Curs1fiziologie Sistemulcardiovascular

Proprietatilefundamentalealemuschiuluicardiac
1. Automatismul=propmuschiuluicardiacdea generasipropagaimpulsuriprinsistemulautonomexcitocardiac.
Acestsistemeformatdin;
- noduIuIsinusalsauKeith-Flachsausino-atrial.
- nodululatrio-ventricularsauAschof-Tavara,formatdin- fascicululHissintraventricularsi- reteauaPurkinje.
Observatie:intraatrialexistacaipreferentialedetransmitereaimpulsuluinervos,generatdenodululsinusal.Caile
preferentialesuntreprezentatedefasciculeBachman,Torell,Wenkembach.
NoduluiKeithFlach(nodululsinoatrial),represintapacemakemldominantalinimii,generandRITMULSINUSAL
=RITMULNORMALALINIMII,cu0 frecventade70-90batailminut.ImpulsurilegeneratedeKaielacsetransmit
catreplanseulatrioventricularsauchingainimii,laacestnivelexistandnoduluiatrioventricularAschofTavara.EI
poategeneraunritmpropriuinsituatiaincarekeithflach nufunctioneaza,numitritmnodal,cu0 frecventaintre50
-70batailminut.Delaacestnivelimpulsulsetransmitecatrefascicululhisssideaidcatrereteauapurkinje.Aceste
adinurma, insituatianefunctionariiaprimilor2nodulipotgeneraunritmpropriu,numitritmidioventricular,cu0
frecventade40,incompatibilcuviata.
2.Conductibilitateacardiaca=constainconducereaimpulsuluinervos,generatdeKeithFlach,catreapexulventric
Intimp,ceinatriisiventriculivitezelesuntaproximativegale(1m/secunda),exista2nivelelacareconducerea
incetinita:
-lanivvf inimii,ajungandla0.3- 0.4mlsecunda .
..;lanivelulAschofTavara.ImpulsuriletransmisedeKeitFlachsuntincetinitedincauzastructuriihistologicediferit
eaacestuia.Senumesteconduceredecremetiala.Beneficiileacesteiasunt:-incetinindusevitezalaacestnivel,sein
tarzie,incepereadepolarizariiventriculare.
-seoferatimpsuficientatriuluisaisiincheiesistola,siventricoluluisaisidesavarseascaumplerea.
3.Excitabilitateacardiaca:reprezintaproprietateamuschiuluicardiacdearaspundelaunstimulprag,pringenerare
asipropagareaunuipotential deactiune.
Fazelepotentiahlluide ,actiuneinfibramiocardicaventriculara:.
Potentialulderepausesteegal&-90m V
Praguldeexcitatieesteintre'-55 si-60mV
PrimafazasenumesteFaza()., saufazadepolarizariirapide:dureazadelavaloareapragpanalaovershoot(+15m
,- V),inaceastasedeschidcanalelerapidedeNa,siimediatdupaelecanalelelentedeK.
<,,#0'';Obs: IesireamaximalaaK dinceluleserealizeazaabealasfarsitulfazein.
Faza1 repolarizariiinitiaie,candsedeschidcanaleIenegative,rapidedeCl.Aceastafazanuecompleta,fiindintr
emptadedeschidereaaltorcanaledeionipozitivicareprelungescfazaanterioara. SenumestefazaII depolarizarii
prelungitesaufamdeplatou,deschizandusecanalelelentedeCa. SiNit:
Fazaill,repolarizariifinale,candseinchidcanaleleionilorpozitivideNa,K, Casidedeschidincontinuareeel
edeCl. Senumestefazarepolarizariifinale. Aeeastafamtindecatreunpunct:punctu} 4, adicanivelulpotentialulu
iderepausSitotulsereia.
Observatie:
1.Amplitudineaeontraetieimiocardiceemaximalalastimulipragsausupraprag(liminarisausupraliminari),sie
minimalasau0lastimulisubvaloareaprag.Rezultacainimadatotullaprag, acelasiluempesteprag,sinirnicsub
prag.Acestlucmnumindu-selegeainimillegeatotsaunimic.
2.FenomenulBaudich("fenomenulinscarafl).Laintensitateaconstantadestimulare,amplitudineacontractieieste
infunctie defrecventadestimulare.
Fenomenulestelimitatdin ~ spolierii(epuizarii)ceulelorinK.
4. Contractilitatea cardiaca: contractilitatea cardiacalreprezinta proprietatea fundamentala a muschiului cardiac de
a realiza puncti actomiozinice generatoare de contractie, de scurtarea sarcomerului. Punctile se realizeaza intre fila
mentele subtiri de actina fibrilara, rasucite helicoidal formata din unitati de actina globulara,si filamentele groase de
miozina ase".1anatoare grafic cu halterele! crose de golf. La nivelul miofilamentelor de actina se afla situsurile activ
e, loc unde va trebuii sa se realizeze puntea. Aceste situsuri, in repaus, sunt acaperite de prateine reglatoare de con
tractie: - tropomiozina, fixata pe filamentul de actina
- troponina, ce prezinta 3 componente: troponina T legata de tropomiozina, troponina I fixata pe actina, trop
onina C caracterizata printro mare afinitate pt calciu.
In momentul in care concentratia calciului creste acesta e captat de troponina c si intreg sistemul proteinelor reglato
are se roteste in spatiu lasand libere situsurile active. In acest moment filamentele de miozina, in urma captarii unei
molecu+e A TP sunt capabile sa isi modifice unghiul de insertie al capatului crosei de golf. Drept urmare capetele d
e miozima se agata de situsurile active si impinge catre mij sarcomerul, se scurteaza deci sarcomerul.
Obs: acest lucru/-se petrece simultan in toate sarcomerele. Scurtarea realizata de un singur filament e infima 100 an
gstromi.
5. Tonicitatea muschiului cardiac! tonusul muscular. Este specifica muschiului. Noi avem un tonus bazal simpatico
Tot timpul starn intro, stare bazala minimala de contractie. Nu e specifica miocardului, se manifesta in orice muschi.
Datorita existentei tonusului muscular in peretii ventriculari, cat si datorita capacitatii museulaturii ventriculare de a
se destinde/lungi, fibrele adaptanduse volumului de sange ee se intoaree la inima, si performanta cordului tradusa i
n debitul saueardiac va fi mai mare (fenomenul Frank-Starling). performanta cordului in ceea ce priveste debitul c
ardiac depinde de tonicitatea fibrlor museulare.
Reglarea activitatii cardiace are la baza inervatia vegetativa a eordului, rep de sistemul simpatie si pat8.simpatie .
. A. Inervatia simpatiea.. sau stimularea simpatiea a cordului, efecte:
- cresterea frecventei TAIllCARDIE (Creste frecventa descarcarii stimulilor din nodulul sinoatrial).
- creste viteza de conducere a impulsurilor.
- creste excitabilitatea celulelor musculare cardiace si implicit creste forta de contractie a miocardului.
Obs: Stimularea simpatica are"H.rept mecanism eliberarea la niv terminatilor sinaptice de mediatori chimici (adrenal
ina si noradrenalina) in principal noradrenalina care va creste permeabilitatea fibrei musculare pt Ca si K.
Pe vase stimularea simpatica produce tot eliberare de mediatori chimici => vasoconstrictie. Stimuleaza eliberarea
de mediatori si stimuleaza permeabilitatea receptorilor adrenergici alfa si beta, in special cea alfa.
Obs: Stimularea simpatica produce coronarodilatatie!!! (pt k aici se afla receptori beta, este 0 exceptie)
B. Efectele stimularii parasimpatice: se realizeaza prin eliberarea de mediatorul chimic numit acetilcolina si actiune
a sa asupra receptorilor colinergici M si N (muscalinici si nicotinici):
- asupra cordului produce scaderea frecventei cardiace= BRADICARDIE (scade viteza de conducere a impulsurilor
-asupra vaselor, vasodilatatie => scade presiunea arteriala sistemica (tensiune arteriala)
Obs: Experimental sa demonstrat ca in cazul unei stimulari vagale parasimpatice prelungite inima se opreste in dias
tola pt cateva secunde(4 -6), dupa care inima reuseste sa "scape", dupa influenta vagului, reluandusi activitatea, inc
epand sa bata cu 0 frecventa mult mai mica (30-40 batai/minut). In plus aceasta excitare prelungita vagala determin
a scaderea fortei de contractie a cordului cu 20-30%, pt k vagul se distribuie mai mult in antrii dekt in ventriculi. Sc
aderea frecventei cardiace la jumatate+ scaderea eu 0 treime a fortei de eontractie reduc debitul cardiac, rezultand 0
volemie scazuta, 0 presiune arteriala sistemica seazuta,o irigatie tisulara scazuta,o intoarcere scazuta, un v
olum diastolic scazut, si ciclul se reia cu 0 pompa ineficienta. Pe langa acest lucru, celelelte organe vor fi afectate, e
x: seade urina primara. Se vor modifica parametrii fiziologici ai revolutiei mecanice a eordului.
Revolutia mecanica a cordului
Reprezintasuccesiuneadesistolesidiastole, lanivelulfiecareicamere(A sauV)gratiegenerariiimpulsurilordela
nivelulKeith-Flachintrunritmsinusalde70-90batailminut.Fiecarecameraarerevolutiasamecanica.
Sistola atriala dureaza 0,10 secundesieurmatadediastola atriala care dureaza O. 70 secunde,in totalrevolutia me
canica c/atriuliifiind de 0.8 secunde. Inmomentulincaresistolaatrialasetermina, abiastunciincepesistola ventri
culara 0.30 sec, urmatadediastola ventriculara care dureaza 0.50sec. Decirevolutia mecanica qfiecarui ventricul
dureaza tot 0.8 secunde.
Exista0 scurtaperioadadetimpinrevolutiamecanicacandambele,atatatriilecatsiventriculiisuntrelaxate,sunti
n diastola,inimafiindplinadesange.Aceastaperioadadureaza 0.40, purtand denumirea de diastola generala. Du
paaceastaincepe0 nonasistolaatrialasitotciclulsereia.
Sepoateconsideracarevolutiamecanicaacorduluisepoateformadinsuccesiuneaurm2 faze:
- sistolaatriala0.10+sistolaventriculara0.30secunde+diastolagenerala0.40secunde=0.80secapoiciclulsereia.
1.Sistola atriala dureaza0.10secunde,incepedupasfarsituldiastoleigenerale,candatatatriilecatsiventriculiisu
ntplinicusange,sivalvuleleatrioventricularesuntdeschise,iarpresiunileintracameralesuntaproximativegale.
InacestmomentautoexcitareanodululuiKeith-Flach,produce0 undadedepolarizare,cesepropagaprinatrii(sein
undaP),urmatadecontractie/sistolaatriala.Intimpulsistolei,presiuneintraatrialacreste,sangelefiind
L}impinsspreventriculi,completanduleumplereacuultimile30%(restulde70%dinumplereaventricularasedatore
azacaderiipasiveasangeluidinatriiinventriculi,intimpuldiastoleigenerale).
Obs l:intimpulsistoleiatriale,presiuneainAsesteintr6-8mm1coloanademercur,iarinAdintre4-6mm1Hg.
Obs2:crestereapresiuniiintraatrialeintimpulsistoleiseexercitaatatasupraventriculilordarsianterogradasuprav
enelorpulmonare(pestanga)sivenelorcave(pedreapta)=>scademultaportuldesangesprecorp/d,iaracestevene
sedilata.La sf sistoleiatriale,musculaturalorincepesaserelaxeze,sisimultanpresiuneaincepesascada,subvalo
rilepresiunilorintraventriculare.
Inacestmoment,lasf sistoleiatriaie,candpresiuneainventriculiemultmaimare,areloc"inchidereaprecoce",a
valvuleloratrioventriculare,ceprecedeincepereasistoleiventriculare.
2.Sistola ventriculara Dureaza0.30s.Incepenumaidupatenninareasistoleiatriale,gratieiconduceriidecrementi
ale,adicaintarzieriieondueeriiiinpulsuluilanivelulnodululuiatrioventricular.Constaindepolarizareaventriculara
,urmatadecontractiaventriculara.(delavfcatrebaza)
Obs:contractiaVsemaiputernica,deoarece musculaturasaemaiputerrniea,asezataconcentric,intimpulsistolei
scurtandusetoatediametreleVs
-contractiaVd,alcaruiperetemuscularemultmaisubtire,eontractiafiind detipexcentric(seapropiepereteleexte
m deseptulintervetricular).
Fazelesistoleiventriculare:
a. Fazaizometrica: 0.05 s,constainpunereaintensiuneaperetilorventriculari.Inaceastafazafscurtasaobs0 usa
araimpingereinsusaplanseuluiatrioventricular,determinandcrestereapintraatriala,siptacestscUTt timpseopre
steafluxulvenas.Aceastaperioada,seincheie,atuncicandpresiuneaintraventricularadepasestepresiuneadinarte
relemari(aortasi pulmonara).Inacestmoment,deoarecevalvuleleatrioventricularesuntinehise,sedeschidsigmoi
deleaorticesipulmonare,acumsemasoarapreiuneaarterialasistemieaminima,saueomponentadiastolieadintim
puldiastolei(inaortaintre70si90, inpu}1.pnaraintre70si 120mm1eoloanamereur).
b.Fazaizotonica.saufazadeejectie.dureaza0,25see.Ineepeodataeudeschidereasigmoidelor,sedepolarizeazasi
ultimelefibreventricularesiseinregistreazaundaSpeEKG.In aceastafazaventricoluldezvoltafortamaximalad
econtraetie,inaceastafaza, sedisting2 subfaze:
-ejectie rapida de 0.10 s, evaeuareasangeluisefacecuvitezamare. Immlsinaorta. Semasoaraundebitde0.4-0.5
L/sec.
-ejectie lenta, earedureaza0.15s,cand,desiipresiuneaintraventrieularascadedinceineemaimult,subvaloareap
resiunii intraarteriale, totusi evacuarea sangelui continua in virtutea inertiei cu viteza din ce in ce mai mica.
Obs:in timpul ejectiei ventriculare, fibrele musculare ventriculare se scurteaza cu 33%, peretele ventricular se ingro
asa, capacitatea cavitatii scade pana la 70%, astfel incat de la un volum telediastolic(volum maximal), inregistrat la
sf diastoleilumplerii ventriculare, aprox 150-200 mi, se la sf sistolei ventriculare la un volum telesistolic(sf
sistolei), de aprox 50-70 mL=> Volumul de sange ejectat in timpul sistolei este 100-130 mt
Obs: in timpul ejectiei ventriculare, planseul atrioventricular coboara, rezulta ca presiunea intraarteriala scade=> se
imbunatateste aprovizionarea(afluxul de sange spre atrii). La sf evacuarii ventriculare, ventriculii sunt depolarizati
complet, pe EKG se inregistreaza segmentul ST, care va fi urmat de repolarizare lenta, adica de unda T(diastola).
Diastola generala: dureaza 0.40s. Incepe in momentul in care fibrele miocardice repolarizate incep sa se relaxeze.
In aceasta perioada se disting urmatoarele faze Ie:
a. Protodiastola: marcheaza inceputul diastolei. Dureaza intre 0.02 si 0.04 sec. Presiunea intraventriculara continua
sa scada sub nivelul presiunilor din aorta si pulmonara. Sangele va avea 0 tentativa de a se intoarce din aceste vase i
n ventriculi. Acest scurt reflux inchide valvula sigmoida. In acest moment se inchide protodiastola.
b. Relaxarea izovolumetrica!izometriea. Dureaza 0.04-0.06 secunde. In acest moment dupa inchiderea valvulelor si
gmoide, deoarecec si valvulele atrioventriculare sunt inchise, ventriculii raman cavitati izolate, ai caror pereti conti
,nua sa se relaxeze,si presiunea in ei.sa scada, se numeste "vid postsistolic". Tot in aceasta perioada atriile sunt pline
l. 2' cu sangele aspirat din venele mario Peste mare in atrii si Se incheie faza.
C. Relaxarea izotonica. e faza caract printr-un gradient presional mare. Dif de presiune dintre atrii si ventriculi e atat
de mare ineat se deschid valvulele atrioventriculare si sangele eade pasiv din atriiin ventricule, realizandumplerea
in 0.10 S. Apoi urmeaza faza de umplere lenta de 0.20s, in care presiunile se egalizeaza, deci
inima se pregateste pt inceperea unei noi sistole atriale.
Valorile presionale intracavitare in timpul revolutiei mecanice a cordului:
- sistola: Ad4,.6mm/Hg, As6-8mm, Vd intre 22-30 mm/Hg, Vs 120-140nun/Hg, artera pulmonara 22-30mm/Hg, ao
rta 120-140mm/Hg:
- diastola: in Ad intre 0-2mm/Hg. As 0-2mmlHg. Vd 0-2mm/Hg, Vs intre 0-2mm/Hg, in artera pulmonara 7-12mml
Hg, aorta de 60-70-90 mm/Hg.
Stenoza=cand valvulele nu se (feschid
Insuficinta= cand valvlllele nu se inchid
Circulatia-Generalitati
1. Componentelefunctionalealecirculatiei:
a) Arterele suntvasecurolintransportulsangelui,intrunregimdepresiuneerescuta,delacordcatretesuturi.Aup
~ r t i maigrosi,comparativcuceiaivenelor.Vitezadecurgereasangeluiemaimarecomparativcuceaavenelor.
b) Arteriolele, suntnumitevalvedecontrolprincaresangeleeimpinsdinarterecatrecapilare.Prezintaperetimuse
ulariputemicicapabilidecontractieaproapecompletasaudilatatie,influentandastfelfluxulsangvin local.
c) Capilarele suntsegmentulcueelmaiimportantrolinschimburilelichidienenutritive,electrolitice,hormonale,i
ntresangesitesuturi.Eleauperetisubtirisiingeneralaupermeabilitateselectiva.
d) Venulele, colecteazasangelecedatdecapitaresiconflueazaprogresivcatrevene.
e) Venele, aurolulunorconductedetransportdelatesuturicatrecord.Elereprezintarezervorulmajordesange.Pri
nelesangelecirculalaunnivelpresionalscazutsi deasemeneaeleaucapacitateadeasedilatapta inmagazinaca
ntitatimaridesange.
2.VoIumeIedesangeindiverseteritorii: (distributianuesteuniforma)
- ceamaimarecantitatedesangecirculantecontinutadevenelesistemice: 84%dinvolumultotaldesangeseaflai
ncirculatiasistemica,dincare64%invene,13%inartere,7%inarteriole,capitare,venule.
7%incord
- 9%circulaprinvaselepulmonare
3.Regimulpresionalindiferitesectoarealecirculatiei:(nicielnuesteuniform)
- cordulpompeazacontinuusangeinaorta.Inaortainregistrandusevalorimaripresionale: 100mmIHg.Delanivel
ulaorteipresiunilescadtreptatincirculatiasistemica,astfelincatIavarsareacavelorinatriuldrepteletindcatreO.
