INTRODUCERE IN

REUMATOLOGIE

Ramura a medicinei ce studiaza diagnosticul si tratamentul bolilor reumatice.

 Boli autoimune: LES, sarcoidoza, AR

 Boli inflamatorii: boala Still
 Artropatii cristaline: guta, pseudoguta
 Boli metabolice osoase: osteoporoza, boala Paget
 Sindroame dureroase: fibromialgia
 Vasculite: Behcet, Kawasaki.

Reumatism = orice boala cu durere si inflamatia articulatiei, muschiului sau

tesutului conjunctiv.

 Exemplu: artrita reumatoida

Nu exista un test specific care sa confirme bolile reumatismale.

 Exemplu: anticorpii ANA pozitivi ≠ LES, deoarece ii putem gasi in

numeroase boli.

“Daca arata ca o rata, inoata ca o rata, macane ca o rata, e probabil o rata”

urmarim un pattern.

Baitoiu Stefania Miruna pg. 1

 BAZELE REUMATOLOGIEI

Autoimunitatea
Sistemul imun normal recunoaste propriul corp.

Autoimunitatea – anticorpi care reactioneaza antigenilor propri. (toata lumea are

autoimunitatea)

Boala autoimuna – anticorpi care reactioneaza antigenilor propri, cauzand patologii.

 Exemplu:

Mancare contaminata cu bacteriiNu toti

oamenii se imbolnavesc, deoarece
avem un mecanism de aparare.

Celule mutanteCu totii avem celule cu mutatii

ADN, dar genele supresoare
tumorale (P53) distrug celulele
si nu se transforma in cancer.

Baitoiu Stefania Miruna pg. 2

 Boli reumatologice

Non-inflamatorii Inflamatorii

 Osteoporoza  Artrita reumatoida

 Osteoartrita  LES
 Fibromialgie  Spondilartrite sero-negative
 Guta

Baitoiu Stefania Miruna pg. 3

 OSUL
Lamelar PUTERNIC
SLAB, NORMAL LA COPII

(matur)

o Compact (cortical)  rezistenta Fibros

o Spongios o Imatur
(trabecular)flexibilitate  Schelet embrionar
 Calus dupa fractura

Baitoiu Stefania Miruna pg. 4

 o Patologic
 Osteosarcom
 Dispazie fibroasa

Baitoiu Stefania Miruna pg. 5

 ARTICULATII

TIPURI Fibroase Fibro-cartilaginoase Sinoviale

MISCARI Minime Limitate Largi

EXEMPL Suturi craniene Simfiza pubiana Majoritatea articulatiilor

E Discuri intervertebrale extremitatilor
Articulatii costo-condrale Articulatii costo-vertebrale
Articulatia sacro-ilianca Articulatia temporo-mandibulara
Manifestari extraarticulare

Artrita reumatoida: episclerita, sindrom de tunel carpian, pericardita.

Artrita reactiva: uretrita, coonjunctivita  Can’t see, can’t pee, can’t climb a tree.

Sjogren: ochi uscat, gura uscata.

LES: insuficienta renala, rash (malar, in vesperrtilio, in forma de fluture).

Baitoiu Stefania Miruna pg. 6

 INVESTIGATII DE LABORATOR

“Cand auzi copite, gandeste-te la cai, nu la zebre!”

Boala Fara boala

Test pozitiv TP (true positive) FP (false positive)
Test negativ FN (false negative) TN (true negative)
TP=au boala si test +

TN=nu au boala si test –

FP=nu au boala, dar test +

FN= au boala, dar test –

Senzitivitate

Printre pacientii care au boala, cati au testul pozitiv?

TP
Sen= =¿ ↑ Sen→ ↓ FN
TP+ FN
TN + FN=100 %
↓ FN → ↑TN =¿↑ Sen→ ↑ TN

Daca senzitivitatea e 100% un test (-)= nu ai boala!

Ne intereseaza ca TN sa fie mare pentru a elimina boala!

Specificitate

Printre pacientii care au boala, cati au testul negativ?

TN
Spec= =¿ ↑ Spec →↓ FP, ↑TP
TN + FP

Daca testul e pozitiv, are boala!

Baitoiu Stefania Miruna pg. 7

Ne intereseaza ca TP sa fie mare pentru a confirma boala!

Senzitivitatea elimina boala. Specificitatea confirma boala.

 Exemplu:

1. Avem un pacient care a vazut la TV boala LES si acum crede ca este bolnav. E
barbat, nu are simptome, nu se incadreaza in intervalul de varsta. Alegem un
test cu senzitivitate crescuta pentru a elimina probabilitatea bolii: ac.
ANAnegativnu are boala. (senzitivitate)
2. Avem o pacienta, 25 de ani, rash malar, fotosensibilitate, redoare, insuficienta
renala. Mama si bunica au LESfacem un test care sa confirma boala: ac. Anti-
ADNdcpozitivare boala. (specificitate)

Daca probabilitatea sa aiba LES e mica, avem nevoie de un test care sa infirme
boalafolosim un test sensibil.

 Ac. ANA (-) – nu e lupus .

Daca probabilitatea sa aiba LES e mare, avem nevoie de un test sa confirme

boalafolosim un test specific.

 Ac. Anti-ADNdc / anti-Smith (+) – are lupus.

Ac. ANA = anticorpi antinucleari – ataca componentele nucleului.

Valori de referinta: <1/80 = negativ.

Se exprima sub forma unui titru= dilutia pana la care poate fi detectata fluorescenta.

Baitoiu Stefania Miruna pg. 8

Cu cat titrul este mai mare, cu atat e mai probabil sa ai boala. Titrul nu are legatura cu
activitatea bolii (titru mare nu inseamna boala mai grava). Oamenii sanatosi pot avea
ANA (+) (1/9 femei au).

LES Ac. ANA +

Ac. Anti-ADNdc +
Ac. Anti-Smith +
AR FR+
Ac. antiCCP +
Ac. ANA+
LES iatrogen Ac. Anti-histone IgG+
Sjogren Ac. ANA+
Ac. Anti-SSA/SSB+ (anti-La/Ro)+
Sclerodermie Limitat: ac. anti-centromer+
Sistemic: ac. Anti-SCL70+
Boala mixta de tesut conjunctiv Ac. Anti-U1RNP +
Nu avem nevoie de toate testele +, noi urmarim un pattern.

Baitoiu Stefania Miruna pg. 9