* Definiţi conceptul de:

metodă didactică-
procedeu didactic-
tehnologie didactică-
metodologie didactică-
strategie didactică-
mijloace de învăţământ-
 Metodă
(etimologic grecescu methodos- ,,drum spre”, cale”)

 calea care urmează, drumul ce conduce

la atingerea obiectivelor educaţionale.

 modalităţi de acţiune, cu ajutorul cărora

elevii, sub îndrumarea profesorului sau în
mod independent însuşesc cunoştinţe, îşi
formează priceperi şi deprinderi, aptitudini,
atitudini, concepţia despre lume şi viaţă’’
(M.Ionescu)
 Procedeu didactic

reprezintă tehnici mai limitate de

acţiune care servesc drept instrumente
ale metodei”.

Ansamblul metodelor şi procedeelor

didactice alcătuiesc metodologia
didactică.
 Tehnologia didactică
Există două accepţiuni :
 în sens restrâns, se referă la ansamblul

mijloacelor audio-vizuale utilizate în

practica didactică (mijloacele de instruire: aparatele de
proiecţie, filmele, calculatorul, radioul);

 în sens larg, se referă la sistemul de metode,

mijloace, forme şi tehnici, cu ajutorul cărora
se vehiculează conţinuturi în vederea
atingerii obiectivelor.
 Strategiile didactice:

,, metode cu grijă alese, ordonate,

combinate între ele, la care sunt asociate
diferite materiale didactice, mijloace de
învăţământ şi forme de activitate’’.
 Mijloacele de învăţământ
ca ,, ansamblul instrumentelor materiale,
naturale, tehnice, etc., selectate şi adaptate
pedagogic la nivelul metodelor şi procedeelor
de instruire pentru realizarea eficientă a
sarcinilor proiectate la nivelul activităţii de
predare-învăţare-evaluare’’.
* Analizaţi şi explicaţi funcţiile metodelor de
învăţământ.
 Funcţiile metodelor de învăţămînt

 F cognitivă- de organizare şi dirijare a cunoaşterii (învăţării)

de elaborare a unor noi cunoştinţe;
 F instrumentală (operaţională)- de intermediar între elev şi
materia de studiat, între obiectivele de realizat şi rezultate;
 F normativă- de a arăta ,,cum” se procedează ,,cum să se
predea”, ,,cum să se înveţe”, încît să se obţine cele mai înalte
rezultate, prin intermediul metodei, cadrul didactic stăpîneşte
acţiunea instructivă, o monitorizează, o corectează.
 F motivaţională- de stimulare a curiozităţii, de trezire a
interesului şi a dorinţei de a cunoaşte şi a acţiona, de
organizare a forţelor intelectuale ale elevilor.
 F formativ-educativă- de exersare, de dezvoltare a proceselor
psihice şi motori, concomitent cu însuşirea cunoştinţelor şi
formarea deprinderior ; influenţarea şi modelare a atitudinilor,
opiniilor, convingerilor, sentimentelor, calităţilor morale.
* Clasificaţi metodele de învăţământ după
anumite criterii
 Clasificarea metodelor de învăţământ
 Criterii
 după criteriul istoric:
 după sfera de aplicabilitate:
 după modul de prezentare a
cunoştinţelor:
 după gradul de angajare a
elevilor:
 după criteriul sarcinii
didactice:
 după modul de administrare
a experienţei ce urmează a fi
însuşită:
 după modul de organizare al
învăţării:
Clasificări
 metode tradiţionale
 metode moderne
 metode generale
 metode particulare
 metode verbale
 metode intuitive
 metode expozitive sau pasive
 metode active
 metode de comunicare
 metode de consolidare
 metode de verificare
 metode algoritmice
 metode euristice
 metode frontale
 metode individuale
 metode de învăţare în grup.
* Realizaţi un studiu comparativ între metodele
tradiţionale, clasice şi a celor moderne utilizate
în procesul de predare-învăţare.
 Metodele didactice

