Studiu Fundamentare Protectia Mediului Pug Reghin 2016 X

Studiu de fundamentare privind ”Protecția Mediului” - aferent PUG municipiul Reghin
CUPRINS
I.INTRODUCERE/CONTEXT..................................................................................... 2
II.CONDIȚIONĂRI NATURALE…………………………………………………… 3
2.1. Relieful și funcțiunile determinate ………………………………………………… 3
2.2. Substratul ………………………………………………………………………….. 5
2.3. Componenta climatică.............................................................................................. 5
2.4. Reţeaua hidrografică ………………………………………………………………. 6
2.5. Riscurile naturale………………………………………………………………… 6
III.STAREA ŞI CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ……………………… 7
3.1. Poluarea datorată activităților industriale………………………………………... 8
3.2. Poluarea datorată traficului rutier …………………………………………………. 12
3.3. Starea și calitatea aerului …………………………………………………………. 14
3.4. Starea și calitatea apelor …………………………………………………………... 16
3.5. Calitatea solului şi a terenurilor …………………………………………………… 19
3.6. Gestiunea deșeurilor ……………………………………………………………… 20
3.7. Ariile naturale protejate și spațiile verzi ………………………………………… 21
IV. ANALIZA SWOT ………………………………………………………………... 26
V. SINTEZĂ: DISFUNCȚII ȘI PROPUNERI (Protecția mediului) ……………… 28
1
I.INTRODUCERE/CONTEXT
Municipiul Reghin este una dintre cele 7 localități urbane ale judeţului Mureş, iar cu
populaţia sa de peste 36.000 locuitori este al doilea oraș ca mărime, după Târgu Mureș,
reședința administrativă a județului. Dintre funcțiunile principale ale orașului amintim
importanța sa ca centru industrial și de polarizare economică, administrativă şi social-culturală
pentru comunele din jur.
În conformitate cu tema de proiectare, studiul de fundamentare își propune analiza

problemelor semnificative de mediu, inclusiv starea mediului şi evoluţia acesteia, în raport cu
cerințele impuse de realizarea Planului Urbanistic General al municipiului Reghin, judeţul
Mureș. Modalitatea de realizare va fi sub forma unei „monografii analitice” care evidenţiază
toate aspectele de mediu relevante din zonă precum și restricțiile/favorabilitățile induse de
acestea în dezvoltarea urbanistică.
Situaţia existentă a calităţii mediului este abordată cauzal prin prisma determinărilor
care se produc între componenta naturală (suport) şi componenta antropică (exploatare). Astfel
au fost evidenţiate atât condiţiile naturale specifice ale zonei Reghin, cât și activitățile umane
(tradiţionale sau nu) care exploatează acest teritoriu şi rezultanta acestei inter-relaţii exprimată
prin calitatea mediului.
Analiza factorilor de mediu şi evaluarea stării calităţii mediului s-au efectuat pe baza
datelor de ordin statistic şi de previziune deţinute de factorii instituţionali avizaţi ai judeţului
Mureș (Agenţia pentru Protecţia Mediului A.P.M, Sistemul de Gospodărire a Apelor (S.G.A.),
Consiliul Judeţean, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (O.S.P.A.), Inspectoratul
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (I.J.S.U.). Fondul informaţional existent a fost coroborat
selectiv cu funcţia diagnostică a mutaţiilor structurilor peisagistice identificate atât prin
evaluarea critică a literaturii existente, cât şi prin analiza la zi a stării de funcţionalitate a
componentelor de mediu, pe baza cercetării realităţilor din teren şi inventarierii diferenţiate a
formelor de impact environmental.
2
II.CONDIȚIONĂRI NATURALE
2.1.Relieful și funcțiunile determinate
Municipiul Reghin este situat la confluența Râului Mureș cu Râul Gurghiu, în zona
premontană a Carpaților Orientali, desfășurat pe un relief depresionar specific contactului dintre
domeniul carpatic și cel al bazinului depresionar transilvan. Teritoriul adminstrativ al
municipiului se raportează la altitudinea medie de 395 m, aceasta fiind cota terasei superioare
a râului Mureş. Cel mai jos punct altitudinal este reprezentat de albia râului Mureș (350 m), iar
în partea de nord-vest se extinde spre o zonă deluroasă unde se ating cote de peste 450 m, cel
mai important vârf fiind la Pădurea Rotundă (477 m).
Configurația reliefului a influențat formarea și evoluția localității, vatra veche a oraşului

fiind inițial organizată pe terasa superioară a râului Mureş de unde s-a extins în timp, în special
cu zonele funcționale de dezvoltare a activităţilor economice, spre zona de luncă. Terasa
superioară se află la cca. 25 - 30 m deasupra luncii, a cărei cote se înscriu între 362 şi 365 m,
racordarea între cele două zone se face prin pante, acestea fiind uneori line (cca. 10%), alteori
mai mari (20-25%), neconstruite, incluse în curți.
Teritoriul administrativ al municipiului este delimitat înspre nord și est de domeniul

vulcanic al munților Călimani, cu un aspect de platou structural din conglomerate vulcanice, cu
altitudini care variază de la 1000-1200 metri în zona montană propriu-zisă, până la 400 m în
lunca Mureșului, după ieșirea din defileu. Formele de relief care predomină sunt platformele,
văile înguste și puternic adâncite la ieșirea spre dealurile subcarpatice alcătuite din blocuri
rezistente de lavă. În est și sud-est teritoriul este delimitat de platoul vulcanic al munților
Gurghiului, care imprimă denivelări cu diferențe altitudinale de până la 1000 m.
Conformația generală a reliefului pe teritoriul administrativ al municipiului Reghin este

cea specifică unei zone depresionar-colinare de contact, caracterizată de unități deluroase cu
interfluvii domoale, segmentată de valea Mureșului și afluenții acestuia.
În acest context Reghinul beneficiază de o amplasare favorabilă la intersecţia a două

axe de intensă şi veche circulaţie, una pe valea Mureşului, (Târgu-Mureş – Reghin – Deda -
Topliţa) şi alta pe valea Gurghiului spre Câmpia Transilvaniei (Lăpuşna – Gurghiu – Reghin -
Crăieşti).
3
Fig.1. Morfologia generală a teritoriului și funcția de comunicație
4
2.2.Substratul
Particularitățile geologice ale substratului pe care se desfășoară unitatea administrativ

teritorială Reghin sunt dominate de roci sedimentare din clasa pietrișurilor, nisipurilor, argilelor
și marnelor nisipoase pannoniene (pn). Acestea se prezintă ca un orizont argilos la bază cu
intercalații de marne nisipoase, nisipuri și cărbuni, constituind substratul a peste 28% din UAT
Reghin.
Holocenului îi sunt atribuite depozitele coluviale (qh1) ce ocupă 1408 hectare situate în
imediata apropiere a luncii Mureșului. Cele mai vechi depozite aparțin Sarmațianului (vh_bs1)
constând în pachete de argile marnoase în intercalații cu nisipuri și tufuri ce caracterizează
10,9% din teritoriul analizat. Pietrișurile, nisipurile și grohotișurile sunt foarte bine
reprezentate pentru 1099.8 hectare ce se regăsesc predominant în apropierea luncii și în sectorul
inferior al dealurilor Reghinului.
2.3. Componenta climatică
Clima regiunii în care se află municipiul Reghin este una temperat-continentală,

diferențierile climatice fiind impuse și influențate în mare măsura de canalizarea maselor de aer
care se deplasează prin Defileul Mureșului cel mai frecvent din vest, nord-vest și nord-est.
Nuanțarea climatică este generată și de varietatea morfologică a teritoriului, rezultând
topoclimate specifice (topoclimat de vale, de versant, interfluviu). Caracterul temperat-
continental al climei municipiului Reghin este evidențiat și prin manifestarea unor veri relativ
călduroase și a iernilor mai lungi și reci.
Temperatura medie anuală oscilează între 5,5°C și 7,5°C, luna cea mai rece fiind
ianuarie, cu temperaturi medii între -3°C și -5°C. Vara, regimul termic este unul moderat,
temperaturile medii având valori cuprinse între 18°C și 19°C în lunile iulie și august.
Regimul precipitațiilor se încadrează în limitele medii multianuale de 780-820 mm,

