Gastro CURS 1

SIMPTOME SI SEMNE LOCALE

DUREREA
Durerea reprezinta simptomul cel mai frecvent intilnit la bolnavii cu afectiuni digestive, putandu-se prezenta
sub o forma
-acuta, care imbraca de obicei tabloul clinic de colica, sau sub o forma
-cronica , a carei durata se intinde, uneori , pe mai multi ani.
Originea durerii la nivelul tubului digestiv poate fi:
1.viscerala perforatia unui organ abdominal, distensia si inflamatia organelor abdominale
2.vasculara infarctele viscerelor abdominale
3.parietala de perete, afectiuni ale coloanei vertebrale si nervilor rahidieni
4.centrala la nivel SNC (ex.tumori cerebrale)
5.extra-abdominala durere iradiata in abdomen de la plaman sau inima.
Cauzele durerii de la nivelul tubului sunt numeroase:
I.Durerea acuta
a.Cauze frecvente:
1.esofagiene esofagita acuta postcaustica
2.gastro-intestinale ulcerul gastric sau duodenal perforat, apendicita acuta, toxiinfectiile
alimentare, ocluzia intestinala, infarctul intestinal
3.hepato-biliare: colecistita acuta, colica biliara
4.pancreatice: pancreatita acuta
5.alte cauze:colica nefretica, salpingita acuta
b.Cauze mai rare:
1.esofagiene: ruptura si perforatia (spontana sau traumatica ) a esofagului
2.digestive: peritonita primitiva, parazitoze intestinale, hepatita virala
3. genito-urinare: infarct renal, torsiunea testiculara
4. nervoase : zona zoster
5.metabolice: diabetul zaharat (precoma), intoxicatia cu Pb, crize hemolitice
6.durere iradiata: infarct de miocard, pneumonie.
1

II.Durerea cronica intermitenta

a.Cauze digestive: refluxul gastroesofagian, ulcerul gastric si duodenal, angiocolecistopatiile cronice,
apendicita cronica, gastritele si duodenitele, boala Crohn, tumorile maligne, pancreatita cronica, etc.
b.Alte cauze: infectiile peretelui abdominal, spondiloza si tumorile coloanei vertebrale, etc.
Anamneza completa si amanuntita a durerii are o importanta exceptionala in stabilirea unui diagnostic exact.
Istoricul durerii are in vedere:
1.caracterul arsurain ulcerul gastric si duodenal, lovitura de pumnal in perforatia unui viscer abdominal
2.intensitatea de obicei foarte intensa in afectiunile abdominale grave, dar nu trebuie omis faptul ca
hemoragiile sau neoplasmele digestive pot evolua cu dureri minime.
3.localizarea ofera relatii asupra organului bolnav
4.iradierea de ex. iradierea in umarul drept din colica biliara
5.durata ore in colici, saptamani in perioadele dureroase ale ulcerului
6.frecventa uneori durerea poate fi cotidiana, alteori survine la intervale de cateva zile sau saptamani
7.timpii speciali de aparitie postprandial in ulcer, caracter sezonier de primavara toamna in ulcer
8.factori agravanti alimente iritante, cafea, alcool
9.factori ce determina ameliorarea de ex. medicatia alcalina in ulcer
10.simptome de acompaniament greturi , varsaturi, diaree, constipatie
PIROZIS reprezinta durerea cu caracter de arsura de la nivelul esofagului, resimtita la nivel
retrosternal, accentuata de ingestia de alcool si lichide fierbinti. Poate aparea in refluxul gastro-esofagian, hernia
hiatala, esofagita peptica.
REGURGITATIA reprezinta refluxul alimentar din esofag sau stomac in gura, fara efort si neinsotit de
greturi, ceea ce o deosebeste de varsatura. Apare in reflux gastro-esofagian, stenoza esofagiana.
Ruminatia consta intr-o regurgitatie devenita obisnuinta, mestecarea continutului regurgitat si
inghitirea lui din nou.
ERUCTATIA (ragaiala) este eliminarea gazelor din stomac prin gura, aparand ca urmare a cresterii
cantitatii de aer din stomac (aerofagie, stenoza pilorica)
DISFAGIA reprezinta dificultatea in inghitirea alimentelor, cu senzatia de oprire a bolului alimentar
undeva de-a lungul esofagului. In cele mai multe cazuri pacientul indica locul obstructiei care, insa, rareori
corespunde cu nivelul real al leziunii. Disfagia poate fi secundara unei afectiuni esofagiene, unei afectiuni de
vecinatate sau secundara unei afectiuni sistemice.