Tradiţionale/clasice Moderne/activ participative

deţin rolul de transmitere şi asimilare a cunoştinţelor (pun accentul pe învăţarea prin cooperare

 Conversaţia
 Demonstraţia  Studiul de caz
 Expunerea didactică  Învăţarea prin descoperire
 Lectura  Instruirea programată
 Povestirea  Brainstorming-ul
 Observaţia  Ciorchinelui
 Exerciţiul  Mozaic
 Sstudiul cu manualul  Cubul
 Seminarul
 Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat
 Turul galeriei
 Jocul de rol
 Pălăriile gânditoare
 Algoritmizarea  Explozia stelară
 Problematizarea  Diagrama Venn
 Compunerea
* Deduceţi caracteristicile specifice metodelor
tradiţionale şi a celor moderne.
 Metode tradiţionale Metode moderne
Pun accentul pe însuşirea Acordă prioritatea dezvoltării
conţinutului, vizează latura personalităţii, vizează latura formativă
informativă a educaţiei a educaţiei
Sunt centrate pe activitatea de predare Sunt centrate pe activitatea de
a cadrului didactic, elevul fiind învăţare a elevului, acesta devenind
perceput ca obiect al instruirii subiect al procesului educaţional
Sunt orientate spre produsul final Sunt orientate spre proces, centrate pe
acţiune (învăţarea prin descoperire)

Stimulează motivaţia extrinsecă Stimulează motivaţia intrinsecă

pentru învăţare

Relaţia dintre cadrul didactic-elev este Relaţia cadrul didactic-elev este

autocrată democratică, bazată pe respect şi
colaborare
Generează pasivitatea Încurajează participarea activă a
elevilor, iniţiativa şi creativitatea
*Deduceţi avantajele şi dezavantajele metodelor
de predare învăţare tradiţionale, clasice şi a celor
moderne
 Metoda lucrul cu manualul
Această metodă pretinde studierea
sistematică a noilor cunoştinţe din manual.
Ea îşi propune crearea de priceperi şi
deprinderi de a se orienta în textul citit, de
a-l analiza şi reţine reguli şi teoreme.
Valoarea acestei metode constă nu numai
printr-o însuşire temeinică a cunoştinţelor ci
şi formarea unor deprinderi de activitate
intelectuală
 Observaţia

 urmărirea sistematică a obiectelor

şi
fenomenelor, în vederea descrierii,
explicării şi
interpretării lor;

 forme: observaţia dirijată,

independentă, de scurtă sau de
lungă durată, etc.
 Demonstraţia
 prezentarea obiectelor şi
fenomenelor sau a subsitutelor
acestora spre studiu;

 asigură un suport concret senzorial procesului de

învăţare;
 forme: demonstraţia cu ajutorul obiectelor reale/
cu substituite (planşe, scheme, fotografii, hărţi,
tablouri, etc./ cu ajutorul desenului la tablă/ cu
mijloace tehnice (audio-vizuale) prin exemple,
etc
 EXERCIŢIUL

Exerciţiile sînt considerate ca acţiuni motrice sau intelectuale ce se repetă relativ

identic cu scopul automatizării şi interiorizării unor modalităţi sau tehnici de lucru
de natură motrică (manuală) sau mintală.
 I. Cerghit susţine că a efectua un exerciţiu înseamnă “a executa o acţiune în mod
repetat şi conştient, a face un lucru de mai multe ori în vederea dobîndirii unei
îndemînări, a unei deprinderi”.
 Cercetătorul I. Nicola conchide că exerciţiul constă în aceea că se desfăşoară în
mod algoritmic şi se încheie cu formare unor priceperi, deprinderi şi operaţii ce
vor putea fi aplicate în rezolvare altor sarcini, mai complexe

Avantajele metodei:
 formează o gîndire critică;
 oferă posibilitatea muncii independente;
 oferă posibilitatea analizei diverselor metode şi soluţii de rezolvare a problemelor;
 activează simţul critic şi autocritic, îi învaţă să aprecieze rezultatele şi metodele de
lucru.
 oferă posibilitatea depistării şi eliminării erorilor.
 Algoritmizarea

Cerghit, este modalitatea de a studia un fenomen, obiect

sau proces prin intermediul unor prescripţii denumite
algoritmi. În calitate de exemple pot fi planurile
generalizate de studiere a fenomenelor, mărimilor fizice,
legilor, teoriilor
Avantajele metodei:
 Pune la îndemîna studentului un instrument simplu şi
operativ (lăsînd-i disponibilă energia spre a o mobiliza în
alte direcţii);
 Studentul găseşte un sprijin în sensul disciplinării propriei
gîndiri şi asigurării propriei activităţi;
 Oferă posibilitatea depistării şi eliminării erorilor.
 Metoda asaltului de idei
(Brainstorming-ul)
 variantă a discuţiei în grup, având ca
obiectiv producerea de idei noi sau
găsirea celei mai bune soluţii
pentru o problemă de
rezolvat, prin participarea membrilor grupului;
 exerciţiu de stimulare a creativităţii în grup;
 faze: faza producţiei de idei/ fazaaprecierii critice a
ideilor;
 reguli: Produceţi cât mai multe idei/Daţi frâu liber
imaginaţiei/ Nu criticaţi ideile celorlalţi /Preluaţi
ideile celorlalţi şi amelioraţi-le.
Avantajele brainstorming-ului

 - punerea în comun a experienţei şi viziunii fiecărui participant

 - abordare multifaţetată a problemei prin contribuţia fiecărui membru
 - o multitudine de idei rezultate din efortul colectiv al echipei, idei care nu
ar fi putut fi generate de un singur membru

Dezavantajele brainstorming-ului

1. Devierea de la subiect
 - participanţii au tendinţa de a ocoli subiectul în cauză, de aceea este
important să existe un coordonator care să-i ghideze permanent spre scopul
întâlnirii
2. Timiditatea participanţilor
 - nu toţi membrii echipei se exprimă cu uşurinţă sau nu toţi au curajul de a-
şi face publice ideile, de accea este important de stabilit încă de la început
că nimeni nu va fi judecat sau criticat pentru contribuţia sa
3. Monopolul
 - unii participanţi la brainstorming pot acapa discuţia, expunându-şi ideile
în mod repetat şi nelăsându-le celorlalţi timp să şi le expună pe ale lor
 METODA CADRANELOR

METODA CADRANELOR Este o modalitate de rezumare şi

sistematizare a unui conţinut informaţional solicitând
participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea acestuia. Se
trasează pe tablă/caiet două axe perpendiculare , în aşa fel încât
să apară patru cadrane. Activitatea se poate desfasura atat
frontal cat si pe grupe I II III IV

Avantaje:
 stimulează atenţia si gândirea;

 scoate în evidenţă modul propriu de înţelegere;

 conduce la sintetizare/esenţializare;
 uşurează asimilarea de noi cunoştinţe ;

 se poate folosi cu succes la orele de recapitulare şi consolidare;

 se poate folosi în diferite momente ale lecţiei;

 stimulează interesul elevilor pentru activitatea didactică. .

 METODA CUBULUI

Metoda cubului este folosită pentru explorarea unui subiect din

mai multe perspective . Ea oferă posibilitatea de a dezvolta
competenţele necesare abordării complexe şi integratoare.

