Metodele interactive și dezvoltarea creativității

Autor: Prof. înv. primar, Szocs-Braic Maria-Dumitria

Liceul Teoretic ”O. C. Tăslăuanu”, Toplița

Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale. Metodele
tradiţionale nu se elimină, se modernizează, se combină, se modifică, se îmbunătăţesc şi se
adaptează. Prin utilizarea acestora este stimulată învățarea și dezvoltarea personală, care
favorizează schimbul de idei, opinii, de experiențe și cunoștințe, asigurând o participare activă,
promovând interacțiunea.
Ciorchinele este o metodă ce se poate utiliza mai ales în etapa de reactualizare a
structurilor învățate anterior, sau în etapa de revocare, elevii fiind puși în situația de a stabili
conexiuni între elementele studiate, de a se implica activ în procesul de gândire.
În centru se notează conceptul de referință, apoi se trasează sateliții cu conceptele conexe
și de la fiecare ideile derivate. Realizarea ciorchinelui presupune comparații, raționamente,
clasificări.
Metoda cadranelor este o metodă prin care se rezumă și se sintetizează conținutul unei
lecții și urmărește implicarea elevilor în realizarea unei înțelegeri cât mai adecvate a unui
conținut informațional.
Se împarte spațiul de lucru în patru cadrane și în fiecare cadran se propune câte o sarcină
de lucru.
Diagrama VENN-EULER presupune compararea de către elevi a două elemente, cum ar
fi idei, concepte, evenimente, obiecte, etc. În cadrul acestei metode sunt evidențiate atât
elementele comune, cât și cele care le diferențiază.
Se reprezintă sub forma a două cercuri care se intersectează. În primul cerc se notează
elementele specifice primului obiect, în al doilea cerc cele ale celuilalt obiect, iar în zona de
intersecție elementele comune celor doi termeni.
Această metodă se poate aplica în etapa de consolidare a cunoștințelor sau chiar în cea de
evaluare. Elevii identifică asemănările și deosebirile dintre doi termeni în funcție de criteriile
cunoscute sau elaborate de ei.
 Este folosită pentru a-i ajuta pe elevi să-și sistematizeze cunoștințele, să diferențieze
informații asemănătoare. Astfel, cunoștințele elevilor sunt mai precise și se păstrează mult mai
bine în timp.
Tehnica 6/3/5 este o modalitate de lucru bazată pe construcția de idei în domeniul
creativității. Obiectivul acesteia este stimularea creativității de grup a copiilor, prin solicitarea de
a găsi cât mai multe soluții, având la bază o temă dată.
Etapele acestei modalități sunt:
 Împărțirea copiilor în grupe de câte 6 membri fiecare;
 Prezentarea problemei și a sarcinii de lucru;
 Activitatea propriu-zisă – alternează activitatea individuală cu cea de grup;
 Analiza rezultatelor.
Cvintetul este o metodă creativă prin care în cinci versuri se sintetizează un conținut de
idei, dar totodată este și un instrument de evaluare a înțelegerii textului și de exprimare a
creativității elevilor. Este o poezie de cinci versuri și scrierea ei presupune o reflexie bazată pe
înțelegeerea nuanțată a sensului subiectului ales.
Primul vers este un cuvânt-cheie referitor la discuție, fiind, de obicei un substantiv. Al
doilea vers este alcătuit din două cuvinte care descriu substantivul (adjective). Al treilea vers este
alcătuit din trei cuvinte care exprimă o acțiune (verbe la modul gerunziu). Al patrulea vers
conține patru cuvinte și exprimă sentimentele față de subiect. Al cincilea vers este un cuvânt care
exprimă esența subiectului.
Această metodă creativă este și un instrument rapid și eficient de reflexie, sinteză,
rezumare a conceptelor și a informațiilor.
Exemplu: Toamna
frumoasă, ploioasă
bătând, scuturând, plecând
Ne alungă păsările călătoare
bogăţie
În cele prezentate până acum am încercat să surprind o parte dintre metodele interactive
de grup. Prin aceste metode elevul intră în necunoscut, într-o aventură a descoperirii de noi
cunoştinţe, deprinderi el fiind participant activ. Metodele interactive îl motivează pe copil, îi
oferă o încărcătură afectivă deosebită.
 BIBLIOGRAFIE:
 Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M., (2002), Metode interactive de grup, Editura
Arves, București
 Cerghit I., (1973), Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti