Sunteți pe pagina 1din 59

PROF. DR.

IRINA-DRAGA CĂRUNTU
an unexpected journey…
HISTOLOGIE
HISTOS, LOGOS

Imaginație

Culoare – VEDERE COLORATĂ

Exercițiu
HISTOLOGIE

- morfologie microscopică
- descriptivă
- ştiinţă morfo-funcţională – histofiziologie

Ţesut
- ansamblu de elemente celulare specializate, cu dispoziţie şi localizare
morfologică definite pentru o activitate fiziologică specifică

Functions must be understood in terms of structures;


structures must be understood in terms of chemistry.
HISTOLOGIE

MOTIVAȚIE

Argumente
- relația histologie – histopatologie
- substratul patologic al bolilor
- tisular – celular – molecular – PATOLOGIE MOLECULARĂ
ȚESUTURI FUNDAMENTALE

1. ȚESUTUL EPITELIAL
2. ȚESUTUL CONJUNCTIV
3. ȚESUTUL MUSCULAR
4. ȚESUTUL NERVOS
ŢESUTUL EPITELIAL
ŢESUTUL EPITELIAL

 Clasificare
epiteliu de tapetare / epiteliul de suprafaţă
epiteliu secretor (glandular)
epiteliu senzorial

 Funcţii
- protecţie
- transport transcelular pentru anumite molecule
- secreţie
- absorbţie
- permeabilitate selectivă
- recepţie a senzaţiilor
ŢESUTUL EPITELIAL

 Histogeneză: 3 foiţe embrionare

 Ectoderm
 contact direct cu mediul exterior
- epiderm
- epiteliul anterior al corneei
- epiteliul mucoasei orale şi nazale  Neuroectoderm
- epiteliul mucoasei anale
 tub neural
- epiteliul mucoasei uretrei terminale
masculine - neurohipofiza
- epiteliul urechii externe şi a timpanului - epifiza
extern - epiteliile senzoriale specifice
 glande analizatorilor vizual, acustic şi olfactiv
- glande anexe ale pielii (sebacee,  creste neurale
sudoripare) - medulosuprarenala
- glande mamare - celulele sistemului endocrin difuz
- glande salivare
- glande nazale
- glande lacrimale
- adenohipofiza
ŢESUTUL EPITELIAL

 Endoderm
- epiteliul mucoasei sistemului digestiv (de la
faringe la rect)
- epiteliul sistemului respirator (de la laringe
la alveolele pulmonare)
- epiteliul mucoaselor veziculei biliare şi
canalelor biliare
- epiteliul mucoasei uretrei proximale şi
vezicii urinare  Mezoderm
- epiteliul urechii medii şi timpanului intern - epiteliul de tapetare al sistemului de
reproducere masculin şi feminin
- epiteliul mucoasei vaginale (în partea
inferioară) - glandele genitale accesorii şi elementele
epiteliale endocrine ale ovarului şi
- glandele anexe ale sistemelor digestiv şi testiculului
respirator
- epiteliul sistemului urinar
- tiroida, paratiroidele
- epiteliul sistemului circulator
- epiteliul cavităţilor interne ale organismului
- epiteliul urechii interne
- corticosuprarenala
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
1. NOMENCLATURĂ ŞI CLASIFICARE

 membrane celulare plasate pe suprafeţe exterioare, interioare sau în


structura unor cavităţi
 contiguitate celulară
 organizări variate, adaptate unor funcţii diferite (protecţie, absorbţie,
difuziune, secreţie)

 CLASIFICARE  două criterii utilizate în paralel:

1. criteriul citologic  caracteristicile MORFOLOGICE ale celulelor ce


intră în componenţa unei varietăţi de ţesut epitelial

2. criteriul histoarhitectonic  modul în care sunt ORGANIZATE celulele


în alcătuirea unei varietăţi de ţesut epitelial
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
1. NOMENCLATURĂ ŞI CLASIFICARE

1. CRITERIUL CITOLOGIC
3 tipuri principale de celule:

 celula pavimentoasă (scuamoasă)


- aplatizată, suprafaţă mare, înălţime foarte mică
- margini rectilinii / sinuoase → poligoane neregulate
- MO, incidenţă longitudinală/transversală: citoplasma → bandă fină, abia vizibilă,
dispoziţie arcuată în jurul nucleului

 celula cubică (prismatică joasă)


- înălţime = diametru transvers

 celula cilindrică (prismatică înaltă)


- înălţime x 2-5 diametru transvers

*celula de aspect poligonal


/ celula polimorfă - forme foarte variate
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
1. NOMENCLATURĂ ŞI CLASIFICARE

2. CRITERIUL HISTOARHITECTONIC:

 epitelii simple
- un singur strat
- raport direct MB, structuri de ancorare

 epitelii stratificate
- straturi suprapuse unele peste celelalte
- strat bazal → raport direct MB
- strat superficial → mediu extern (epiderm),
intern (cavităţi interne)
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
1. NOMENCLATURĂ ŞI CLASIFICARE

În urma combinării celor două criterii:


nomenclatură pentru varietăţile
ţesutului epitelial de tapetare:

 epiteliu simplu scuamos (pavimentos);


 epiteliu simplu cubic (prismatic jos);
 epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt);
 epiteliu stratificat scuamos (pavimentos);
 epiteliu stratificat cubic (prismatic jos);
 epiteliu stratificat cilindric (prismatic înalt).

Pentru epiteliile stratificate, stratul superficial


este cel care determină componenta citologică
a nomenclaturii.

 *entitate aparte: ţesutul epitelial


pseudostratificat
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

 Caracteristici generale morfo-funcţionale


(1) densitatea celulară crescută
(2) joncţiuni intercelulare
(3) molecule de adeziune
(4) polarizarea
(5) capacitatea de regenerare
(6) absenţa vascularizaţiei
(7) inervarea
(8) relaţia strânsă cu ţesutul conjunctiv
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
*particularizare pentru ţesutul epitelial de tapetare
*operaţionale şi pentru ţesut epitelial secretor
(glandular) şi senzorial

2.1. DENSITATEA CELULARĂ


- abundenţă de celule, cu foarte puţin material intercelular

Identificare microscopică
- nucleii celulelor, foarte numeroşi şi apropiaţi
- limite celulare dificil de distins (grosime membrană plasmatică < limita
de rezoluţie a microscopului optic)
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.2. JONCŢIUNILE INTERCELULARE


- coeziune, adezivitate, comunicare intercelulară  funcţionare
coordonată

 CLASIFICARE

 joncţiuni ocludente / strânse (lat. zonulae occludentes);


 joncţiuni de ancorare / aderente (lat. zonulae adherentes, maculae
adherentes);
 joncţiuni comunicante / distanţate (eng. gap, nexus);

 zonulă: centură sau cadran pe toată suprafaţa celulei, la un anumit


nivel
 maculă: din loc în loc, discontinuă
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
JONCŢIUNI OCLUDENTE
 Zonula ocludentă

ME: apoziţie strânsă membrană plasmatică – 2


celule
- foiţe externe →
→ secvenţă fuzionare-desprindere → repetitiv (0,1-
0,3 μm)
- fuzionare: fâşii (lanţuri) de proteine
transmembranare joncţionale provenite din cele
două membrane → conexiune → “sigiliu” spaţiu
intercelular
Organizare moleculară (16 molecule):
- ocludina
- claudina (24!) = structură, -2, -16 canale apă, -14
surditate
- molecule de adeziune jonţională (JAM) - IgSF

- intracelular: secvenţă aa → proteine domeniu PDZ:


ZO-1, ZO-2, ZO-3 → actina
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

JONCŢIUNI ADERENTE (DE ANCORARE)

 Zonula aderentă
- cordon complet în jurul polului apical

ME:
- densificare citoplasmatică  aspect fin, filamentos
- spaţiul intercelular (15-20 nm): material de densitate
electronică mai mică  fine striaţii transversale

Funcţii
- legături între
citoscheletul celulelor adiacente

Localizare
- adiacent joncţiunilor ocludente
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

JONCŢIUNI ADERENTE (DE ANCORARE)

 Zonula aderentă

Organizare moleculară:
- caderine clasice calciu-dependente – E-caderine:
- proteine transmembranare de adeziune
intercelulară, formează legături homofile-homotipice
- domeniul extracelular
- domeniu intracelular: 3 tipuri de catenine (α, β şi γ)
- β-catenina  domeniu intracelular caderină
- α-catenina  actină

- alte molecule:
- α-actinina, vinculina
(→ filamente actină)
- miozina
- radixina
- tenuina
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
JONCŢIUNI ADERENTE (DE ANCORARE)

 Macula aderentă (desmozomul)


- mici structuri discoidale ovalare, ax lung
400-500 nm, ax scurt 100 nm
ME:
- spaţiu intercelular (30 nm) - bandă discretă /
linie electron-densă
- citoplasma adiacentă feţei interne a celor
două plasmaleme  densificare = placă de
ataşament / desmozomală (400 x 250 x 10
nm)  filamente intermediare