Avantaje:
-determină participarea conştientă a elevilor prin implicarea
maximă a acestora în rezolvarea sarcinilor;
-permite diferenţierea sarcinilor de învăţare ;
-formează deprinderi de muncă intelectuală;
-stimulează gândirea logică a elevilor ;
-creşte responsabilitatea faţă de învăţare şi faţă de grup;
-sporeşte eficienţa învăţării (elevii învaţă unii de la alţii );
-familiarizează elevii cu cercetarea ştiinţifică; -formează abilităţi
de comunicare şi cooperare
 Problematizarea
 punerea şi rezolvarea situaţiilor-
problemă (situaţii contradictorii,
conflictuale între
experienţa de
cunoaştere anterioară ţi elementul ce noutate, d
enecunoscut cu care se confruntă elevul);
 obstacol în calea cunoaşterii;
 etape: perceperea problemei/explorarea şi
restructurarea datelor/căutarea soluţiilor
posibile/obţinerea rezultatului final şi evaluarea
acestuia.
 Dezbaterea
Conform opiniei lui Ioan Bontaş, dezbaterea este un dialog cu character bivalent.
Ea poate fi individuala-de la om la om, de un character apropiat şi natural.
Dar poate fi în grup, sub formă de dialog, , cu participarea membrilor grupului.
Ea se poate transforma în discuţie, care permite ca fiecare să-şi expună punctual de
vedere asupra problemei.

Potrivit Rodicăi Nicolescu, metoda dezbaterilor , ca şi oricare metodă de educaţie, poate prezenta
următoarele avantaje şi dezavantaje:

Avantaje:
 dă o formă socializată activităţilor explicit educative;
 face posibilă interacţiunea dintre participanţii la dezbateri, creînd o atmosferă de deschidere , de
receptivitate, , de responsabilitate şi activism
 contribuie la democratizarea climatului de participanţi, la încadrarea lor eficientă în soluţionarea
diverselor probleme ale clasei

Dezavantaje:
 poate asigura uneori includerea în dezbateri doar a unor participanţi;
 poate determina inhibiţii la unii participanţi
 dacă nu este aplicată, poate determina pierderea esenţei, abaterea de la subiect, neatingerea
obiectivelor propuse
 KWL- Know,Want to know,Learn
Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat
Este o strategie de conştientizare de către elevi a ceea ce
ştiu sau cred ca ştiu referitor la un subiect şi totodată
a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu şi ar dori să
ştie sau să înveţe.
Metoda activează pe elevi şi îi face conştienţi de
procesul de învăţării şi oferă elevilor posibilitatea de
a-şi verifica nivelul cunoştinţelor.
Prin acest exerciţiu se încurajează participarea fiecărui
elev prin conştientizarea eventualelor lacune şi prin
motivarea acoperirii acestora, se stimulează atenţia şi
gândirea şi oferă posibilitatea elevilor de a-şi dezvolta
competenţele necesare unei abordări complexe şi
integratoare.
 Etapele tehnicii
 anunţarea temei de către profesor
 se cere elevilor să inventarieze ideile pe care consideră că le
deţin cu privire la subiectul sau tema investigaţiei ce va urma.
Aceste idei vor fi notate în rublica Ştiu a tabelului.
 ei vor nota ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar dori să
ştie în legătură cu tema respectivă. Aceste idei sunt grupate în
rublica Vreau să ştiu
 profesorul va propune apoi studierea unui text realizarea unei
investigaţii şi fixarea unor cunoştinţe referitoare la acel
subiect. Elevii îşi însuşesc noile cunoştinţe şi îşi inventariază
noile idei asimilate pe care le notează în rublica Am învăţat
 după rezolvarea sarcinii de lucru elevii vor folosi noţiunile
înscrise în fiecare coloană pentru a demonstra nivelul actual al
cunoştinţelor

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

INSERT- Interactive Noting System
for Effective Reading and Thinking

 Este o tehnică de predare-învăţare menită să

servească drept referinţă convenabilă pentru
nivelul cunoştinţelor elevilor la un moment
dat. Este o modalitate prin care se poate obţine
informaţii despre ce ar dori elevii să afle în
raport cu o temă anume, este o tehnică de
monitorizare a înţelegerii.
Li se cere elevilor să marcheze astfel textul:

 - pasajele care confirmă ce ştiu

deja

- pasajele care contrazic sau

diferă de ceea ce ştiu sau
- credeau că ştiu

+ - informaţiile noi, neaşteptate

? - pasajele în legătură cu care au

întrebări
 Etapele tehnicii
 elevii vor primi fiecare o fişă cu textul propus spre dezbatere
 fiecare elev lecturează individual textul şi însemnează paragrafele
cu semnele corespunzătoare
 sub dirijarea profesorului se completează un tabel

 - + ?

 La finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu

explicaţiile de rigoare
Folosind această metodă, elevii după
rezolvarea sarcinii de lucru
 îşi monitorizează propria înţelegere
 se implică în introducerea noilor
informaţii în schemele de cunoaştere
pe care le posedă deja
 corelează în mod deliberat noul cu
ceea ce le este cunoscut
 elevii construiesc punţi între cunoscut
şi nou pentru a ajunge la o nouă
înţelegere
 metoda are ca scop generarea unui
schimb de idei sănătos între elevi
 se urmăreşte dezvoltarea
vocabularului şi a capacităţii de
exprimare
 stimulează gândirea critică
 iese în evidenţă modul propriu de a
înţelege o temă anume
 realizează asociaţii noi de idei sau
relevă noi sensuri ale ideilor
 caută căi de acces spre propriile
cunoştinţe

Participarea întregii clasei la realizarea sistemului

INSERT este lansată ca o provocare şi reprezintă
o altă modalitate de integrare a informaţiilor noi
între cunoştinţele asimilate de elevi.
 Metoda Jigsaw
Este metoda de bază a învăţării prin cooperare.

Etapele metodei

 se alcătuiesc grupe 5x5

 fiecare grupă se face “ expert” într-o temă dată ( exp. paralelogram, dreptunghi,
romb, pătrat, trapez)
 membrii grupului prin cooperare analizează, sintetizează cunoştinţele despre tema
dată efectuând scheme,desene, ciorchine
 se formează alte grupe astfel încât într-o grupă nouă să fie câte un membru din
grupele iniţiale
 în cadrul grupelor fiecare membru prezintă tema lui la care este „ expert”
 membrii grupurilor caută legăturile între temele prezentate caută conexiunile,
diferenţele, asemănările.
 Observaţiile fiecărui grup sunt expuse şi prezentate de un membru al grupului
 Sub dirijarea profesorului se face sintetizarea generală care se notează pe tablă şi în
caiet
 Învăţare prin cooperare
Învăţarea în grup Învăţarea prin cooperare
Desemnează activitatea de Desemnează o situaţie de
studiu a unui grup de elevi, învăţare în care elevii
aceştia pot sau nu să lucrează în grupuri cu abilităţi
coopereze. şi cunoştinţe eterogene.
Sunt recompensate Sunt recompensaţi pe baza

performanţele individuale performanţelor grupului

 Această metodă reprezintă utilizarea , ca metodă instrucţională

a grupului mici de elevi astfel încât aceştia să poată lucra
împreună, urmând ca fiecare membru a grupului să-şi
îmbunătăţească performanţele proprii şi să contribuie la
creşterea performanţelor celorlalţi membrii ai grupului.
 Elementele de bază ale învăţării prin cooperare
Avantajele învăţării prin cooperare  Interdependenţa pozitivă
 Interacţiunile la nivel de grupuri trebuie să lucreze împreună pentru a atinge
pot crea la nivel cognitiv, scopul propus, au nevoie unul de celălalt
conflictul şi dezechilibrul care pentru sprijin, explicaţii, coordonare
conduc individul la întrebări  Responsabilitatea individuală

asupra înţelegerii anterioare a fiecare membru al grupului este răspunzător

fenomenelor şi îl pot conduce să de propria contribuţie la îndeplinirea
emită idei noi scopului propus
 Interacţiunea promotorie
 Discuţiile în grup ajută pe
membrii acestuia să repete, să elevii sunt plasaţi în aşa fel încât să
proceseze şi să-şi extindă interacţioneze direct faţă în faţă la nivelul
cunoştinţele. Pe măsură ce grupului şi nu dintr-un colţ în altul a clasei
 Analiza activităţii grupului
membrii grupului pun întrebări şi
oferă explicaţii ei, sunt obligaţi grupurile de elevi reflectează asupra
să realizeze conexiuni logice, să- colaborării lor decid asupra modului de
şi organizeze cunoştinţele şi să îmbunătăţire a eficienţei acestui tip de
activeze procesele de revizuire activitate
 Dezvoltarea deprinderilor interpersonale în
rapidă care susţin procesarea
informaţiei şi mecanismele cadrul grupului
memoriei
 Instruire programată
 Instruirea programată pe calculator asigură o învăţare
individualizată, oferind posibilitatea realizării
concomitente şi imediată a mai multor evenimente şi
obiective didactice – receptarea, înţelegerea, întărirea,
aplicarea şi evaluarea pe baza căreia se realizează
reglajul (autoreglajul) adică conexiunea inversă
(feedback). Instruirea programată se bazează pe
parcurgerea unui algoritm prestabilit, alcătuit din
alternări de secvenţe informative cu momente
rezolutive cu seturi suplimentare de cunoştinţe.
Programele de instruire se fac în
conformitate cu anumite principii Programele pot fi:
 Principiul “ paşilor mici” determină
divizarea materiei de studiu în “paşi”
informaţionale şi acţionare relativ mici,
 liniare cu răspunsuri
pentru a uşura succesul învăţării construite – fragmentează
individuale materia de învăţat şi are
Principiul participării active –

programul determină pe fiecare elev să avantajul că prin secvenţele
recepteze şi să înţeleagă materia parcursă mici de materie
şi să participe la darea de răspunsuri, la
rezolvarea de exerciţii în cadrul fiecărei informaţională uşurează
teme de studiat înţelegerea prin studiul
 Principiul repetării integrate şi întăririi
imediate a cunoştinţelor – programul
independent
determină repetarea materiei anterioare şi  ramificate cu răspunsuri la
fixarea materiei noi
 Principiul respectării ritmului
alegere – divide materia de
individual de învăţare - fiecare elev studiu în secvenţe mai mari,
parcurge programul în funcţie de
posibilităţi, dispunând şi gestionând după
uşurează sinteză
voie timpul de rezolvare a sarcinilor cunoştinţelor
Principiul conexiunii inverse – asigură
combinate


conexiunea inversă modificând fluxul de
intrare în funcţie de răspunsurile corecte
date de elev
 Avantaje
 asigură însuşirea cunoştinţelor de către toţi elevii
 creează premisă formării unui stil de muncă activ autocontrolat
 asigură unitatea între comunicare, stocare şi control
 sporeşte ritmul învăţării şi reduce timpul de studiu
 scuteşte profesorul de o serie de acte didactice de rutină pe care le poate îndeplini
cu succes calculatorul
Dezavantaje
 prin programare se vizează aspectul instructiv al educaţiei şi mai puţin aspectul
formativ
 nu la toţi copii este suficient lucrul cu calculatorul mai ales elevilor care au nevoie
de legături interpersonale
 izolarea învăţării programată se poate contracara prin îmbinarea cu munca în
grup asistat de calculator sau nu
 abuzul de imagini este la fel de periculos ca şi cel de cuvinte. Excesul de imagine
poate sărăci moţiunile, poate împiedica îmbogăţirea ideilor, poate încetini procesul
de observaţie, limitează posibilităţile de creaţie şi favorizează anumită pasivitate.

