilor,
dar nu influenteaza evolutia bolii.
Tratamentul antiepileptic se face toata viata, de obicei prin asocierea a doua sau
mai multor antiepileptice. Din acest motiv apar frecvent reactii adverse, cele mai

importante fiind: tulburari hematologice cu anemie, leucopenie si trombocitopenie,


sngerari (datorita hipovitaminozei K), osteoporoza, osteomalacie (datorate
hipovitaminozei D), afectare hepatica, reactii alergice, pot fi teratogene (din acest
motiv antiepilepticele sunt teoretic contraindicate n sarcina. Practic nsa, deoarece
criza epileptica poate produce afectare fetala severa n sarcina tratamentul
antiepileptic se continua cu doze minime eficace terapeutic). Antiepilepticele
apartin mai multor grupuri structurale.
A. Hidantoinele
Fenitoina
este utila n tratamentul crizelor majore
este folosita si ca antiaritmic
deoarece creste pragul sensibilitatii neuronale este folosita n tratamentul nevralgiilor severe, cum sunt
cele de facial, trigemen, glosofaringian.
principalele reactii adverse ale fenitoinei:
afectare hepatica,
hipovitaminozele K si D
caracteristic, produc hipertrofie gingivala.
B. Barbituricele si dezoxibarbituricele
1. Fenobarbitalul
este util n tratamentul crizelor majore
poate fi util si n tratamentul crizelor minore.
2. Primidona
este asemanatoare fenobarbitalului
este un dezoxibarbituric
utila n tratamentul crizelor majore.
C. Derivati de iminostilben
Carbamazepina
este utila n tratamentul crizelor majore

se foloseste si n tratamentul nevralgiilor severe


ca reactii adverse: sngerari, hipovitaminoze K si D
D. Acidul valproic si derivati
1. Acidul valproic
este un antiepileptic cu spectru larg
util n tratamentul crizelor majore si minore.
2. Valpromida
este o amida a acidului valproic
are aceleasi indicatii ca si acidul valproic.
E.

Oxazolidin dionele
Trimetadiona

este utila n tratamentul crizelor majore


ca reactii adverse produce mai frecvent reactii alergice care uneori pot fi severe, manifestndu-se sub
forma de sindrom lipoid sau sindromul Stevens - Johnson.
F.

Succinimidele
Etosuximida

la fel ca la trimetadiona
G. Benzodiazepinele
1. Diazepamul
este util n tratamentul unor forme de epilepsie
n general asociat altor antiepileptice
injectat poate fi util n combaterea crizei.
2. Clonazepamul
la fel ca la diazepam
H. Inhibitori de anhidraza carbonica
1. Acetazolamida

are proprietati :
antiepileptice,
antiulceroase
diuretice
2. Sultiamul
este folosit predominant ca antiepileptic
C. Miorelaxantele centrale
Sunt substante capabile sa relaxeze musculatura striata spastica, indiferent daca
spasmele sunt datorate unor cauze locale sau daca sunt produse prin mecanisme
reflexe mono- sau polisinaptice.
3. Diazepam
4. Baclofen

Sindromul extrapiramidal este ansamblul de Simptome provocate de leziunile


nucleilor cenusii centrali. Se disting doua tipuri: hiperton-hipokinetic (sindromul
parkinsonian) produs de leziunile palidum-ului in locus niger si hipoton-hipeikinetic
(sindrom coreic) produs de leziuni ale nucleului caudat si putamen.
Etiologie: boala Parkinson, encefalita epidemica, intoxicatie cu CO, intoxicatii cu
neuroleptice.

Formatiunile de la baza creierului sunt diencefalul si corpii striati.


Diencefalul este alcatuit n principal din: talamus, statia cea mai
importanta de releu pentru toate fibrele senzitive care merg spre
scoarta cerebrala (leziunile talamusului producnd grave tulburari
de sensibilitate), si hipotalamus, coordonatorul sistemului
vegetativ si al sistemului endocrin. Corpii striati, formati dintr-un
numar de nuclei de substanta cenusie, 10510o1418k au un rol
deosebit n realizarea miscarilor automate si a tonusului muscular,
fiind segmentul cel mai important al sistemului extrapiramidal.

Leziunile acestora duc la aparitia unor tulburari ncadrate n


notiunea generica de sindrom extrapiramidal.
Sistemul extrapiramidal, de origine filogenetica mai veche, jaoca
un rol n miscarile automate si n coordonarea si reglarea
tonusului muscular.