Organizare moleculară
- spaţiul intercelular:
glicoproteine transmembranare din
superfamilia caderinelor: desmogleina,
desmocolina Moleculele stabilesc legături cu filamentele
intermediare de citokeratină prezente în
- placa desmozomală:
citoplasmă; acestea se inseră în placă, după care
proteine de ataşament neglicozilate: ies din nou în citoplasmă, traiectul fiind în “ac de
desmoplakina 1, desmoplakina 2,
păr”.
plakoglobina, desmiokina (polipeptidul bazic)
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
JONCŢIUNI ADERENTE (DE ANCORARE) Filamentele intermediare pătrund în placă şi
rămân ancorate la acest nivel, fără a reveni în
citoplasmă şi fără a realiza dispoziţia în “ac de
 Hemidesmozomul
păr” (ca la desmozom)
- structură asemănătoare desmozomului

Organizare moleculară
- proteine de placă  filamentele intermediare
(citokeratină)
- molecule transmembranare: integrine 
recunosc domenii din moleculele matricei
extracelulare: laminina, colagen tip IV

Localizare, funcţii
- polul bazal al celulelor epiteliului stratificat
pavimentos, în raport cu membrana bazală
 ataşament

 Contactul în focar
ME: dificil de observat, nu există spaţiu intercelular evident
Organizare moleculară
- integrine: legătură citoschelet celular - matrice extracelulară
Localizare, funcţii
- polul bazal al celulelor epiteliale, conexiune cu materialul extracelular
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

JONCŢIUNI COMUNICANTE

- căi de comunicare biochimică, < coeziune


intercelulară
- difuziune selectivă intercelulară ioni, molecule mici

ME:
- structură similară cu joncţiunile ocludente
- NU reală fuziune intermembranară
- spaţiu intercelular foarte mic (3 nm):
 conexoni - structuri discrete
- canale transmembranare / pori (şiruri
strîns împachetate)
- 12 subunităţi conexine (6 + 6)
- 21 conexine
- conexina 43 (α1)
- conexina 32 (β1)
- conexina 26 (β2) – surditate cong.
- conexina 46, 50 – cataractă cong.
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
2.3. MOLECULELE DE ADEZIUNE
- ansamblu de glicoproteine membranare

Funcţii
- dezvoltarea embriologică
- coeziune, aranjament celular
- integritate tisulară (procese patologice, neoplazice)

 Clasificare
- 5 superfamilii
caderinele
selectinele
imunoglobulinele
integrinele
molecule care conţin importante cantităţi de leucină

 Interacţiunea CAM - 4 tipuri :


homotipică - homofilă: molecule de adeziune IDENTICE, tipuri celulare IDENTICE
homotipică - heterofilă: molecule de adeziune DIFERITE, tipuri celulare IDENTICE
heterotipică - homofilă: molecule de adeziune IDENTICE, tipuri celulare DIFERITE
heterotipică - heterofilă: molecule de adeziune DIFERITE, tipuri celulare DIFERITE
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.3. MOLECULELE DE ADEZIUNE


- ansamblu de glicoproteine membranare

 Caderine
- superfamilie de molecule calciu-dependente
de natură glicoproteică, cu localizare transmembranară
- complexe caderine – catenine

Pierderea caderinelor favorizează fenotipul celular malign,


facilitând dezagregarea celulelor care pot astfel invada local sau pot metastaza.

Clasificare
- caderine clasice ( joncţiuni aderente: E-caderina)
- caderine desmozomale (desmozomi: desmogleine, desmocoline)

 Catenine
- molecule intracitoplasmatice, submembranare
- fixate pe filamentele de actină intracelulară
- α-catenina
- β-catenină
- γ-catenină (similară cu plakoglobina)
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.3. MOLECULELE DE ADEZIUNE


- ansamblu de glicoproteine membranare

 Selectine
- adeziune elemente figurate (leucocite şi plachete) – endoteliu
- P-selectina – celule endoteliale normale, membrana granulelor
intracitoplasmatice Weibel-Palade
- E-selectina – celule endoteliale activate

 Imunoglobulinele
- adeziuni intercelulare calciu-independente, FĂRĂ implicare a structurilor
citoscheletale
- ICAM-1, VCAM-1, PECAM-1

 Integrinele
- comunicare şi interacţiune celule - materialul extracelular
- receptori celulari membranari (proteine transmembranare) → mediază
ataşamentul celular la matricea extracelulară
- 1 celulă > 1 integrină
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.4. POLARIZAREA ŞI SPECIALIZĂRILE

 POLARIZAREA
- organizare ASIMETRICĂ a celulei, legată de
(i) distribuţia organitelor celulare
(ii) exprimarea de caracteristici morfo-funcţionale diferite, în anumite zone ale
suprafeţei celulare
- existenţa unui anumit pol (domeniu), distinct morfologic şi biochimic 
în strânsă dependenţă cu funcţia unui anumit tip celular

Marea majoritate a celulelor, indiferent de ţesut, au un anumit grad de polarizare în


raport direct cu funcţionalitatea acestora.

Celulele epiteliale
- polarizare evidentă: două domenii:
 apical
 laterobazal

- separate de structuri joncţionale specifice, strânse


ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
2.4. POLARIZAREA ŞI SPECIALIZĂRILE

 POLARIZAREA
DOMENIUL APICAL
- în raport cu suprafaţa liberă sau cu
lumenul unor organe DOMENIUL LATEROBAZAL
- asigură preluarea unor substanţe - în contact cu membrana bazală
necesare celulei şi eliminarea - receptori
produşilor de secreţie - enzime (ATP-ază Na-K dependentă)
- canale ionice - pompe, canale ionice
- proteine-cărăuş - molecule implicate în comunicare
- enzime hidrolitice, ATP-ază intercelulară, adeziune intercelulară
- înveliş glicoproteic (interdigitări celulare şi joncţiuni
- specializări sau diferenţieri ale specifice) şi adeziune la membrana
membranei celulare: bazală
 microvilozităţi - situsuri pentru secreţia celulară
 cili ficşi (stereocili) - două zone:
 cili vibratili (kinetocili) membrana plasmatică laterală
 plăci membranare apicale membrana plasmatică bazală
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.4. SPECIALIZĂRI POL APICAL


 MICROVILOZITĂŢILE
- expansiuni citoplasmatice delimitate de membrană
- 2 tipuri:
(1) structuri tranzitorii, mici şi neregulate, de înălţime
diferită - microvilozităţi banale
(2) structuri constante, foarte bine dezvoltate, implicate
în absorbţie şi resorbţie
MO
- epiteliu intestinal - platou striat
- epiteliu tub contort proximal renal - margine în perie
ME
- expansiuni digitiforme
- aranjament ordonat rectiliniu, paralel
- diametru 0,1 μm, lungime 1-3 μm

- extern: glicocalix (strat de filamente foarte fine,


ramificate, alcătuit din glicoproteine şi enzime)
MO: coloraţii speciale (PAS), histoenzimologie (fosfatază
alcalină)
ME: strat amorf, omogen / foarte fin granular, densitate
electronică medie
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
 MICROVILOZITĂŢILE
vilină
Organizare moleculară
- axul central: 25-30 filamente de actină, ataşate la vârf
printr-o zonă amorfă (vilină)  NU depolimerizare
- filamentele de actină
- consolidate prin microfilamente de
fimbrină, fascină şi espină
- ancorate pe cadrul terminal
- cadrul terminal
- filamente de actină orientate paralel cu
suprafaţa apicală a celulei (în sens
transversal), consolidate unele cu altele
şi cu membrana apicală prin
microfilamente de spectrină şi filamente
intermediare
espină, fimbrină,
- miozină 2, tropomiozină - contractilitate fascină

- membrană plasmatică – intern: la intervale regulate,


molecule de miozină 1 şi calmodulină  conectează
actina  suport structural
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
 STEREOCILII

MO
- expansiuni citoplasmatice mult mai groase şi mai lungi comparativ cu
microvilozităţile  confuzie cili
! lungime 120 μm

ME, organizare moleculară


- microvilozităţi mult mai dezvoltate, extrem de rigide datorită miezului actinic

Localizare
- epididim (creşte suprafaţa de contact) – ezrină, alfa-actinină, NU vilină
- epiteliul senzorial din canalul cohlear – espină
- urechea internă (generare semnal auditiv)
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

 CILII VIBRATILI (KINETOCILII)


- expansiuni filiforme, 0,25 μm diametru, 7-10 μm lungime

MO: uşor vizibili

Localizare: căi respiratorii, trompe uterine

ME, organizare moleculară


- membrană plasmatică la periferie
- citoschelet specializat (axonemă) intern

Axonema
- complex de microtubuli aranjaţi uniform: pereche
centrală, 9 dublete periferice
- microtubulii centrali: C, C
- microtubulii din fiecare pereche periferică: A, B
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
 CILII VIBRATILI (KINETOCILII)

Axonema

1 microtubul:
- 13 protofilamente, aranjate helicoidal, rezultate
din polimerizarea unor subunităţi de tubulină α, în
alternanţă cu subunităţi de tubulină β
- polaritate: extremitate pozitivă (tubulină α),
extremitate negativă (tubulină β)

perechea centrală:
- microtubuli separaţi, situaţi la oarecare distanţă, cu o
„teacă centrală” în jurul lor, discontinuă

fiecare dublet periferic:


- 1 microtubul A complet, cu 13 protofilamente (profil
circular complet în secţiune transversală)
+ ataşat
- 1 microtubul B incomplet, format din numai 10
protofilamente (profil circular incomplet în secţiune
transversală)
 apare un perete comun, 3 protofilamente aparţinând
ambilor microtubuli
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
sdr. Kartagener
 CILII VIBRATILI (KINETOCILII) sdr. Young
* PCD – diskinezie ciliară primară
(AR, 1/20.000)
 ataşarea microtubulului A la microtubulul B:
- microtubulul A: scurte prelungiri formate din molecule
de dineină, sub forma unor braţe care radiază către
microtubulul B al dubletului vecin – interval 24 nm
- dineina: proteină cu activitate ATP-azică  hidroliza
ATP-ului determină deplasarea moleculei de dineină,
care imprimă astfel o mişcare de flexie cilului, sub
forma unei unde
- filamente de nexină ataşate la dineină - interval 86 nm

 ataşarea la perechea centrală


- fibre radiare (punţi radiare) desprinse de pe fiecare
microtubul A – interval 29 nm  teaca centrală

Corpusculul bazal
- la baza cilului
- organizare similară centrozomului
- nouă grupuri de câte trei microtubuli - triplete
(tubulină) +
- fibre tranziţionale, picior bazal, rădăcină striată
(rootletină)
- contribuie la formarea cilului
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

 CUTICULA (PLACA MEMBRANARĂ)


MO
- densificare a suprafeţei apicale a celulelor stratului
superficial din epiteliul de tranziţie (uroteliu)

ME, organizare moleculară


- structură asimetrică a membranei plasmatice apicale:
- foiţa externă: grosime x2 faţă de foiţa internă
- vezicule discoide în citoplasma apicală
 foiţa externă:
- plăci rigide, groase, poligonale (75% din suprafaţa feţei apicale), despărţite
între ele prin punţi subţiri de membrană plasmatică nemodificată
- plăcile  particule proteice intramembranare (12 nm), strâns aranjate sub
formă hexagonală
- 1 particulă:
- mai multe subunităţi
- 4 tipuri de molecule transmembranare: uroplakina IA, IB, II şi III, cu
domenii extracelulare şi intracelulare
- filamentele intermediare  ataşare la domeniile intracelulare  pliere
membrană apicală cu ajutorul punţilor de membrană nemodificată, funcţionând
ca arii tip “balama”
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

 CUTICULA (PLACA MEMBRANARĂ)

 veziculele discoide
- structuri lenticulare, ? origine golgiană
- membrana similară membranei celulare apicale, având aceeaşi asimetrie
- ataşare la membrana apicală  deschidere  expansiune membrană apicală
- detaşare  închidere  revin în citoplasma apicală

Funcţii
- destindere în stare de plenitudine
- revenire la normal în vacuitate
- impermeabilitate crescută – strict necesară
datorită hipertoniei urinei
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.4. SPECIALIZĂRI POL BAZAL

LABIRINTUL BAZAL

Localizare:
- epiteliu tubi renali contorţi
- epiteliu canale de excreţie glande salivare

Funcţii
- creştere importantă a suprafeţei bazale
- transport activ, ionic

ME
- invaginaţii relativ profunde ale membranei plasmatice → pliuri →
compartimentare citoplasmă
- membrana plasmatică: canale şi pompe ionice
- compartimente citoplasmatice: mitocondrii → E → transport activ
 corespondent în MO: aspect de striuri discrete, aproximativ
paralele între ele şi perpendiculare pe polul bazal
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
 2.5. CAPACITATEA DE REGENERARE

Celulele epiteliale:
- durată de viaţă limitată
- eliminate în mod continuu (exfoliere / apoptoză)  înlocuite cu alte celule
rezultate prin diviziunea mitotică a unor celule stem (suşă)

Celulele stem
- capacitate de proliferare prin mitoze simetrice şi/sau asimetrice
- durată lungă de viaţă (stadiu prelungit în faza G0)
- generează celule pe o anumită direcţie de diferenţiere

Repartiţia celulelor de regenerare


- diferită în raport cu varietatea de epiteliu de tapetare
- izolate printre celulele diferenţiate
- grupate sub forma unui strat regenerator = strat bazal
- zone de regenerare (zone germinale): epiteliu gastric, epiteliu intestinal

Control
- factori intrinseci (hormoni, factori de creştere, citokine)
- factori extrinseci (temperatură, radiaţii, droguri antimitotice)
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

 2.6. VASCULARIZAŢIA
- ţesut avascular
* în epiteliul glandular, în jurul celulelor secretoare → vase, fără contact direct

 2.7. INERVAŢIA
- varietăţi de epiteliu de suprafaţă (epiderm, epiteliu mucoasă bucală, epiteliu
mucoasă vaginală)  terminaţii nervoase senzitive abundente → capacitate de
recepţie
- epiteliu glandular → inervaţie autonomă

 2.8. RELAŢIA STRÂNSĂ CU ŢESUTUL CONJUNCTIV


- membrana bazală:
- adeziune fermă
- permeabilitate şi difuzibilitate selectivă  nutriţie
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.1. EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS (SCUAMOS)

- celule pavimentoase
- 1 strat, contact MB
- membrane celulare limitante delicate: înălţime < 1-2 μm

 Privit de deasupra
- ansamblu format din celule poliedrice cu suprafaţă
mare (15-20 μm), foarte puţin cement intercelular
- limite celulare şi zone de adeziune intercelulară:
tehnici de impregnare argentică
- nuclei rotunzi / ovalari, plasaţi aproximativ în centrul
geometric al celulei

 Secţiune perpendiculară
- numai unele dintre celule prezintă nuclei,
deoarece planul secţiunii nu surprinde frecvent nucleul
- celulele au nuclei lenticulari,
peste care există o bandă fină de citoplasmă, dificil de
remarcat în tehnicile de rutină
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.1. EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS (SCUAMOS)

ME
- citoschelet
- organitele celulare slab reprezentate
- unele celule: microvilozităţi scurte la polul apical
- joncţiuni intercelulare de tip aderent şi ocludent

Localizare
- alveolele pulmonare
- foiţa parietală a capsulei Bowman
- segmentul subţire al ansei Henle
- urechea internă şi medie
- rete testis
- pericard, peritoneu, pleură – mezoteliu
- foiţa de tapetare a tuturor vaselor sanguine şi limfatice - endoteliu

Funcţii
- tapetare
- membrană biologică semipermeabilă  proces de difuziune
- intervine în reducerea forţelor de frecare, contribuind astfel la mişcarea viscerelor
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.2. EPITELIUL SIMPLU CUBIC (PRISMATIC JOS)
- înălţime = lăţime
- 1 singur strat, contact MB
- material extracelular redus (limitele intercelulare invizibile în MO)

Secţiuni histologice perpendiculare


- celule: dreptunghiuri cu laturile aproximativ egale (pătrate)
- citoplasma omogenă, acidofilă
- nuclei rotunzi, situaţi central (“mărgele înşirate pe aţă”)

ME
- joncţiuni celulare mai dezvoltate
- organite celulare şi citoschelet mai bine reprezentate
- polarizare

Localizare:
- suprafaţa ovarului
- stratul pigmentar al retinei, plexurile coroide
- canale de excreţie a unor glande exocrine (canalele biliare intrahepatice,
canalele din structura pancreasului exocrin, a glandelor salivare)

Funcţii
- secreţie, absorbţie, protecţie
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.3. EPITELIUL SIMPLU CILINDRIC (PRISMATIC INALT)
- înălţime > lăţime
- 1 singur strat, contact direct MB

Secţiune perpendiculară
- celulele înalte  coloane strâns adiacente (dreptunghiuri)
- citoplasma bine reprezentată, acidofilă sau bazofilă
- nuclei: 1/3 bazală, fuziformi, bastoniformi sau ovalari, orientaţi perpendicular spre
polul bazal, aliniaţi cam la acelaşi nivel

Localizare
- cea mai mare parte a tubului digestiv
- vezicula biliară
- canalele mari ale glandelor exocrine
- cavitatea uterină, trompele uterine
- ductele eferente, epididimul
- bronşiile mici, sinusurile paranazale

 În unele localizări polarizarea celulară este deosebit de evidentă, ceea ce


conduce la individualizarea câtorva tipuri de epiteliu simplu cilindric: epiteliul
gastric, epiteliul intestinal, epiteliul ciliat.
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.3. EPITELIUL SIMPLU CILINDRIC (PRISMATIC INALT)