cantitățile cele mai mari de precipitații înregistrându-se în perioada de tranziție primăvară-vară,
iar cele mai mici iarna.
Direcțiile dominante ale vântului sunt din vest și nord-vest, cu excepția unor perioade
în care se manifestă câțiva factori topoclimatici, când direcția predominantă este din est și nord-
est, canalizat și intensificat dinamic pe culoarul de vale. Acest lucru se resimte preponderent
iarna, când în condițiile unei circulații atmosferice din sector nord-estic, vântul de est produce
în cuprinsul defileului și la ieșire, scăderea puternică a temperaturii aerului și viscole puternice.
5
2.4.Reţeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică a județului Mureș este dominată de prezența râului Mureș, acesta
colectându-și toate apele din bazinul Transilvaniei și străbătând teritoriul județului pe o distanță
de 187 km. Reţeaua hidrografică a municipiului Reghinului este și ea tributară râului Mureş,
care drenează municipiul pe o lungime de cca. 5 km. Principalul afluent al Mureșului este râul
Gurghiu, pe stânga cursului, precum și pâraiele Agricultorilor, Trandafirilor şi Temniţei,
afluenți de dreaptă ai cursului. Râul Mureş traversează municipiul pe direcţia nord- sud, iar râul
Gurghiu pe direcţia est-vest, confluenţa lor situându-se în amonte de municipiu.
Lucrările hidrologice executate în timp, respectiv canalele, cu scopul inițial de a asigura

funcționarea unor întreprinderi cu caracter industrial și producția energiei electrice prin
hidrocentrale se concretizează în prezent prin canalul Mureș și canalul Gurghiu, ambele
desprinse din cursul râului Mureș prin intermediul unui baraj. Canalul Mureș are funcția de
colectare a apelor pluviale din zona de nord-vest a municipiului, iar canalul Gurghiu străbate
zona de est a municipiului unde sunt amplasate platformele industriale şi se varsă în râul Mureş
în aval de municipiu, în aceeași zona fiind amplasată uzina de apă.
Barajele de pe râurile Gurghiu şi Mureş, împreună cu digurile realizate după inundaţiile

din anul 1970, formează un sistem de amenajări hidrotehnice care menţin nivelul apelor ce
traversează zona construită a oraşului sub nivelul cotei de inundabilitate. Cu ocazia construirii
cartierelor Unirii şi Libertăţii, s-au executat și lucrările de regularizare a pâraielor Temniţei şi
Trandafirilor.
2.5.Riscurile naturale
În perimetrul construibil al municipiului nu sunt semnalate probleme deosebite în ceea

ce priveşte amplasarea construcţiilor, excepţie făcând zonele din imediata apropiere a râului
Mureş, pe terenurile obţinute în urma lucrărilor de îndiguire, unde nivelul apelor freatice este
foarte ridicat, iar terenul bun de fundare se află la mare adâncime datorită stratului gros de
aluviuni.
Aceste terenuri se situează în zona de nord a localităţii. În restul localităţii terenurile

sunt propice pentru construire fără să prezinte dificultăţi speciale. Din cele de mai sus se
constată că marea majoritate a terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităţii sunt
favorabile pentru construire.
6
III.STAREA ŞI CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
În această etapă de diagnoză a stării şi calităţii mediului din municipiul Reghin, au fost
luate în considerare aspectele relevante şi semnificative pentru elaborarea strategiilor de
planificare şi protecţie a mediului.
Planificarea mediului este considerată a fi una de tip vertical (sectorial) şi aceasta poate
fi aplicată la nivel local ținând cont de contextul teritorial şi legislativ existent în România.
Planificarea acţiunilor de mediu vizează şi comunitatea locală şi necesită implicarea
autorităţilor, instituţiilor, organizaţiilor locale şi judeţene sau a grupurilor de experţi însărcinaţi
cu realizarea şi implementarea de planuri şi programe specifice în localitatea Reghin.
Toate acţiunile de planificare de mediu sunt viabile în contextul mai larg al dezvoltării
durabile, privită ca principală alternativă de dezvoltare a municipiului Reghin. Planificarea
acţiunilor de protecţie a mediului vizează starea componentelor mediului, resursele existente şi
problemele teritoriale trecute şi actuale. În consecinţă, orizontul şi obiectivele planificării de
mediu sunt elemente dependente de strategiile şi obiectivele stabilite în urma procesului de
luare a deciziei la nivel local și județean.
Principalele probleme de mediu identificate la nivelul municipiului Reghin sunt

următoarele:
 Poluarea aerului datorată lipsei sau diminuării suprafeţei spaţiilor verzi amenajate (ex.
perdele verzi, zone verzi de agrement, spaţii verzi amenajate), traficului rutier, utilizării
combustibililor fosili la încălzirea locuinţelor;
 Poluarea aerului datorată emisiilor provenite din activităţile industriale;
 Poluarea remanentă și latentă a solului şi a apelor subterane şi existenţa unor situri
contaminate istoric (în relaţie cu fostele şi actualele amplasamente industriale cu
capacităţi mari de poluare din oraş);
 Degradarea terenurilor şi accentuarea fenomenelor de eroziune a solului;
 Contaminarea solului şi a apelor subterane din cauza emisiilor de poluanţi din
activităţile industriale;
 Diminuarea şi degradarea spaţiilor (neîntreținerea) verzi intraurbane şi periurbane;
 Probleme asociate traficului rutier pe principalele artere de transport din UAT Reghin
(ex. poluare fizico-chimică, accidente, zgomot, vibraţii);
7
 Afectarea ariilor naturale protejate, a habitatelor naturale, florei şi faunei sălbatice, din
proximitate prin activităţi antropice şi fenomene naturale;
 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor;
 Insuficienţa acţiunilor de voluntariat în domeniul protecţiei şi conservării mediului, a
informării şi a responsabilităţii individuale şi de grup în cadrul comunităţii locale;
 Educaţia insuficientă privind protecţia mediului.
Pornind de la această stare de fapt, prezentăm în continuare, într-o manieră sintetică
principalele aspecte privind starea şi calitatea mediului din UAT Reghin.
3.1. Poluarea datorată activităților industriale

Activitatea economică principală (după PIB, cifre de afaceri, număr de angajați) din
municipiul Reghin, care se constituie și ca principala sursă potențială de poluare, este cea
industrială. Majoritatea activităţilor economice, în special platformele industriale sunt situate
în partea de est a municipiului, pe malul stâng al râului Mureş, în aval de confluenţa acestuia
cu râul Gurghiu.
În timp istoric, dezvoltarea industrială s-a grefat parţial pe micile industrii existente pe
teritoriul municipiului, industrii care s-au modernizat și extins continuu. Actualmente în zonă
funcţionează unităţi de producţie aparținând unor ramuri industriale cum sunt: construcţii de
maşini, exploatarea și prelucrarea lemnului, prelucrare piele încălţăminte, alimentară,
construcţii şi materiale de construcţii.
În zona industrială Reghin ramurile industriale dominante și cunoscute datorită păstrării

tradițiilor sunt cele de prelucrare a lemnului, fabricarea de mobilă și instrumente muzicale,
încălțăminte, mașini și echipamente (agro-forestiere). Unităţile agricole sunt în general la
periferia municipiului şi sunt situate în trupuri independente pe teritoriul administrativ.
În afara acestor zone industriale compacte pe teritoriul municipiului mai există o serie
de întreprinderi mici şi mijlocii risipite pe teritoriul municipiului, având în special caracter de
servicii, iar unele caracter industrial şi artizanal, în special în domeniul industriei alimentare.
Din punct de vedere al diversității sectoarelor economiei locale, acesta poate fi

