Numrarea leucocitelor-Formula

leucocitar
Fizio Med I

Numrul de leucocite Camera

Burker Turk

Material necesar
Lichid de diluie hipoton pentru hemoliza
eritrocitelor:
Acid acetic
1 ml
Albastru de metilen 1% 2-3 pic
Ap distilat ad 100 ml
Aceasta se nami numete soluia Turk
Fixarea nucleilor este realizat de acidul acetic
iar colorarea nucelilor de ctre albasrul de
metilen

 Pipeta pentru diluia leucocitelor are tub capilar gradat i o

bul dediluie cu o perl mobil de culoare alb. Tubul
capilar este geradat se citesc notaiile 0,5 i 1 iar spaiul
dintre ele este divizat n 10 segmente egale. Deasupra bilei
de diluie se citete notaia 11.
Camera de numrat Burker, Burker-turk, sau Goreaev
Microscop
Ace pentru puncie , vat, alcool, eter
Lamele

Diluia sngelui
Se aspir snge pn la diviziunea 0,5 (1) apoi lichid de
diluie pn la diviziunea 11 n pipeta Potain cu bil alb.
Se realizeaz astfel o diluie: 1/20 (1/10)
Umplerea camerei de numrat:
Se omogenizeaz sngele diluat prin aitarea pipetei, Se
arunc primele 2-3 picturi. Se umple cu grij camera de
numrat (s nu se preling lichid pe anurile laterale i s
nu ptrund bule de aer)
Se ateapt sedimentarea elementelor digurate (1-2 minute
pentru eritrocite i leucocite)

Tehnica de numrare
Numrarea leucocitelor se face pe minim 25 de ptrate
mari cu latura de 1/5 mm ce nsumeaz o suprafa total
de 1 mm2 identic ca la numrarea eritrocitelor
Se numr nti leucocitele de pe latura din stnga sus apoi
cele din interiorul ptratului
Calcul: se va face corecia de supraf , nlime, diluie:
Nr leucocite/mm3=nr leucocite numrate1020=nr
leucoctie numrate 200 sau
Nr leucoctie/mm3=nr. Leucoctie numrate 1010=nr
leucoctie100 dup cum diluia a fost 1/10 sau 1/20

 cresterea si dezvoltarea: la nou-nascuti si copii numarul de leucocite

este crescut, cu scaderea treptata a valorilor, cu atingerea valorilor de
la adult intre 18-21 ani;
variatii rasiale: la negrii din Africa numarul de neutrofile si monocite
este mai mic, iar numarul de eozinofile mai mare;
fluctuatii diurne si de la o zi la alta: influentate de lumina; de asemenea
activitatea obisnuita determina valori mai mari ale leucocitelor dupaamiaza, dar care tind sa ramana in limite normale;
variatii climatice si sezoniere: caldura si radiatiile solare intense ar
determina leucocitoza, iar rezidenta prelungita in Antarctica determina
leucopenie; lumina artificiala si ultravioleta determina limfocitoza;
anoxia acuta determina neutrofilie;

 in primele zile de rezidenta la altitudine crescuta apare leucocitoza asociata cu limfopenie si

eozinopenie, urmate de limfocitoza si eozinofilie usoare;
exercitiile fizice intense determina leucocitoza marcata, de obicei pe seama neutrofilelor
segmentate (se datoreaza trecerii neutrofilelor marginate in circulatie), dar poate fi prezenta
si limfocitoza; normalizarea survine in mai putin de o ora; gradul leucocitozei se coreleaza cu
intensitatea efortului fizic si nu cu durata sa;
crizele convulsive determina cresterea numarului de leucocite;
injectiile cu epinefrina determina leucocitoza, in special neutrofilie;
atacurile de tahicardie paroxistica pot determina leucocitoza;
durerea, greata, varsaturile, anxietatea pot determina leucocitoza in absenta infectiei, prin
redistribuirea celulelor marginate spre circulatie;
anestezia cu eter determina leucocitoza, iar narcoza cu compusi barbiturici de obicei scade
numarul de leucocite;
in perioada ovulatorie poate aparea leucocitoza usoara si eozinopenie;
in sarcina apare leucocitoza usoara, iar neutrofilia se accentueaza odata cu apropierea
termenului; de asemenea, in timpul travaliului apare neutrofilie uneori pronuntata, cu
normalizarea valorilor dupa 4-5 zile si asociata cu eozinopenie.
Majoritatea variatiilor fiziologice se explica prin stimularea cortexului adrenal.
Administrarea de cortizon si hidrocortizon se asociaza cu neutrofilie (datorata probabil
scaderii efluxului din sange si cresterii eliberarii medulare), urmata de eozinopenie si
limfopenie.