 Epiteliul simplu cilindric gastric


- epiteliul de suprafaţă şi epiteliul criptelor gastrice
- epiteliu de tip secretor omogen
- material glicoproteic = mucoid
- 2/3 apicale → citoplasmă palidă HE; coloraţii speciale pozitive (PAS,
albastru alcian)
- eliminat permanent pe suprafaţa mucoasei gastrice, asigurând protecţia
celulară faţă de aciditatea sucului gastric
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.3. EPITELIUL SIMPLU CILINDRIC (PRISMATIC INALT)

 Epiteliul simplu cilindric intestinal


- suprafaţa vilozităţilor intestinale IS
- epiteliu de tip secreto-absorbtiv heterogen,
2 tipuri celulare:
- enterocit
- celula caliciformă
- enterocit: microvilozităţi ( absorbţie)
- celula caliciformă:
- nucleu, organite celulare: pol bazal
- 2/3 apicale: granule de mucigen  fuzionare
 citoplasmă palidă HE, coloraţii speciale
pozitive (mucicarmin, PAS, albastru alcian)
- mucus: protecţie, lubrefiere
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.3. EPITELIUL SIMPLU CILINDRIC (PRISMATIC INALT)

 Epiteliul simplu cilindric ciliat


Localizare:
- cavitatea uterină, trompele uterine
- unele segmente ale căilor pulmonare şi sinusurile paranazale
Trăsătura distinctivă: kinetocili pol apical
Rol: mobilizarea unor fluide prezente în lumen
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS (SCUAMOS)

- rânduri suprapuse de celule


- NUMAI stratul bazal contact direct MB
- denumire  forma celulelor situate cel mai superficial  tip pavimentos
- structura celulelor diferă în raport cu poziţia lor şi cu gradul de
diferenţiere
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS (SCUAMOS)

Localizare:
- regiuni în contact direct cu mediul exterior, adaptat funcţiilor
de protecţie a ţesuturilor subjacente
- umectat permanent prin produşii de secreţie ai unor glande exocrine ataşate:
varietatea fără keratinizare
- cavitatea orală
- epiglotă
- oro-faringe, esofag, canalul anal
- porţiunea terminală a uretrei
- vagin
- corzi vocale adevărate
- conjunctiva, faţa anterioară a corneei
- zone insuficient umectate: varietatea cu keratinizare
- piele (epiderm)
Straturile superficiale suferă o serie de transformări ce au în final
ca rezultat înlocuirea citoplasmei cu o scleroproteină – keratina.
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS (SCUAMOS)

Din punct de vedere


histoarhitectonic, primele două
straturi celulare au o structură
similară la ambele varietăţi de
epiteliu stratificat pavimentos,
keratinizat sau nekeratinizat.
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS (SCUAMOS)
 Epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare / cu keratinizare

Stratul bazal (regenerator)


- ataşat membranei bazale
- 1 rând: celule cubice / cubico-prismatice, citoplasmă bazofilă,
nucleu rotund / ovalar central, organite celulare bine reprezentate,
citoschelet în curs de formare (filamente de citokeratină)

Stratul spinos
- rânduri de celule poliedrice, citoplasmă eozinofilă, nucleu central
- celulele
- expansiuni spiniforme, cu vârfuri în raport cu vârfurile
expansiunilor din celulele vecine; ME: desmozomi
- citoplasmă:
- filamente de citokeratină (tonofibrile)
- granule lamelare (0,1-0,4 μm, învelite de o membrană,
conţin o structură lamelară densă, cu aranjare paralelă
ordonată)
- incluzii de glicogen
- spaţiu extracelular evident, conţine o matrice complexă, favorabilă difuziunii
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS (SCUAMOS)

 Epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare

Stratul superficial
- celule spinoase: progresiv celule pavimentoase
- citoplasmă: mici cantităţi de keratină,
sub formă de granule
- nuclei picnotici
- expansiuni spiniforme reduse  dispariţie
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS (SCUAMOS)
 Epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare

Stratul granulos
- celule spinoase  aplatizare progresivă  celule
romboidale: granule bazofile (keratohialină) citoplasmatice

Stratul lucios
- celule romboidale  aplatizare  celule pavimentoase:
- nuclei bastoniformi
- nuclei absenţi
- citoplasma - masă omogenă, intens acidofilă,
refringentă = eleidină

Stratul cornos
- celule pavimentoase: keratină 
 dispariţie nucleu, organite celulare, desfacere joncţiuni intercelulare 
descuamarea continuă