Foamea este un fenomen cu semnificatie fiziologica vitala, care are la baza instinctul alimentar de hranire si
se resimte ca o necesitate de a ingera alimente. Satietatea este senzatia opusa foamei , care apare dupa ingerarea
unei cantitati satisfacatoare de alimente. Apetitul (pofta de mancare)are la baza placerea de a manca (si nu nevoia
cum este in cazul foamei), fiind consecinta unor experiente anterioare. Tulburarile patologice ale apetitului sunt
cantitative si calitative.

ANOREXIA (inapetenta) inseamna lipsa foamei si poate fi:

a)totala, pentru orice aliment
b)selectiva, numai pentru unele alimente (carnea pentru cancerul gastric).
Anorexia se intalneste in numeroase afectiuni digestive ( cancer, sindrom de malabsorbtie, gastrite, duodenite)
si extradigestive (psihoze, insuficienta renala cronica, neoplazii diverse).
Anorexia trebuie deosebita de sitofobie, cand apetitul este pastrat, dar bolnavul nu mananca din alte cauze ca
de exemplu: a) frica de durere pe care o induce alimentatia (afectiuni ale cavitatii bucale, faringelui si esofagului,
cancerul gastric);
b) dorinta de a slabi
VARSATURILE - reprezinta expulzarea brusca si fortata, pe gura , a continutului gastrointestinal,
precedata de greata (ceea ce o diferentiaza de regurgitatie).
Varsatura este un act reflex, cu centrul vomitiv in bulbul rahidian, cai centripete (trigemen si glosofaringian) si
cai centrifuge (nervul vag, frenic si nervii intercostali). Se desfasoara in trei faze:
1)premonitorie (vagotonica) caracterizata prin stare de rau, jena epigastrica, transpiratii, paloare, bradicardie;
2)ejectie: contractia musculaturii gastrice, abdominale si diafragmului, in timp ce pilorul se inchide iar cardia
se deschide, determina expulzarea brusca si cu forta a continutului gastric in esofag si apoi in gura, in una sau mai
multe reprize;
3)postvomitiva: senzatie de usurare, recolorarea tegumentelor, puls normal.
Cauzele digestive ale varsaturilor: ulcer gastric si duodenal, stenoza pilorica (benigna sau maligna), atonie
gastrica (vagotomie, gastropareza diabetica), tumori gastrice si duodenale, ocluzie intestinala, apendicita, fistula
gastrocolica, hepatita acuta, cancer de cap de pancreas, peritonita.
Dupa punctul de plecare a excitatiilor, varsatura poate fi periferica si centrala.
Varsatura periferica apare prin mecanism reflex in diferite afectiuni digestive (gastrice, intestinale, peritoneale,
hepatice etc) sau extradigestive (urechea medie, labirint) sau diverse situatii (calatorie pe mare sau cu avionul).
Varsatura centrala apare spontan, fara efort, are caracter exploziv si nu e precedata de greata; are cauze
cerebrale.
Analiza varsaturii
1.Cantitatea: obisnuit 200-300 ml, dar creste mult (peste 1 litru) in stenoza pilorica.
3

2. Frecventa variaza in raport cu boala si faza sa evolutiva. Astfel varsaturile pot fi rare (sporadice) (in ulcerul
gastric si duodenal, intoxicatie cu digitala) , frecvente (gastrite acute, stenoza pilorica) sau incoercibile (disgravidie,
uremie).
3.Orarul: a) varsaturi matinale alcoolism, sarcina, tumori cerebrale
b)varsaturi postprandiale precoce (gastrite acute) sau tardive (ulcer duodenal); in stenoza pilorica,
varsaturile apar la 12-48 de ore de la ingestia alimentelor (abundente, contin resturi alimentare ingerate cu 24 de
ore inainte).
4. Mirosul poate fi ranced (staza gastrica, stenoza pilorica), fecaloid (ocluzie intestinala , fistula gastrocolica)
sau de acetona (diabet zaharat decompensat).
5. Continutul: apoase-mucoase (gastrite, sarcina), alimentar (stenoza pilorica, ulcer gastric si duodenal), biliar
(afectiuni colecisto-duodenale), fecaloid (ocluzie intestinala , fistula gastrocolica), sanghinolent (hematemeza de
diferite cauze), purulent (deschiderea unui abces in stomac).
HEMORAGIA DIGESTIVA are doua forme: HEMATEMEZA si MELENA
HEMATEMEZA reprezinta eliminarea , prin varsatura, de sange (proaspat sau digerat) provenit din tractul
digestiv. MELENA este eliminarea de sange prin scaun, caruia ii da un aspect negru (ca pacura) si lucios.
Cauzele hematemezei si melenei sunt extrem de numeroase:
-esofag: varice esofagiene, cancer esofagian, esofagita peptica, sindrom Mallory-Weiss
-stomac si duoden: ulcer gastric si duodenal, leziuni acute (ulcere de stres, medicamentoase), tumori, hernie
hiatala, gastrite, diverticul
-intestin subtire si gros: tumori maligne si benigne, obstructie acuta a arterei mezenterice superioare,
rectocolita hemoragica, boala Crohn
-ficat si cai biliare: hipertensiune portala (varice esofagiene si gastrice), insuficienta hepatica
(hipoprotrombinemie)
-pancreas: tumori maligne, pancreatita acuta.
Dintre cauzele enumerate trei se intalnesc cu cea mai mare frecventa:
1)ulcerul gastric si duodenal: 15-20% dintre bolnavii ulcerosi vor prezenta candva un episod de hemoragie
digestiva
2) varicele esofagiene si gastrice din ciroza hepatica, prin rupere, produc hemoragii digestive grave
3)leziunile acute gastrice si duodenale (gastrita difuza, ulceratii acute).
Simptomatologie. Hematemeza se prezinta sub forma de varsatura cu sange proaspat, rosu deschis sau inchis,
uneori ca zatul de cafea sau amestecat cu alimente. In melena, scaunul este negru ca pacura si lucios, dar acest
aspect depinde de viteza tranzitului intestinal, sediul leziunii si cantitatea de sange pierdut.
Simptomele clinice variaza de la simpla astenie la cele care atesta instalarea starii de soc hemoragic. Pot exista
dureri abdominale, greturi si balonari.
4

Examenul obiectiv evidentiaza paloarea tegumentelor si mucoaselor si semnele bolii care a produs hemoragia
(hepatosplenomegalie, stelute vasculare). Pulsul este tahicardic si tensiunea arteriala normala sau scazuta.
Hematemeza trebuie diferentiata de hemoptizie,( care are sangele de culoare rosie aerata, este expulzat prin
tuse si este precedata de o gadilitura retrosternala) sau un epistaxis inghitit.
Melena trebuie diferentiata de aspectul inchis la culoare al scaunului la cei care iau preparate de fier sau
antacide care contin bismut subnitric si carbune. Scaunul cu sange proaspat, rosu, fara hematemeza, sugereaza ca
sursa hemoragiei este colonul sau rectul.
TULBURARI DE TRANZIT
Tulburarile de tranzit sunt reprezentate de diaree si constipatie.
DIAREEA denota eliminarea frecventa de scaune, neformate, insotite de o digestie incompleta. Elementul
hotarator pentru definirea diareei este prezenta scaunului neformat si cu resturi alimentare nedigerate sau
incomplet digerate (macro- sau microscopic) si nu frecventa scaunelor, cum gresit se considera uneori. Diareea
adevarata trebuie deosebita de falsa diaree, caracterizata prin scaune formate din parti solide amestecate cu
lichide si in care digestia este completa.
Diareea se intalneste in numeroase afectiuni digestive : boli infectioase (dizenterie, febra tifoida), boli
parazitare (ascaridioza, lambliaza, teniaza), suferinte gastrice (aclorhidrii, gastrectomie), cauze biliare (icter
mecxanic, dischinezii biliare), insuficienta pancreatica; diaree postantibioterapie, procese lezionale locale (boala
Crohn, cancer intestinal, rectocolita hemoragica, polipoza), cazuri de malabsorbtie (intoleranta la lapte, la gluten).
Diareea poate fi insotita de febra, diminuarea apetitului, scadere ponderala; deasemeni apare durerea
abdominala difuza sau localizata. Scaunul poate avea consistenta lichida, cu resturi alimentare, uneori cu mucus,
puroi sau sange.
CONSTIPATIA denota o evacuare intarziata a continutului intestinului gros (peste 48 ore), cu materii fecale in
cantitate redusa, consistenta crescuta si digestie completa.
Constipatia poate fi :
1)primitiva (habituala) se datoreaza unei tulburari functionale motorii a intestinului gros, la care se adauga
tulburari in actul defecatiei, sedentarismul, felul alimentatiei, conditii de igiena.
2)simptomatica se instaleaza in cursul a numeroase afectiuni: lezinui obstructive ale colonului de origine
intrinseca (neoplasm, boala Crohn) sau extrinseca (cancer uterin), megacolon, hemoroizi, fisuri anale, boli
metabolice si endocrine.
Constipatia se insoteste de senzatie de plenitudine abdominala, uneori dureri pe topografia colonului, greturi,
varsaturi, diminuarea apetitului, eructatii, pirozis, meteorism, flatulenta, cefalee, ameteli, astenie psihica si fizica,
insomnie.
Alternanta dintre cele 2 tulburari de tranzit , adica alternanta constipatiei cu diareea, fara o cauza evidenta , se
intalneste de regula in cancerul de colon, in special de colon ascendent.
Examenul coprologic include un examen macroscopic, microscopic, chimic si examen bacteriologic.
Examenul macroscopic urmareste:
5

a) volumul si numarul scaunelor in mod normal, cantitatea de materii fecale din 24 de ore este 100-200 g, iar
numarul este unul sau doua.
b) culoarea normala a scaunului este bruna; scaune decolorate, albe apar in obstructii ale cailor biliare
-culoarea verde apare in caz de tranzit intestinal accelerat sau alimentatie bogata in vegetale verzi
-culoarea rosie poate fi data de prezenta sangelui (rect, anus), alimentatie (sfecla, morcov), sau administrarea
unor medicamente (unele preparate antihelmintice)
-culoarea neagra a scaunului se intalneste in melena, dupa ingerarea de mure sau afine, administrarea unor
medicamente ce contin fier, bismut, carbune
c) forma normal, forma cilindrica, cu de 2-4 cm; patologic are forma de panglica sau creion (stenoze
rectale), excremente de capra (colon spastic) sau fecaloame (constipatii rebele).
d) consistenta pastoasa; se modifica in diaree, steatoree (scaun spumos, grasos) si constipatie.
e) mirosul depinde de alimentatie; puternic mirositor la cei care consuma multa carne.

EDEMUL
Edemul reprezinta acumularea de lichid in tesutul celular subcutanat. Pielea edematiata este lucioasa si
transparenta, cu stergerea cutelor si pierderea elasticitatii. Edemul hepatic apare in ciroza hepatica. Este alb, moale,
(lasa godeu), localizat in partile declive (maleole, partea inferioara a gambei); in stadii avansate se generalizeaza
(anasarca).
ICTERUL
Icterul reprezinta expresia clinica a cresterii bilirubinemiei, manifestata prin coloratia galbena a tegumentelor
si mucoaselor.
Icterul poate fi prehepatic, hepatic si posthepatic, corespunzand icterului hemolitic, hepatocelular si mecanic.
a) Icterul hemolitic este produs in urma unei distrugeri excesive a eritrocitelor si formarea unei mari cantitati
de bilirubina neconjugata.
b) Icterul hepatocelular este determinat de incapacitatea celulei hepatice de a prelua, metaboliza sau secreta
bilirubina.
c)Icterul obstructiv intrahepatic (ciroza biliara, cancer hepatic) sau extrahepatic - obstacol pe caile biliare
extrahepatice (neoplasm, litiaza).