Pentru a contracara dezavantajele instruirii programate trebuie să alterneze lecţii

programate şi neprogramate în cadrul unui sistem de lecţii.
Metodele intuitive trebuie să se îmbine cu metodele active, ca elevul să
participă conştient şi activ în procesul educaţional.
 Analiza unor metode de învăţământ
 Metode expozitive:
 comunicarea orală a cunoştinţelor

 explicaţia: dezvăluie, clarifică

semnificaţii,
relaţii, legi, ipoteze, etc.
 povestirea: expunere prin naraţiune,
cu caracter plastic şi emoţional;
 descrierea: prezentarea amalitică, pe
baza observaţiei obiectelor, fenomenelor;
 prelegerea: expunerea sistematică a unui
volum mare de cunoştinţe.
 Conversaţia:
 dialogul realizat în scopuri didactice,
pe baza întrebărilor şi
răspunsurilor
 tipuri: introductivă, de reactualizare, de

fizare, de verificare, euristică, catehetică, etc

 tipologia întrebărilor: de definie, de explicare,

de comparare şi interpretare, de descoperire, de

opinie;
 condţiile întrebărilor;

 condiţiile răspunsurilor.
 Metoda dezbaterilor
 schimb organizat de informaţii, idei,

propuneri, etc

 etape: introducerea în dezbatere /

dezbaterea propriu-zisă / concluzii;

 variante: dezbatere, dezbatere de tipul

,,mesei rotunde’’, braistorming,

Discuţia Phillips 6/6, discuţia panel.
 Tipul
între Caracteristici Exempla
bării

 adresată tuturor participanţilor;

Frontală

 adresată unui anume participant;

Directă

 primită de moderatorul discuţiei de la

Inversată unul din participanţi şi returnată
redirijat acestuia (răspunsul prin întrebare);
ă
De releu  adresată de un participant Exemple
şi moderatorului, iar acesta o repune unui
de alt participant sau când răspunsul la
comunic aceeaşi întrebare este dat prin
are completare de alţi participanţi;
 întrebarea pe care moderatorul
De dezbaterii o pune reluând o observaţie, o
revenire idee, emisă anterior de unul din
participanţi;
Imperati  se formulează o cerere
vă categorică;

De  presupune răspunsuri contradictorii.

controve
rsă
 Experimentul
 provocarea intenţionată a unui
fenomen
în scopul studierii
acestuia;

 tipuri: demonstrativ, aplicativ, de

cercetare; individual sau de
echipă, etc
 Modelarea
 învăţarea cu ajutorul modelelor
(care reproduce simplificat
trăsăturile şi
caracteristicile obiectelor şi
fenomenelor, dificil de perceput
şi cercetat în mod drect);
 tipuri de metode: obiectuale (corpuri geometrice,
machete, mulaje) , figurative (scheme, grafice,
filme de animaţie), simbolice (formule logice,
matematice, chimice);
 funcţia cognitivă şi ilustativă a metodelor.
 Exerciţiul
 efectuarea conştientă şi repetată
a unor acţiuni şi operaţii;

 scopuri: formarea deprinderilor,

consolidarea cunoştinţelor,
prevenirea uitării, dezvoltarea unor calităţi
morale, etc.
 tipologie: exerciţii introductive, cirente, de
consolidare, de verificare; individuale sau de
echipă; dirijate, semidirijate, libere, etc.
 Studiul de caz
 confruntarea directă cu o situaţie
din viaţa reală,
reprezentativă pentru
o situaţie problematică;

 etape: alegerea cazului/ studiul

analitic al cazului/ sistematizarea
informaţiilor/ variante de soluţionare/
luarea hotărârii.
 Metode de stimulare
 jocuri didactice (senzoriale, de
orientare, de creaţie, de
îndemânare, etc.);
 jocul de rol (stimularea unor funcţii
relaţii, activităţi, etc.);
etape: punerea problemei /delimitarea
situaţiei/ alegerea rolurilor/ interpretarea / analiza
jocului derol:
 învăţarea prin dramatizare (utilizarea mijloacelor
şi procedeelor artei dramatice)
 învăţarea prin simulatoare (sisteme tehnice
artificiale analoage unor sisteme tehnice naturale).
 Metoda proiectelor
 teme de cercetare, cu un scop bine
precizat,
care îmbină cunoştinţele
teoretice cu
activitatea practică;