considerat un avantaj pentru municipiul Reghin și implicit pentru locuitorii orașului, alături de
tradițiile solide în ceea ce privește fabricarea instrumentelor muzicale, exploatarea și
prelucrarea lemnului, fabricarea mobilierului, toate acestea susținute de un potențial silvic
8
important. Însă în lipsa unei infrastructuri de tipul parcurilor industriale unde să funcționeze
concentrate și eficient unitățile economice industriale din Reghin, face ca amplasarea unor
firme să fie în apropierea zonelor locuite, ceea ce atrage după sine dezvantaje pentru populație,
cum ar fi poluarea aerului, poluarea fonică.
Tabel 1. Principalele unități industriale cu potențial de poluare
Nr. Nume firma Adresă Domeniu de activitate

crt.
1. KASTAMONU ROMANIA SA Str. Ierbus 37 Tăierea și rindeluirea
lemnului
2. IRUM SA Str. Axente Sever 6 Fabricarea mașinilor si
utilajelor agricole
3. MAVIPROD SRL Str. Pandurilor 74 Piese autovehicule
4. 2B GROUP SRL Str. Iernuțeni 56 Mobilă
5. EXCELO MILK SRL Str. Gării 137 Depozitări
6. LARIX MOBILA SRL Str. Iernuțeni 56 Mobilă
7. CONSICOM SRL Str. Băii 22 Comerț
8. ECO EURO GROUP Petru Maior 53 Comerț material lemnos
DISTRIBUTION SRL
9. EVORA GROUP RETAIL SRL Str. Mihai Viteazu Comerț electrocasnice
19
10. MOBILADALIN SRL Str. Apalinei 122 Mobilă
11. CLAUBIS PROD COM IMPEX Piața Mare 26 Comerț
SRL
12. HORA SA Str. Salcâmilor 3 Instrumente muzicale
13. ECO EURO DOORS SRL Str. Carpați 11 Fabricare elemente
dulgherie, tâmplărie
14. LUCKY LAND SRL Str. Iernuțeni 45 Activități de noroc și
pariuri
15. BUCIN MOB SRL Str. Mihai Eminescu Mobilă
113
În privința locației firmelor, având ca obiect principal de activitate industria, o parte

însemnată a acestora sunt amplasate în zona intravilană a așezării urbane, ceea ce atrage după
sine dificultăți de natură operațională (legate de aprovizionare, distribuție), limitarea unor
dezvoltări ulterioare (lipsă teren pentru extindere), dar și conflicte potențiale în conformarea cu
normele de mediu din ce în ce mai stricte în privința calității ambientului. Crearea/extinderea
unor parcuri/platforme industriale de către autoritățile administrației publice locale, asigurând
9
facilități fiscale, ar putea determina societățile comerciale să își realoce activitățile din zonele
urbane înspre unele industriale dedicate și amenajate corespunzător în acest sens. O asemenea
măsură este benefică atât pentru populație, din punctul de vedere al îmbunătățirii calității aerului
și a apei, reducerii poluării fonice, cât și pentru investitori, care în urma stimulentelor fiscale și
a altor avantaje determinate de gruparea a mai multor societăți în același spațiu investițional –
furnizori și clienți - își pot rentabiliza afacerea. Dezvoltarea unor zone industriale în jurul
localităților urbane constituie pârghii pentru ieşirea dintr-o situație marcată de condiții
economice dificile. În urma restructurării/închiderii firmelor a rămas disponibilă o forță de
muncă bine calificată – tehnicieni, specialiști cu experiență în diferite domenii de producție,
ceea ce reprezintă un avantaj pentru investitori, dar și pentru forța de muncă locală neocupată,
care poate fi angajată.
În municipiul Reghin calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură

moderată de emisiile din activităţile economico-sociale, în special de cele provenite de la marile
unități industriale.
Principala sursă de poluare potențială a aerului este Fabrica de PAL a companiei SC

KASTAMONU ROMANIA SA. Există o îngrijorare suplimentară la nivelul comunității legată
de intenția de dezvoltare a unui obiectiv industrial suplimentar al acestei companii, prin
proiectul ”Construire Fabrica de clei, Reghin, Judeţul Mureş”.
Pentru evaluarea impactului potenţial pe care emisiile îl pot produce în atmosfera din
zona amplasamentului, a fost realizat, de către Centrul de Cercetări pentru Managementul
Dezastrelor din cadrul UBB Cluj-Napoca, studiul “Simularea dispersiei de formaldehidă emisă
de la Fabrica de clei. Hărţi de dispersie”.
Studiul a utilizat modelul de dispersie ISCST3 (Industrial Source Complex Short Term
v.3) care este modelul de dispersie aprobat şi recomandat de către Agenţia pentru Protecţia
Mediului din SUA, pentru estimarea concentraţiilor poluanţilor purtaţi de vânt. În una dintre
variantele simulate a fost modelată dispersia provenită din surse vechi existente precum și din
cele aferente fabricii de PAL pe platforma SC KASTAMONU ROMANIA.
Din simulări reiese că nu există depăşiri ale valorii pragului de intervenţie pentru zonele
protejate (STAS 12574/87) ci doar depăşiri ale valorii pragului de alertă şi numai în interiorul
amplasamentului.
10
Primul maxim al concentraţiei calculate – timp de mediere 30 minute
Al cincilea maxim al concentraţiei calculate – timp de mediere 30 minute

Hărți de dispersie – izoconcentrații de formaldehidă
Varianta 1: Surse vechi existente şi cele aferente fabricii de PAL de pe platforma
KASTAMONU ROMANIA
Din simulări reiese că nu există depăşiri ale valorii pragului de intervenţie pentru zonele
protejate (STAS 12574/87) ci doar depăşiri ale valorii pragului de alertă şi numai în interiorul
amplasamentului.
11
3.2. Poluarea datorată traficului rutier
Ca urmare a creșterii continue a indicatorilor traficului rutier urban se poate observa o

tendinţă de creştere a emisiilor de substanțe poluante specifice în aerul înconjurător. Printre
cauzele acestui fenomen se numără atât nevoia de mobilitate a populației cât și disfuncții legate
de starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere (spaţii virane neacoperite cu vegetație
adiacente drumurilor publice care contribuie la resuspensia particulelor, îmbrăcăminte
deteriorată).
Fie că e vorba despre mobilitatea urbană a populației sau despre facilitarea activităților
de comerț, ambele necesită un management eficient de resurse și servicii pentru a asigura
cetățenilor și companiilor condiții optime pentru desfășurarea activităților și nevoilor sociale
zilnice.
Tabel 2. Evoluția dezvoltării rețelei stradale din Reghin (km)
An 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Lungime 80 80 81 81 81 81 81 81 81 81 81 81
An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Lungime 85 85 88 89 90 91 93 93 93 93 93 93
În anii 1990 și 1991 lungimea străzilor din Reghin a fost aceeași, respectiv 80 km. În
anul 1992 crește cu 1 km și se menține astfel până în 2001, an în care crește cu încă 4 km,
ajungând la o lungime de 85 km. În anul 2004 străzile ajung la o lungime de 88 km, în anii
2005, 2006 și 2007 se mai adaugă câte 1 km; în 2008 lungimea străzilor crește până la 93 km
și se menține astfel până în anul 2013.
Tabel 3. Procentul străzilor modernizate din lungimea totala (% din lungimea totală)
An 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Procent 55 55 56 56 56 56 56 56 56 56 56 54
An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Procent 55 55 53 65 64 63 68 70 70 70 70 77
12
În anii 1990 și 1991 străzile sunt modernizate în procent de 55% din total, însemnând
44 km de străzi modernizate. În 1992 sunt modernizate 56,8 %, menținându-se astfel până în
anul 2000, inclusiv. În anii următori, lungimea străzilor modernizate crește constant,
ajungându-se la 77,42 % străzi modernizate (72 km) din cei 93 km de străzi din municipiu.
În municipiul Reghin se identifică suprapunerea circulației de tranzit cu cea

