SISTEMUL DIGESTIV

GLANDE ANEXE ALE

TUBULUI DIGESTIV

PROF. DR. IRINA-DRAGA CĂRUNTU

 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

A. CARACTERISTICI GENERALE

STRUCTURĂ: capsulă, stromă, parenchim

- capsula periferică (Glisson) = ţesut conjunctiv fibros (fibre de colagen,

elastice, vase mici)  trabecule ramificate extensiv  parenchim 
conduc vase, nervi, canale biliare
- stroma = ţesut conjunctiv bine reprezentat, susţine vasele şi nervii
- parenchim = celule epiteliale cubice (HEPATOCITE)  plăci, cordoane

- capilare sinusoidale (sinusoide) – canale vasculare între plăcile de

hepatocite
- spaţii perisinusoidale (Disse) – între endoteliul sinusoidal / hepatocite
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

A. CARACTERISTICI GENERALE
FUNCŢII
- endocrină (intervine în metabolismul general, prin substanţe
sintetizate de hepatocite)
- exocrină (responsabil de sinteza şi eliberarea bilei)

 producere proteine plasmatice

- albumine, lipoproteine, glicoproteine,
protrombină, fibrinogen, alfa/beta-globuline non-imune
 depozitare şi conversie vitamine, fier
- A, D, K
 degradare toxine, medicamente
- oxidare, conjugare
 implicare metabolism glucidic , lipidic
 endocrin-like
- modifică acţiune hormoni (tiroxină,
hormon de creştere, insulină, glucagon)
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL
A. CARACTERISTICI GENERALE

- histoarhitectonie: plăcile de
hepatocite converg
radiar spre vena centrală,
separate de
sinusoidele hepatice

Observaţii:
- ficatul de porc: MA lobuli
demarcaţi de fisuri adânci şi septuri conjunctive proeminente
- ficatul uman
-MA: aspect
continuu, fără delimitare între lobuli
- MO: limite imaginare
definire lobuli  spaţii
conjunctivo-vasculare –
arii portale/spaţii porto-biliare Kiernan
(conţin: o arteriolă, ram din artera
hepatică, o venulă, ram din vena portă,
un vas limfatic, un canalicul biliar)
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

A. CARACTERISTICI GENERALE

- histoarhitectonie: plăcile de hepatocite converg radiar spre vena

centrală, fiind separate de sinusoidele hepatice
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL
B. VASCULARIZAŢIA

- aport sanguin de dublă origine: vena portă, artera hepatică

- vena portă (75%)

- O2 (TD, Sp, Pc) - mixaj sânge arterial/venos → hepatocite
- substanţe nutritive, toxine  intestin → NU contact sânge O2 100%
- hematii, produşi distrugere hematii  Sp
- hormoni  Pc, celule enteroendocrine TD
 ramificare
 vene interlobulare  vene perilobulare 
 venule pericapilare 
 sinusoide hepatice 
 vena centrală (venula hepatică terminală) 
 vene sublobulare  vena hepatică 
 vena cavă
- artera hepatică (25%)  trunchi celiac
- O2
- ramificare interlobulară, paralel cu ramurile venei porte
→ capilarizare
1. în jurul ramurilor venei porte şi a canaliculilor biliari din spaţiul
porto-biliar = plex peribiliar → venule spaţiu port → sinusoide hepatice
2. → sinusoide hepatice
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

C. LOBULAŢIA
- lobulul hepatic = unitatea morfo-funcţională a
ficatului
- 3 teorii: NU se exclud → se completează
reciproc → explică funcţionalitatea ficatului
normal / patologic

LOBULUL CLASIC HEPATIC

- formă hexagonală, 2 mm x 0,7 mm

- bazat pe funcţia endocrină a ficatului
- centrat de venula hepatică terminală (vena
centrală)
- în colţuri/unghiuri: arii portale (spaţii porto-
biliare)
 delimitare = hepatocite periferice lobul
 vârfuri (TC/hepatocite) = spaţiu periportal Mall
= ? origine limfă
- circulaţia sanguină – sens centripet
- excreţia bilei – sens centrifug
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

C. LOBULAŢIA

LOBULUL PORTAL

- formă triunghiulară
- bazat pe funcţia exocrină a ficatului
- centrat de o arie portală (spaţiu porto-biliar)
- în unghiuri: 3 vene centrale – 3 lobuli clasici
vecini
- similitudini cu organizarea lobulară a unei
glande exocrine: componente secretorii centrate
în jurul unui canal de drenaj şi al vascularizaţiei
(hepatocitele, prin funcţia exocrină = echivalente
acini)
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

C. LOBULAŢIA

ACINUL HEPATIC/VASCULAR

- formă romboidală, elipsoidală

- explică gradele diferitele de activitate
metabolică, procesul de regenerare şi
dezvoltarea cirozei
- axa scurtă: latură lobul clasic hepatic (pe care
au traiect ramuri terminale vasculare provenite
din elementele vasculare localizate în spaţiul
porto-bilar, din care vor rezulta sinusoidele
hepatice)
- axa lungă / vârfurile: 2 vene centrale / 2 lobuli
clasici vecini

- 3 zone
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

C. LOBULAŢIA

ACINUL HEPATIC/VASCULAR

3 zone:
 zona 1
- O2, nutrienţi, toxine
- transformări morfologice după ocluzie biliară
(stază biliară)
- hepatocitele: regenerează primele, mor ultimele
 zona 3
- necroză ischemică – reducere perfuzie
- acumulare lipidică
- răspuns tardiv la toxice, stază biliară

- diferenţe:
activitate enzimatică
număr/dimensiuni organite
dimensiuni depozite glicogen
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL
D. HEPATOCITUL

- formă poligonală, 20-30 µm, 6-8 feţe laterale

- 80%
- 5 luni / regenerare
 MO
- citoplasmă acidofilă sau bazofilă (în raport cu stadiul de activitate)
- coloraţii standard/speciale
- RER, ribozomi – zone bazofile
- mitocondrii (800-1000) – histochimie
- Golgi
- depozite de glicogen – HE, PAS
- incluzii/picături lipidice
- pigment lipofuscină
- nucleu
- rotund, central
- heterocromatină dispersată în grămezi + bandă distinctă sub membrana
nucleară
-  2 nucleoli voluminoşi
- 2 nuclei (binucleat)
- tetrapoidie

 3 tipuri de feţe/poli/domenii: vascular, biliar, interhepatocitar

 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

D. HEPATOCITUL

- polul vascular / domeniul bazal

- în raport cu spaţiul perisinusoidal
- microvilozităţi de talie diferită, cu vezicule de endocitoză la bază şi
vezicule de exocitoză între ele
- spaţiul strâmt cuprins între polul vascular şi sinusoid = spaţiu
Disse = reţea de fibre de reticulină, cu dispoziţie radiară şi grilajată
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

D. HEPATOCITUL

- polul biliar / domeniul apical

- formează pe un teritoriu limitat o
depresiune în formă de “jgheab”,
cu câteva microvilozităţi
- vine în raport cu un pol similar,
rezultând o imagine în oglindă
- jgheabul este delimitat prin joncţiuni de tip aderens, ocludens, gap,
realizând o izolare completă, tip “tunel”

- feţele interhepatocitare / domeniul lateral

- uşor ondulate  spaţii intercelulare, prin joncţiuni bine
reprezentate
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

D. HEPATOCITUL

 ME
- RER bine reprezentat
- sinteză/eliberare proteinelor serice
– albumină, microglobulină, transferină,
ceruloplasmină, componente proteice
pentru lipoproteine
- REN
- enzime pentru sinteză colesterol, porţiune lipidică lipoproteine
- enzime oxidative pentru funcţia de detoxifiere (degradare, conjugare
toxine, medicamente)
- enzime pentru conjugarea bilirubinei şi formarea sărurilor biliare
- enzime pentru scăderea glicogenului
- enzime pentru deiodare hormoni tiroidieni
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

D. HEPATOCITUL

ME
- complex Golgi (>50 unităţi)
- glicozilează proteinele serice
- turnover celular
- peroxizomi (200-300)
- funcţie similară mitocondrii,
utilizare oxigen
- oxidază → hidroxen peroxid → catalază → O2, H2O
- alcool dehidrogenenază
- beta-oxidare acizi graşi
- gluconeogeneză
- metabolism purinic
- lizozomi
- mitocondrii
- produc ATP
- granule de glicogen şi lipide
- pigment de lipofuscină, pigment biliar
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

D. SINUSOIDUL HEPATIC
- dispoziţie radiară, stabilind multiple
anastomoze şi realizând o reţea vastă, localizată între lamelele de hepatocite
- conduc sângele din spaţiul porto-biliar spre vena centrală
- se formează la polul lor vascular al hepatocitelor, fiind separate de acestea
prin spaţiul Disse
- structură:
- endoteliu discontinuu
- fenestraţii mari, fără diafragm – celular
- spaţii mari (gaps) - intercelular
- MB fragmentată, subţire/absentă

- alte tipuri celulare constituente:

- celule Kupffer (macrofage)
- celule Ito (Toshio Ito (sec. XX), Japonia, anatomist)
- celule hepatice stelate, depozitante de lipide, depozit vitamina A
- patologic: miofibroblaste (desmină, alfa-actină) → colagen
 KARL WILHELM VON KUPFFER - CELULA KUPFFER
14.10.1829 (Lestene, Tukums, Courland – Letonia)
16.12.1902 (Munchen)
 KARL WILHELM VON KUPFFER - CELULA KUPFFER
1860

1848 – 1854 Universitatea Tartu (Dorpatt)

– dizertaţie
De medullae spinalis textura in ranis ratione
imprimis habita indolis substantiae cinerae

1856-1857 – studii Viena, Berlin, Gottingen

1858-1865 – prosector, Tartu

1866-1875 – Universitatea Kiel, şef Catedra Anatomie

1876 – germ. Sternzellen

von Kupffer C. Ueber Sternzellen der Leber.
Briefliche Mitteilung an Prof. Waldyer. Archiv für
Mikroskopische Anatomie, 1876, 12:353–358
 KARL WILHELM VON KUPFFER - CELULA KUPFFER

1875-1880 - Universitatea Konigsberg, profesor Anatomie

von Kupffer C. Der Schädel von Immanuel Kant.

Arch f Anthrop Bd 13

1880-1901 – Universitatea Ludwig Maximilians, Munchen

profesor Histologie,
curator Institut Anatomie
KARL WILHELM VON KUPFFER versus TADEUSZ BROWICZ
- CELULA BROWICZ - KUPFFER

15.09.1847(Liov)
20.03.1928

1364

Universitatea Jagielloniană Cracovia

1873 – doctorat
1875 – patolog
1880-1919 – profesor Anatomie Patologică
1894-1895 – rector

1874 – bacilul febrei tifoide (Salmonella typhi)

1898 – celula Kupffer: MACROFAG
Browicz T. Ueber intravasuläre Zellen in den Blutcapillaren der Leberacini. Anzeiger der Akademie der
Wissenschaften in Krakau, 1899; 6–8
von Kupffer C. Ueber die sogenannten Sternzellen der Säugethierleber. Archiv für Mikroskopische
Anatomie 1899; 54:254–288

domenii de interes: icter, cancer hepatic, boli ale musculaturii cardiace

1905 – dicţionar medical polonez
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

E. CĂILE BILIARE INTRAHEPATICE

- canaliculii biliari intralobulari

- canalul Hering
- canaliculii biliari extralobulari

- “capiliculi biliari” / canaliculi biliari intralobulari

- nu au fără perete propriu = delimitaţi între polii biliari ai hepatocitelor

- pasajul/canalul Hering
- localizat la periferia lobulului (la nivelul plăcilor limitante periferice)
- celule cubice proprii, discontinue = colangiocite
- microvilozităţi
- cil primar

- canaliculi biliari extralobulari

- spaţiile porto-biliare
- perete propriu = epiteliul simplu cubic, MB; diametru  → epiteliul
simplu prismatic
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
FICATUL

F. CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE

canalele hepatice
canalul cistic
canalul coledoc

Structură
- mucoasă
- epiteliu simplu prismatic + celule caliciforme (canal coledoc –
terminal)
- lamina propria fibro-elastică
- musculară
- adventice
GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
VEZICULA BILIARĂ

STRUCTURĂ
- mucoasă
- epiteliu simplu prismatic: celule specializate în transportul de ioni ,
celule secretorii
- microvilozităţi , scurte, slab dezvoltate
- complexe joncţionale – domeniu apical
- mitocondrii
- invaginaţii laterale – APT-ază Na/K dependentă
- vezicule secretorii - glicoproteine
- lamina propria bine reprezentată
- capilare fenestrate, venule mici, NU limfatice
- celularitate  : Ly, Pl
- musculară (fibre musculare netede dispuse plexiform)
- seroasă

- mucoasa → pliuri → MO fals aspect de glande/cripte

- glande adevărate → regiunea cervicală, lamina
propria = glande tubulo-acinoase mucoase
(+ celule enteroendocrine)

FUNCŢIE: concentrare, depozitarea bilă

 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
PANCREASUL

COMPONENTA EXOCRINĂ

- glandă tubulo-acinoasă de tip seros

- organizare generală: capsulă, stromă, parenchim (lobi  lobuli)
- capsula = TC dens semiordonat
- stroma = TC lax, susţine elementele de parenchim
secretină
FUNCŢIE colecistokinină
sinteză/secreţie enzime → duoden → activare!
 endopeptidaze proteolitice (tripsinogen, chimotripsinogen)
 exopeptidaze proteolitice (procarboxipeptidază, proaminopeptidaza)
 enzime amilolitice (alfa-amilază)
 lipaze
 enzime nucleolitice (dezoxiribonucleză, ribonuclează)
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
PANCREASUL

COMPONENTA EXOCRINĂ

- structură lobul
- componentă secretorie = acini seroşi
- componentă excretorie = canale

ACINUL = unitatea morfo-funcţională

- formă rotundă
- celule piramidale sintetizante de proteine/zimogen – citoplasmă bazofilă
- nu prezintă celule mioepiteliale
- la un pol se continuă cu celule centro-acinoase (cele mai distale celule ale
canalelor)
ME
- RER, ribozomi, Golgi
- mitocondrii
- complexe joncţionale – domeniu apical
- PA: microvilozităţi mici → exocitoză granule
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
PANCREASUL

COMPONENTA EXOCRINĂ

- structură lobul
- componentă secretorie = acini seroşi
- componentă excretorie = canale

CANALE
- tip intralobular = canare intercalate
 celule centro-acinoase  epiteliu simplu cubic
 secreţie fluid ...sodiu, bicarbonat
- tip interlobular
 epiteliu simplu prismatic + celule enteroendocrine + celule caliciforme
- canalele extralobulare confluează  canalul principal
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
PANCREASUL

COMPONENTA ENDOCRINĂ

- insulele Langerhans (2% din masa totală a pancreasului),

înconjurate de o reţea fină de ţesut conjunctiv,
fără ducte, cu plexuri capilare foarte bogate (capilare fenestrate)
- funcţie: sinteză hormonală
 25.07.1847 (Berlin)
20.07.1888 (Funchal, Madeira)
PAUL LANGERHANS
1865

Berlinisches Gymnasium
zum Grauen Kloster

1850
Universitatea Jena (zoologie)
Universitatea Berlin (medicină)

Julius Friedrich Cohnheim Rudolf Virchow

PAUL LANGERHANS

1868
– competiţie premii
– coloraţia Cohnheim
→ celule epidermice non-pigmentate,
ramificate, asemănătoare neuronului
Langerhans P. Ueber die Nervender menschlicher. Haut. Virchows Arch. (Pathol. Anat.) 1868; 44: 325

1869
– doctorat
Über den feineren Bau der Bauchspeicheldrüse
→ anatomia microscopică a pancreasului
→ insule de celule clare, bogat inervate
→ ? limfoganglioni
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
PANCREASUL

COMPONENTA ENDOCRINĂ

Tipuri celulare

celule A/ (20%)

- periferia insulei Langerhans
- MO: nucleu neregulat
- ME: granule diametru 250 nm, miez dens şi halou periferic clar
- glucagon ( glicemia)
celule B/ (70%)
- concentrate în centrul insulei Langerhans
- MO: nucleu rotund, mare
- ME: granule diametru 300 nm, cu miez dens şi halou periferic clar,
foarte bine reprezentat
- insulina ( glicemia)
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
PANCREASUL

COMPONENTA ENDOCRINĂ

Tipuri celulare

celule D/ (5%):

- dispersate în masa insulară
- ME: granule
diametru 350 nm, omogene,
electrono-transparente
- somatostatina
celule G (1%)
- dispersate în masa insulară
- M.E.: granule diametru 300 nm
celule D1
- gastrină (→ secreţie HCl) - peptid intestinal vasoactiv
celule PP (1%) celule EC
- dispersate în masa insulară - secretină, motilină,substanţa P
- ME: granule diametru 180 nm celule Epsilon
- polipeptid pancreatic (inhibă secreţia - ghrelina
exocrină a pancreasului)
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
GLANDELE SALIVARE MAJORE

- ansamblu de glande tubulo-acinoase

- glandele submaxilare, sublinguale (de tip mixt)

- glandele parotide (de tip seros)

- organizare generală: capsulă, stromă, parenchim

- capsula = ţesut conjunctiv dens semiordonat
- stroma conjunctivă laxă susţine parenchimul  organizat sub
formă de lobuli 
- componentă secretorie (acini)
- componentă excretorie (canale)

- funcţie: elaborarea salivei

 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
GLANDELE SALIVARE MAJORE

- acinii
- tip seros, mucos şi mixt
- caracteristici particulare epiteliului glandular exocrin
- celule sintetizante de proteine/zimogen
- celule sintetizante de glicoproteine/mucus
- celule mioepiteliale
 GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
GLANDELE SALIVARE MAJORE

- canalele
- tip intralobular
- canal Boll – epiteliu simplu cubic
- canal Pfluger – epiteliu simplu cubico-prismatic, de tip
secreto-excretor
- tip interlobular/extralobular
- epiteliu bistratificat cubic, simplu prismatic, stratificat
pavimentos fără keratinizare
- confluează în canalele mari, care se deschid la nivelul
cavităţii orale