REFERAT

METODE DIDACTICE MODERNE

CHIRA LOREDANA ALINA

Într-o societate modernă, aflată în plină evoluţie, caracterizată prin mobilitate

economică, politică şi culturală, avem nevoie de o educaţie dinamică, formativă. Din
acest motiv, este vizibilă necesitatea unei reforme a mişcării pedagogice teoretice şi a
praxisului educaţional.
Etimologia cuvântului metodă (gr. methodos, „metha” – „spre, către” și „odos” –
„cale, drum”) ne sugerează semnificația metodelor didactice, în procesul de învățământ. Ele
reprezintă așadar, calea de urmat, în vederea atingerii obiectivelor propuse; reprezintă drumul
parcurs, în vederea aflării adevărurilor. Nu în ultimul rând, semnifică calea pe care o parcurge
profesorul pentru a-i ajuta pe elevi să-și găsească propria cale de devenire.
Atenția acordată metodelor și procedeelor didactice facilitează respectarea
normelor, principiilor didactice. Ele constituie, de asemenea, un element esențial al
strategiei didactice, deoarece „reprezintă latura executorie a acesteia (atingerea
finalităților)”.
În sinteză, metoda este „o cale eficientă de organizare și conducere a învățării, un
mod comun de a proceda ce reunește într-un tot familiar eforturile profesorului și ale
elevilor săi”.
În cadrul metodelor, se întâlnește o tehnică mai limitată de acțiune, numită
procedeu.
Acesta reprezintă o particularizare, un detaliu, o componentă a metodei
respective.Între metodă și procedeu există o relație dinamică, în sensul că procedeele pot
varia, își pot schimba locul fără să afecteze realizarea celor propuse, pe de o parte, și pe de
alta, în sensul că metoda poate deveni un procedeu în cadrul unei alte metode, după cum,
procedeul poate fi ridicat la rang de metodă.
Metodele moderne de învăţământ coexistă cu cele tradiţionale şi se străduiesc să
ia locul celor impuse de nevoile educaţionale ale secolului trecut, în speranţa că, în acest
mod, educaţia va reuşi să răspundă cerinţelor societăţii.
Dintre metodele şi tehnicile de predare-învăţare moderne am utilizat cu
succes următoarele:
 Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat: Este o modalitate de conştientizare de către
elevi a ceea ce ştiu, sau cred că ştiu, referitor la subiect şi totodată a ceea ce nu ştiu
(sau nu sunt siguri că ştiu) şi ar dori să ştie, să învețe.
Am aplicat această metodă în cadrul lecției „Căile de administrare ale
medicamentelor” și am procedat în următorul mod: fiecare elev creează pe fișa de lucru
un tabel cu trei rubrici:

Știu Vreau să știu Am învățat

Metoda piramidei

Am aplicat-o în cadrul lecţiei ,,INJECȚIA INTRAMUSCULARĂ”.

Elevii au avut ca sarcină să identifice locul injecției intramusculare (ex: mușchiul
deltoid,dreptul femural, vastul lateral) , lucrând individual, în perechi, apoi în grupuri mai
mari. După ce s-a ajuns la rezultatul final, au prezentat soluţiile în colectiv şi s-a stabilit
soluţia finală şi concluziile asupra participării elevilor la activitate.
Prin utilizarea acestei metode, s-a dezvoltat elevilor spiritul de echipă,
întrajutorare, încrederea în forţele proprii.

Joc de rol

Prin jocul de rol, elevii gândesc creativ şi reprezintă simbolic obiecte, idei, persoane,
exprimă liber gânduri, sentimente, reproduc modele de conduită şi le asimilează în propria lor
comportare. Jocul de rol favorizează trăirea de către elev a realităţii sociale într-un mod
specific, datorită funcţiei sale principale de asimilare a realului la “eu”. Jucând diferite roluri,
elevul reproduce modele de conduită şi le asimilează în propria lui comportare.

Pentru desfășurarea acestui joc, am grupat elevii câte doi iar ei și-au ales rolul:
asistent medical generalist respectiv pacient, tema fiind „ parcurgerea etapelor
procesului de îngrijire ale pacientului” ( culegerea de date obiective și subiective,
observarea, implicarea simțurilor interviul, analiza și interpretarea problemelor,
diagnostic de îngrijire, planificarea îngrijirilor, aplicarea intervențiilor și evaluarea).

Cubul
 Un alt exemplu, în cadrul orelor de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor despre

„Nevoile fundamentale ale ființei umane și probleme de îngrijire”, am utilizat cu

succes.

Metoda cubului

Am împărţit elevii în grupe , fiecare primind câte un cub pe feţele căruia erau trecute
activităţile: descrie, compară, asociază, analizează, argumentează şi aplică.
Am parcurs doar trei din aceste activităţi: descrie, compară, aplică.

Elevii, sub îndrumarea conducătorului de grup, au prezentat cunoştinţele

teoretice referitoare la tema abordată („Nevoile fundamentale ale ființei umane și
probleme de îngrijire” ). Cei care au întâmpinat dificultăţi au fost ajutaţi de ceilalţi
membrii ai grupului.
După ce prima activitate s-a încheiat, conducătorul grupului a ridicat mâna iar
profesorul ( maistrul instructor) i-a prezentat a doua faţă a cubului: compară. Elevii au
găsit mai multe asemănări şi deosebiri între diferitele aspecte ale temei discutate.
A urmat apoi ultima etapă, în care cunoştinţele teoretice, recapitulative au fost
aplicate în practică prin rezolvarea unor exerciţii, în mod individual.

Metoda ciorchinelui

Reprezintă modelul sau ansamblul organizat al procedeelor sau modurilor de

realizare practică a operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în comun de
profesori şi elevi şi care conduc în mod planificat şi eficace la realizarea scopurilor
propuse.
Este o tehnică de predare-învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber şi să
stimuleze conexiunile de idei. Este o modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi
sensuri ideilor însuşite anterior. Este o tehnică de căutare a drumului spre propriile cunoştinţe,
evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut.

Etapele metodei :
- pe mijlocul foii se scrie un cuvânt sau o propoziţie (nucleu)
 - elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte care le vin în minte în legătură cu tema propusă
- cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea centrală
- elevii lucrează în grupe - fiecare grupă prezintă „ciorchina” proprie
- se analizează fiecare „ciorchină” şi se efectuează una comună pe tablă dirijată de
profesor (maistru instructor).
După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create pentru a
dezvolta idei despre coceptul propus.

Am ales să aplic această metodă în cadrul lecției practice:

INJECȚIA INTRAVENOASĂ

Garou Se verifică
medicația prescrisă
Mănuși PREGĂTIREA Se verifică data
INJECȚIA ECHIPAMENTULUI expirării
INTRAVENOASĂ Se aspiră soluția în
MATERIALE seringă
NECESARE Seringa și ac Se aplică garoul
Comprese Se selectează vena
sterile accesibilă
Medicația ADMINISTRAREA Se punctează vena
prescrisă Se injectează
substanța
Ser pentru Se aplică compresă
dizolvat sterilă
Se aplică bandaj
adeziv

Avantajele metodei
- se încurajează participarea întregii clase
- poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut, dar şi pe
parcursul predării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi
-stimulează conexiunile dintre idei
- pune în evidenţă modul propriu de a înţelege o temă anume
- realizează asociaţii noi de idei sau relevă noi sensuri ale ideilor
- caută căi de acces spre propriile cunoştinţe.
Bibliografie:

Cucoş, C., (coord.), „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade

didactice”, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
Ionescu, M., Radu, I., coord., ,,Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995;

Lucreția Titircă, Ghid de nursing și tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare

nevoilor fundamentale, vol I, București, ed. Viața medicală Românească.