orășenească. Rutele de circulație DN 15, DN 16 si DN 15A fac legătura cu alte orașe după cum
urmează: DN 15 asigură legătura cu Târgu Mureș la sud, iar la nord cu Toplița; DN 16 asigură
legătura spre vest cu orașul Cluj-Napoca; DN 15 A asigură legătura spre nord-vest cu Bistrița.
Toate drumurile naționale menționate trec prin centrul municipiului Reghin și se suprapun cu
traficul din oraș: drumul naţional DN 15 se suprapune cu str. Iernuţeni până în centrul
municipiului, iar apoi cu str. Pandurilor până la ieșire, DN 15A şi DN 16 se suprapun cu DN15
până în centrul municipiului apoi se suprapun cu str. Mihai Viteazu şi cu str. Pandurilor, până
la ieşire din municipiu. Se remarcă accesul greoi la intrările în municipiu din direcţiile Târgu
Mureş şi Topliţa, datorate arterelor înguste de circulaţie, cât şi parţial din direcţia Bistriţa și
Cluj.
Suprapunerea circulaţiei de tranzit peste cea orăşenească pe străzile municipiului şi aşa

subdimensionate provoacă mari dificultăţi în desfăşurarea circulaţiei locale din interiorul
municipiului. În perioada construirii noilor cartiere de locuinţe colective de tip bloc, s-a încercat
o descongestionare a traficului urban prin crearea de artere noi de circulaţie care să faciliteze
accesul unor gabarite corespunzătoare.
Lungimea totală a tramei stradale care conectează diferite părți ale municipiului Reghin
este de 93 km, dintre care 72 km sunt străzi modernizate, ceea ce înseamnă peste 77 % din total.
Străzile au o densitate de 4,53 km/km² în intravilan. Comparativ, același indicator calculat
pentru întreg mediul urban din județul Mureș are o valoare apropiată, respectiv de 4,65 km/km2
intravilan.
Trama stradală a municipiului are un aspect neregulat, influenţat în special de relief care
generează diferenţe mari de nivel. Străzile din municipiu au un traseu sinuos, datorită atât
configuraţiei terenului, cu diferenţe mari de nivel, cât şi modului de construire. Din aceste
cauze, traseele străzilor nu pot fi îmbunătăţite sau corectate decât în puţine cazuri, acest lucru
acţionând negativ asupra fluidităţii circulaţiei.
13
De asemenea, posibilitatea amenajării corespunzătoare a principalelor intersecţii ale

muncipiului este îngreunată de densitatea mare a construcţiilor, care nu permite amenajări
(lărgirea amprizei străzilor), decât prin demolarea unor construcţii.
Accesibilitatea în municipiul Reghin este un punct forte datorită drumurilor naționale

deja amintite care fac legatura cu importante orașe din apropiere, însă inexistența unor centuri
ocolitoare care să rezolve suprapunerea traficului din interiorul orașului cu cel de tranzit e un
punct slab care necesită o soluționare cât mai rapidă și eficientă.
3.3. Starea şi calitatea aerului
Strategiile generale de monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional şi local indică

necesitatea organizării modulare a reţelei de monitorizare a mediului şi în particular a mediului
atmosferic (monitorizarea emisiilor şi imisiilor). În municipiul Reghin nu există stații de
măsurare a imisiilor, așa încât aprecierea calității aerului se face pe baza estimării emisiilor de
la principalele surse de poluare.
În municipiul Reghin calitatea aerului atmosferic este influenţată într-o măsură

moderată de emisiile provenite din activităţile economico-sociale (industrie, trafic, activități
menajere), astfel că nivelul de emisii în atmosferă nu determină fenomene de poluare
semnificative.
Aspectele semnificative de mediu legate de poluarea aerului, în special în zona urbană

cum este cazul UAT Reghin, sunt cauzate de procesele implicate în producerea de energie,
emisiile provenite de la autovehicule şi activităţile industriale.
Sursele de poluare de pe teritoriul municipiului Reghin sunt următoarele:
a). Surse fixe (surse industriale): industria de prelucrare a lemnului, industria materialelor de
construcţii; industria energetică şi de termoficare (care utilizează gazele naturale în scopuri
energetice şi deşeuri din lemn în centralele termice recent modernizate); transportul, stocarea şi
distribuţia carburanţilor; utilizarea solvenţilor; prepararea hranei şi consumul casnic ş.a. Sursele
de emisii în atmosferă aferente sectorului agricol sunt reduse, iar depozitele de deşeuri sunt
surse moderate de emisii în atmosferă.
b). Surse mobile: traficul rutier care se desfăşoară în principal pe rutele de circulație DN 15,
DN 16 si DN 15A care asigură legătura cu alte orașe și trec prin centrul municipiului Reghin și
se suprapun cu traficul din oraș pe străzile Iernuţeni, Pandurilor, Mihai Viteazu până la ieşire
14
din municipiu. Se remarcă accesul greoi la intrările în municipiu din direcţiile Tărgu Mureş şi
Topliţa, datorate arterelor înguste de circulaţie, cât şi parţial din direcţia Bistriţa – Cluj; traficul
feroviar (mai slab reprezentat). Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2,
NOx, NH3) pot provoca acidifierea la nivelul teritoriului şi ecosistemelor municipiului Reghin.
Emisiile anuale de dioxid de sulf (SO2) indică cantităţi emise în atmosferă provenite, în
principal, din arderi în industria energetică şi industriile de transformare, arderi neindustriale,
arderi în industria de prelucrare; transport rutier şi din alte surse mobile şi utilaje. În general,
majoritatea concentraţiilor de SO2 nu depăşesc limitele admise prevăzute în normativele legale
în vigoare.
Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx) provin din arderi în industria
energetică şi industriile de transformare, arderea neindustrială, arderi în industria de prelucrare,
procesele de producţie, transportul rutier şi alte surse mobile şi utilaje.
Emisiile de COV provin din arderi în industria energetică şi industriile de transformare,

arderea neindustrială, arderi în industria de prelucrare, procesele de producţie, extracția şi
distribuţia combustibililor fosili, utilizarea solvenţilor şi a altor produse, transportul rutier ş.a.
Pulberile în suspensie (PM10, PM2,5, TSP) provin din arderi în industria energetică şi
industrii de transformare şi ardere neindustrială, iar restul provin din arderi în industria de
prelucrare şi alte procese de producţie industrială.
Emisiile de metale grele (ex. mercur, cadmiu, plumb) provin din arderi în industria de
prelucrare şi transportul rutier. Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POPs) provind în
special de la motorina pentru locomotive.
Poluarea sonoră este considerată principala sursă de stres asupra comunităţii în mediile
urbane din Uniunea Europeană. În municipiul Reghin, sursele de zgomot sunt numeroase (ex.
traficul rutier, şantierele de construcţii, circulaţia trenurilor, echipamentele motorizate ş.a.).
Ponderea cea mai mare în generarea zgomotului urban o deţine traficul rutier datorat
creştereii puterii motoarelor cu care se echipează autovehiculele, creşterii vitezei de deplasare
a acestora corelate cu creşterea continuă a numărului de autovehicule.
Un aspect semnificativ și favorizant al unor situații de poluare, menționat și anterior este

acela că în municipiul Reghin sunt insuficiente variante ocolitoare şi din acest motiv traficul
greu traversează și afectează zonele rezidenţiale.
15
Arealele şi sectoarele potențial critice pe teritoriul municipiului Reghin sub aspectul

poluării atmosferei sunt reprezentate de unităţile industriale amplasate în oraş (ex.
KASTAMONU ROMANIA SA, IRUM SA, HORA SA, ș.a.) şi de principalele artere de
transport rutier (ex. DN 15, DN 15A, ş.a.)
În concluzie, calitatea aerului în municipiul Reghin este influenţată semnificativ de

caracteristicile sistemelor de reţinere a emisiilor de noxe în atmosferă (din sectorul industrial şi
cel al serviciilor) şi de poluarea fizico-chimică generată de mijloacelor de transport din oraș.
3.4. Starea şi calitatea apelor
În municipiul Reghin, calitatea apelor de suprafaţă este influenţată de activităţile

industrial, agricole şi epurarea insuficientă a apelor uzate menajere.
Alimentarea cu apă potabilă, colectarea și epurarea apelor uzate în municipiul Reghin

este realizată de sucursala locală a Companiei Aquaserv Târgu Mureș. Societatea are ca
principal obiect de activitate furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi colectare ape
uzate, de asemenea canalizare pluvială, întreţinerea canalelor, a grătarelor de apă meteorică
Aceste servicii sunt adresate și celor aproximativ 31.000 de locuitori din Reghin, cărora li se
mai adaugă şi locuitorii comunele limitrofe: Ideciu de Jos, Batoş, Lunca, Voivodeni, Breaza,
Fărăgău, Petelea, Gorneşti, Solovăstru, Gurghiu.
Staţia de Epurare din Reghin a fost construită în 1970 şi a fost apoi modernizată în anii
90, însă era subdimensionată și nu a fost prevăzută cu o treaptă biologică pentru neutralizarea
nutrienților din apele uzate, fiind astfel multă vreme o sursă importantă de poluare a apelor
râului Mureș, pe tot cursul acestuia aval de Reghin. Printr-un proiect POS MEDIU, implementat
în anii trecuți, s-a realizat extinderea sistemului de canalizare menajer cu peste 16 kilometri de
rețea, cămine de vizitare şi stații de pompare, precum și reabilitarea Staţiei de epurare a
Reghinului prin construirea unei noi trepte de epurare, treapta biologică.
Până la modernizarea stației de epurare, apa râului Mureş se încadra frecvent în clasa a
II-a de calitate (bună), la grupele de indicatori „regim de oxigen” şi „regim de mineralizare” și
clasa a IV-a de calitate (slabă), la grupele de indicatori „nutrienţi”. Odată cu punerea în
funcțiune a treptei biologice și cu creșterea gradului de colectare a apelor uzate și impactul
apelor uzate menajere asupra calității emisarului a scăzut considerabil.
16
Râul Gurghiu pe toată lungimea sa se încadrează în clasa a II-a de calitate (bună),

depășirile CMA înregistrându-se la grupele de indicatori „regim de oxigen”, şi „micropoluanţi
anorganici şi organici”.
Principalele surse de poluare ale căror evacuări influenţează cursurile de apă menţionate
sunt: pentru indicatorii amoniu, azotaţi, fosfor, Fabrica de PAL şi canalizarea menajeră a
municipiului; pentru indicatorii cloruri, reziduu fix, mangan, fier, zinc - cadrul natural; pentru
indicatorul Cr6+ sunt batalurile de şlamuri industriale şi nămolurile din staţiile de epurare.
Principalele areale critice sub aspectul poluării apelor subterane sunt evidenţiate acolo
unde apa freatică nu se încadrează în regimul de potabilitate; aspecte de mediu semnificative
existând în arealul localităţii Reghin din cauza vulnerabilitate la azotaţi. Pe baza datelor
disponibile la nivelul forajelor de supraveghere a calității apelor subterane se sesizează, în
partea de sud a teritoriului administrativ al municipiului depășiri la indicatorii amoniu și azotați.
17
Figura 2. Calitatea mediului – surse și fenomene de poluare
18
3.5. Calitatea solului şi terenurilor
Terenurile şi solurile din municipiul Reghin sunt afectate, degradate şi modificate

fizico-chimic şi ecologic de către procesele naturale şi de activităţile socio-economice şi actuale
și cele trecute (remanente și latente).
Astfel, există suprafețe cu soluri degradate în urma depozitărilor ilegale de deşeuri,

terenurile afectate de procese geomorfologice actuale (alunecări de teren, ravenație,
torențialitate). Restrângerea utilizării îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor a redus în cea
mai mare parte efectele acestor substanţe asupra solului, apelor subterane şi vegetaţiei chiar
dacă există încă o poluare remanentă.
Arealele critice sub aspectul degradării solurilor şi terenurilor sunt întâlnite în

proximitatea localităţii Reghin fiind cauzate de poluarea fizico-chimică, alunecările de teren
superficiale, ravenaţie şi torenţialitate, defrişările şi incendiile de vegetaţie, amplasamentele de
depozite de deşeuri menajere şi industriale, suprapăşunatul, tehnicile agrotehnice inadecvate,
seceta şi perturbările climatice, eroziunea de maluri, inundaţiile, înmlăştinirea sau
supraumectarea terenurilor, utilizarea fertilizanţilor şi practicile agricole tradiţionale.
Siturile industriale contaminate istoric reprezintă o sursă majoră de poluare a

componentelor mediului în cadrul judeţului Mureș. În conformitate cu ultimele informaţii
deţinute de autorităţile competente de protecţie a mediului (APM Mureş, 2013), au fost
inventariate la nivelul județului 21 de situri contaminate istoric, aflate în proprietate privată şi
în proprietatea statului. Dintre acestea, pe teritoriul municipiului Reghin sunt menţionate două,
respectiv R.A.G.C.L. Reghin cu situl închis de depozitare a deşeurilor municipale cu suprafaţă
de circa 3 ha și depozitul dezafectat de carburanți PETROM cu o suprafață de 22 ha.
Siturile contaminate istoric trebuie inventariate, analizate şi evaluate detaliat sub

aspectul impactului asupra mediului şi sănătăţii umane dar şi prin luarea în considerare a
acestora în documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului.
Pe teritoriul administrativ al municipiului au fost identificate de către OSPA Mureș

perimetre de ameliorare pentru amenajări noi de îmbunătăţiri funciare în suprafață de 93,77 ha.
Protecţia solului şi a mediului înconjurător se poate realiza prin efectuarea lucrărilor

agricole privind evitarea eroziunii solului, menţinerea conţinutului optim de materie organică
în sol, menţinerea structurii solului prin lucrări agricole de arat şi semănat pe pante mai mari de
19
12% în special cu plante prăşitoare în lungul curbelor de nivel, evitarea suprapăşunatului,

prevenirea instalării vegetaţiei nedorite, utilizarea maşinilor agricole adecvate, respectarea
bunelor condiţii agricole şi de mediu.
3.6. Gestionarea deşeurilor
Implementarea sistemului de gestionare a deşeurilor în judeţul Mureş a dus la

îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în special a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane
şi a solului. Prin extinderea sistemului de colectare şi transport a deşeurilor la nivelul întregului
judeţ şi închiderea depozitelor neconforme, care au reprezentat o sursă de poluare a mediului
înconjurător s-au evitat impactele negative care se manifestau în trecut.
Pentru o abordare cât mai corectă a managementului deşeurilor municipale, trebuie luate
în considerare o serie de informaţii privind cantitatea, compoziţia şi calitatea componentelor
acestora în strictă dependenţă cu mărimea şi caracterul localităţii, modul şi nivelul de trai al
populaţiei, condiţiile climaterice, cât şi stadiul dezvoltării tehnologiilor şi tehnicilor utilizate la
nivelul localităţii.
Conform datelor disponibile la APM Mureș cantitatea totală de deşeuri municipale

generate la nivelul județului este de cca. 200.000 tone/an, rezultând un indice de producție de
340 kg/loc/an.
Această valoarea a fost calculată prin însumarea cantităţilor generate și raportate pentru
următoarele tipuri de deşeuri:
- Deşeuri menajere şi asimilabile şi din servicii municipale colectate de operatorii de
salubritate;
- Deşeuri menajere generate şi necolectate de operatorii de salubritate;
- Deşeuri reciclabile provenite de la populaţie, colectate prin intermediul operatorilor
economici autorizaţi, alţii decât operatorii de salubritate (hârtie şi carton, metale, plastic, sticla,
lemn, biodegradabil, textile, DEEE, deşeuri de baterii şi acumulatori).
Estimările cantităţilor de deşeuri municipale generate anual la nivelul judeţului Mureş,
conform concluziilor cuprinse în studiile efectuate pe această temă (la nivel de Master plan şi
SF) erau de aproximativ 210.000 - 230.000 tone/an, ceea ce denotă o oarecare corelație.
În baza acestor date rezultă o producție anuală de deșeuri la nivelul municipiului Reghin
de aproximativ 12.500 tone, care sunt transportate pentru depozitare la depozitul ecologic de
deșeuri de la Sighișoara.
20
Chiar dacă din punct de vedere al impactului asupra mediului și al poluării factorilor de
mediu, închiderea depozitului de deșeuri al municipiului Reghin a reprezentat un fapt pozitiv,
acesta are repercursiuni asupra costurilor pe care trebuie să le suporte populația pentru a achita
serviciul de salubritate.
3.7. Arii naturale protejate și spații verzi
Sunt cunoscute rolul şi importanţa spaţiilor verzi și a ariilor naturale protejate în

funcţionalitatea şi estetica sistemelor urbane. Factorii decisivi care determină prezenţa spaţiilor
verzi în interiorul oraşelor şi municipiilor sunt legaţi de evoluţia istorică şi tradiţia urbană a
acestora.
Se știe că oraşele cu tradiţie istorică îndelungată au beneficiat de un concept urbanistic

care includea obligatoriu existenţa parcurilor şi grădinilor publice, care sunt categorii de spaţii
verzi cu suprafeţe mai mari. Ulterior în cazul entităţilor urbane fondate şi dezvoltate în perioada
comunistă prezenţa acestor elemente a fost considerată „parazitară”, şi ele au fost excluse din
bilanţul teritorial urban și ocupate cu construcții sau înlocuite cu elemente de mici dimensiuni
de tipul scuarurilor sau parculeţelor.
Un alt fenomen cu impact în dinamica suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi este legat
de evoluţia urbanistică a oraşelor de după 1990, când pe fondul lipsei unor reglementări foarte
clare, s-au înregistrat fenomene de distrugere a spaţiilor verzi prin ocuparea acestora cu
construcţii sau alte utilităţi.
Municipiul Reghin beneficiază de o situație favorabilă din acest punct de vedere întrucât
a păstrat în dezvoltarea urbană elemente tradiționale, care îmbină în mod armonios existența
cartierelor de locuințe colective (de tip bloc) construite în perioada comunistă, cu cartierele de
locuințe individuale (cu spații de tip curte sau grădină), care de altfel sunt cele majoritare.
Din perspectiva bilanțului și a funcționalității spațiilor verzi urbane este cunoscut

aportul pe care îl aduc în acest sens cartierele de locuințe individuale, care prin intermediul
spațiilor de tip curte, grădină, considerate ca fiind ”verzi”, reușesc să contribuie la creșterea
suprafeței de spații verzi la nivelul bilanțului teritorial.
21
Datele cantitative disponibile relevă că peste 11% din teritoriul administrativ este
reprezentat de suprafețe împădurite, de asemenea existența a cca. 84 de ha de spații verzi
amenajate în intravilan și o cota medie de 25,24 m2 de spațiu verde per locuitor.
O contribuție importantă atât din punct de vedere cantitativ, dar și din perspectiva
funcțiunilor ecologice și recreative, este adusă de existența celor 8 areale forestiere situate în
partea colinară de nord-vest a teritoriului administrativ (Dealul Pădurea Rotunda, Dealul Rece,
Dealul Herin), precum și a masivelor areale forestiere din imediata vecinătate (Suseni, Mociar,
Petelea).
Chiar dacă pe teritoriul administrativ al municipiului Reghin nu sunt prezente arii
naturale protejate, existența acestora în imediata vecinătate reprezintă un fapt pozitiv pentru
urbe, prin funcția ecologică de asanare a aerului, prin funcția estetic-peisagistică sau turistică.
În acest sens este de remarcat prezența celor 5 arii protejate, dintre care 2 rezervații de
interes național și 3 situri Natura 2000, de interes comunitar.
Tabel 4. Suprafețele din siturile de importanță comunitară incluse în UAT Reghin
Suprafața Amplasament în
Codul
Numele Sit Natura2000 inclusă în cadrul UAT
sitului
UAT (ha)
În lunca Mureșului, în
ROSCI0368 Râul Mureş între Deda şi Reghin 13
partea de nord a UAT
Pe valea Gurghiului și
ROSCI0320 Mociar 11
în estul UAT
În lunca Mureșului, în
ROSCI0369 Râul Mureş între Iernuţeni şi Periş 48
partea de sud a UAT
Situl de importanţă comunitară (SCI) ROSCI0320 Mociar este localizat pe raza

comunei Gurghiu și se întinde pe o suprafață de 4.017 ha. Altitudinea variază în cadrul sitului
de la 370 m la gura de vărsare a râului Gurghiu în râul Mureș, până la altitudinea maximă de
623 m pe vârful Bermezeu, în partea de sud-est a sitului, altitudinea medie fiind de 447 m.
Configurația terenului este relativ plană, partea superioară fiind un platou cu o pantă
ușoară spre nord, mărginit de versanți cu înclinare mai accentuată spre vest, sud și est.
Substratul este reprezentat de roci vulcanice și roci sedimentare.
Situl Mociar cuprinde dealul Pădurea Mlăștinii și lunca râului Gurghiu, aval de Ibănești
și până la vărsarea în râul Mureș. Situl este localizat în bazinul hidrografic al râului Gurghiu,
afluent de stânga al Mureșului, iar din punct de vedere geografic face parte din Dealurile
Gurghiului.
22
Tipurile de habitate prezente în acest sit sunt: păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; păduri dacice de stejar și carpen;
vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Speciile de nevertebrate protejate sunt
Isophya stysi (cosaș) și Osmoderma eremita (gândac sihastru).
Clasele de habitate sunt reprezentate de culturi (teren arabil), pășuni, păduri de

foioase, habitate de păduri (păduri de tranziție).
Obiectivele de conservare ale sitului sunt axate pe habitatele forestiere, situl Mociar
fiind împădurit într-o proporție de cca. 60%, restul de terenuri fiind reprezentate de pășuni,
fânețe, terenuri agricole și cursuri de ape curgătoare. Pădurile dominante sunt cele de stejari,
aici găsindu-se și rezervația de stejari multiseculari Mociar.
Din punct de vedere al administrației silvice, pădurile sunt proprietatea statului și sunt
administrate de RNP Romsilva prin DS Mureș, OS Gurghiu, UP X Mociar. Din punct de vedere
al administrației de stat se află pe raza comunei Gurghiu.
Situl de importanţă comunitară (SCI) ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin
este situl localizat în zona umedă pe cursul râului Mureș între localitățile Deda și Reghin în
regiunea biogeografică continentală. Situl are o suprafață totală de 394 ha și 396 m altitudinea
medie.
Ecosistemele acvatice de zona umedă (râuri, lacuri), cu o pondere de 47% din totalul
suprafeței ariei sunt și obiectivele principale de conservare ale sitului. Restul tipurilor de
habitate sunt reprezentate de culturi agricole (teren arabil) și păduri de foioase.
Importanța ridicată a ariei este dată de prezența aici a mai multor specii de amfibieni și
mamifere dintre care este menționată Lutra lutra (vidra). Speciile de amfibieni și reptile
enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt următoarele: Triturus cristatus
(triton cu creastă) și subspecia Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegate (broască cu
burta galbenă). Această arie Natura 2000 este foarte importantă și pentru conservarea unor
specii de pești cum sunt Gobio uranoscopus (porcușor de vad) și Zingel streber (fusar). Specia
Zingel streber pătrunde în această zonă a râului Mureș, practic este zona cea mai înaltă din
bazinul Mureșului unde această specie este prezentă.
S-a impus includerea ariei în rețeaua Natura 2000 datorită unor vulnerabilități la care
este expusă și implicit la pierderea și distrugerea habitatului ca rezultat al activităților de
23
agricultură, a supracositului, a lipsei cositului, a suprapășunatului, a lipsei pășunatului, a

dragării și drenării habitatului umed, al activităților industriale, a dezvoltării teritoriale, a
poluării, extragerea pietrișului necontrolat din albia râului, braconajul.
Situl de importanţă comunitară (SCI) ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și

