CURS 2: DATA:18.10.

2010 C)Conductibilitatea---proprietatea muschiului cardiac de a conduce impulsurile generate de nodulul sinusal prin sistemul autonom axcito-cardiac pana la varful cordului pana la apexul caridiac. Intraatrial,prin bandeletele specifice Bachmann,Torell si Wenkembach viteza de conducere este de aproximativ 1 metru pe secunda.Apoi,la nivel atrioventricular impulsurile sunt incetinite,intarziate in momentul patrunderii in nodulul Ashoff-Tawara.viteza de conducere in acest nodul este numai de 0,02 pana la 0,05 metri pe secunda inregistrandu-se astfel o intarziere in valoare de 0,13 secunde,aceasta fiind posibila din cauza structurii histologice specifice,format din fibre f subtiri. Aceasta conducere intarziata la nivel atrio-ventricular poarta numele de conducere decrementiala.Avantajele acestei conduceri: -intarzierea depolarizarii ventriculare implicit a sistolei ventriculare -oferirea unui timp suficient ventriculilor de a se umple cu sange ca urmare a desavarsirii sistolei atriale. -imbunatatirea cresterea debitului cardiac,a volumului ejectat de ventricul in tipul sistolei care va urma in urma depolarizarii Apoi,la nivelul ventriculilor viteza de conducere a impulsurilor creste din nou mai mult decat in atrii,se ajunge la viteza de 4 metri pe secunda,urmand ca la nivelul retelei Purkinje ce se distribuie subendocardic viteza sa se reduca din nou la 0,3-0,5 metri pe secunda. D)Contractilitatea---proprietatea muschiului cardiac de a se contracta prin formarea puntiilor actomiozinice folosindu-se de 3 sisteme: 1-sistemul de cuplare a excitatiei cu contractia 2-sistemul contractil de interactiune a miofilamente 3-sistemul energogen-mitocondrial(de furnizare a energiei) SISTEMUL CONTRACTIL AL FIBREI MIOCARDICE -sarcomerele contin miofilamente groase de miozina (dimerii de miozina se polimerizeaza dand aspectul caracteristic de crosa de golf miofilamentului gros cu capetele polare proeminente la nivelul carora se vor realiza punctiile transversale actomiozinice) si subtiri de actina rasucita dublu helicoidal si formata din unitati globulare de actina G.La nivelul fiecarei semiture de actina se afla situsurile active. La nivelul situsurilor active sunt fixate proteine reglatoare ale contractiei tropomiozina si troponina.Tropomiozina e la nivelul fiecarei semiture si fixata de troponina T.Troponina se fixeaza la fiecare intoarcere a helixului si prezinta 3 componente :troponina T legata de tropomiozina,troponina I fixata pe actina si troponina C care are mare afinitate pentru Calciu. Daca la un moment dat concentratia calciului liber in sarcoplasma creste Calciul este atras de troponina C si intregul sistem al proteinelor reglatoare de contractie este rotit lasand libere situsurile active de pe actina. In acest moment miozina capteaza o molecula de ATP si magneziu si isi mareste unghiul de insertie al capului pe ax.Cand acest unghiu de insertie ajunge la 90 grade atunci se si fixeaza pe situsurile active de pe actina si deoarece acest proces are loc de jur imprejurul filamentelor se realizeaza mai multe punti actomiozinice se produce si scurtarea sarcomerului. Observatie:in momentul realizarii numai a 2 punti actomiozinice la capetele polare se realizeaza o scurtare a numai 100 A.In cursul unei contractii complete,miofilamentele de actina parcurg spre centrul sarcomerului o distanta de 2500-3000 A.Aceasta deplasare necesita aproximativ 30-35 molecule ATP.

Contractia nu se desfasoara decat in prezenta Calciului ca si coagularea sangelui necesar in cascade.Primul factor activat era factorul nr 12 =Hagemann nu necesita prezenta calciului,in rest toate necesitau. Sistemul energogen sau sursa de energie sursa principala de energie pt contractia miocardica este ATP-ul.ATP-ul este rezultat in urma fosforilarii oxidative mitocondriale,.substratul oxidat fiind acetil coenzima A.In fibra musculara cardiaca sursa cea mai importanta de acetil coenzima A e reprezentata de acizii grasi liberi.Numai in mod secundar miocardul utilizeaza acid lactic si glucoza desi acest mecanism intervine in insuficienta. Observatie:o influenta importanta asupra influentei miocardului o are aportul de oxigen. -in cazul aportului insufiecient de oxigen scade cantitatea de ATP,creste cantitatea de adenozina,un catabolit piruvic care inhiba acetil coenzim-A sintetaza,rezulta scaderea cantitatea de acizi grasi liberi utilizati rezulta scaderea contractilitatii cardiace. -scaderea contractilitatii cardiace ca urmare a aportului insuficient de oxigen reprezinta in prima faza un mecanism protectiv prin care se evita riscul ischemiei si necrozei tisulare. E)Tonicitatea-reprezinta proprietatea muschiului cardiac de a pastra o anumita tensiune in peretii musculari ai inImii chiar si in timpul diastolei(relaxarii). -la realizarea acestui tonus cardiac participa 2 componente :componenta intrinseca data de insasi tensiunea fibrelor contractile miofibrilelor si a fribrelor elastice si componenta extrinseca data de inervatia vegetativa extrinseca simpatica. **starea de tensiune a peretilor cardiaci in timpul diastolei conditioneaza forta de contractie din sistola care urmeaza.Au spus acest lucru 2 fiziologi :FRANK si STARLING. **cu cat e tonusul muscular mai mare in diastola cu atat e mai pregatit de sistola urmatoare. REVOLUTIA MECANICA A CORDULUI -revolutia inseamna de fapt o sucesiune de sisttole si diastole -se studiaza dpdv pe o parte a cordului pe stanga -fiecare camera are revolutia sa mecanica -revolutia mecanica a oricarei camere dureaza tot atat=0,8 secunde. ***sistola atriala =0,10 ***diastola atriala =0,7 ***sistola ventriculara =0,3 ***diastola ventriculara=0,5 -cand atriul este in sistola,ventriculul este in diastola si invers. ***diastola generala dureaza 0,4. La o frecventa normala cardiaca de 70 batai/minut,revolutia mecanica a cordului dureaza 0,8 secunde si consta in o succesiune de contractii =sistole si relaxari=diastole. Incepe cu sistola atriala care dureaza 0,10 secunde,urmata de diastola atriala =0,7 secunde pana la o noua sistola atriala.Urmeaza sistola ventriculara care incepe imediat dupa sistola atriala si dureaza 0,3 secunde urmata de diastola ventriculara care dureaza 0,5 secunde pana la urmatoarea sistola ventriculara. Observatie:dupa terminarea sistolei ventriculare atat atriile cat si ventriculii se afla in diastola=diastola generala=0,4 secunde pana la inceputul unei noi sistole atriale.