Diferitele straturi prezente în epiteliul stratificat pavimentos reprezintă în fapt stadii


evolutive în cadrul procesului de diferenţiere, prin care o celulă trece de la
celula suşă (de regenerare, bazală) până la celula superficială descuamantă.
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.5. EPITELIUL STRATIFICAT CUBIC

- epiteliu bistratificat
- strat bazal, strat superficial: celule cubice

Localizare limitată:
- canalele de excreţie ale glandelor sudoripare
- unele canale ale altor glande exocrine

Funcţii: absorbţie şi secreţie


ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.6. EPITELIUL STRATIFICAT CILINDRIC

- strat bazal regenerator: celule cubice / poliedrice joase


- strat superficial: celule cilindrice înalte
- intermediar: rânduri de celule poliedrice

Localizare:
- anumite porţiuni ale uretrei membranoase şi spongioase
- conjunctivă
- mici arii ale mucoasei anale
- canalele mari ale unor glande exocrine
- mici suprafeţe în laringe
- tranzitoriu: esofagul fetal (caracter ciliat)

Funcţii: protecţie, secreţie şi absorbţie.


ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.7. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT

- epiteliu simplu în esenţă, dar aparent stratificat

MO
- epiteliu de tapetare gros
- variaţiile de înălţime a celulelor determină ca nucleii acestora să fie situaţi pe mai
multe rânduri (ca într-un epiteliu stratificat), la distanţe diferite faţă de
membrana bazală (bazal, intermediar, superficial)
ME
- absolut toate celulele componente au un pol bazal (mai larg sau mai îngust) în
direct contact cu membrana bazală
- celulele au înălţimi diferite:
- celule cubice, ataşate membranei bazale printr-un pol bazal mai larg, nu ating
prin polul lor apical suprafaţa epiteliului
- celule mai înalte, polul apical tot nu ajunge la suprafaţa epiteliului, iar polul
bazal se îngustează, rămânând ancorat pe membrana bazală; nucleii acestor
celule se găsesc la un nivel intermediar în grosimea epiteliului
- celule cilindrice sau prismatice înalt, cu polul apical atingând suprafaţa
epiteliului şi polul bazal ataşat la membrana bazală
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.7. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT

Localizare
- căile respiratorii (la nivelul traheei şi a bronşiilor supralobulare)
- canalele mari ale glandelor exocrine
- anumite porţiuni ale uretrei membranoase şi spongioase
- epididim, ductul deferent
- conductul auditiv
- parte din cavitatea timpanică
- sacul lacrimal

 Epiteliul respirator
- cavitate nazală, trahee şi bronşii
- celulele prismatice înalte: diferenţieri pol apical: majoritatea conţin cili vibratili,
iar un număr mai mic, microvilozităţi
- din loc în loc există celule caliciforme (secretoare de mucus), similare celor
prezente în epiteliul intestinal
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.7. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT

 Epiteliul simplu cilindric epididimal


- celule cilindrice înalte
- celule mici bazale, de regenerare – contact MB
 epiteliu pseudostratificat
- trăsătura distinctivă: stereocili pol apical
Rol: resorbţie, secreţie
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.7. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT / UROTELIU

- tip de epiteliu pseudostratificat


- epiteliu de tranziţie – intermediar între epiteliu stratificat pavimentos şi epiteliu
stratificat cilindric
- uroteliu - exclusiv la nivelul căilor aparatului excretor (bazinet, ureter, vezică
urinară)
- epiteliu paramalpighian – organizare asemănătoare epiteliului stratificat
pavimentos; diferenţa constă însă în inexistenţa aspectului spinos
- celule de înălţimi diferite, toate ancorându-se direct pe membrana bazală;
consecutiv, nucleii sunt plasaţi la nivele diferite faţă de membrana bazală
- principala caracteristică: plasticitatea
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.8. UROTELIU

Vezica urinară în vacuitate


- extindere a suprafeţei uroteliului, posibilă prin alunecarea celulelor din stratul
intermediar şi aplatizarea importantă a celulelor din stratul superficial
- strat bazal: 1 rând de celule aproximativ cubice
- strat intermediar (polimorf): mai multe rânduri de celule cu forme foarte
variate („rachetă de tenis”)
- strat superficial: 1 rând de celule cubice sau globuloase
relativ mari, cu polul apical în formă de cupolă,
uneori binucleate şi în mare parte poliploide;
celulele au cuticulă

Vezica urinară în distensie


- strat bazal
- strat intermediar, format din unu-două rânduri de celule, frecvent de aspect
fuziform
- strat superficial în care celulele cu cuticulă se turtesc foarte mult, iar cuticula
apicală se subţiază

S-ar putea să vă placă și