Periș este localizat în zona umedă pe cursul râului Mureș între localitățile Iernuțeni și Periș în
regiunea biogeografică continentală cu o suprafață totală de 256 ha și 347 m altitudinea medie.
Propunerea acestui SCI a fost făcută pentru conservarea speciilor enumerate în Anexa II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Aproape jumătate din totalul suprafeței ariei este reprezentat de habitatele acvatice
(râuri, lacuri), mai exact 49%, astfel că formularul standard Natura 2000 face referire la
următoarele specii de amfibieni, reptile și pești de interes conservativ: Triturus cristatus (triton
cu creastă) și subspecia Triturus vulgaris ampelensi; Barbus meridionalis (mreană vânătă),
Aspius aspius (avat), Rhodeus sericeus amarus (boarță), Gobio kessleri și Gobio albipinnatus
(porcușor de nisip), Cobitis taenia (zvârlugă), Sabanejewia aurata (dunărița), Zingel streber
(fusar). Ecosistemele acvatice - zona umedă (râuri, lacuri) - cu o pondere de 49 % din totalul
suprafeței ariei sunt obiectivele principale axate pe conservarea sitului. Restul claselor de
habitate sunt culturile (teren arabil) și păduri de foioase.
În afară de speciile de amfibieni și pești menţionate anterior, formularul standard Natura

2000 face referire la următoarea specie de interes conservativ: broasca-țestoasă europeană de
baltă (Emys orbicularis), fiind astfel printre puținele situri desemnate pentru această specie.
Aria găzduieşte efective importante din specia Zingel streber, caracteristică acestei zone
biogeografice, practic râul Mureș găzduiește una dintre cele mai stabile populații ale speciei.
Fiind un ecosistem preponderent acvatic acesta este foarte vulnerabil la impactul

antropic. Categoriile de impact antropic la care zona este vulnerabilă fiind principala cauză a
degradării sau distrugerii habitatelor acvatice caracteristice sunt: agricultura intensivă,
activitățile industriale, poluarea prin îngrășăminte chimice, extinderea și dezvoltarea teritorială,
circulația, braconajul și folosirea ca momeală de către pescari a speciilor Gobio și Zingel
streber.
Rezervația naturală Pădurea Mociar este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) fiind poziționată la cca.
3 km de municipiul Reghin. Ea este amplasată pe terasa de 40 m a râului Gurghiu, se extinde
24
pe o suprafață de 48 ha, cu înclinare N-NV în direcţia confluenţei râului Gurghiu cu Mureşul.

Pădurea Mociar reprezintă un interes ştiinţific deosebit datorită vârstei stejarilor, cuprinsă între
400-500 de ani. Ecosistemul are o densitate de 10 stejari multiseculari la hectar, cu diametre
medii cuprinse între 1,5-2,00 m şi înălţimi de 23 m. Vitalitatea arborilor este redusă, are
fructificaţie rară la intervale de 10-15 ani, seminţele fiind sterile. Majoritatea arborilor sunt
uscaţi. Existenţa regenerării artificiale de producţie inferioară, sub forma de arboret relativ
echien, cu compoziţia 60% stejari, 20% frasin, 10% carpen, 10% plopi tremurători, prezintă
pericol pentru supravieţuirea stejarilor multiseculari rămaşi. Există un subarboret cu o densitate
de 0,5 pe 35% din suprafaţă, format din păducel, alun, lemn câinesc. Regenerarea de stejari are
origine necunoscută fiind prezente exemplare cu vârste cuprinse între 35-45 ani, diametre medii
10 cm, înălţimi medii 10-12 m. Înmlăştinirea sezonieră îngreunează regenerarea naturală a
pădurii. Pentru salvarea arborilor multiseculari şi perpetuarea genetică sunt necesare măsuri de
înmulţire vegetativă.
Rezervație naturală Poiana cu narcise Gurghiu este o arie protejată de interes național
(categoria a IV-a IUCN), de tip forestier care se află în partea sud-estică a Depresiunii Colinare
a Transilvaniei, în nord-estul județului Mureș, aflată pe teritoriul administrativ al comunei
Gurghiu. Amplasarea ei în imediata apropiere de drumul județean DJ153C, care leagă
municipiul Reghin de satul Hodac, face ca Reghinul să fie practic cel mai apropiat oraș de
această rezervație.
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000,
publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea
”Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea a III-a zone protejate”, având o
suprafață de 3 hectare și fiind inclusă în situl de importanță comunitară – Mociar.
Vegetația este de tipul fâneață preponderent mezo-higrofilă, speciile mezofile fiind
dominante, adaptate la repartiţia uniformă a umidităţii. Speciile higrofite au o repartiţie mai
redusă, existând şi elemente xerofite în zonele însorite.
Au fost identificate 164 specii de plante cuprinse în 34 ordine, 47 familii şi 121 genuri.
Vegetaţia hidrofilă aparţinând asociaţiei Junco Molinetum, în care speciile dominante sunt:
Agrostis stolonifera (iarba câmpului), specia Carex (rogoz) cu subspeciile Carex fuscus, Carex
lasiocarpa, Carex brizoides, Juncus effusus (pipirig), Cardamine pratensis (stupitul cucului),
Poa pratensis (floarea fânului), Ranunculus repens (piciorul cocoșului), Caltha palustris
(bulbuc), Lychnis flos-cuculi (floarea cucului), Festuca rubra (păiuș roșu). Fauna nu reprezintă
elemente deosebite fiind o faună normală pentru fâneţele mezo-higrofite.
25
În ambianţa cenotică a acestor specii creşte şi se dezvoltă în condiţii optime narcisa

sălbatică (Narcisus stelaris). Perioada de înflorire a acesteia este luna aprilie-mai, perioadă în
care numărul de exemplare pe m2 variază între 2 şi 10, având o medie generală de 6 ex./m2.
Scopul delimitării acestei arii este de a proteja specia amenințată, Narcisus stelaris, de
factorii de degradare care s-au identificat: pășunatul intensiv și irațional, colectarea masivă,
desțelenirea pentru extinderea terenurilor agricole, turismul necontrolat și intensiv în perioada
de înflorire.
IV. ANALIZA DIAGNOSTIC (SWOT) – DOMENIUL „MEDIU”
Puncte tari (S) Puncte slabe (W)

 Localizarea geografică favorabilă;  Prezenţa siturilor poluate „istoric”;
 Potenţialul natural variat (roci utile, sol  Sistemul actual de monitorizare nu acoperă
fertil, climat moderat,); teritoriul;
 Preocuparea comunităţii locale şi a  Infrastructura precară pentru colectarea,
autorităţilor faţă de diminuarea degradării transportul şi eliminarea deşeurilor;
mediului;  Nivelul redus al colectării selective a
 Existenţa structurilor instituţionale de deşeurilor, al reciclării şi valorificării acestora;
bază în domeniul protecţia mediului;  Depozite de deşeuri neconforme cu
 Implementarea programelor de standardele;
dezvoltare, privind managementul integrat  Slaba conştientizare a populaţiei şi a
al resurselor de apă şi managementul agenţilor economici privind managementul
integrat al deşeurilor; ariilor protejate;
 Varietatea şi bogăţia biodiversităţii;  Resursele financiare şi umane scăzute
 Implicarea activă a factorilor de decizie pentru managementul ariilor protejate, a
în aplicarea politicilor şi a planurilor de speciilor şi habitatelor de interes comunitar;
acţiune pentru protecţia mediului;  Inexistenţa unui sistem coerent de informare
 Experienţă în aplicarea de proiecte a publicului cu date privind starea mediului;
finanţate din fonduri internaţionale şi  Neaplicarea codului bunelor practici în
naţionale, în domeniul protecţiei mediului; agricultură;
 Utilizarea în cantităţi mari a îngrăşămintelor
chimice şi a pesticidelor din grupa I si a II-a de
toxicitate, pentru fertilizare, respectiv
combaterea bolilor şi a dăunătorilor;
26
Oportunităţi (O) Pericole (T)