Leucocitoza
L >10000/L sau >10109/L - se datoreaza de obicei unei
cresteri a numarului de neutrofile sau limfocite; mai rar
celelalte clase de leucocite determina cresterea numarului
absolut de leucocite. O crestere proportionala a tuturor
tipurilor de leucocite se datoreaza hemoconcentratiei.

a. Infectiile reprezinta cauza majora de leucocitoza. O infectie acuta tipica se

caracterizeaza printr-o faza de atac neutrofilica, o faza reactiva monocitica si o
faza de recuperare limfocitico-eozinofilica. In infectiile cronice poate persista
oricare din aceste trei faze. Infectiile virale si unele infectii bacteriene (febra
tifoida) nu urmeaza in mod normal acest curs. Gradul leucocitozei depinde de
severitatea infectiei, varsta si rezistenta pacientului, precum si de rezerva
medulara.

Leucocitoza

hemopatii maligne;
traumatisme/injurii tisulare, de exemplu interventii
chirurgicale, necroze tisulare;
tumori maligne (in special carcinomul bronsic);
toxine, uremie, eclampsie, coma, tireotoxicoza;
medicamente: cloroform, chinina, factori de crestere etc.;
hemoliza acuta;
hemoragie acuta;
postsplenectomie

Leucopenie

Leucopenie: <4000/L sau <4109/L (valorile cuprinse intre 25004000/L sunt considerate borderline, in timp ce valorile <2500/L
sunt cert anormale) se poate datora urmatoarelor cauze:
infectii virale, unele infectii bacteriene, infectii bacteriene severe;
hipersplenism;
depresie medulara produsa de intoxicatie cu metale grele, benzen,
radiatii ionizante, medicamente: chimioterapice, barbiturice,
antibiotice, antihistaminice, anticonvulsivante, antitiroidiene, arsenic,
diuretice, analgezice si antiinflamatorii;
boli medulare primitive: leucemie (aleucemica), anemie
megaloblastica, sindroame mielodisplazice, anemie aplastica, boli
congenitale (anemia Fanconi, discheratoza congenitala);
boli medulare secundare: granuloame, metastaze18.
Interferente

Formula leucocitar
Este dat de raportul procentual al
diferitelor tipuri de leucoctie pe frotiul de
snge periferic dup numrarea a cel pu in
200 de elemente

Material necesar

Vat, alcool, eter

Ac sering de unic folosin
Lam de microscop
Coloraie May Grunwald-Giemsa

Coloraii
Granulocite neutrofile: granulaii brune
Granulocite eozinofile: granulaii portocalii
Granulocite bazofile: granulaii albastru
nchis negru
Nuclei: vilaceu
Citoplasma: PMN neutrofile-roz, limfocite,
monocite-albastr
Hematii roz rosietic

Tahnica de lucru
Frotiu de snge cu o pictur de snge proaspt recoltat i
se coloreaz May Grunwald Giemsa
Se parcurge frotiul pe care s-a pus o pictur deulei de
cedru, cu obiectivul de imersie deplasnd preparatul n zigzag, ntr-un singur sens pentru a surprinde att alementele
marginale ct i pe cele din mijlocul lamei. Aceast
deoarece limfocitele au tendina de a se grupa pe centru iar
PMN i monocitele se disperseaz spre margine i n
franjuri

Leucocite

Nounscut

Sugar

Copil (6
ani)

Adult

Valori
absolute

15-30.000

9-15.000

4-10.000

4-8.000

5%

1-4%

50-200

Neutrofil
1-5%
nesegmenta
t

1-5%

Neutrofil
segmentat

30-70%

25-30%

30-60%

60-70%

3000-4800

Eozinofil

2-5%

7%

4%

1-4%

300-400

Bazofil

0-1%

1%

1%

0-1%

20-80

Limfocit

20-40%

50-70%

30-60%

25-30%

1500-2400

Monocit

2-8%

6-8%

4-8%

4-8%

240-600

0-0,5%

10-40

Plasmocit

Variaii ale granulocitelor

neutrofile

Neutrofilie
fiziologic: nou-nascut, gravide
patologic: infecii i inflamaii acute,
leucemie granulocitar cronic,
intoxicaii cu substane toxice sau medicamente,
unele tumori