- incapilarelesistemicepresiuneavariazaintre35mm1Hglacapatularterialsi lOlaeelvenos.Rezulta0 valoareme
dieapresiuniifunctionale inpaturilecapilaredeaproxiatmativ 15-17mm1Hg.
-inarterapulmonwanivelulpresionalemaiscazutfatadeaorta,presiuneaintimpul sistoleiventricoluluidreptein
medie25mm1Hg,iarintimpuldiastolei7-8mmlHg.=>presiuneafunctionalamedieedeaproximativ16mmJHg.
-incapilarelepulmonarepresiuneae injurde7mm/Hg.
...
4.Princiitefundamentalealehemodinamicii:
A. Debitul sanguin infiecaretesutesteinstransaconcordantacunevoiletisulare(inactivitatetesuturilenecesitamu
Itmaimultsangedektinrepaus,sangefumizatdecord,caresielinactivitatepoatesaisicreascadebitulcardiacde
4panala7ori,rezultacasidebitulcirculatordintoatevaselecreste,Iacerereaunuiorgan).
B. Debitul cardiac depindedefoartemultelucruri.E controlatdefluxulsangvinlocal. Delatesuturi sangeleseinto
arcepecalevenoasacatrecord.Crestereaintoarceriivenoase,(caredepindedepopmamusculara,contractilitateav
sdIor,integritatevene),aredreptefectunaportvenoscrescutsi0 fractiedeejectiemare,adicaundebitcardiac
mare=>fluxsangvincrescutcevaajungeincapilareletisulare.
C. Presiunea arteriala sistemica. Econtrolataingeneralindependent,fiedemecanismeledereglarealemicicircul
atii,fiedemecanismedereglarealedebituluicardiac.Deex:dacalaunmomentdatpresiuneaseprabusestebruse,
subvaloareamediede 100mmlhg,incatevasecundesedeclanseazareflexesimpatice,carevorproducevasoconstr
ictie,sideasemeneavorstimulafortadecontractieacoqlului,ceeacevaaducelarandulsau,crestereadebituluica
rdiac.Lareflexeledetipsimpaticseadaugainterventiamecanismelorumoraledereglarealepresiuniiarterialesist
emice,siinprincipalalsistemuluirenina-angiotensina-aldosteron.
5.Interrelatiiintrepresiune,debitsirezistentavasculara:debitul sangvinintrunvasedeterminatde2factori:
- diferentadepresiuneintrecele2 capetealevasuIui=fortamotricea sangeluiinvasecurgereasangelui).
- impedantala.fluxulsangvin/rezistentavascularaperiferica:
Q=deItaPlR,undeQestefluxul sangvininvas,deltaPdifemtadepresiunedintrecapetelevasului,R esterezistenta
vasculara.DacadeltaPeste0, Qeste0decisangelestagneaza.R estevariabilsiefunctiedediametrulvasului, lun
gimeavasului,vascozitateasangelui.
6.Debitulsangyinreprezintacantitateadesangecaretrece printr-unanum itpunctalsistemuluicirculator,introperi
oadadatadetimp.Debitulsemasoarainlitriilminutsaumlfsec.Debitulcirculatorglobal,al unuiadultinrepausest
edeaprox5Llminut.Obs:Metodeledemasuraresuntmetodeindirecte,invazive,realizatecuajutorulunordispozi
tivemecanoelectriceaplicatepesuprafatavaselor.Sefolosescdebitmetreleultrasonicedoppler.
7.Unitatidemasuraptprresiunearteriala: Semasoarainmm/hgfortaexercitatademasasanguinapeunitateapesu
prafatavasculara.Deex:Candseafirrnacapreisuneaintrunnvasede100mmlhginseamnafortaexercitatademasa
sanguinaasuprapereteluivascular, suficienta,pta impinge0 coloanadesange,la0 inaltime(h)=IOOmm.
Immlhg=1.36cmapa.
8.Rezistentalacurgere(R),reprezintadificultateaintampinatadesangelacurgereaprintrunvas.Secalculeaza
R=hP/Q .DacaLlP eunnrilimetrusiQe unmililitru,R=l URP(unitatiderezistentaperiferica).
LegealuiPOASON:aplicataincurgereafluidelorintuburisiaplicatasiincurgereasangeluiprinvase.
Q=(deltaPxRJaa4a)/(LxV),undeQefluxul sanguin,debitul,careedirectproportionalcuLlP darsicuR4 ,siinver
proportionalculungirneavasului(L)sivascozitateasangelui(V).
!J.P*R
4
!J.P L*V*8P L*V
= - -> R AI! 4 = > -4=> rezistentapresiuniivafidirectproportionalacuV si
L*V R *R R
inversproportionalacudiametrulvasului(R
4
).
9.Vascozitateaedatainprincipaldevaloareahematocritului(adicaexprimareaprocentualaanrdeeritrocite).In m
odnormalesteintre45-55%.Cucathematocritulemaimarecuatatvascozitateaemaimare.Ex: policitemieverea
=boalaincareseproducmaimulteeritrocite.
1 O.Compliantavasculara:reprezintacantitateatotaladesangecarepoatefi depozitataintr-unanuitsegmentalcircu
latiei.
Obs:Compliantanuesteacelasilucrucudistensibilitateavasculara.Complianta=distensibilitatexvolum.
Deex:Compliantauneiveneestede24deorimaimaredecatcompliantaartereicorespunzatoreptcavenaestede
8orimaidistensibilasivenapoatecapacitaunvolumde3orimaimaredesange.
Presiunea sanguina
Reprezintafortaexercitatademasasanguinaasupraperetilorarterialisub influentaactivitatiiritmicecontractile,si
invedereadeplasariisangeluiin sistemularterial.
Clasificare:
Tensiuneaarterialamaximasausistolicareflectadistensibilitateasistemuluiarterialsicantitateadesangepecare0
primestedinventricululstang.
Presiunediastolicasauminimarepsarcinaconstantaaperetilorarteriali,sifortapecaretrebuiesa0 invingaventric
ululstangptadeterminadeschidereavalvulelorsemilunareaortice.Toateacesteaauloclasfarsituldiastolei.
oaltac1asificareimpartepresiuneasangvinainconvergentasidivergenta.
Presiunea arterial a convergenta este0 presiunediferentialamaimicadecatceanormala,princrestereaminimei(di
astolice)si pefondulmentineriiconstanteapresiuniisistolice.Acesttipdepresiuneconvergentaseintalnesteinbo
Ii renale,canddatoritahiperreactivitatiisistemuluirenina-angiotensinacrestepresiuneasangeluiinvaselerenale.
Presiunea arterial a divergent a reprezintatendintalacrestereapresiuniidiferentialepeseamascaderiipresiuniidia
stolicesauminime, in tipcepresiuneasistolicaementinutaconstant.Acesttipdepresiuneseintalnestedeobicei in
insuficientaaorticaatuncicandnuseinchidvalvulelesemilunare.
Factoricareinfluenteazapresiuneasangelui:
1. Debitulcardiac:70-90mldesangelafiecaresistolaVs siReprezintacantitateadesangeexpulzatadinventriculul
stanginconditiiderepaus. Crestereadebituluicardiacinfluenteazamaialesvaloareapresiuniisanguinesistolicel
maxime.
2. Masadesangecirculant,numitasi volemiesicalitatilesangelui:cantitateadesangeprezentin sistemularteriall
aadultrep7litrii la0 greutatede70kg.Cucatsistemularterialemai destinscuatatpresiuneasanguinavafi mai
mare.Incursultransfuzilorsanguine,vaapareasi 0 crestereadecvataapresiuniisangelui.Pierdereadesangeprin
hemoragieducelaprabusireatensiuniiarterialeasemanatorstarilordedeshidratareacuta.
Vascozitateainfluenteazaproprietatilereologicealesajlgelui(curgerea),acestacirculandmaigreu in sistemuimicro
circulatieicandseadediametrulvaselordarcrestesuprafatatotaladesectiuneavaselorsiastfele influentatavaloar
eapresiuniisanguine.VascozitateaeinfluentatasideDrhematii.
3. Rezistentavaseularaperifericaopusadesistemulvascularfluxului sanguinpoatefi definitacaun raportintredif
erentadepresiunedintre2punctealesistemuluiarterial sivolumuldesangetransferatintreaceste2punctein unita
teadetimp.
Rezistentavascularaperifericaeconditionatade:
-calibruvasului
-vascozitateasangelui
-scadereaelasticitatiivaselordesangeodatacuinaintareain varsta.
In vaselecucalibrumarerezistentavascularaescazutasi sangeJecircularapid.
In arterelemarisi mijlocii,presiuneasangeluiseadeusordeoarecerezistentavascularaestescazutasi valorilepres!
uniisangeluisuntmentinutein limiteconstante.Lanivelulmicrocirculatieipresiuneasanguinaseprabusestedatori
tasuprafeteimari desectiuneasistemuluivascular.
Valorinormale: lmmHg=0,133KPa(kilopascaJi)
Laadultultanarvaloareapresiuniisanguinearterialesistolice/maximeestede 120mmHg. Valoareatensiuniiarteri
alediastolice/minimeestede70mmHg.(deobiceiinjurulvarsteide20deani)
Pesteaceastavarstatensiuneaarterialasistolicacrestecu0.5 mmHgptfiecare andevarstapestevarstade20de ani
.Ceadiastolicacrestecu0.2-0.4mmHgptfiecareandevarstapestevarstade20deani.
Pt fiziologieeimportantapresiuneasanguinamedieceasiguracirculatiacontinuaa sangelui.Valoareapresiuniime
diinuemediaaritmeticaavalorilorpresionalemaximesi minimeiar1aadultultinarestemaiapropiatadevalorile
presiuniiarterialesistoliceintimpcelabatrani(varstaa3a)seapropiedevalorilepresiuniisanguinediastolice.
Calculareapresiuniimediisefacecu0 formulaempiricaconformcareia:
Pmedie=Pdiastolica+(Psistolica-Pdiastolica)/3
Variatiifiziologicealevalorilorpresiuniiarteriale:
LIn functiedevarstasidesex:
-nounascutTAS(tensiuneaarterialasisitolica)einjurde50-60mrnHg. TAD(tensiuneaarterialadiastolica)ede40
mrnHg
-launanTASajungelavalde80mrnHg.TAD60mmHg
-5 aniTAS 100mrnHg. TAD65 mrnHg
-lapubertatesi laadultultanar120mrnHgptTASsi70mmHgptTAD.IngeneralLafemeiletinerepresiuneaarterl
alasistolicasidiastolicasuntmaiscazutedecatlabarbatiicuaceeasivirsta,intimpcedupamenopauzavalorilese
schimba.
2.Ventilatiapulmonara:
Valorilepresiuniisanguinevariazaintimpulinspiruluisiexpiruluifortat.In expirulfortatcrestepresiuneasangelui
,variatilenedepasindmaimultde IOmmHg.
3.Pozitiacorpului:trecereabruscadinclinostatisminortostatismducelaprabusireapresiuniisangeluidinaceasta
cauzapersoanelorbatranesipacientilorhipertensiviaflatisubtratamentantihipertensiv,nuIiserecomandaschimb
areabruscaapozitiei.In primelemomentealeschimbariipozitieidatoritagravitatiei,presiuneasanguinaseprabus
esteptkapoisaintervinamecanismulfizoologicdeadaptaresipresiuneasanguinasacreascainortostatismcuapr
oximativ10mrnHg.
4. Stareadeactivitate:intimpulefortuluifiziccrestepresiuneasanguinadeoarececrestedebitulcardiac,frecventa
cardiaca,cresteintoarcereavenoasadatoritacontractieimusculaturiistriatescheletice,si caurmarelapersoanelean
trenateseproduce0 usoaracrestereatensiuniiarterialesitahicardie,si0 moderatahipertensiunearterialacuvalori
aletensiuniiarterialesistolicecarenutrebuiesadepaseasca20mmHg.
5. Somnul: intimpulsomnuluitensiuneaarterialascadecu20mmHg,ceamaimarescadereproducanduseintimpul
somnuluiparadoxaJ(vise).In timpulacestuitipde somnseproducerelaxareaintregiimusculaturischeletice,sisea
dereaceamsieficientaapresiuniisanguine.
6. Digestia: scadevalorilepresfuniisangelui,deoarecetotafluxulsanguintrececatreintestin.
7. Graviditateacrestevaloriletensiuniiarteriale.
8. Stimuliidurerosiintensidetenninacrestereatensiuniiarteriale.
9. Variatiletennicealemediuluiinconjurator:
-frigulprinvasoconstrictiedetenninacrestereavalorilortensiuniiarteriale, intimpceealduraprinvasodilatatiedet
enninascadereavalorilortensiuniiarteriale.
10.Emotilesistarileafective:
- in staridelupta,furie, fugatensiuneacreste.
- fricapoateducelaprabusireavalorilortensionale.
DiagnosticuldeHipertensiuneaarterialasepuneptvalorialeTASpeste 140mmHgsi TADpeste90mrnHg.(setine
contdevarstapacientului)
Reglarea tensiunii arteriale:
Stareadeechilibrusi stabilitateautointretinutaapresiuniiarterialeedenumitahomeostaziecirculatorie.
Sementineinlimitenonnale,cuajutorulsistemuluitensioreglatorprinmecanismenervoasesiumorale.
Reglareanervoasaasigurapecalereflexarestabilireaprornptaadeze.chilibrelorhemodinamicepreveninddereglaril
etensionale sauhipertensiune).Reactilecardiovasculareseproduccuparticipareaobligatoriea:
1.Zonelorreflexogene
2. Caiaferente
3.Centriireflexibulbari
4. Caieferente
1. Zonelereflexogenesinocarotidianasiendocardoaortica: suntstructurineurovascularebogateintesutelasticcasi
elementenervoasepreso- sichemo-sensibile,iarsensibilitateaceamaimareedatadevariaJitepresionaledinvasul
desange,intindere,sicompozitiachimmicaasangeluicirculant.Inafarazonelorreflexogeneclasiceexistasi aitez
tine histofiziologic, sensibilelavariatiledepresiune,si caresuntsituatelanivelulatriIor,lanivelul vent
ricoluluistang,arteramezentericasuperioara,globioculari,aparatuluivestibular.Subinfluentaimpulsurilornervoa
sedeclansatedestimulareafizicasauchimicaacestorzone,aparreactiicardiovascularecompensatoriidesensinve
rscelorcareIe-augenerat.Delanivelulreceptorilor,informatilepresionalesunttransmiselacentriireglatorideter
minandstimulareasauinhibareaacestora.DeEx:dacaseproduce0 crestereatensiuniiarterialeseproduce0 stimu
lareapresosichemoreceptorilor,ceeaceducelainhibareacentrilorbulbaridetenninandvasodilatatieperiferica,br
adicardie,scadereaforteidecontractiemiocardicesiiplicitscadereatensiuniiarteriale. Scadereatensiuniiarteriale
subvalorilenonnaledetenninaiesireacentrilorbulbaride subinhibitie,urmatade0 usoaracrestereatensiuniiarter
- iale.
In atriul drept existareceptorisensibililavariatiiedepreiunesi laintindereafibreimusculareatriale. Stimulareaac
"
estorreceptoridetenninatahicardiareflexa.Efectultahicardizantal distensieiatrialecaunnareaumpleriiexcesive
aatriuluidreptpoartc.numeledereflexBainbridge.Acestreflexeun mijoocdeaparareaJ cordului lasupraincarca
.
reaatriuluidreptsi sedatoreazainhibariinucleuluidorsal alvagului.
Distensia atriului stang provoacape caleaferentavagaladiurezareflexajcaunnartfa produceriiADHlani
vhipotalamusuluiinvedereaeliminariiexcesuluideapa.
Stimulinocivi,fizici sau chimici,aplicativentriculului stang detreactiineuroreflexehipotensoare.Injectareadesu
bstanteiritantesauobstructiaarterelorcoronare,poateducelaprabusireavalorilortensiuniiarteriale,si acestae ref
lexulBezold-Jarish.
Reactiineuroreflexedepresoare,provoacasi stimulareamecanicaareceptorilorde fa niv globilor oculari, casikL
niv aparatului vestibular. Compresiaglobilorocularieurmatadescadereafrecventei cardiacesi0 usoarascaderea
tensiunii arteriale, Dumit reflexAschnerDagnini.
2. Caileaferentede1egaturaazonelorreceptoarea-i5oBslor reeeprearesinocarotidienesiendocardoaortice cu centri
ivegetativibulbarisuntrepdenervifrenatori saudepresori:
- nv carotidian,ramdinglosofarigian
- ramsenzitiva1 vagului
Sectionareachirurgicalaaacestornervi,detenninahipertensiunearteriala,numitaneurogenadedefrenare,iarexcit
areaelectricaaramurilornervoasedetenninabradicardiesihipotensiunearteriala.
3.Centriinervosi: suntsituatiinsu6stantareticularabulbopontinasi sunt:
- vasoconstrictorisi cardioacceleratori
- vasodilatatorisicardioinhibitori
Inparteaanterolateralaasubstanteireticulatebulbopontinesegasesccentriivasoconstrictorisi cardioacceleratoric
areactionandcuofrecventade 1-2impulsuripesecundaasuprasnvsimpaticdinmaduvaspinarii,intretintonusul
bazalal vaselorsi cordului(acestuiainmaimicamasura). Stimulareapredominantadirectasaureflexaaacestorce
ntrii determinavasoconstrictie,tahicardie,cresterearesistenteivasculareperiferice,hipertensiunearteriala.
In parteaposteromedianaaformatiuniibulbopontinesegasesccentriivasodilatatorisicardioinhibitori.Acesticentr
i influen!eazadirectfunctiacirculatorieinhibandcentriivasoconstrictorisistimulandnucleuldorsalal vagului(aces
taareunefectcardioinhibitor).
Hipotalamusulcoordoneazacirculatiasanguinaastfel: inregineaposterioarabogataincatecolaminesiserotonines
ecoordoneazaactivitateasistemuluisimpato-adrenergiccedeterminavasoconstrictiecucrestereatensiuniiarteriale
(inparteapostahipotalamusuluiseaflacentrultermogenezei).In parteaanterioaraahipotalamusuluisegasescce
ntriiparasimpaticicuefectvasodilatator,(inaceeasiregiuneexistandsicentrii Efectulvasodilatatorsei
nsotestedescadereatensiuniiarterialeprinstimulareaportiuniianterioareahipotalamusului.
Hipotalamusulseaflasubstimulareasauinhibitiaprovenitadelanivelulrinencefalului,casi lanivneocortexuluic
erebral.Complexulrinencefalo-hipotalamic,careinfluenteazasiregleazaviatapsihoemotionala,afecteazaactivitat
eaambelorportiunihipotalamice.Emotile,anxietatea,furiadeterminamodificarialeritmuluicardiac,vasoconstrict
iesihipertensiune.
4.Caileeferente:suntreprezentatedefibreparasimpaticesisimpatice:
- parasimpaticeprovindinvag.Inhibaactivitateacordului,intretintonusulbazal alinimii,influenteazanegativdebi
'tulcardiacsifunctiacirculatorie=>scadereatensiuniiarteriale. Sectionareanervuluivaginregcervicala,det: tahic
ardiesihipertensiunearteriala.
- simpaticeprovindinzonatoracolombara: detvasoconstrictielanivarteriolelor,efectulfiinddehipertensiunearter
iala,cuanumiteexceptii:muschiulstriat,inima,creier,descarcarileeferentesimpaticeactioneazainsensvasodilata
tor.AcestefectsauRaspunsurilevascularedepinddepredominantareceptorilorvascularidetipalfacaredetvasoc
onstrictie,si ceidetipbetacaredeterminavasodilatatie.Acestiasegaseeclanivpereteluiarterial.
Influenteminoreasupravalorilorpresiuniiarterialemaipotfi determinatedeexcesuldeionideH,C02,dublatde
deficitulde02,activeazacentriivasomotoribulbari, detenninandhipertensiunearteriala.In hiperventilatiecandfre
.., .
cventarespiratoriecrestepeste18 respiratiipeminut,deficituldeC02,inhibacentriivasomotoribulbarisi dethipo
tensiunearteriala.
Reglareaumoralaa tensiuniiarteriale
Reglareaumoralaatensiuniiarteriale:Compleateazasi prelungestereglareanervoasasi sedatoreazadescarcarii in
sangeaunorsubstantecuproprietativasoactiveputemice, substantenumitemediatorichimicisi hormonitisulari
locali.
Mediatoriichimici
1. Catecolaminele:andrenalinasi norandrenalina(epinefrinasi norepinefrina[senoteazaE;NE])
- sedescarcain sangedinmedulosuprarenalainproportiede80%Esi 20%NE
NE: efectvasoconstrictorde 1,5 orimaiputemicdecatE
E: prezintaraspunsuri vasoactive bifazice, determinand vasoconstrictie urmata de vasodilatatie compensatorie in
regiunilesplahnica,cutanata,pulmonarasilanivelulmusculaturiischeletice
NE: actioneazadoarasuprareceptorilora-adrenergicidinperetelearteriolarsideterminavasoconstrictie
E: reactioneazasi cureceptorii(I- si dinperetelearteriolar.
o caracteristica speciala 0 prezinta arterele coronare, care sunt bogate in receptori adrenergici si, ca urmare,
stimularealorcatecolaminicavadeterminacoronarodilatatie.
- Catecolaminele produc de asemenea ,prin actiuneametabolica indirecta, intensificarea glicolizei, producerea de
acid lacticinexcescarevadeterminavasodilatatiesipermeabilitatecapilaracrescuta.
2.Acetilcolina=mediatorchimicalfibrelorparasimpatice
C,pfect:vasodilatatieputemicaincirculatiasistemicasi coronarodilatatie
estede scurtaduratadeoareceesteinactivatarapid de colinesteraze.
3.Dopamina
- exercita efect stimulant asupra activitatii cardiace, cu cresterea debitului cardiac si a fortei de contractie a
miocardului.
Inschimb,determinavasoconstrictielaa.renale,a. mezentericasuperioara,a.coronaresi a. cerebrale.
Hormonii tisulari locali. Sunt substante biologic active rezultate din metabolismul propriu celular si cu efecte
asuprairigatiei locale insistemulperiferic.
"1. Histamina
- in cantitati mari la nivel cutanat, nivelul tubului digestiv si la nivelul tesutului pulmonar in mastocite, alaturi de
heparina
- seelibereazain cursulagresiunilorfizice, darsi incursulunorreactiialergice
Efect: vasodilatator arteriolar. De asemenea, cresterea permeabilitatii capilare si dilatarea ritmica a sfincterului
arteriolarprecapilar.
2.Serotonina(5-hidoxi triptamina=5-HT)
- metabolicaltriptofanului
Efect:vasoconstrictorin teritoriilesplahnice
vasodilatatorinteritoriulcutanat,mai aleslanivelulextremitatiicefalice.
Asupraaparatuluicardiac-> serotoninaexercitaefectinotroppozitiv,stimulandcontractilitateacardiaca.
3. Polipeptidele vasoactive de tipul bradikinina (care are efecti vasodilatator- eica 0 sa tot auzim de asta pe la
farmaco),kalidinasimetionilkalidina
- determinavasodilatatieintoateteritoriile,urmatedehipotensiunearteriala
4.Prostamina
-rezultadindegradareaaeizilorgrasi nesaturati(acidarahidonicsi acidprostanonic)
PgFl,PgF2=> vasoconstrictie
PgA,PgA=> vasodilatatie (Pg=prostaglandina)
5.Tromboxanii
- determinavasoconstrictielocala
- rolin agregareaplachetara(timpul2al hemostazei)
6.Factorulnatrio-ureticatrial=atriopeptil=AP=
- esteeliberatdeceluleleatrialesubactiuneadistensieiatriale
Efect:vasodilatatiecucrestereatenstiuniiarteriale
crestereadiurezei
crestereaeliminarilordeNainurina
InhibareabsorbtiatubularaaNasisecretiarenala
Inhiba secretia de aldosteron si eliberarea de ADH din neurohipofiza (contracareaza efectul sistemului renina-
angiotensina- aldosteron)
S_N_
scadeapeI:iml ptsare
At>- cardiovascular

Ap_l'enai
SistendocriD
scadedebimt cardiac
oreste dioreza.
scade seaetiacddoste.romiui
cresteeian_ Na
scade Secf_ADH
7.Endotelina
- este un peptid de secretie al celulelor endoteliale cu 0 concentratieplasmatica=2 picograme/ml sange care se
fixeaza pe tunica medie a arterelor unde determina vasoconstrictie si predispozitie pentru depunerea placilor de
atenom.
Efectulvasosonstrictor= detipangiotensinic,darestede5orimaiputemicdecatangiotensina
8.ADH
- determinavasoconstrictieputemica
- incantitatifiziologiceseconsideracanuinfluenteazatonusulvascular
- cercetarirecenteauaratacaADH-ul, in cantitati fiziologice, poate determminavasoconstrictie in catevateritorii
arteriolare: in musculatura sche!etica, pe vaseIe renale si pe a. coronare. Lanivelul a. coronare, ADH potenteaza
efectulNE
9.Renina(sausistemulrenina:- angiotensina)
- scadereatensiuniiarterialeducelaischemierenala
renala=>stimulareaaparatuluijuxta-glomerularcueliberarederenina,apoi eliberareade angiotensinaI,
angiotensina II. AngiotensinaII are efect vasoconstrictor cu crestereatensiunii arteriale si stimularea secretiei de
aldosteronpentrucainfinal sacreascaretentiadeaJ!t sielectroliti=>crestereatensiuniiarteriale.
I
Aparatul excretor
Excretiarepfunctiace asiguraeliminreadinorgansmal produsilorrezultatidinproceselecataboli4deasemeneaa
substanteloraflateinexcesinorgansmsau ace10rstrainepatrunseinorganism.
Excretiaseclasificainextrarenalasirenala.
Ceaextrarenalaare un'" scundarinmentinereahomeostazieihidroelectroliticesise realizeazaprin:
-plamanicueliminareaC02catsiasolventilororganic(eter, acetone,alcool si a.m.fIoniac).
-lanivtubuluidigestivj.seeliminaapa, medicamenele,si vitaminele.
-lanivteguentului prin panala4milde glandesudlJipareseeliminaapa, uree, aciduricsi elementecaS,Psi K.
-laniv.glandelormamareP$laptelematernseeliminamedicamentele
Excr!hrenala
Rinichiul fiindprincipalulorgancar(epureazaorganism"l desubstntelenevolatileinutilizbiltsautoxice. Rinichiul
contrbuielamentinereaconstar(a:
1. volumelichidienesi mai alesvolsangvin(numitaIZOVOLEMIE)
2. mentinereaconstantaaechilibruluiacido-bazic(si poartanumeledelZOHIDRlE)
3.mentinereaconstantaaconcentratiei ionilor(numitaIZOIONIE)
4.Jl}entinereaconstantaaunorconstituenti neionizati:glucoza,uree, acuricsi aa.
rinichiulcontribuieinreglareatensiunii arterialeprinsecretiade renina, si inreglareaeritropoezeiprin
secretiade eritropoetina.Si de asemeneaintervine inmetabolismulfosfocalcic prinsinteza:1,2S(OH)2colecalciferul(sau
Vit.D3 activat).
Nefronulesteunitateamorfofunctionalaarinichiului. Exista2mil denefroni(candnenastem). Dupa40de aninr
..
nefronilorse reducecu10%lafiecare 10anisi dinpacatenusepotregenera.
. '
ComponentelenefronulUl:
-glomelurulrenaldincorpusculul renal cucapsulabowman
-tubululreQ.l
Capsulabowmaninvelesteglomerulul renalsi prezintafointainterna(viscerala)careaderadecapilareleglomerularesi
foitaexterna(parietala)caresecontinuacutubulcontortproximal.
'" Glomerululrenal reprezintaunghemdecapilareintrearteriolaaferentasi arteriolaeferentasi esteadaptatpentruformarea
uriniiprimareprinultrafiltrareaglemerulara.
Corpusculul renal maicontinepolulvascular(adica,locul deintrareal arterioleiaferentesi deiesireal arterioleieferente)
si polul urinarundesecontinuacutubulcontortproximal.
Membranabazaladelanivelul ebogataincolagensi proteoglicanicareprezintaincarcarenegativi:si
favorizeazaultrafiltrareglomerulara, iarendoteliulcapilarprezinta fenestratiicanistepori,princareseprevinefiltrarea
proteinelorsi infelul acestasefavorizeazaultrafiltrareaglomerulara. :>
Foitavisceralaacapsulebowmanprezintapodocite(caresuntcellulecupreJungiri)care invelesccapilareleglomeruJare,
darlasaspatH lacunareprincaresescurgeurinaprimara.
Tubiirenali suntadaptati pentruproceseledereabsorbtiesi secretierenalasi suntformati dinmai multesegmente.:
-tubul contort proximal esituatincortex, primestetotfiltrarul glomerularcevasuferi proceseledeabsorbtie.
-ansa Henle continesegmentuldescendentsubtirecarecoboarainmedularasi segmentulascendant gros carese
intoarceincorticalasi arerol inconcentrareasi dilutiaurinii.
-tubul contort distal este localizatincortexulrenal. Prima 113 atubului contortdistal functioneazacasi segmentul
ascendental ansei Henlepeotrucarestul safunctionezecasitubul colector.
-macula densa: lalimitadintreansaHenlesi tubuldistal, estecomponentaaparatuluijuxtaglomerural.
-tubul colector curol indefinitivareauriniifinale, colectareasi transportul ei. 8-10tubi colectot#seunescintubul colector
comunsi coboarainzonamedularapentruasegoli apoiincalicelereoale. '
Filtrarea Glomerurala
Formareauriniicuprinde3procese:
1 )filtrareaglomerulara
2)reabsorbtiaunorconstituentJntubiiuriniferi
I
3)secretiaunor tubii uriniferi
Excretiarenala=FG(filtratulglomerular)- (reabsorbtie+ secretie)
Deoarecefilrteazanumai moleculemici cugreutatemolecsub69(mii)deDaltoni,sepoatespunecamembranafiltranta
glomerurala(moleculara)esteimportantapentruproteineleplasmatice(inspecialina1bumirfJ, sepoatespunecaurina
primaraesteunfiltratdesangefaraproteil1l1Sau plasmadeproteinizata,cuunpHde 7,35 0 densitatede 1010.
Filtrareaglomeruralaesteunprocesdirijatdefortefizice princaresangeletreceprinendoteliulcapilar,membranabazala
si epiteliul visceralal capsuleibowman. AceastJl,membranepermitandtrecereaselectivadoaraunorconstituenti.
Factoricareintluenteazafiltrareaglomerurala:
l)structmamembraneifiltrantefonnatadinendoteliul vascular, membranabazalasi epiteliul glomerularcareprezinta
podocite
.
2)suprafatamembraneifiltrantecareesedeaprox1,2-1,5m patrati.
3)tluxulrenal sangvincareestedeaprox. 1200-1300ml/min
4)Fractiuneafiitranta,care reprezintacantitateade plasmacesefiltreaza.exprimataprocentual.Dacaseproduce
pe81ieriolaaferenta=>scadefractiuneaf1Itranta, intimpceinvClsociiJatatie'''>crestefractiafiltranta.
5)presiuneaefectivade fiJtrare carereprezintasuma algebricaafortelorcaretind sa treacaplasmadincapilarin capsula
bowmansi afOlieiorcareseOpUll acestei treceri.
Filtrareaglomeruralareprezentandrezultatulpresiuniiefectivedefiltrare ceseexercitalanivelulcapilarelorglomerurale.
-(poC+Pic) ,unde:Poc=prescoloidosmotica
\ Pic=presintracapilara
Ph=presiuneahidrostatica
delanivelulcapilarelorglomeruraleestesinguracarefavorizeazaultrafiltrareaglomeruralasiprin
maimultemetodes-aajunslaconc1uziacapresiuneahidrostaticadincapilareleglomerularearreprezentacam70%din
presiuneasangelui. Caunnarepresiuneahidrostaticaaravea0 valoarede75 mmlHglanivelul arterioleiaferentesi
eferente. Aceastavaloareridicataapresiunii hidrostaticelaacestnivel afostexplicataprincaracteristicileanatomiceale
irigatieirenale:Arterarenalaprovinedirectdinaortasiareuntraiectaproapeperpendicular,deasemeneaacesteartereau
diametrumaresi lungimeredusa,ceeaceducela0 val crescutaapresiuniisangeluisiapresiuniihidrostaticelaacest
nivel, insaprinmasurareadirectaa presiunii hidrostaticeprinmetoda:debituluicontinuu,lanivelul cajJilarelorglomerulare
,s-ademonstrat,fcapresiuneahidrostaticalaacestnivelare valori dedoar45 mmHg,intrearteriolaaferentasi arteriola
eferenta.
Presiuneacoloidosmotica(oncotica)esteexercitatadecatreproteineleplasmatice,actioneazainsensopusfiltrarii
glomerulare,iarvaloareaei semodificafatademomentulintrariilanivelul bowman,astfel:
-Iacapatulproximal catrearteriolaaferentaare0 val de20mmHg,iareferenta30mmHg.
reprezintapresiuneadinspatiul delimitatdecapsulabowman;seopune filtrarii glomerularesiare0 val mediedeaprox10
mmHg.
Arteriolaaferenta I Arteriolaeferenta Arterolaaferenta Arteriolaeferenta !
Ph 45mmlHg! 4SmmlHg! 75mm/Hg! J75mm/Hg!
Poe 20mmIHgt 135mmIBgt .2Smm/Hgt I 3Smm/Hgt
10mmlHgj lOmmlHgj Pic 10mm/Hgt lOmmlHgt
:
Pef 4Smm/Hg : 30mm/Hg I lOmmlHg I tOmm/Hg

Valoreal1ltrarii g]omeruralepoatefi determinataprinClearance-ul renalsaucoeticientde epurarecarereprcalltitateade
plasmainml cepoate fi teoreticepuratatotal de0 anumitasubstanta ..intr-un minutde catrerinichi. Substanteieutilizate
pentruclearancede tipul inulinei sf manitol trebuiesaprezinteumlatoarele proprietati:
I )sasetiltrezeintota]itate
2)S8 nLl sere..'lbsoarba sausasesecretelanivelul tubilorrenali
3)sanufie metabolizate lanivelul nefronului
4)sanufiestocateinrinichi sau inaltetesuturi
5)sanufielegatedeproteine
6)sanufie toxice
7)satieinactive
8)safie usormasurabilein plasmasi urina
FormulaClearance-ului :
U*V
Cl=A ,unde:U:concentratiasubstinurinainmg/mlurina
V- debitulumiar(pem n u ~ n ml/min
A- concentratiasubstinplasmainmg/ml sahge
Inulina este0 substantacareapareinurinaprimarainaceeasiconcentratiecasi in plasma,iarclearance-ullainulinaeste
de13015mllminlabarbatsi 12015ml/minlafemeie.
*Pt filtrare glomerulara > clearance renal = ml de urina eliminati intr-un minut
II)Reabsorbtia tubulara.
In urma filtrarii glomerulare rezulta urina primara, care de-a lungul tubilor uriniferi va fi in cea mai mare parte pan a la
99 % reabsorb ita, compozitia sa fiind in principal apa electroliti.
Mecanismele reabsorbtiei sunt complexe diferite in functie de substanta absorbita, astfel: apa este reabsorbita pasiv
conform gradientelor presionale, in timp ce glucoza, aminoacizii sunt reabsorbiti activ, adica folosind energie
folosind sisteme de transport. In momentul in care este depasita capacitatea maxima de transport (CMT) atunci acea
substanta va ramane se va elimina in urina finala patologic (aceste substante sunt numite substante prag renal).
a)Reabsorbtia glucozei: se face complet la !livelul tubilor proximali ( la 0 valoare a glucozei in sange glicemie
nonnala=85-110) , iar toata glucoza din urina normala ar trebui sa fie reabsorb ita sa nu mai apara in urina finala,
adica sa nu apara glicozuria. La valori ale glicemiei peste nivelul prag ]80 mg % in sangele venos sau 200 mg % ill
sangele arterial => glicozurie deoarece a fost depasit cmt. Reabsorbtia glucozei depinde de reabsorbtia ionilor de
sodiu Na.
b)Reabsorbtia aminoacizilor: se face tot prin mecanisme active, specifica lor Ie este existenta mai multor tipuri de
sisteme transportoare, in functie de tipul de aminoacid (exista transportori diferiti pentru aminoacizi dibazici -arginina,
Lizina, altii pt aminoacizi dicarboxilici).
Obs: in mod fiziologic, la NN se deceleaza aminoaciduria( de 3-4 ori>decat la adulti), de asemenei in mod fiziologic
in timpul sarcinii, din cauza modificarilor hormonale specifice, valoarea aminoaciduriei creste, in mod fiz regimul
alim bogat in carne creste val aminoaciduriei.
Obs2: reabsorbtia proteinelor este de asemenea un proces selectiv, unele dintre ele sunt reabs aproape in totalitate,
(cum ar fi albumina), altele sunt reabsorbite partial, (cum ar fi lizozimul), iar altele nu sunt reabsorbite sau aproape
deloc, (cum ar fi amilazele).
lReabsorbtia potasiului: are loc pl'Obabil complet activ la nivelul tubului proximal. Potasiul se in urina
finaJa ar putea avea doua proveniente: sa fie absorbit partial sau sa fie reabsorbit total dar apoi sa fie secretat in tubul
distal.
d)Reabsorbtia sodiului: se face in toate segmentele tubulare, exceptand segmentul descendent al ansei Henle. El este
reabsorbit prin mecanisme pasive active, astfel din lumen in celula tubulara sodiul intra pasiv , apo! din celllla
tubulara in spatiile interstitiale peritubulare intra activ impotriva gradientului de concentratie, apoi din spatiile
interstitiale in sangele capilarelor peritllbulare din nou pasiv conform gradientelor de concentratie.
Obs: Modificarile filtratului glomerular adica a urinii primare de-a lungul anse.i Henle: segmentul descendent nu este
permeabil pentru sodiu, deci continutul ansei, filtratul glomerular devine mai concentrat, iar apa poate parasi aceste
segment rezulta continutul tubular de la hipoosmotica la intrarea in ansa Henle devine hiperosmotica la varful ansei; in
segmentlll ascendent al ansei stildiul poate fi reabsorbit, dar apa nu => continutlll tubular din hiperosll1otic la varful
ansei devine din nou hipoosmotic la iesirea din ansa. Se considera ca sodi111 iesit din segmentul ascendent reintra in
segmentul descendent prin difuzie. Acestproces constatat se numestefenomenul de multiplicare a sodiului impotriva
curentului saufenomenul de sechestrare a sodiului in regiunea anselm' Henle. Dupa iesirea din ansa, Apoi in
segmentl1l tubular distal nu predomina reabsorbtia tubulara ci secretia tubulara.
e)Reabsorbtia este un proces foarte important la nivelul tubilor renali, important pentru mentinerea vilemiei, a
presillnii arteriale sistemice, a presiunii osmotice a plasmei (285-286 milios1110li la litrul de apa). De exemplu, in cazul
unui exces de apa, scade presiuniea oSl11otica a plasmei, iar riniehiul va elimina 0 urina in cantitate mare eu
osmolaritate mica, 0 urina hipoosmolara fata de plasl}Ja. 1\1 situatia oplIsa, in ingestia redusa de apa sau pierderea apei
rezulta cll la nivel renal se va elimina 0 cantitate urina hiperosl1101ara. Capaeitatea rinichiului de a modi fica
selectiv cantitatea de urina elil1linata zilnic concentratia sa electrolitica duce la 0 diureza variabila in functie de
starea de hidtratere cuprinsa intre 500-1000 millrina pe zi, cu 0 densitate variabila cllprinsa intre 1003-1035 unitati
densiometrice.
La nivelul tubilor contorti p1"Oximali apa se reabsoarbe in proportie de 80 % din urina primara filtrata deja, aceasta
numindu-se reabsorbtia obligatorie care este indepedenta de hidratarea organismului.
La nivelul tubilor contorti distali, guvernata de control hormonal are loc reabsorbtia facultativa a apei, in functie strict
dependellta de hidratarea organismLJlui cu scopul ajustarii compozitiei finale a organisl11ului.
La nivelul tubilor contorti distali a tubilor colectori, modificarile de volum osmolaritate ale urinii oepind in
special de doi bormoni ADH aldosteron. Pe langa controlul hormonal exercitat de adh aldosteron la nivelul
tubului contort distal are loc secretia tubuJara in scopul corectarii compozitiei urinii finale. Pe langa secreatia de
substante introduse accidental, coloranti substante de contrast, pe langa secretie de acizi baze slabe, cel mai
important este secretia in competitie a ioniJor de potasiu hidrogen la schimb cu ionii de sodiu.
,r
Reglarea activitatii renale
Variatiile asupra cantitatii de urinal24h si asupra concentratiei diferitelor sub stante din urina se
produc ca urmare a interventiei atat a factorului nervos, cat si a celor umorali, actiunea acestora exercitandu-
se de cele mai muite ori in mod conjugat.
REGLAREA NERVOASA:
Rinichiul primeste 0 bogata inervatie simpaticoL si parasimpatica, anumite tenninatii nervoase
ajungand pana in vecinatatea celulelor tubular renale.
Rolul filetelor nervoase simpaticSfeste foarte bine cunoscut (vasoconstrictie), actionand atat asupra
arteriolelor aferente, cat si asupra celei eferente de Ia nivelul capsule Bowman.
Atunci cand cantitatea de epinefrina si norepinefrina este redusa, efectul vasoconstrictor se
exercita mai ales asupra arteriolei eferente si, ca unnare, valoarea ultrafiltrarii glomerulare este mai marita.
Atunci cand epi si norepi sunt in cantitate crescuta, efectul vasoconstrictor se exercita asupra ambelor
teritorii arteriale (adica arteriola aferenta eferenta), iar efectul consta in diminuarea, pana la sistarea,
filtrarii glomerulare. '
Presiunea sangelui de la nivelul vaselor renale va regIa hemodinamica de la acest nivel deoarece
celulele muscula:t:fmodificate de la nivelul aparatului juxtaglomerular vor influenta secretia de renina, aceste
cellule comportandu-se ca presoreceptori.
Cand presiunea sangelui este scazuta, sunt excitati receptorii de la nivelul arteriolei aferente; Acestia
vor detennina secretia de renina, care mai departe va declansa secretia de angiotensina 1. 0 parte din
angiotensina I ramane la nivel renal, fiind honnon intrarenal, iar cea mai mare parte va
- . detennina formarea de angiotensina II, care, la randul ei, va detennina secretia de aldosteron.
Efectul vasopresor al angiotensinei II este mai putemic decat al norepinefrinei.
Stimularea nervilor renaH detennina diminuarea eliminarilor de sare 0 data prin modificarea conditiilor de
irigatie renal ala nivel arteriolei aferente si eferente, sau fie prin actiunea directa asupra celulelor tubulare
renale.
REGLAREA UMORALA:
Actiunea diferitilor hormoni ADH, aldosteron si factorul Na-uretic atrial se exercita atat direct asupra
rinichiului, fie indirect prin modificarea factorilor care regleaza distributia apei si a minerale in
orgamsm.
"-
ADH:
Actiunea antidiuretica rezulta in urma cresterii reabsorbtiei de apa la nivelul segmentului distal al
nefronului (tub distal si colector)
Aceasta reabsorbie a apei se face in proportie de 15% din totalitatea filtratului glomerular si
reprezinta reabsorbtia facultativa a apei.
La nivelul tubului renal cuplarea ADH cu receptoriae la acest nivel este urmata de activarea
adenilatciclazei si cresterea concentratiei intracitoplasmatice de' 3' 5' -AMP ciclic.
Adenilatcic1aza = 0 enzima situata la nivelul membranei celulare, care ,in prezenta ionilor de Mg, transfonna
ATP in 3'5'-AMP ciclic.
Ca urmare a acestui fenomen, po ate creste eliberarea ionilor de Ca la nivelul membranei celulare,
urmata de agregarea canalelor de apa de la nivelul tubilor uriniferi si cresterea consecutiva a reabsorbtiei de
apa la acest nivel.
Stimularea osmoreceptorilor de la nivelul tubBor distali va stimula hipotalamusul, acesta va influenta
descarcarea de ADH din neurohipofiza, va urma efectul asupra tubilor distali si colectori, con stand in
reabsorbtia apei si eliminarea sarurilor minerale, presiunea o_Pllotica va scadea si acest lucru va stimula din
nou osmoreceptorii.
Aldosteronul:
In cantitati normale, detennina vasoconstrictie in teritoriile vasculare renale, si prin actiune directa, si
prin potentarea actiunilor norepinefrinei.
Efecte: se produce scaderea eliminarilor de Na si cresterea eliminarilor de K atat la nivel renal, cat si la
nivelul glandelor sudoripare si salivare.
Actiunile aldosteronuluiseexercitasLasupra tubuluicontort distal, stimuland reabserbtia ionilorde
Na si eliminarea in lmnenul tubilor distali a ionilor de K.
Actiunea aldosteronului in cantitate mai mica se exercita si asupra tubilor contorti proximali si in
tubii colectori.
Peptidul Na-uretic:
Determina scaderea volumului sanguin la nivel renal si, consecutiv, a presiunii sangelui la acest nivel
prin cresterea diurezei, cresterea eliminarii de Na si vasodilatatie arteriolara. (este singurul cu actiune
vasodilatatoare)
Actiunile se exercita prin:
1. inhibarea eliberarii de ADH de la niveHleurohipofizar.
2. relaxarea musculaturii netede de la nivel renal
3. inhibarea reabsorbtiei de apa si Na la nivelul tubilor uriniferi
4. inhibarea secretiei de renina
5. scaderea secretiei de aldosteron de la nivelul zonei glomerulare a cos.ticosuprarenalei (! Asta e
importanta !)
Parathormonul (=PTH=):
Prin efectele sale renale, intervine in mentinerea echilibrului fosfo-calcic.
Sub actiunea PTH, se stimuleaza excretia ionilor de fosfor prin 2 mecanisme:
1. inhibarea reabsorbtiei de fosfor la nivelul tubului contort proximal
2. stimulareasecretiei de fosfor in tubii uriniferi
De asemenea, PTH creste capacitatea renala de reabsorbtie a ionilor de Ca prin actiunea la nivelul
ramurii ascendente a ansei Henle si la nivelul tubului contort distal.
De asemenea, PTH creste reabsorbtia ionilor de Mg la nivelul ramurii ascendente a ansei Henle .
. (PTH va influenta indirect actiunea adenilatciclazei)
. PTH isi realizeaza efectele prin actiunea metabolizanta directa asupra celulelor tubulare renale.
La nivelul tubului contort proximal exista de asemenea receptori specifici pentru actiunea PTH.
PTH actiuneaza si in stransa legatura cu vitamina D3 (numita si calciferol). PTH este considerat ca 0
stimulina a secretiei de vitamina D3 activata (adica 1,25 (OH)2 D3 )
Aceasta actiune se realizeaza prin intermediul efectelor de stimulare eliberarii fosfatilor la
nivel renal, iar scaderea concentratiei plasmatice a fosfatilor este urmata de stimularea formarii de vitamina
D3 activata.
Calcitonina:
Stimuleaza reabsorbtia ionilor deCda nivelul ramurii ascendente a ansei Henle, ca si la nivelul
tubilor distali'. (deci efect asemanator PTH)
.
Favorizeaza eliminarea excesului de apa din cresterea ultrafiltratului glomerular si prin efect tubular
direct, in urma careia creste permeabilitatea pentru apa la acest nivel, in lipsa ADH-ului.
Alti hormoni:
Hormonii tiroidieni vor actiuna tot la nivelul capsulei Bowman, influentand procesul de ultrafiltrare
glomerulara.
Hormonii sexuali, in special estrogenii, actioneaza la nivelul tubului contort proximal, influentand
procesele de reabsorbtie de la acest nivel.
FizioCurs3Sem2 Digestiagastrica
Stomacul= organul digestiei, in care alimentele sufera transformari fizice si chimice ce duc la
formareainfinalauneimasesemi-lichdefoarte acida=chimgastric=
In stomac se realizeaza numai degradari partiale ale alimentelor, pregatindu-le pt interventia
enzimelorsubiacentedepetractuldigestive.
Suculgastric
Este secretatde cele aprox 35 milioane de glandedinmucoasa gastric. Zilnic se secreta 1200-1500
mlsucgastric.
Este un lichid incolor, cu miros acid intepator, uneori usor opalescent, in functie de cantitatea de
mucinapecare0 contine.
Densitatea= 1006-1010
pH::: 0,8-1,5datoritaprezenteiHCl
compozitiechimica:
99%apa
1% substantesolide - 0,6% substante anorganice ( HCl; NaCI; KCI; fosfati de Ca, Mg; anioni de CI;
carbonate; fosfati; cationi si ionide Mg si Cacese gasesc in sucul gastric incantitati
mai mici decat din plasma, exceptie: ionii de K care se gasesc de 4 ori mai mult in
suculgastricdecatinplasma; dintretoate,HCI=celmaiimportant
0,4%substanteorganice
Este secretat in mod active de celulele oxintice ale glandelor gastrice de la nivelul corpului si
funduluigastric.
S-a demonstrat ca aceste cellule prezinta in interior un system canalicular asemanato,l; reticulului
endoplasmatic.
S-ademonstratecaininterioracestorcanalicule(careaupermeabilitateunidirectionalptioniideHsi
CI) existaun pH foarte acid.in timp ce extracanalicular (dar intracellular) pH= 7-7,2 deci sinteza HCl se
realizeazanumaiintracanaliculardinionideCI siH.
in interiorul celulelor oxintice, din apa si C02 se sintetizeaza H2C03 (acidul carbonic) in prezenta
anhidrazei carbonice. H2C03 disociaza intr-un ion de H si 1ion de HC03 (carbonat) ; ionii de H vor fi
secretatiactiveincanaliculi,iarioniiHC03 vortrecedinceluleleoxinticeinsange, undevorfi schimbatipe
ionide Cl, CI carevaintraincelluleinmodpasivsi apoivafi secretatintracanalicularunde sevaintalni cu
ionuldeHsi,intracanalicular,vorsintetizaHCI.
Ionii de Cl provindindisociereaNaCL Ionii RC03 impreunacuionii de Naramasi in urma acestei
disocierivaconstituiinsangebicarbonatedeNa.
S-aobservantcainperioadelede digestive gastrica, pH-ul sucului gastric scade foarte mult, intimp
cepH-ulsangeluicreste.
S-amai observantexperimentalcalaanimalelehranitein exc1usivitateeucarnefiarta, careintimpul
fierberii pierdeNaCl, si sueulgastric al aeestoranimale vafii mai putinacid, neavand Cl sasintetizezeRCI
ineantitaticorespunzatoarepentrudigestive.
S-a observant ca anhidraza earbonica, absolute necesara sintezei de H2C03, este distrusa de diverse
medicamente(deex: diuretieedeansa)
S-a mai observant ca in hiperventilari seade cantitateade C02 deci si in sange seade C02 => in
celulaoxinticascadeR2C03,deciseadesicantitateadeHCI sintetizataintracanalicular. .
Intr-un aer bogat in C02+ hiperventilare => s-aconstatatcacreste eantitateadeHCI sintetizata si
implicitvacrestecantitateasuculuigastric.
HCI se gaseste in sucul gastric sub forma libera si legat de protein. Aciditatea sucului gastric se
exprimainunitaticHnice=unitatiJavorsky.
definitie: 1unitate Javorsky= nr de ml de NaORN/10 (N= normal) necesarpentru neutralizareaaciditatii
din100m! sucgastric.
Valorilemediinormale 15-20unitJavorskyptaciditatealibera
::: aprox40unit. Ptaciditateatotala
RolurileHCl:
1. activeazapepsinogenulinpepsina(ceamaiimportantaenzimaproteoliticadinsuculgastric)si creaza
astfelunmediuoptimdeactiunepttoateenzimelegastrice.
2. Realizeazacombinatiicuproteinelealimentare,formandacizialbumincaresuntmaiusordedigerat.
3. Producehidrolizaacidaapolizaharldelorsi degradareahernicelulozelorvegetale
4. Favorizeazaprecipitareacazeinogenuluidinlapte,favorizanddigestialasugar
5. Stimuleazaevacuareagastricdeciperistaltismuluigastric
6. Stimuleazatoateexosecretiiledigestivesubiacente
7. FavorizeazatransformareaFe+3 ferricinFe+2feros informaabsorbabila
8. Impiedicadezvoltareagermenilorajunsiinstomacocazional(cualimentele), decirolantiseptic
Substanteleorganice:enzime,mucusulsifactorul intrinsecCastle
Enzime:pepsine,labferment,lipazagastrica,catepsine,ureaze,gelatinaza,lizozim,anhidrazacarbonica
Pepsinele
Suntenzime proteolitice secretatede celulele pmcipale(=peptice=) ale glandelorgastrice sub forma
inactivadepepsinogen. Pepsinogenul va fi activat in stomac de HCl saude orice mica, redusacantitate de
,pepsinaactivataanterior(numitprocesauto-catalitic).
!Observatie: Pepsinogenul se sintetizeaza in perioadele de repaos digestiv si este depozitat in granule
intracelularedezimogen.
S-aobservatca0 micapartedinpepsinogenajungedin celulelepepticeinplasma,de undeajungela
nivelrenalpecaleasangeluisi seeliminaprinurinasubformadeuropepsinogen.
Pepsina rezultata in urma activarii pepsinogenului are un pH optim de actiune= aprox 1,5. Ea
actioneazaasupra acid albuminelor create anterior dincombinatiaproteineloralimentare si HCl si duce, in
final, ladegradarealorpartiala(panalapeptone).
CrestereapH-uluiHClpeste3=>inhibareaactiuniipepsinei
Crestereapeste5=>inactiveazatotal
Catepsina=tot0 enzimaproteolitica
<a
pH-uloptimdeactiune=3-5 .laadultnuesteactiva,darlasugarieste.
Labfermentu1=chimozina=reninagastrica=enzimaproteolitica
Secretatde celuleleprincipalealeglandelorgastrice initial sub forma inactivadeprolabfermentcare .
este apoi activata de HCl. Pt actiune optima Ph= 4-4,5 => inactiva la adult, activ la sugari. Produce
coagularealaptelui(transformareacazeinogenului solubilinparacazeina, careimpreunacu Case transforma
in paracazeinatde Ca, care precipita). Beneficiul acestui lucru= incetineste evacuarearapida din stomacul
sugarului.
Lipazagastrica=secretatadeceluleleprincipale
Phoptimde actiune= 4-5 => inactivalaadult, activalasugarilacaredeterminahidrolizagrasimil.or
emulsionatedinlapte.
Anhidrazacarbonicase gaseste in sucul gastric numai datoritadezintegrarii celulelor epiteliale superficiale
dinmucoasagastrica.
Mucina=secretatainaproapetoate segmentelemucoaseigastrice. Este 0 glicoproteina. Intrain componenta
mucusului ce acopera suprafata mucoasei gastrice si 0 apara de agresiuni mecanice, termice, chimice,
autodigestive.
FactorulintrinsecCastle:::0 glicoproteina
Secretatlanivelulmucoasei cardiale si fundice. Acestfactor estedeosebitde importantptabsorbtia
vitamineiB12(factorulextrinsecCastle).Estetermolabil distrusrepedelaaprox70Cinmax30min. Este
inactivatpartial depepsina si tripsina. Nuestesecretatde celulelepeptice, ci secretatcasi HCI decelulele
oxintice.
IncompozitiasuculuigastricsemaigasescimunoglibulineM,GsiincantmaimarldecatinplasmaIgA.
Reglareasecretieigastrice
Studiindu-seseeretiagastrieadupaingestiaunoranumite cantitati de alimentes-aeonstatateadupareducereala
jumateaV.ingeratseeretiagastrieaaseazuteu55- 78%dinvaloareainitiala. Seeretiabazalade suegastric
nestimulatareprezinta 10%dinvaloareaseeretieistimulatesi reprezintaefeetuleumulativstimulatorsau inhibitora
influentelornervoasesauumorale.Tonusulvagaleonstatat,eedeteliberareacontinua deaeetilcolinaefactorul de
bazacarementineseeretiagastrieabazala. lnfluentelenervoaseasuprapacientiloreufistulagastrieas-aumanifestat
astfel: depresiepsihieacarescadseeretiabazalade suegastric(deobiceitumorilegastricemergeuanaclorhidrie,iar
agresivitateadetcrestereasecretiebazaledesuegastric)
Reglarenervoasa
Esterealizataprintransmitereainformatiilorde la periferiepecai senzitive laeentriinervosisi deaieipecalea
nervului lOlaglandegastriee. Seobtineun raspunspromteu0 seeretiebazalaacidasibogatainenzimeproteolitiee.
Mecanismulreflexnervosdestimulareaseeretieigastrieepeealeareflexelorconditionatesauneeonditionateafost
demonstratdeIPPavlovpeanimalecudublafistulagastrieasi esofagiana. In eursulmasticatieisideglutitiei,desi
alimentelenuajungin stomac,aeesteanimaleprezinta0 crestereaseeretieigastrieesiesteabolitadevagotomie.
I.Fazaeefalicaasecretieigastrice incepeinainteeaalimentelesafii ajuns in stomacsi serealizeazapecaleexclusiv
nervosaavand labazareflexeconditionatesi neconditionate.Excitareareceptorilorbucaliai analizatoruluigustativ
. deelansatadecalitateasi cantitateaalimenteloringerateS1 decalitatilesapidealealimenteloringeratedeclanseaza
impulsuricareajung lanivelulcentruluigastrosecretordinsubstreticulatabulbara.Delaaeestcentrupleacaprin
nucleudorsalal vagului impulsurisecretoriiptglandegastricesitotpecaleanervului ]0seobtine0 secretiegastriea
abundenta,iarvagotomiainhibasecretiagastrica.Sistemulnervossimpaticfiziologicexercitainfluenteinhibitorii
asuprasecretiei,dartrofieasupraglandelorgastriee,stimulanddescareareaenzimelorlanivelulgranulatiilor
zimogene.Seeretiagastricaesteinfluentatasi deimpulsurieesosescdelanivelul sistlimbicsialhipotalamusuluiant
.Impulsurilede laacestnivel ajunglacentrulgastrosecretorbulbar,iarrezultatulestestimulareasecretieigastricesi
crestereaactivitatiaferentevagale. Excitareahipotalamuspostdet0 secretiegastricatardivaneinfluentatade
vagototnie.Mecanismulreflexconditionatal fazei cefaliceserealizeazaprinnervullO.
Conformacesteiteoriivederea,mirosul, gandul laalimentcasi zgomotulasociatalimentariidetcrestereasecretie
gastrice.Experimentalpeanimalesauevidentiatreflexegastrosecretoriilaexcitanticonditionatiartificialiex.lumina
,clopotel.Fazacefalica u r ~ mai putinde 30min, darareimportantadeosebita,deoarecealimenteleajunsein
stomacsuntsupuseactiunii.suculuigastric .
2.Fazagastricasauneuroumorala
Incepeodatacupatrundereaaliminstomacsi arelabazamecanismenervoasecurol secundarsi umoral.MecanismuI
nervosreflexneconditionatedeclansatdedistensiamecanicaastomacului detdeprezentaalimin stomac
.Experimentalsadoveditprinintroducereain stomaeaunuibaloneuapa/aereedetun raspunssecretor,darse
eonsideraeaacestmeeansim intervinedoareandstomaculefdilatatdincauzaingestieiexcesivedealimente.
Mecansimumoral curol principal estereprezentatdedescarcareadin mucoasaantropiloricasubinfluentafactorilor
chimici rezultatidindigestiagastricaagastrinei.GastrinaestesecretatadeceluleGalemucoaseiantralesiau fost
identificatetipuri precum :G 17- gastrinamica,G13-minigastrina,G34- gastrinamare,gastrinauriasacarecontine5
orimai multiAA.decatgastrinamare. SeparecaefectulgastrosecretoredetdeG17,iarcelelaltegastrineaurol de
rezerva.SubinfluentaG17secretiagastricaincepela20- 30mindupainjeetareintravenoasa,atinge unmaxim la 1h
30min si dureza3-4 h(moddeaetiunegastrinalanormosecretor).Distensiamecanicaastomaculuidetstimularea
secretieigastricenunumai prinmecansimeconditiinatesaunervoase,darsiprindescarcareadegastrina.G ]7det0
secretiebogatadehelmucussisaracain pepsina.AIteroluri :activeazatonusul motilitateastomaeului,inhibatonusul
intestinal,stimuleazasecretiadesuepancreatic.Eliberareadegastrinaeinhibatadehormonipeptidici: somatostatina,
glucagon,secretina,colecistochinina,peptidvasomotorintestinal(VIP),calcitonina.Prostaglandinelesuntprezenteca
hromoni localiin mucoasagastrlca;prostaglandinaEdetscadereaV. de sucgastricsi scadereacantitatiidehcl si
pepsina.Histaminadetsecretieabundentadehel,darsaracain enzime.Acetilcolina stimuleazadescarcareadesuc
gastricdinpepsinasi factori intrinseci.
3.Fazaintestinala
Reprezinta5-10%dinsecretiagastricaineepeodatacupatrundereachimuluigastrieainduoden. Substanteleprovenite
din degradarea proteinelor det efecte excitatorii asupra secretiei gastrice. Cel mai important hormon este
enterogastronul, hormon local descarcat de la nivelul mucoasei duodenale in urma contactului mucoasei cu grasimi,
glucide, acizi in solutii hipertone. Enterogastronul det inhibarea secretiei de hel, pepsina si inhiba motilitatea
stomacului. Glanda hipofiza, dupa hipofizectomie scade V. secretiei gastrice si aciditatea totala gastrica ,ca urmare a
atrofiei celulelor secretiei gastrice. ACTH det stimularea secretiei de hel si enzime in special pepsina, dar det scaderea
cantitatii de suc gastric. Hipoglicemia det 0 secretie gastrica crescuta, bogata in hcl si pepsina.
Aparatul digestiv
1.Saliva:lichid incotor,inodor,pHintre5,5 si 7,4,darmaimultde 80%dintreindivizi,auphcuprinsintre6, 35-7,05.
Phsaliveiesteregtatprinsistemeletampon:acidcarbonic-bicarbonatdesodiu,fostfatmonosodic-fosfatdisodic,siste
mill mucinaacida-mucinabazica.
!
Obs: s-aobsca0 aciditateerescutaasaliveifavorizeazaaparitiacariilor6entare,intimpceunaalcalina,favorizeazapr
ecipitareasarurilordecalciu=depuneredetartrudentar.LaM.O. salivaprezintain modnormal:celuleepitelialedescu
amate, rareleucocite,filamentedemucus,rarifungi, rareoribacterii.
Compozitie: contine99%apa, si 1%reziduu uscat,format dinsaruriminerale(cloruri,fosfati, carbonati,bicarbonatide
NaK siionideCl,Flor,I, K), substanteorganice(enzime,mucina,dintreenzimeceamai importantaesteamilaza
salivaranumitasi ptialina,capabilasahidrolizezeamidonulpreparat,darnupoatedegradaamidonulcrud.Inurmade
gradariiamidonuluidecatreptialinarezultaprodusiintermediariai degradarii:amilodextrine,eritrodextrine,acrodextr
ine. Apoidegradareaducecatremaltoza(87%),si glucoza(13%), intervenindsi0 maltaza.Mucinaestesecretatadecel
ulelemucoasealegl salivaresi arerol importantinformareaboluluialimentarsi in deglutitie,deasemeneaavandrolp
rotectivfatadeoriceagresiunechimica,chiaralimentara(piper).
Obs: in salivasemai gasescin cantitatimici,urmatoarelesubstante: lizozim(substantabactericidacuproprietateadea
lizapolizaharideledincapsulelebacteriene),aminoacizi,glicoproteine,bactericidina(rolcarioprotector),trasilol(curol
\inhibitor),kalicreina,bradichinina(estecelmaiimportantvasodilatatorlocal),sialogastrina(hormonlocalcurolminor
in inhibitiadesecretiegastricaacida),sialotonina(rolvasoconstrictordarslab),parotina(hormonlocal hipocalcemiant),
factorul hiperglicemiant(mai estenumitproglucagonul salivar),aglutinogenesi aglutinine(anticorpi),semaigasescin
cantitatimici lipide, glucide, aciduric,uree, creatinina, lipaze-slabe,fosfolipaze,pseudocolinesteraze.
Obs:seconsideracaprocesulsecretieisalivareesteasemanatorfiltrariiglomerulare,adicael constaintr-unprocesde
ultrafiltrarelanivelulacinilorglandelorsalivare,completatapoideunprocesdereabsorbtiesi secretielanivelulcanal
elorsalivare.
Obs:Procesulde secretiesalivaranecesitaenergieconsumula5-9kcal ptsecretiaderepaus. Substratulenergeticfiind
reprezentatdeglucoZR, deciseconsuJarsi miiltoxigen(consumul deoxigenptsecretiaderapaosestede6orimai mare
ptmuschiu! striatinrepaus).
Roluri: <>
1)rol in pregatireamecanicaa boluluialimentar.
2)rol desolvental unornutreinticontinutidealimente.
3)rol in curatareamecanicaacavitatiibucale.
4)ro! in digestie,(dareminorfiind initiatadegradareacarbohidratilor,datoritainterventieiptialinei.
5) rol in vorbireaarticulata.
6)rol in excretie(minor),eliminanduse: produsidecatabolism(uree,aciduric),darsisubstantetoxice(saruriledeplum
b, demercur, introduceaccidental in corp),virusuri (prin picaturipflugge,virusu} urliantcaredaoreionul,virusul mon
onucleozei infectioase),seeliminabacilulcoh(transmitetuberculoza), setransmitevirusulpoliomielitei(poliomielita).
7) rol anticariogen.
8)rol in termoreglare,daresteminor.
Reglarea secretiei salivare: serealizeazain principalprinmecanismenervoasedetipreflex,conditionatesaunecondit
ionate.
-Refleneconditionat!inaturale,mostenite)(Reflexulpusin evidentadepavlov): suntdeterminatede introducereaalime
ntelorin cavitateabucala,momentin caresuntstimulatireceptoriigustativi,mono-,preso-,termo-receptori. Stimuliipo
mitide lareceptoriigustatividin2/3 anterioarealelimbiiajuttgpecaleanvfaciallacentrul salivatordinpunte,deaid
fibreleefectoaremergcatregl si submandibulare.Stimuliidin 113 posterioaraa Iimbi, pecaleanvglosofa
ringian,ajunglacentrulsalivatorinfdinbulb,deundefibreIe merglaglparotide.
Excitareadetipparasimpaticcatsi folosireade declanseaza0 secretiebogatainptialina.Conco
mitentcustimulareaparasimpatica,seproducelanivintraglandulareliminareabradikinineicareproducevasodilatatie.
-Reflaxeleconditionate(dobandite, invatate)secreazain momentulin carelastimululneconditionat=mancareaseaso
dazainmodrepetitivunmiros, un sunet,sau0 imagine,daraceeasidefieearedata.Dacaasociereanumaiareloc,int
impsestergereflexul.
Obs:Pelangastimuliinnascutisiceidobanditi,secretiasuportasi influentecortieale(ex: 0 emotieinhibasecretiasali
vara).
Deglutitia reprezintaun lantde reflexegratiecarorabolul alimentarformatincaybucalastrabatefaringele,esofaguI,
descchidecardiasipatrundein stomac. Intimpce in faringevitezaefmare-9m1s, apoivitezaseadedealungulesofagu
lui la4m/s, progresivmaimicain esofaguldistal.Dpdvfunctional deglutitiaare3timpi:
1. Bucal,incareseformeazabolul alimentarecareeimpinsdin cavitateaoralainfaringe,timpcaredureazain functie
dealiment:celputin0,2 s. Acesttimpulestevoluntarinitial,si apoi devinereflexinvoluntar.Inrealizareaacestuiasun
t implicatimuschii limbii,masticatori,boltapalatina,valulpalatin.
2.Faringian:esteeelmaiscurttimp,aproxO,Isec, involuntar,fimportantptcainacesttimpse inchidtootecomunicar
ilecufosele nazale,laringele,lasandcaleliberanumaieatreesofag.Noicandinghitimnurepiram,timpuldecisereali
zeazain apnee.
3.Timpulesofagian: reptrecereaboluluialimentarprinesofagsi infunctie de consistentalui, dureazain.medie 5-6sec
unde, vitezadedeplasareaboluluifiindmai mare in213 superioare,simairedusain 1/3 distalaaesofagului.
Propulsiaboluluialimentarestepusainevidentacusubstantadecontrastsiconstainevidentiereaundelorperistaltice.
Exista3tipurideundeperistalticelanivelesofagian:
- primare,declansatedestlmulareareceptorilorbucofaringieni.
- secundare,dec1ansatedestimulareareceptorilormucoasei esofagienedindreptu] carjeiaortice.
- tertiare(=contractii locale,neregulate,asimetricecanistedintidefierastrau), aparin 113 distalaaesofagului,ingener
al elesuntun indiciude canceresofagian,darlabatranipotfi fiziologice.
Cardiaesteun sfinctercareimpiedicareflexulgastroesofagian,acestsfinctersedeschide inmodnormalcandpresiune
<S
a intraesofagianaesteintre2-7cm/apa.Darptasedeschidecardiasiaparerefluxul alimentarenevoiede0 presiunem
ultmaimare instomac,aproximativ25 cm/apa.
Obs: existaunfmicrefluxgastroesofagianfiziologic,carepoateavealocdupameseabundente.
Digestia gastrica
Stomacul esteorganuldigestieiin carealimentelesuferatransformari fizicesichimice, in urmacarorarezulta0 masa
semilichida,foarte acida, numitachimgastric.
Laacestnive! seproducdegradaripartialealealimentelor,caresuntpregatiteastfelsaintresubactiuneaenzimeiorce
intervinpetractdigestiv.
Stomaculinscopui implicariiindigestiesecretasucul gastric. Suculgastricesecretatdeaprox35milioaneglandeale
mucoaseigastrice.Zilnicsuntsecretati 1200-1500mlsuc gastric.Suculgastricesteunlichid incolor,cumirosacidinte
pator, usoropalescentinfunctiedecantitateademuscinacontinuta.Densitatea1006-1010,siun pHfoarteacid intre
0,8-1,5dincauzaprezenteiin sucaHCL
Compozitie: 99%apa, 1 %reziduuuscat(0,6%substanteanorganice;O,4%substanteorganice).
-Substanteanorganice: HCl,NaCI,KCI, FosfatideCasi Mg,Cationi(deNaCaMgK-totiacesti ionisegasescin sucu
Igastricincantitatimultmairedusedecatin plasma,cu0 singuraexceptie,concentratiaionilordeKe de4orimairna
redecatinplasma),Anioni(CI,Carbonat,Fosfat).
HCI:estesecretatactivdeceluleleoxinticealeglandelor gastricedinregiuneafundicacatsi dinregcorpuluigastric.
Obs: s-ademonstratcaceluleleoxintice(parietale),prezintaunsistemcanalicularintracelularasemanatorRE. Acestec
analiculedelimitatedemembranefine suntpermeabileunidirectionalpentruioniideH si Cl.Ininteriorulacestorcanal
\.iculepHesteintensacid, intimpceextracanaliculardarincelulaoxinticapHe7,2.DecirezultacaHCI, componenta
principala anorganica a sucului gastric, sesintetizeazadinionideCI siH secretatiactivintracanalicular.In celulele0
xinticesesintetizeazapermanentdinC02si H20Acidul Carbonic,carein prezentaanhidrazeicarbonicedisociazain
ionideHcarevorfi secretatiactivintracanalicularsiionicarbonat. ionulcarbonattrecedinceluleinsangeundevafi
schimbatpe un iondeCi,carevaintrapasivincelulaoxintica(ioniideclorrezuitadindisociereacloruriidesodiu), si
apoivorfi secretatiactiv sevorintalnii cuioniideHsivorsintetizaastfelHCI.
Ioniicarbonatramasi in sange,rezultati in urmadisocieriiaciduluicarbonicsischimbatipeionideclor,vorrealizain
sangecombinatiacuioniidesodiu.
Obs: in perioadelededigestiegastrice,cucatsevasirftetizamai multHCI, implicitva,scadeapHsuculuigastric,si cu
atatse vaforma0 cantitatemaimaredebicarbonatdesodiusi vacrestepHsanguin.
Obs: s-aconstatatcala hranitenumaicufierturi, careprinfierbere pierdcloruradesodiu, dincauzasaraciei
declor,sisintezadeHCI estedeficitara,decisi pHgastricvafi peste1,5 sidigestiavafi decideficitara,neavandHC!.
Rolurile HCl in digestie:
1. Activeazapepsinogenulinpepsina(ceamai importantaenzimaproteolitica),creandastfel un mediuoptimcelorlalte
enzime.
2. Realizeazacombinatiicuproteinelealimentare,formandacid albuminele,formamultmai usordigerabile.
3. Producehidrolizaacidaapolizaharidelorsi degradareahemicelulozelorvegetale.
4.Favorizeazaprecipitareacaxeinogenului din lapte,favorizanddigestia.
5.Favorizeazaevacuareaeontinutuluigastric=stimuleazafunetiaperistalticaastomacului.
6. Stimuleazatoateseeretiilesubiacentestomaeului.(petractdigestiv)
7. Favorizeazatransformareafierului ferie(Fe+3) in fierferos(Fe2+)careesteformaabsorbabila.
8.Impiedicainmultireagennenilorcareajungaccidental in stomacodataeualimentele.
-Substanteleorganicesuntreprezentatdeenzime,mucus, si factorulintrinsec.
Enzimele: pepsina, labfermentul, lipazagastrica,catepsina,gelatinaza,ureaza, anhidrazacarbonica,lizozimul.
Pepsina: esteceamai importantaenzimaproteoliticapetractdigestiv,secretatadeceluleleprincipale(peptice),aleglan
delorgastrice, initialfiind secretatasubformainactiva- pepsinogen,carevafi activatintragastricdeHCIsaudecatre
pepsinainsasiaetivataanterior- prinmecanismautoeatalitic.
Obs: pepsinogenulestesintetizatin perioadeledinrepausdigestiv si depozitatingranuleleintracelularedezimogen. S.
aobsca0 foartemicapartedinzimogenedescarcatainplasma,deundeseeliminalanivelrenalprinurinasubforma
deuropepsinogen.
Forma activa a pepsinogenului necesara perioadei de digestie actioneaza la un pH optim de actiune de aproximativ 1,5.
(Fiecare enzima are pH optim specific al acesteia!) Pepsina actioneaza asupra substantelor proteice, asupra carora a act
ionat anterior HCI transformandule in acid albumine. In urma actiunii pepsinei degradarea merge pana la peptone.
Obs:cresterea pH gastric peste 3, duce la inhibarea activitatii pepsinei, iar cresterea peste 5 duce la inactivarea sa total a
Catepsina: enzima proteolitica cu pH de actiune intre 3-5,la adult nefiind activa, in schimb la sugar da.
Labfermentul(sau chimozina sau renina gastrica): secretata sub forma inactiva de prolabferment, fiind activata de HCI.
PH optim e 4- 4,5, deci e inactiv la adult, in schimb activ la sugar, unde produce coagularea laptelui(transformarea cas
einogenului solubil in paracaseina care in prezenta caJciului se transforma in paracaseinat de calciu), fiind astfel inceti
nita evacuarea rapida a laptelui din stomac.
Lipaza gastrica: secretata de celule principale, pH intre 4-5 deci inactiva la adult, dar la sugar e activa, determinand hid
roliza grasimilor emulsionate din lapte.
Anhidraza carbonica: rol important in sinteza acidului carbonic din C02 si H20. Se gaseste in sucul gastric numai dat
orita dezintegrarii fiziologice a celulelor epiteliale superficiale din mucoasa gastrica.
Mucina: secretata in aproape toate segmentele mucoasei gastrice. Este 0 glicoproteina, intrand in compozitia mucusulu
ice acopera suprafata mucoasei gastrice si 0 apara, protejand.o de agresiuni(mecanice, termice, chimice).
Factorul intrinsec Castle: este 0 glicoproteina secretata de mucoasa antrala si fundica, glicoproteina absolut necesara a
bsorbtia vitaminei B12. Motiv pt care vitamina B12 insasi a fost numita factorul extrlnsec Castle. Din pacate acest fact
or intrinsec este termolabil, fiind distrus la temperaturi in jur de 70 de grade. Factorul intrinsec e inactivat chiar de enzi
me proteolitice: pepsina tripsina. Este secretat ca si HC] de catre celula oxintica(parietaJa).
Celulele peptice secreta enzimele.
Pe langa enzime, mucina, factor intrinsec, in sucul gastric se mai gasesc imunoglobuline M, G si in cantitati mult mai
mari decat in plasma imunoglobulinele care se gasesc in to ate secretile anume imunoglobulinele A.
Reglarea secretiei gastrice: este totdeauna conditionata de cantitatea si calitatea elementelor digerate( cea mai bogata
secretie gastrica este declansata de ingestia de came, si cea mai saraca declansata de fainoase) .
. Pavlov a identificat 3 faze ale secretiei gastrice:
-cefalica(ce incepe inainte ca alimentele sa ajunga in stomac),
-gastrica( ce incepe in momenttil cand alimentele au ajuns in stomac),
-intestinala(ce incepe odata cu patrunderea chimului gastric in duoden).
1) Faza cefalica: incepe inainte ca alimentele sa fi ajuns in stomac si are la baza reflexe neconditionate (declansate de
stimularea receptorilor gustativi din cavitatea bucala, in momentul introducerii alimentelor, receptori de la care
informatiile sunt transmise catre cenrtii gastro-secretori din bulb, iar de la acesti centri, impulsurile se transmit carte
glandele gasrice, stimulandu-Ie secretia:::: excitare de tip parasimpatic) In timpul acestei faze, ca urmare a simularii
parasimpatice si dupa 0 scurta perioada de latenta, de 5-10 min, apare secretia gastrica, in cantitate mica ce reprezinta
aproximativ 5-10% din secretia gasrica totala zilnica. Acest suc gastric se numeste suc de apetit.
Obs: pe langa reflexele neconditionate, in aceasta faza, se inchid si reflexe conditionate, declansate de stimuli externi-
vederea, mirosul unor alimente pot duce la dec)ansarea secretiei sucului de apetit.
Indiferent de tipul de reflex inchis, conditionat sau neconditionat, faza cefalica este importanta, deoarece reduce timpul
digestiei gastrice, el existand in stomac inaintea patrunderii alimentelor.
2) Faza gastrica: incepe in timpul patrunderii alimentelor in stomac: aceasta faza este reglata prin mecanisme
neuroumorale si in aceasta faza este secretata 0 canitate importanta - 75% din cantitatea totala ziln!ca de suc gastric.
Mecanisrnul nervos de control are la baza reflexe neconditionate, dec1ansate de simpla distensie mecanica a
stomacului. S-a demonstrat exeprimental ca introducerea unei sonde cu balonas duce la distensia stomacului si
stimularea receptorilor mecanici, ce va duce la hipersecretie gastrica.
Mecanismul umoral de control este mecanismul principal de control - el consta in eliberarea de la nivelul mucoasei
antro-pilorice a unui hormon local = gastrina, secretata de celulele G din mucoasa antro-pilorica, in prezenta
alimentelor ajunse in stomac.
Obs: au fost identificate mai multe tipuri de gastrine, astfel: G 13/minigastrina, G 17/gastrina mica, G34/gastrina mare,
G170/gigant gastrina. La om, forma activa este g17, cu 17 aa. Rolul gastrinei in principal, este de a stimula secretia
gastrica boagata in Hel si saraca in enzime, mai ales in pepsina. De asemenea, in mod secundar, gastrina activeaza
contractilitatea, motilitatea gastrica, evacuarea gasrtiea.
3) Faza intestinala: in timpul aeestei faze se secreta aprox 15% din sucul gastric, de asemenea se stie ea aceasta faza
ineepe in momentu\ patrunderii chimului gastric in duoden, fapt scontat eu dublu-efeet asupra secretiei gasrtriee. Pe
de-o parte substantele provenite din degradare proteica au un puternic rol stimulator de seeretie de suc gastric, DAR
exista multi adepti ai teoriei ca de fapt, secretia de sue gastric se produce prin eliberarea unei mici cantitati de gastrina
intesinala, de la nivelul mucoasei duodenale, si aceasta, pe cale sangvina, ajunge la nivelul centrilor gastrosecretori si
Ie stimuleaza activitatea. Pe de alta parte, mult mai bine eunoscute sunt meeanismele efectului inhibitor al prezentei
chimului gasrie in duoden: in acest moment, al patrunderii chimului in duoden se elibereaza tot de la nivelul mueoasei
duodenale un hormon local numite enterogastron, care tot pe cale sangvina ajunge lanivelul glandelor gastrice si Ie
inhiba secretia, mai ales sinteza de RCI si secundar - de enzime.
Obs: din urina a fost indentifieatlizolat un hormon local cu efecte similare enterogastronului, numita urogastron (dupa
unele pareri nu este alt hormon local, ci numai un produs de degradare al enterogastronului).
Influentele endocrine exercitate asupra secretiei gas/rice si demonstrate experimental
l)hipofizeetomia - s-a demonstrat ea duce la scaderea brutala a secretiei gastrice si a aeiditatii sale, mai mult decat atat
daea au fost mentinute functiile vitale, s-a observat ea se instaleaza atrofia de mueoasa gastrica.
2)administrarea de ACTHlhormoni glucocorticoizi s-a demonstrat ca stimuleaza gastrica acida, bogata si in
enzime. Inducand aparitia ulceraltiilor de mueoase.
Obs: diabeticii, hiperglicemia inhiba secretia gastrica, precum si catecolaminele secretate de MSR inhiba secretia de
sue gastric.
/mada
3.Faza intestinala
Reprezinta 5-10 %din secretia gastrica ineepe odata cu patrunderea chimului gastriea in duoden. Substantele provenite
din degradarea proteinelor det efecte excitatorii asupra secretiei gastrice. Cel mai i:uportant hormon este
enterogastronul, hormon local descarcat de la nivelul mucoasei duodenale in urma eontactului mu.coasei cu
'.
glucide, acizi in solutii hipertone. Enterogastronul det inhibarea secretiei de hcl, pepsina si inhiba .motilitatea
stomacului. Glanda hipofiza, dupa hipofizectomie scade V. secretiei gastrice si aciditatea total a gastrica ,ca urmare a
atrofiei celulelor secretiei gastf'ice. ACTH det stimularea secretiei de hcl si enzime in special pepsina, dar det scaderea
cantitatii de suc gastric. Hipoglicemia det 0 secretie gastriea crescuta, bogata in hcl si peps ina.
Functiamotorieastomacului
Inperioadeleinterdigestivestomaculgolprezintaactivitatemotorie,nefiind inrepaus,ciprezintasalvedecontractii,u
rmatedeperioadede liniste. Salvelesesucced siseintindpe0 perioadede 15 min, urmatede 90minutede liniste.Int
enstitateaacestorcontractiicresteprogresivintimp, siducelasenzatiadefoame acuta,(acestecontractiitrezescinpia
nsetenou-nascutul).Acestecontractiiaufostdescrisede Canon,numite"contractiidefoame".Cannonadoveditcaac
estecontractiinusuntinfluentatedevag, nefiindinhibateinvagotomie,datoritaplexurilorintrinsecialestomacului.
Influente:
- pentru0 scurtaperioadadetimp,contractiiledefoame suntinhibatededeglutitiesi masticatie,deasanumitul pranzf
ictiv,darinhibitiaestetemporara,ptfscurttimp,dupaaceearevenindsenzatiadefoame
- hipoglicemiaintensificasenzatiadefoame.
Pedealtapartein momemtulincarebolulalimentarin urmamasticatiei,deglutitiei,tranzituluiprinesofagdeschidec
ardiasiintrain stomac,areIoc asanumitarelaxarereceptiva.(stomaculserelaxaseazaptcasaprimeascahrana,ajusta
ndusepebazacantitatii.Arelabazastimulareareceptorilormecanicidinmucoasagastrica).Lacatevaminutedupau
mplereastomaculuiaparundeleperistaltice,careincepin 113 medieastomacului,sisepropagacatrepilor,undeleses
uccedla 10-15 secunde.GratielorcontinutulaIimentare amestecatcusuculgastric,rezultand0 masasemilichidanum
itachimgastric,carevafi supusactiunilorenzimelordin suculgastric,catsiasupraHCI.
.Suculpancreatic
IntimpceceluleleLangerhanssecreta2hormoni: insulinasiglucagonu1,(asigurandfunctiaendocrina),acinii secretor
idinpancreassecretasuculpancreatic,colectatdecanaleleWirsungsi Santorinisi apoi varsanduseinD2.
Sucu] pancreaticestesecretatin 1000-1500ml pezii.Eunlichidapos,incolor,putemicalcalin,cuunpH cu8,4.
Alcalinitateaedatadecontinutulbogatdebicarbonatiidesodiu.
{
Contine98,5%apasi 1,5%substantesolide.
Substanteleanorganice: bicarbonatdesodiu,f importantptneutralizareaacidiatatiichimuluigastric,si ptcael creeaza
unmediualcalinidel!J ptactiuneaenzimelorAlin suculpancreatic;anionidecarbonat,fosfat, clor; cationideCa,Na,K
Substanteorganice:enzime(proteolitice- ceamai importantafiindtripsina,alaturidechemotripsina,leucinaminopepti
dam,chemopeptidazele,colagenazele,elastazele;dezoxiribonucleaza,ribonucleaza-enzimenucleice;/ipolitice-lipaza
pancreatica, trigliceridesteraza;glicolitice- amilazapancreatica).
1. Tripsinasichemotripsina=numitesi endopeptidaze.Eleactioneazaasupraprodusilordedegradarerezultati inurma
actiuniipepsineidinsuculgastric-peptone,pecarecontinuasaii degradezepanalapolipeptidemidadicatetra,di,trip
eptide,si 0 cantitatefmicadeaminoacizi.Tripsinaesecretatadepancreassubformainactivadetripsinogen,careeac
tivatin intestindecatreenterokinaza(originecontroversata,propabilsecretatadeplacilepayer).Odataactivata, 0 canti
tatefmica,tripsinapoateactivaaltatripsinainactiva,siactiveazaenterokinaza.
Obs: chemotripsina,formaactivaachemotripsinogenului,seconsideracaare0 actiunemai apropiatadepepsinadecat
detripsina,siareinmodspecificactiunecoagulantaasupralaptelui, spredeosebiredepepsina.Caurmareaactiuniip
epsineidin sucgastric, catsi atripsinei, si chemotripsinei,degradareanuecompleta,motivptcare,asupraprodusilor
dedegradare,vaactionauncomplex,numitcomplexulErepsinelor,careedefaptun amestecdecarboxipeptidaze,ami
nopeptidaze,sidipeptidazeintestinale.Acesteadegradeazacompletpanalaaminoacizi.
2.Lipazapancreatica::;:steapsina: hidrolizeazagrasimileneutresuccesifvin digliceride,mono,adizigrasisi glicerol.Ar
eunpHoptimde9.Inlipsaacestorenzime, lipideleseeliminanedigerateprinscaun.Activitateaacesteienzime,efac
ilitatadeemulsionareaprealabilaagrasimilor,facutadesarurilebiliarecontinutein bila.
3. Colesterolesterazafaciliteazaesterificareacolesteroluluieuaciziigrasi,favorizandabscolesteroluluicuaciziigrasi.
4. Amilopsina,sauamilazapancreatica:este0 enzimaputernica,activa,pHintre6,2-7,2. Actioneazaasupraamidonul
ui, atataceluicruddarsi preparat,degradandulpanalamaltozasiglucoza.
l
Reglarea: sucul pancreaticnll e secretatin perioadeleinterdigestive,incepandsafiesecretatla3-5 mindupaingestiad
ealimente,apoisecretiadevinemaximalala2-3 oredupaingerare,candchimulgastricajungeinduoden,si infinal in
ceteazala5oredupaingestie.
Obs:Secretiapancreaticaare3faze: cefalica,gastrica,intestinala.
Secretiapancreaticaedeclansatademecanismereflexeneconditionate,adicadeexdtareareceptorilorgustatividincay
bucala.Sadovediccasipranzulfictivstimuleazasecretiapancreatica.Deasemeneasecretiaedeclansatasiprinmeca
nismereflexeconditionate:vedere,miros.Inceledinurmaesteexcitatasidestimulareavagala, influenteleinsasunt
mid.
Mecanismeleumorale:suntmecanismeledominante,fiind declansatein momentulpatrunderiichimuluigastricindu
oden.In acestmomentdelanivmucoaseiduodenale,suntsecretati2hormonilocali,careforfi imediatreabs, si trecut
iin sange,deundelanivacinilorpancreaticiisiexercitarolstimulatordirect. Acesti2hormonisunt: secretina-det0 se
cretiaabundentadesucpancreatic, si pancreozimincolecistochimina- secretatatotlanivmucoaseiduodenale,determi
nasecretiaunuisucpancreaticfbogatinenzimedarsaraccantitativ.
Obs: 1)acesti2hormoni localiactioneazadirectasupraacinilorpancreasului,efectelelornefiindinfluentatfde vag.
2)Intimpul secretieipancreatice,seimbunatatestefluxul sanguinlocalsi implicitaportuldeoxigennecesaraportului
I"",,_glandularptsintezadesucpancreatic. acestelucrurifiind posibileptcaintimpulsecretieidesucpancreaticsee l i ~ r e
azasibradikinina( celmaiputemicvasodilatatorlocal).
3)ExosecretiapancreaticasUPortasialteinfluenteendocrine,deexempluglucagonulinhibasecretiadesucpancreatic,
intimpdegastrinastimuleazasecretiadesucpancreatic.
4)Desigursisecretiapancreaticae influentatadetipulalimentuluiingerat, deexemplucameadeclanseaza0 secretie
mairedusadesucpancreatic.
Secretiabiliara
Bilae produsul desecretieextemaa ficatului,secretatapermanent, intre500si 1200ml pezi. Inperioadeleinterdigest .,;
ive,bilanuajungeinduodendatoritainchiderii sfincteruluiOddi,momentincarebilae stocatainveziculabiliara(40-
70 mlcapacitate).
Inperioadelededigestiesecretiadebilaseintensifica,iarceastocataincolecist,caurmareacontractieieeliberatain
duoden.
Obs: unicametodadestudiua bileietubajulduodenal.Inaintedea fiiefectuatseadministreaza0 substantacolecisto-
chinetica,carestimuleazacontractilitateaveziculeibiliare: ciocolata,smantana,frisca, galbenusdeoucrud,maioneza.
sulfatdemagneziu. SenumestepranzulBoyden.DupacareseintroducesondaEynhom,carelacapatuldistalare0 oli
vametalicaperforata,iarlacapatulproximalseataseaza0 seringa.Cuseringaaspiram3tipuri debilacuaspectediferi
te:
- lainceput,bilagalbenverzuie, limpede,numitabilaA, din coledoc,numitabilacoledociana.
- apoi seaspirabilastatutaincolecist,inchisalaculoare,vascoasa,bruna,bogatainmucus,numitabilaB,provenitadi
n veziculabiliara,fiindconcentrata.
- infinal, seaspira0 bilagalbenaurie,clara, limpededeprovenientahepaticadincanaliculelebiliare.
Caracteristici generale: bilae unlichidalcalin,cuun pHintre7,8 si8,7. Continemulti electrolitiadicaionideK,Na,
CI,Carbonat,sie ffsaracainenzime.Principalelecomponente:acizibiliari,pigmentibiliari,colesterol.
Aciziibiliari:repprincipalacomponentaprincarebilaintervinein digestie.Dinbilaumanaaufost izolati4acizibiHar
i: acidulcolic,si chenodeoxicolic(primari),deoxicolic, Iitocolic(secundari).
Bila
Esteunlichida1calincupH=7,8-8,7
ContineionideNa,K, CI,carbonat
Estefoartesaracainenzime
Aciziibiliari
Reprezintacelmaiimportantcomponentalbilei, careintervineindigestie
Suntprodusiiterminaliaimetabolismuluicolesterolului,pecareceluleleil extragdinsange
Eliminareaacizilorbiliariprinbilareprezintaun indicatorimportantalfunctieideepurarehepatica
Suntprecursoriai sarurilorbiliare, obtinuteinurmaconjugariiacizilorbiliari si formarii sarurilordeNasi K,
formasubcareseeliminaprinbilainduoden
Aciziibiliariprimari sunt: colic si hemodeoxicolic; seformeaza inhepatocitsi secretatiapoi prinbila. Lanivelul
hepatocitelor, eiseconjugacuglicocolul(sautaurina)rezultandacidglicocolic,taurocolicsi acidglicokenodeoxicolic
sitaurokenodeoxieolie.Acestiprodusi,impreunaeuNasiK=> sarurile(glieocolatisitaurocolatideNasiK)
Pe de altaparte, aeizii biliari seeundari nu se formeaza in hepatocite, ci incolon, din acizii biliari primari si in
prezentafloreimicrobieneeolonice.
Sarurile biliare, eand ajung in intestinul subtire, isi exereita rolurile digestive si apoi, la nivelul ileonului
terminal, suntreabsorbite in proportiede95%, intorcandu-se laficat (circuitul hepato-entero-hepatic). Restul 5% din
.... sarurile biliare ajung in colon, eare, sub influenta florei mierobiene, sufera proeese chimice de deshidratare si
deconjugarerezultandaeiziibiliariseeundari= deoxicolie silitoeolie.
Acidul deoxicolic este reabsorbit si ajunge la ficat, Wlde se conjugasi el toteu glicocolul si taurinasi apoi este
reexcretatprinbila.
Acidul litoeolie este foarte putin solubil, se absoarbe foarte putin. Ajunge in eantitati mici la fieat, unde este
sulfoeonjugatsi apoieliminatprinbila,intimp eeeeamaimareparteasaramaneineolonsiseeliminaprinfeeale.
!Obs! Ingeneral,cantitateadesaruribiliareearenuafostreabsorbitaseleagaincoloncufibrevegetaleinsolubile
siseeliminaaprox0,5g/24hprinmateriilefeeale.
Roluri:
1. Prin actiunea lor tensioaetiva, sarurile biliare produc emulsionarea lipideror, oferind astfel 0 mai mare
suprafatade actiunepentrulipazapancreatica.
2. Celmaiimportantrol al sarurilor se exercita deci inabsorbtia lipidelor, darsi a vitaminelor liposolubile
A,D,E,F,K. Prin absorbtia lor se pierd aprox 50% prin feeale. Daca absenta bilei este prelungita, apar
avitaminozelesevere.
3. Acizii biliari precursori ai sarurilor biliare au rol important in mentinerea colesterolului in stare de
suspensieinbila(inmodnormal, raportulsaruribiliare/colesterol= 2011. Dacaacestraportsemodifieain
favoareaeolesterolului,atuncipreeipitaealculiibiliarideeibiladevinelitogena)
4. Acizii biliari reintorsi la fieat au rol in stimularea seeretiei de bila si in eliminarea ei de la nivelul
hepatocitelor(actiunebiligeneticasicleretica)
5. Bila,prinpH-ulsaualcalin,arerolinneutralizareachimuluigastricearepatrundeinduoden
6. Rol excretor deoarece prin ea se elimina pigmelltii biliari, medicamente care se concentreaza in bila
(antibiotice)si substanteleiodate(substantade constrast)
7. Rolminor: bacteriostatic=oprestemultiplicareaorganismelor(ex: E. Coli)
8. Bila participa in reglarea sintezei si eliminarii biliare a colesterolului si transferul sau catre cireulatia
limfatica.
9. Totbilastimuleaza peristaltimulintestinal.
Pigmentiibiliari
Reprezintaaprox2%dintotalulsubstantelorsolidedinbila,eareeonferaculoarebilei.
Suntreprezentatidebilirubinasibiliverdina.
Ei suntprodusii finali de degradare ai hemoglobinei eliberate din hematiile hemolizate (din 19Hb => aprox
38-40mgbilirubina)
Bilirubina, in urmahemolizei, este eliberatain plasma, unde realizeaza eombinatii cuglobulina, albumine si
sub aceastaforma estetransportatalanivelul eelulelorhepaticesi aici, in hepatocite, bilirubinarealizeazacombinatii
euproteineleacceptoaredincitoplasmahepatoeitelor=ligambine=.Bilirubinaesteapoiconjugatalanivelulreticulului
endoplasmatic neted cu acid glucuronic, dupa care este eliminata prin polul biliar al celulei hepatice in canaliculii
biliari, care contin deja bila.
Caile biliare intrahepatice converg spre caile biliare extrahepatice si, in fmal, bila se varsa in segmentul D n.
Dupa eliminarea in duoden, 0 parte din pigmentii biliari vor fi reabsorbiti in circulatia portala, realizand circuitul
hepato-entero-hepatic, iar cealalta parte va suferi, sub actiunea florei microbiene intestinale, reactii in urma carora
bilirubina va fi redusa la mezobilirubinogen (produs incolor) care apoi va fi transformat in urobilirubina saulsi
stercobilina, care se vor elimina sub forma de urobilinogen prin urina si/sau stercobilinogen prin fecale.
lObs!! In mod normal, prin urina se elimina zilnic max 1-2 picog de pigmenti biliari iar prin fecale aprox 150 mg
pigmenti biliaril24h
!Obs2! Producerea excesiva de pigmenti biliari (in unna hemolizelor severe sau functia deficitara sau impiedicare
eliminarii bilei, implicit a pigmentilor biliari, din cauza unei obstructii pe caile biliare) duc la aparitia sindromului
icteric, caracterizat prin cresterea concentratiei in sange a pigmentilor biliari si depunerea lor in tegumente si mucoase,
dandu-Ie coloratia galbena specifica.
Colesterolul
Se gaseste in bila hepatica in concentratie de de 50-70 mg%
In cea mai mare parte, colecistul biHar este produsul de sinteza a celulelor hepatice si, in mica parte, este de
provenienta sanguina.
In bila, colesterolul se gaseste sub forma libera, neesterificata in proportie de 59-60%, dar celula hepatica are
abilitatea de a-I esterifica si a-I descarca sub aceasta forma.
Colecistul care ajunge in interior impreuna cu bila este transformat in parte in coprosterol in prezenta florei
bacteriene colonice si eliminat prin fecale; cealalta parte este reabsorbita in segmentul proximal colonic si se
reintoarce la ficat.
Reglarea secretiei si excretiei de bila
Conform regulii respectate pe tractul digestiv: stimularea parasimpatica = excitosecretorie, dar factorii
principali de reglare ai secretiei biliare= sarurile biliare si anumite alimente (ex:grasimile, produsii de degradare
proteica=substante coleretice=), in timp ce glucidele inhiba secretia biliara.
Stimularea s e r ~ t i e i de catre un anum it tip de aliment are la baza descarcarea de hormoni locali: secretina,
nepatocrinina, gastina, pancreozimincolecistochinina.
IObst'! In perioadele interdigestive, bila, care este secretata continuu de ficat, nu trece in duoden deoarece, pentru a
deschide sfmcterul Oddi, este Ilevoie de 0 presiune in coledoc de aprox. 100-120 mm/apa (in perioadele interdigestive,
presiunea in coledoc =50-70 mm/apa) deci bila este stocata in vezica biliara (40-70 ml bila), unde se concentreaza ca
urmare a resorbtiei apei prin peretii colecistului si secretiei de mucus din celulele ce tapeteaza suprafata intema a
colecistului.
!Obs2! In ceea ce priveste evacuarea bilei , mecanismele ce regleaza evacuarea bilei sunt nervoase si umorale:
stimularea parasimpatica== excitomotorie (contracta colecistul si relaxeaza sfincterul Oddi). Pe de alta parte, anumite
alimente (galbenus de ou crud, grasimi alimentare, ulei, ciocolata, frisca =pranzul Boyden=), cat si sulfatul de Mg sunt
sub stante colecistokinetice -> stimuleaza contractia colecistului, cat si eliberarea la nivelul mucoasei duodenale a unui
hormon local cu efect colecistokinetic (se pare ca este unul si acelasi cu pancreozimincolecistochinina)
Sueulintestinal
EsteunsucalcalincupH=7,5-8,3.
Contine97,5%apa; restulde2,5%= reziduuuscat:
Substanteanorganice: ionideNa,K,Cainconcentratiisimilarecelordinplasma
Substanteanorganice:mucus,enzime(controversatecaorigine)
!Obsl!GlandeleBrunnerprezinta0 secretiebogatainmucussi bicarbonaticu rolde protectieamucoasei duodenale
infataaciditatiichimuluigastric. Secretiaacestorglandeintertinaleestedeclansatade stimulareareceptorilorchimicsi
mecanici din mucoasa duodenala in prezenta bolului alimentar. Pe de alta parte, secretia este stimulata si de cei 2
hormonilocali: secretinasipancreozimincolecistochinina.
!Obs2! Pede altaparte, glandele Lieberkuhn nu produc un lichid alcalin cacele Brunner, ci putin acid(pH= 6,5-7),
bogatinelectroliti si care este absorbitrapidde vilozitatile intestinale. In profunzimeacriptelorglandelorLieberkuhn
se afltacelulele Paneth, care, dupaunele pareri, secreta 0 enzima =enterokinaza=care are rol importantin activarea
tripsinogenului in tripsina, catsi a celorlalte enzime subiacente petractdigestiv (dupaalteopinii, aceastaenzimanu
este secretatade celulele Paneth si rezulta din dezintegrarea celulelor marginii in perie in momentul in care cad in
lumen). Secretiaglandelor Lieberkuhn este reglata de mecanisme reflexe locale, declansate de distensiamecanicaa
intestinului;Nudepindedelocdeinervatie.
Secretia intestinala este foarte mult influentata de hormoni locali: gastrina, secretina, glucagonul intestinal,
pancreozimincolecistokinina,VIP,GIP;toateacesteaauefectstimulatorasuprasecretieiintestinale.
!Obsl! 0 activitate deosebita 0 au celulele mucoasei intestinale: epiteliale unistratificate care acopera vilozitatile
intestinale si sunt reprezentate de enterocite, care in zona apicala au 0 margine in perie =platou striat=; celule
caliciformeCare secretamucina; celulelePanethdinprofunzimeacriptelorglandelorLieberkuhn; celulenediferentiate
care se afla in abundenta in partea mijlocie a criptelor cu rol de a inlocui celulele descuamate si celulele
enterocromatine=celulede tipendocrincare apartinsistemuluiAPUD(: celuledetipEce secretabradikinina; celule
tip Scare secretasecretina; celuletipL secretaenteroglucagon; celuletip I secretapancreozimincolecistokinina=PZ-
",
CCK =; celuletip D -> dopamina, colinesteraze, somatostatina, VIP si GIP; celuletip G -> toatetipurile de gastrina;
celuletipEe->motilina).
<G
!Obs2! Unii autori sustin cain sucul intestinal ar exista si 0 amilaza si lipazaintestinale, mult mai slabe decat cele
pancreatice.
Reglareasecretieiintestinale
Secretiasuculuiintestinalestecontinua. Cantitateasi calitateasuculuidepindde calitatilesicantitateasucului
gastriccarepatrundein duoden.
Reglareanervoasa=demicaimportanta.
Reflexele locale se inchid la nivelul plexurilor Meissner si Auerbach, inervatie pe langa care si stimulatia
parasaimpaticaesteexcitosecretoare.
Reglareaumoralareprezintaprincipalamodalitatedereglarea secretieiintestinale si constaineliberareaunui
hormonlocal=enterocrinina=(de lanivelul mucoaseiintestinale) ce stimuleazasecretiaintestinala, fara sa influenteze
contractilitateaintestinului.
!Obs! In ultimii ani au mai fost identificati si alti hormoni locali cu rol pe tractul digestiv, cu mecanisme incomplet
elucidate:
SubstantaP->intervineinreglareasecretieiintestinale
Neurotensina-> inhibasecretiagastrica,iarpeintestinfunctiamotorie
VIP =peptidul intestinal vasoactiv= -> relaxeaza musculatura neteda intestinala si stimuleaza mai mult
exosecretiapancreatica
GIP=peptidulgastricinhibitor- -> inhibasecretiagastrica
PIP=peptidulpancreaticinhibitor- ->inhibaexosecretiasuculuipancreaticsistimuleazamotilitateaintestinala
Bombesina->stimuleazasecretiaPZ-CCK
Somatostatina-> inhibasecretiagastricasipancreratica
Glucagonulintestinal->stimuleazasecretiapancreatica
Endorfmele->inhibamotilitateasisecretiaintestinala
Functiamotorieaintestinului
Musculatura neteda intestinala are proprietatea de a se contracta spontan si aproape continuu si automat
deoareceaceasta casi miocardul,continefibremuscularecuproprietateadeautoexcitare,genereazaunde
lente spontane cu 0 i;tecventa destul de rapida=12/min => se poate considera ca musculatura neteda intestinala
I
formeaza un sincitiu intestinal desi doar 12% din suprafatamembranei celulare fuzioneaza sub forma de nexusuri,
restul fiind in stransa legatura unele cu altele, dezvolta rezistenta electrica la fortele potentialelor de actiune deci
rezistentalapropagarealor=>aceste potentialesetransmitlafibrele invecinate darnulatoatamusculatura, deci este
unsincitiulimitat.
Contractiilemusculaturii->exista2tipuridecontractie:
1. Contractiedeamestec(deframantare)
a. Segmentare->sedatoareazacontractiei fibrelormuscularecirculare.Auamplitudinemica. Aulocde-
a lungul intregului intestin si au rol in compartimentarea continutului intestinal. Frecventa= 6-9
contractii/min.Intensitateacresteprinstimulareparasimpaticasiscadeinstimulareasimpatica.Elenu
depinddecatinfoartemicamasuradeinervatiaintrinseca.
b. De pendulare -> suntmiscari total atipice si haotice, darbenefice. Constau in contractii asimetrice a
musculaturiilongitudinalealeintestinului,ducandIaalunecareaanselorunelepealtele.
2. Peristaitice =propulsive= -> imping continutul intestinal din aproape in aproape initial in directia cecului cu
vitezesi frecventevariabile(ex: inregiuneaduodenului,frecventa= 11-12/minsiscadeinuitimeleanseileale
la6-7/min). Eleau0 singuradirectiedepropagaresiaceastacontractierespecta"legeaintestinului": oricechil
intestinal determina prin distensie contractia fibrelor musculare circulare inapoia lui si dilatatia si relaxarea
musculaturii intestinaleinaintea lui. Stimulul pentru aparitia miscarilor peristaltice =distensia mecanica a
pereteluiintestinal
IObsl Peristaltismul intestinal poate fi accelerat si de substante chimice (ex: sarurile biliare). De asemenea mesele
abundente,bogateingrasimi,fibrelevegetale,cafeaua.
lObs! pelangaacestetipuridemiscari,maiexistasimiscarimiscroscopicealemucoaseiintestinaledatoritacontractiei
'" ..
fibreidinmuscularismucosa.
Toateacestemiscariasigurasimiscareavilozitatilorintestinale,identificandprocesuldeabsorbtieintestinala,
<;)
circulatia limfatica si sanguina (nu numai motilitatea intensifica miscarile vilozitatilor). Miscarile vilozitare sunt
stimulatesideunhormonlocal=vilikinina=.
Functiileintestinuluigros
Dinpunctdevederefunctional, sepoateimpartiin2segmente:
Jumatateaproximalacufunctie asemanatoareintestinuluisubtire,predominantabsorbanta
Jumatateadistala= rezervorpentrureziduurilealimentare
Secretiacolonului:unlichidalcaIin,pH=aprox8, faraenzimesifoartebogatinmucus.Prinvalvulaileocecala, carela
omarerolulde aimpiedicaevacuarearapidaacontinutuluiileal incee;tree zilnicprinaceastavalva300-500 ml chil
intestinal, care in urma schimbarilor suferite in colon se transforma 100-250 g materiale fecale. Chilul intestinal=
masasemiliehidacecontine aprox 70% apasi 30% substantecen-auputut fi digerate panaacum +produsii finali de
digestiecarenu aupututfi absorbiti.
Asupralui(chilului)actioneazaflorabacterianadincolon,formatadincocisibaciliaerobisianaerobi(intrecele2
tipuri de flora trebuie pastrat un echilibru in favoarea florei anaerobe). Sub influenta acestei flore se desfasoara
proceseledea)fermentatiesib)putrefactie.
a) Fermentatia = procesul care se desfasoara injumatatea proximala a colonului sub actiqnea florei aerobe si
constaindegradareaglucidelornedigeratesauneabsorbiteanterior. Inurmadegradariilor=>acidlactic, acid
acetic,ac. butiric(ceeacedamateriilorfecaleunpHacid= 5-7)simairezulta0 cantitatevariabiladegaze.
b) Putrefactia-> se datoreazaflorei anaerobe si constain degradarea proteinelornedigerate pana la aminoacizi,
iar apoi acestia vorsuferi preocese de carboxilare si dezaminare, rezultand aminele corespunzatoare, fenoli,
aciziorganici.
In mod normal, mucoasa colonului este putin penneabiladeoareee multe dintre substantele rezultate s:unt t ~ x i e
=> 0 foartemicapartedineletreebarierasiajunglaficatpe calesanguina,undeaulocreactiide oxidaresiconjugare
inurmacarorarezultaprodusiinetoxicicesevoreliminaprinurina.Restulseeliminacamateriifecale.
Functiamotorieacolonului
Colonulprezintasi elmiscari segmentare siperistaltice, caresepotvizualizacusubstantadecontrast. 99,9%
din miscarile peristaltice ale colonului au 0 singura directie, dar in jumatatea proximala exista si 0 activitate
antiperistalticaminora,fiziologica, cemarestetimpuldecontactdintrechi!sicolon.Clasificareacontractiilor:
Segmentare- prinmusculaturacirculara. Simultancumusculaturacircularasecontractasicele3tenii=>
aspectultipicalhaustrelor
Peristaltice- traverseazacOlonfindirectieanalacu0 frecventadescrescandainjumatateadistala(2-3/min
max)
Miscare de masa-> 1-3 oril24h; Nupercepem intotdeaunacaun discomfort acesttipde contractii. Sunt
decIansate de reflezele gastroenterice, dar si de reflexele conditionate (emotii putemice, mirosuri
putemice)
lObs! Activitateamotoriea colonuluiestedeclansatade distensiacolonului siestecontrolatainprincipalde plexurile
intramuralesisecundardeinervatieextrinsecavegetativa.
Carezultatalactivitatiicoloniceseformeazamateriilefecale,eliminatede 1-3 orilzi laadult,formate din60-
70%apasirestul substantesolide: celuloza, micicantitatidelipide, saruri,ionideCa,Mg; filamente demucus, unele
bacterii,pigmentiibiliari.
Sistemul Endocrin
Fiziologiahipofizei=glandapituitara=
Estea1catuitadin2lobianteriorsiposteriorsiun lobintermediar,care,laom,estefoarte slabdezvoltat.
Hipofizaesteinstransaconexiunecuhipotalamusulprintractulhipotalamo-hipofizar,carsicuglandeletintaa
caror activitate hormonala 0 stimuleaza major. Glandele tinta secreta hormoni in circulatia periferica. Cantitatea
acestor hormoni este transmisa prin mecanisme de feedback hipotalamusului, care secreta releasing si inhibitory
hormones pentru hipofiza, hipofiza care la randul ei va secreta hormoni tropi hipofizari (pentru glandele tinta,
controlandu-Ieastfelsecretia).
Adenohipofiza
Reprezinta75% dinvolumulglandei
Contine 0 populatie heterogena de celule (cromofobe, amfofile, bazofile, eozinofile) secretoare de diversi
hormoni(ex: celamfofile=>STH,bazofile=>FSH,LH)
Delaniveluladenohipofizeisuntsecretati:
GH=growthhormone=adicaSTH
ACTH=adenocorticotrophormone=corticotropina
TSH=tireDstimulatinghormone=TTH=tireotrophorm=tireotropina
Gonadotropinele
FSH=foliculostimulanthorm.
LH=luteinisinghorm
LTH=luteotropichorm.=prolactina

MSH=melanostimulatinghormone=MTH=melanotropehorm.=melanotropine
( ;'
ail=polipeptid 191 aminoacizi
Secretataprox4mg/24hsi secretiascadeodatacuinaintareainvarsta'
Roluri:
1. Stirhuleazacrestereaorganismuluiimpreunacuhormonii sitiroidieniprin
a. Accelereaza condrogeneza la nivelul oaselor lungi prin intermediul unor polipeptide mici
=somatometine=cesuntsintetizateinficat
b. Stimuleaza proteicalamyelhepatic
2. Diminua eliminarile. de azot, fosfor, calciu (retentia fosfo-ca1cica), cat si de NaCI (deci creste volumul
extracelular)
3. Stimuleaza mecanismele de transport ale aminoacizilor din afara in interiorul celulelor, cat si incorporarea
aminoacizilorinproteine
4. Stimuleaza descarcarea de glucoza din ficat si scade consumul glucozei de la nivel tisular => este horm
hiperglicemiant
5. Mobilizeaza acizii grasi din depozitele lipidice si stimuleaza sinteza de corpi cetonici, furnizand energie
tuturorproceselordeanabolismproteic
6. Roluriminore: stimuleazaeritropoiezalanivelmedular;mentinesecretialactata
Secretia de STH se face sub forma unui prehormon si este controlata acum de hipotalamus printr-un factor
eliberator de 8TH (releasing horm)= stomatoliberina=, dar hipotalamusul secreta si un inhibitory horm (factor
inhibitor)=somatostatina=.Ambele infunctiedeconcentratiaSTHinsangeleperiferic(aceastavaloarevafi transmisa
hipotalamusului prinmecanisme defeedback, iarhipotalamusul va actionape adenohipofiza, stimulandsau inhiband
secretiade 8TH)
ACTH =corticotropina= - polipeptid -> 39 aminoacizi (primii 13 sunt identici ai MSH-ului, de unde rezulta si 0
actiunemelanocitostimulantaaACTHului)
Roluri:
1. Stimuleazasecretiahormonalaacorticosuprarenalei,inprincipalceadeglucocorticoizi
2. Estehorm. hiperglicemiant,elstimulandgluconeogeneza
3. Efectcatabolicpe metabolismul proteic, efect lipolidic pemetabolismul lipidic si efecteozinopenicpe sange
(lajumdeoradupaadministraredeACTHsefacetestulThorn)
SecretiadeAC1Hestecontrolatadehipotalamusprintr-unreleasinghorm.=corticoliberina=CRH
AC1Heste secretat in timpul zilei in cantitati mid,dar suficientpentru a mentine 0 secretie bazala. Aceasta
secretie creste brusc in momente de stres maximal, emotie, agresiune fizica, frica, momente in care este stimulata
secretiadeglucocorticoizi(maialescortizol)
TSH=TTH=treotropina
Controleazaactivitateatiroidei.
Este0 glicoproteinasecretatadeceluleleamfofiledinadenohipofiza
Roluri:
1. Stimuleazadezvoltarea,catsisecretiagltiroide
2. Efectintenslipolitic
3. Dacaestesecretatinexces,apareexoftalmia
ControlulsecretieideTSH-> hipotalamus, infunctie de concentratiainsangeleperifericahormonilortiroidieniT3 si
T4,prineliberareadeTRH=tireoliberina=
Gonadotropinele
Regleaza activitatea hormonala a ovarelor si testiculelor si mentine dezvoltarealorsomatica prin 3 hormoni
somatotropi:
T. FSH,elluhnatoareleroluri:
a. Lafemeie: stimuleaza cresterea si dezvoltareaprecoce a foliculilor ovarieni in primafaza a ciclului
menstrualsistimuleazaproducereade estrogeni
b. Labarbat: stimuleazadezvoltareasomaticaatesticulelorsistimuleazaspermatogeneza
2. LH:
a. La femeie: controleaza ovulatia, dezvoltarea corpului galben, 'cat si secretia de progesteron de la
nivelulcorpuluigalben
b. LabarbatLHdevineICSH=interstitialcells stimulatinghormone=: stimuleazaactivitateahormonala
acelulelorinterstitialeLeydig=>crestesecretiadetestosteron.Deasemeni,ICSHdeterminacresterea
"! si dezvoltareaorganelorreproducatoareaccesorii:prostata,vezicileseminale,canaleIedeferente.
3. LTH=prolactina=
a; Lafemeie: stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare si mentine secretia lactata indusa de estrogeni,
progesteroni,Hormonitiroidieni. Secretiadeprolactinacresteprogresivintrnpulsarcinii, incepandcu
lunaa3adesarcina.Secretiaestestimulatadeactulsuptului.
b. Labarbat:separecanuareunrol
Reglarea->hipotalamusulprin2hormoni: prolactoliberinasiprolactostatina
!Obsl! Secretia de hormoni gonadotropi de Ia niveIuI hipofizei este influentata de concentratia in sangele
perifericahormonilorsecretatidegonade: estrogen,progesteron,testosteron.
!Obs2! S-a demonstrat ca placenta secreta un hormon gonadotrop, mai ales in primul trimestru de sarcina:
hormonulgonadotropiccorionic=HGC=.AcesthormonestedeterminatintesteIe desarcina.
MSH- polipeptid, 13 aminoacizi(identicicuprimii13 dinACTH
Rol: increstereacontinutuluidemelaninadinmeianocitelepielii
Reglarea->cuajutorulhipotalamusului,printr-omelanoliberina
A mai fost identificata 0 lipotropina =lipotropic hormone= LPH= cu actiune lipolitica, dar si actiune
melanocitostimulantacasiMSH
Neurohipofiza- NU secreta hormoni, ci stocheaza 2 hormoni: ADH si oxitocina (sau ocitocina, e aceeasi chestie).
Acestia sunt produsi de secretie din nuc1eii supraoptic si paraventricularde la nivelul hipotalamusuIui, deunde sunt
transportatiinneurohipofizacuajutorulunorproteinetransportoare=neurofizine=
Oxitocina
RoI: stimuleaza contractiile uterine in perioada travaliului, facilitand nasterea. De asemenea, oxitocina
stimuleazacontractiacelulelormioepiteliale dinperetiiglandelorgalactofore din glandamamara=> ejectialaptelui(
pescurt: actulsuptului=>stimuleazasecretiaoxitocine=>ejectialaptelui)
Vasopresina =ADH=
Reduce eliminarile de apa prin cresterea reabsorbtiei apei la nivelul tubului contort distal => se va elibera prin
urina concentrata in cantitate mica.
fObs!! Numai atunci cand este secretat in exces, ADH-ul are si actiuni vasopresoare (determina musculaturii
netede arteriolare si contribuie astfel la cresterea presiunii arteriale sistemice).
fObs2! Secretia de ADH intervine in reglarea setei si echilibrului osmolar, astfel: 0 crestere de 1% a
osmolaritatii plasmei determina stimularea secretiei de ADH la nivel hipotalamic => diureza va scadea cu 10%
!Obs3! S-a constatat ca alcoolul si cafeaua inhiba ADH
!Obs4! Secretia de ADH este stimulata de centrii nervosi superiori in situatii de durere, frica, anxietate.
Locul de actiune al ADH-ului este tubul contort distal, nivel la care actioneaza impreuna cu aldosteronul,
favorizand reabsorbtia apei, respectiv Na, si avand drept scop principal cresterea presiunii arteriale sistemice.
Tiroida
Este 0 glanda foarte bine vscularizata, activa din L2 Lu.
Histologic -> alcatu.ita din foliculi si acini glandulari. In interiorul acinilor exista un spatiu ocupat de coloid (
=0 substanta vascoasa ce contine 0 glicoglobulina=tireoglobulina=). Precursorul hormonilor tiroidieni este
tireoglobulina sintetizata de tireocite sub forma de protireoglobulina ce contine aprox. 115 molecule de tirozina.
Celulele foliculare sunt inconjurate de celule parafoliculare care secreta calcitonina.
In urma iodarii tirozinei, protireoglobulina se transforma in tireoglobulina si este expulzata de tirocite in
coloid, deci tesutul tiroidian are capacitatea de a captalextrage iodul din sange si de a-llega cu proteinele (aprox 113
din cant. totala absorbita zilnic=100-200 IJ.g este captata, restul se pierde).
In urma iodarii tirozinei sub influenta iodinazei se sintetizeaza mai intai mono-iodo-tirozina si apoi di-iodo-
tirozina. In urma condensarii a 2 molecule de diiodotirozina => tetraiodozina=tiroxina=T4=. In urma condensarii unei
molecule de monoiodotirozina si diiodotirozina => triiodotirozimina = T3.
Odata formati, hormonii tiroidieni se desprind de tiroglobulina si trec in sange sub forma de T3 si T4, in
cantitati diferite:
90% sub forma de T4
10% sub forma de T3
(T4 are actiunea de 4-5 ori mai lunga decat T3, dar T3 are actiunea de 3-4 ori mai intensa)
In plasma, T3 si T4 se leaga.de proteine plasmatice, mai ales de 0 a-globulina (TBG=tireo binding globuline)
in proportie de 60%. De asemenea, se leaga de 0 prealbumina (TBP A =tireo binding pre-albumine) in proportie de
30% si se leaga de 0 albumina (TBA=tireo binding albimine) in proportie de 10%.
Reglarea:
Secretia hormonilor tiroidieni este controlata prin mecanisme de feedback de catre hipotalamus, care'
elibereaza un TRH (tireo reducing hormone) ce stimuleaza adenohipofiza pentru a secreta TSH.
In mod fiziologic, secretia adenohipofizei de TSH depinde de in principal de concentratia sangelui periferic a
hormonilor tiroidieni, mai ales de T4.
c.
!Obs! in situatii de exceptie, de necesitati crescute,de hormoni tiroidieni, stres, trig maximal, intervine un mecanism
direct de informare a hipotalamusului, gratie caruia acesta descara in exces TRH =>stimuleaza adenohipofiza =>
creste secretia de TSH=>creste .ecretia de T3,T4.
Roluri: l.Controleaza intensitatea tuturor reactiilor oxidative, din toate tesuturile, exceptand creierul, splina, gonadele,
plamanii si retina.
2.Daca sunt secretati in exces, hormonii tiroidieni au efect catabolic asupra metabolismului proteic si efect
lipolitic (sunt hormoni hipocolesterolemianti si hiperglicemianti -> pt ca stimuleaza absorbtia intestinala a
glucidelor si intensifica glicogenoliza hepatita)
3.Sunt esentiali pentru cresterea, diferentierea, maturarea tisulara => potenteaza actiunile STH-ului
(stimuleaza maturizarea neuropsihica, neurogeneza, mielogeneza, excitabilitatea cerebrala)
4.Stimuleaza excitabilitatea, contractilitatea, conductibilitatea muschiului cardiac.
5.Stimuleaza ventilatia pulmonara
6.Stimuleaza motilitatea intestinala si apetitul
7.Impreuna cu prolactin a mentin secretia lactata
8.Sunt potentati de catecolamine
Paratiroidele
Contin celule principale ce secreta PTH si celule oxifile carre alaturi de celulele parafoliculare din tiroida
seccreta calcitonina.
PTH = sintetizat initial in ribozomii celulelor principale sub forma de pre- pro- PTH; de natura prolipeptide1or
-> trece in Ap Golgi, unde este stocat si se elibereaza la nevoie (eliberarea se face in urma unei ruperi de 6 aminoacizi
din cei 90 ai pre-PTH, deci PTH va avea 84 aminoacizi).
Reglarea:
NU este facuta de hipotalamus sau adenohipofiza, ci doar de nivelul calcemiei ce actiuneaza direct asupra
parotidelor si prin mecanism de feedback: stimuleaza PTH atunci cand nivelul calcemiei scade si invers => PTH=
hormonhiperglicemiant,astfel:
1. Lanivelintestinal,PTHstimuleazaabsorbtiadeCa
2. Lanivelul osului prin mecanism rapid creste permeabilitateamembranei osteocitelorsi actioneazapompade
Ca pe care il scade de aici si il transporta in rnediul intern. Si prin mecanism lent, PTH creste activitatea
osteoclastelor=>cresteresorbtiaosoasa
3. Lanivelrenalstimuleazareabsorbtiacalciului,inhibareabsorbtiafosforului
Prinactiunealatoatecele3nivele,PTHproducehipercalcemie.
Calcitonina
Secretatasi de celuleleparafolicularetiroidiene silanivelpulmonar, lanivelul SNC, laniv intestinal, laniv
celulelorenterocromatofinealesistemuluiAPUDsiareefecthipocalcemiant,astfel:
1. ScadeabsorbtiaCalanivelintestinal
2. Scade permeabilitatea membranelor osteocitare si impiedica iesirea Ca din ele Sl inhiba activitatea
osteoclastelor=> scaderesorbtiaosoasa
3. Lanivelrenal, stimuleazaeliminareadeCa
!Obs!inmetabolismulfosfo-calcic, inafaradePTHsicalcitoninaintervinsi altihormoni:
1. Glucocorticoizii (cortizolul) - secretat in exces scade calcemia si, dupa un timp indelungat de secretie
excesiva,apareosteoporoza
2. STH- stimuleazaeliminarearenalaaCa,darstimuleazaabsorbtiaCalanivelintestinal
3. Horm.tiroidieni- stimuleazaformareadecarlilaj-auefectcondrogeneticsistimuleazaactiuneaosteoclastelor
=>alaturidePTHsunthormonihipercalcemianti
4. Prostaglandinele de tip E= hormoni locali hipercalcemianti = sunt factori de activare a osteoclastelor =>
stimuleazaresorbtiaosoasa
5: Calcitriolul (ca1ciferolul) = metabolit activ al vitamine D3, este considerat un prehormon cu rol
hipercalcemiant,similarcuPTH
Timusul
Situatinmediastinulsuperior
Greutate maxima = 30-35g la pubertate, apoi involueaza => tesut adipos In care mai persista resturi
limfoepiteliale.
Inmedularatimusuluiexistalimfocitesi celuleepitelialereticulare
Incorticala:predominalimfocite
In tesutul reticular se creeaza 0 retea in ochiurile carora exista timocite -de origine medulara, pe linie
limfocitara.
Timocitele sub influenta unor hormoni locali (limfochine) prolifereaza si se diferentiaza => limfocitele T =
imunocompetente cu memorie, cu rol in imunitateacelularadetip intarziat. Pe langaacestrol, timusul secreta si
altihormoni:
Timozina->stimuleazaactivitateasicresterealimfocitelorT
Factorulumoraltimic
Timopoietina
Ubicuitina
Factortimiehomeostatic->fararoluriclare
Timulina ->circulaprin plasma legat de zinc si stimuleaza markerii de diferentiere ai limfocitelorB si T .
secretiaei estestimulatadeACTHsiT3,T4
! Administrareadetimulinaarinfluentafavorabil inboliledecolagen.
Epifiza = glanda pineala=
0.10- 0,15g, situata in epitalamus
Inregistreaza 0 usoara evolutie (spre maturitate)
Secreta melatonina= derivat al triptofanului
Sinteza de melanonina nu este constanta, se stimuleaza mai mult noaptea, scade la lumina => are ritm
circadian
Roluri:
1. Rol antigonadotropic -> inhiba secretia de LH si FSH
2. Rol in reglarea excitabilitatii cerebrale, deci reglarea ritmului veghe-somn
tObs! A mai fost identificat un hormon epifizar, de natura proteica= argininvasotocina cu actiune asemanatoare cu
cele ale melatoninei, dar mai mult anti LH
Subiecterenal:
-conditiilecetrebuiescindeplinitedecatresubstcaresuntfiltrate lanivglomerular
-Clearance-ulrenal.Def.formula.+conditiilecetrebuiescindeplinitedesubstcaresuntfolptdetclearance-uluirenal.
-reabstubularaaglucozei.
-reabstubularaasodiului.
-reabstubularaaK
-modificarilefiltratului glomerularlanivanseiHenle
-reabsapei(nivelproximalsidistal)
-influentelehormonaleasuprareabstubularelanivcontortdistal(adh,aldosteron)
-secretiatubulara
-0intrebaresigurdinvalorinormale
Propfundalemuschiului cardiac- fiecareprop/fazapoatefi 0 intrebare
1. sistatriala
2. sistventriculara
3.diastolagenerala
4. legeainimii(totsaunimic)
,5.fazelepotentialuluideactiune:O,1,2... (--gOmv)
6. reflexeleBeybridge,AschnerDagnini,BezoldJarisch
7. fenomenulinscara,
8. presiuneaarterialasistemica.Ex: dececrestepresart sistlavarstnic(continutsicontinator)
9.sistsimpaticuluipesistcardiavascular+parasimpatic.Bradicardie+vasodilatatie
10.fenomenuldescaparedesubinfluentavagului(stimulareprelungita+intensacordulseoprestein diastolacatevasec)
mediatorchimic:acetilcolina
11.reglareaumoralaapresiuniiumorale
12.legealuipoiseuille
Intrebari din digestiv:
l. Compozitiasicaracterelegeneralealesalivei
2. Rolurisaliva
3. Timpiideglutitiei
4. Componentelesicaracteristicilesuculuigastric
5. HCl- sintezasiroluri
6. Enzimelesuculuigastric
7. Reglareasecretieigastrice(reglareaumorala)
8. Functiamotorieastomacului
9. Tripsinasichemotripsina
10. Amilazapancreatica
11. Lipazapancreatica
12. Reglareasecretieipancreatice
13. Secretiabiliara:componente, caracteregenerale,tipuridebila
14. Componentelemajorealebilei
15. Aciziibiliari
16. Pigmentiibiliari(colesterolul)
17. Rolurisuculbiliar
18. Sucintestinal caracteregenerale
19. CelulelesistemuluiAPUD
20. Reglareasecretieiintestinale(nervoasasi umorala)