 se materializează în lucrări ştiinţifice

sau practice.
 Algoritmizarea
 folosirea algoritmilor în predare

 algoritmul- succesiune de operaţii

într-o ordine
constantă, prin care se rezolvă o
serie întreagă de probleme de
acelaşi tip.
 Instruirea asistată la calculator

 folosirea calculatorului în scop didactic

(transmiterea informaţiei,
demonstrarea şi simularea unor
procese, fenomene
naturale/ fizice, prezentarea
unor jocuri didactice, evaluarea şi
înregistrarea progreselor elevilor, etc.)
 Instruirea programată
 programe de învăţare, dimensionate
după mai multe
principii (al paşilor
mici, al participării active, al întăririi
immediate, al respectării ritmului
individual de lucru, etc.)

 tipuri: liniară (a), ramificată (b) sau combinată

 manuale programate, maşini de instruire.

Învăţarea prin cooperare
reprezintă: un set de strategii
instrucţionale ce angajează mici
echipe de elevi pentru a promova
interacţiunea colegială şi
colaborarea în abordarea unor
subiecte de studiu.
 Gândiţi / Lucraţi în perechi /
Comunicaţi
 profesorul pune o întrebare sau ridică o
problemă;
 fiecare elev se gândeşte la întrebare /
problemă;
 elevii formează perechi, îşi comunică unul
altuia răspunsurile şi dezbat problema;
 perechile se alătură altor perechi, şi discută în
patru ideile pe care le au.
 Jigsaw – metoda mozaicului
 profesorul stabileşte o temă de studiu pe care o împarte în
sub-teme;
 clasa de elevi se împarte în grupuri eterogene de 3-5 elevi;
 fiecare sub-temă revine spre aprofundare unui membru al
fiecărui grup;
 cei ce se ocupă de aceeaşi sub-temă se întâlnesc în grupul
de ,,experţi’’ pentru a dezbate subiectul respectiv şi pentru a
stabili modalităţile de a transmite informaţiile celorlalţi
membri ai grupului lor iniţial;
 ,,experţii’’ se întorc în grupul din care au plecat şi predau
subtema respectivă celorlalţi colegi, la rândul lor asimilînd
cunoştinţele pe care le transmit colegii
 lor – ,,experţi’’ în alte sub-teme;
 în final, fiecare membru al grupului este examinat din
întregul material.
Direcţii de modernizare a metodologiei
didactice
valorificarea metodelor în direcţia activizării elevilor;
accentuarea caracterului formative al metodelor;

promovarea metodelor active-participative;

extinderea metodelor bazate pe acţiunea practică;

accentuarea caracterului euristic al metodelor;

deschiderea metodologiei faţă de cerinţele educaţiei

permanente;
îmbinarea metodelor care promovează învăţarea individuală cu

cele care solicită munca în echipă.

Mijloace de învăţământ Exemple
reale, naturale

de substituţie obiectuale;

iconice (figurative);
ideative

acţionale

mixte Gutenberg)
audio-vizuale audio:
-materiale (soft):
-aparate (hard):
vizuale:
-materiale (soft):
-aparate (hard):
 audio-vizuale:
-materiale (soft):
-aparate (hard):
informatice
de evaluare
 Analizaţi avantajele/limitele mijloacelor de
învăţământ prin prisma următoarelor
funcţii pedagogice:

•funcţia de comunicare;
•funcţia ilustrativ-demonstrativă;

•funcţia formativ-educativă;
•funcţia stimulativă;

•funcţia de raţionalizare a efortului în activitatea de

predare-
•învăţare;

•funcţia de evaluare a randamentului şcolar.