Neutropenie

- infecii bacteriene i virale (inclusiv septicemii)

- afectarea mduvei hematogene prin radiaii, substane

chimice toxice sau medicamente

Eozinofilele
Eozinofilie
- n boli alergice (urticarie, astm bronic
alergic, rinite alergice)
- n boli parazitare (ex. toxoplasmaoz,
lambliaz)
- n afeciuni dermatologice (eczeme,
psoriazis)
n leucemia cu eozinofile

 Bazofilie - n reacii inflamatorii,

reacii alergice (ex. urticarie),
leucemii acute i cronice

Monocitele
Monocitoza n
boli infecioase (ex. endocardita bacterian, tbc,
febr tifoid),
convalescen dup boli inf. Acute
Neoplazii
Monocitopenie
dup corticoterapie,
n aplazia medular

 1. MODIFICRI CANTITATIVE
Trombocitopenii- sub 100.000/mm3.
=> tendin crescut de sngerri spontane, mai ales hemoragii
cutanate (peteii, echimoze) i mucoase (epistaxis, gingivoragii)
hipoplazie/aplazie medular: Rx, medicamente, toxice
deficit de trombopoietin
distrucie accelerat
Splenomegalie

Trombocitoze - peste 400.000/mm3

=> risc crescut de fenomene trombotice
- fiziologic: n efortul fizic,
- patologic: dup intervenii chirurgicale majore, n procese
inflamatorii i neoplazice, n splenectomie

2. MODIFICRI CALITATIVE (TROMBOPATIILE)

pot fi
ereditare sau
ctigate (boli mieloproliferative cronice, renale, hepatice,
dup administrarea unor medicamente - aspirin,
antiinflamatoare, antibiotice).
Ex.
defecte de activare
defecte de aderare - boala von Willebrand
defecte de agregare - trombastenia Glanzmann
defecte de secreie - a corpusculilor deni sau a
granulailor .

Timpul de sngerare
Reprezint durata de timp dintre momentul
extravazrii sngelui dup neparea cu un ac i
momentul produceri hemostazei
Apreciaz indirect coagulatbilitatea sngelui
Metoda Duke:
Material necesar:
Ac Franke sau ac sering de unic folosin
Vat, alcool
Hrtie de filtru
cronometru

Tehnica de lucru
Dup dezinfectarea pulpei degetului sau a lobului urechii
i uscare, se neap aceasta cu acul Franke sau acul de
sering (adncime 1-3 mm)
Se pornete cronometrul n momentul n care apare prima
pictur de snge
Din 30 n 30 de secunde se culeg picturile de snge
aprute cu o hrtie de filtru fr a apsa
Se oprete cronometrul cnd hrtia de filtru nu se mai
pteaz
Se recomand repetrea probei i la cealalt ureche
Valori normale: 2-4 minute
Valori peste 5 minute sunt patologice

Modificri
Valori alungite:
Afeciuni trombocitare
Trombocitopenii
Forme idiopatice
Aplazie
Leucoze acute

Trombocitopatii
Distrofia trombocitar hemoragipar
Sindrom Willebrand Jurgens

Trombocitopenii
Secundare
Eseniale

Normal n hemofilie

Determinarea rezistenei capilare

Testul de fragilitate capilar

Metoda prin comprimare (semnul garoului)

Principiu: Extravazarea eritrocitelor prin endoteliul capilar n esutul
subcutanat este favorizat de crearea unei staze venoase
Tehnica de lucru:
Cu ajutorul unei pense hemostatice se aplic un garou deasupra plicei cotului
Iniial compresiunea este puternic pentru a dispare pulsul arterial dup care
se facedecompresiunea lent pn la reapari ia pulsului
Din acest moment se menine garoul 10 minute
Compresiunea fcut astfel rin garou se situeaz ntre presiunea arterial
maxim i cea minim
Compresiunea pe bra se poate face i cu ajutorul manetei unui aparat de
tensiune, meninnd acul ntre presiunea maxim i cea minim 10 minute

Citirea
La indivizii normali semnul garoului este negativ (nu apar pete ii)
Numrnd peteiile pe o arie circular cu raza de 2 cm putem aprecia
intensitatea reaciei
Exprimarea se face asfel:
Pn la 10 peteii slab pozitiv (+)
20-30 peteii
pozitiv (++)
30-40 peteii
pozitiv (+++)
40-50 peteii
intens pozitiv (++++)
La copil apariia ctorva peteii nu are semnificaie
Nu se socotesc peteiile aprute la locul compresiunii

Metoda prin decomprimare

Se practic cu ajutorul unei ventuze e sticl de 2
cm, prevzut cu sistem de vidare (pomp de
mn cuplat cu un manometru)
Ventuza se aplic n regiunea subclavicular
Se face o depresiune la -40 cm Hg i se menine 1
minut
La apariia peteiilor se repet o despresiune
inferioar la -30 cm Hg i una la -20 cm Hg
Chiar dac testul e negativ la -40 cm Hg se fac i
celelalte despresiuni inferioare

Citirea
Se citesc rezultatele la fiecare depresiune:
Mai puin de 3 peteii 0
ntre 3-5 peteii
+
ntre 5-10 peteii
++
Peste 10 peteii
+++
Echimoze
++++
Nu se consider peteiile aprute la contsctul buzelor
ventuzei cu pielea
La depresiuni mai accentuate apare o fragilitate mai
puin accentuat datorit opririi circulaiei superficiale

 Rezistena capilar este mai sczut n regiunea

subclavicular dect la antebra
La femei e mai sczut dect la brbai, iar la aduli mai
mic dect la copil i sugar
Valori crescute:
Trombocitopenii
Scorbut
Tulburri vasculare degenerative (DZ, HTA, renali,
hepatici)
Exist cazuri de diminuare a rezistenei capilare
idiopatice deseori cu caracter familial

Determinarea timpului de
coagulare
Este un test nespecific cu care se apreciaz
eficacitatea global a coagulrii
Este un test destul de insensibil i anomaliile
moderate ale primului stadiu al coagulrii pot
trece neobservate
Reprezint timpul scurs din momentul recoltrii
sngelui i cel n care are loc coagularea complet
(dispare fluiditatea sngelui)

Metoda lee i White

Material necesar:
Seingi i ace pentru puncie venoas
Eprubete de coagulare
Baie de ap de 37 grade
cronometru

Tehnica de lucru
Prin puncie venoas cu ajutorul unei seringi mici se extrag 1-2 ml
snge
Se demonteaz seinga de la ac i se mparte coninutul acesteia n mod
egal n dou eprubete puse n baia de ap
Cronometrul se pornete din momentul n care sngele a ptruns n
sering
n momentul citirii se nclin eprubeta la 45 grade
Prima eprubet se citete din minut n minut. n momentul n care din
eprubeta rsturnat complet, sngele nu se scurge se consider
coagularea terminat i se noteaz timpul respectiv

Tehnica de lucru
Citirea cele de-a doua eprubete ncepe din momentul n care s-a
terminat coagularea n prima eprubet. Coagularea n cea de-a doua
are loc mai trziu datorit imobilitii sale
Citirea se efectueaz tot din minut n minut orpindu-se cronometrul tot
n momentul coagulrii totale
Valori normale:
Timpul de coagulare este timpul scurs de la pornirea cronometrului
pn la apariia coagulrii n eprubeta a doua
La un individ normal coagularea n prima eprubet apare ntre 610 minute oiar n eprubeta a oua ntre 8-12 minute

Metoda Bazarov
Este metoda cu snge capilar pe lam i se utilizeaz cnd
recoltarea venoas nu e posibil (nou-nscut, copil)
Material necesar:
Lam de sticl
Se fiziologic
Camer umed (cutie Petri prevzut cu hrtie de filtru
umezit)
Ac de sering de unic folosin
cronometru

Tehnica de lucru
Se pune o pictur de ser fiziologic pe o lam de sticl
Se neap pulpa degetului, se ndeprteaz prima pictur
iar a doua se las s cad liber peste pictura de ser
fiziologic
Se noteaz timpul
Se pune lama n camera umed
Determinarea are loc la temperatura camerei
Se face citirea din minut n minut nclinndu-se uor
Se determin astfel momentul n care a avut loc coagularea
(pictura nu se mai deformeaz)
Valori normale 8-10 minute