 Elaborarea unui plan/politică de mediu  Măsuri non-integrative şi disparate de
pe termen lung şi implementarea reabilitare a calităţii mediului;
teritorială;  Producerea de accidente tehnologice cu
 Creşterea gradului de participare al efecte de mediu importante;
opiniei publice în procesele de luare a  Presiunea crescândă pe care dezvoltarea
deciziei; economică o are asupra factorilor de mediu
 Implicarea comunităţii locale în (aer, apă, sol) şi asupra conservării
acţiunile de reabilitare de mediu; biodiversităţii;
 Atragerea de fonduri naţionale şi  Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol) şi
internaţionale pentru îmbunătăţirea pericolul degradării florei şi faunei în zonele
calităţii mediului şi a vieţii; protejate, din cauza turismului necontrolat;
 Posibilitatea accesării de fonduri prin  Fragmentarea habitatelor din cauza
programele europene care vizează dezvoltării infrastructurii;
infrastructura de mediu;  Neînţelegere (datorită lipsei educaţiei
 Introducerea celor mai bune tehnologii ecologice) a rolului şi potenţialului ariilor
(BAT) disponibile în infrastructura de protejate în dezvoltarea socio-economică;
mediu, în conformitate cu legislaţia în  Pericolul apariţiei accidentelor majore şi a
vigoare; ameninţărilor fenomenelor naturale
 Creşterea eficienţiei utilizării resurselor imprevizibile;
naturale şi a energiei;  Nerespectarea reglementărilor urbanistice în
 Introducerea pe scară largă a surselor dezvoltarea localităţilor;
regenerabile de energie;  Creşterea decalajului de dezvoltare între
 Dezvoltarea pieţei de reciclare a centrele urbane care beneficiază de finanţări şi
deşeurilor /materiei prime rezultate din localităţile mici şi mijlocii care nu au acces la
procesarea deşeurilor; finanţarea privind protecţia mediului.
 Implementarea sistemului de
management de mediu la nivelul agenţilor
economici, din punct de vedere legislativ,
structural şi organizatoric
 Dezvoltarea de parteneriate public-
private pentru sectorul de mediu;
 Utilizarea potenţialului ariilor protejate
în dezvoltarea ecoturismului
27
V. SINTEZĂ: DISFUNCȚII ȘI PROPUNERI (Protecția mediului)

Disfuncții Propuneri
Plouarea aerului datorită emisiilor Realizarea de variante de centuri de ocolire pentru devierea
generate de traficul rutier intens traficului de tranzit
Poluarea fonică de la traficul Realizarea de variante de centuri de ocolire pentru devierea
rutier intens traficului de tranzit și măsuri de atenuare a poluării sonore
(perdele, squar-uri etc.)
Poluarea aerului datorită emisiilor Implementarea unui sistem de monitorizare a calității
specifice cu caracter industrial aerului în municipiu
Respectarea normelor de emisii de către poluatorii
industriali
Poluarea apelor cu dejecții Respectarea normelor agrotehnice referitoare la utilizarea
provenite din industrie, fertilizanților și pesticidelor
agricultură și activități domestice
Racordarea tuturor activităților socio-economice la sisteme
centralizate de canalizare, epurarea apelor uzate și buna
funcționare a stației de epurare
Eficientizarea sistemului de Colectarea tuturor cantităților de desșeuri de pe raza
gestiune a deșeurilor municipiului în vederea depozitării ecologice
Dezafectarea depozitelor ilegale de deșeuri care parazitează
albiile sau terenurile virane
Lipsa unor piste de biciclete Amenajarea unor trasee de piste de bicicletă care să
conecteze cele două zone verzi ale orașului (lunca
Mureșului și Pădurea Rotundă)
Spații de promenadă insuficiente Amenajarea unui traseu de promenadă pe malul drpet al
(nevalorificarea văii Mureșului în Mureșului (între cartierul Unirii și pod aval)
acest scop)
Amenajarea unui traseu de promenadă în zona ”Pădurea
Rotunda”
Lipsa evidenței clare a spațiilor Identificarea exactă (cadastral și juridic) a tuturor tipurilor
vezi existente (suprafețe, regim de spații verzi existente
proprietate, stare)
Spații verzi, ecologice, de odihnă Delimitarea de noi parcele cu spații verzi pentru atingerea
și recreere insuficiente indicatorului de 26 m2/loc (zona Parc Nou)
Delimitarea unor spații pentru realizarea de perdele
forestiere de protecție, cu rol ecologic și de protecție
antivânt
Întreținerea spațiilor verzi pentru menținerea funcțiilor lor
ecologice și recreative
Insuficiența măsurilor de Campanii de informare privind rolul ariilor naturale
conștientizare și informare asupra protejate (Mociar, Poiana cu narcise, Lunca Mureșului)
importanței ariilor naturale
protejate existente în proximitate
Respectarea restricțiilor impuse de statutul de sit Natura
2000 pentru suprafețele din teritoriul administrativ incluse
în cele 3 arii protejate de interes comunitar (ROSCI)
28

Studiu Fundamentare Protectia Mediului Pug Reghin 2016 X

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Fundamentare Protectia Mediului Pug Reghin 2016 X

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de fundamentare privind ”Protecția Mediului” - aferent PUG municipiul Reghin

2.1. Relieful și funcțiunile determinate ………………………………………………… 3

2.2. Substratul ………………………………………………………………………….. 5

2.3. Componenta climatică.............................................................................................. 5

2.4. Reţeaua hidrografică ………………………………………………………………. 6

2.5. Riscurile naturale………………………………………………………………… 6

III.STAREA ŞI CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ……………………… 7

3.1. Poluarea datorată activităților industriale………………………………………... 8

3.2. Poluarea datorată traficului rutier …………………………………………………. 12

3.3. Starea și calitatea aerului …………………………………………………………. 14

3.4. Starea și calitatea apelor …………………………………………………………... 16

3.5. Calitatea solului şi a terenurilor …………………………………………………… 19

3.6. Gestiunea deșeurilor ……………………………………………………………… 20

3.7. Ariile naturale protejate și spațiile verzi ………………………………………… 21

IV. ANALIZA SWOT ………………………………………………………………... 26

V. SINTEZĂ: DISFUNCȚII ȘI PROPUNERI (Protecția mediului) ……………… 28

În conformitate cu tema de proiectare, studiul de fundamentare își propune analiza

2.1.Relieful și funcțiunile determinate

Configurația reliefului a influențat formarea și evoluția localității, vatra veche a oraşului

Teritoriul administrativ al municipiului este delimitat înspre nord și est de domeniul

Conformația generală a reliefului pe teritoriul administrativ al municipiului Reghin este

În acest context Reghinul beneficiază de o amplasare favorabilă la intersecţia a două

Fig.1. Morfologia generală a teritoriului și funcția de comunicație

Particularitățile geologice ale substratului pe care se desfășoară unitatea administrativ

2.3. Componenta climatică

Clima regiunii în care se află municipiul Reghin este una temperat-continentală,

Regimul precipitațiilor se încadrează în limitele medii multianuale de 780-820 mm,

Lucrările hidrologice executate în timp, respectiv canalele, cu scopul inițial de a asigura

Barajele de pe râurile Gurghiu şi Mureş, împreună cu digurile realizate după inundaţiile

În perimetrul construibil al municipiului nu sunt semnalate probleme deosebite în ceea

Aceste terenuri se situează în zona de nord a localităţii. În restul localităţii terenurile

III.STAREA ŞI CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Principalele probleme de mediu identificate la nivelul municipiului Reghin sunt

3.1. Poluarea datorată activităților industriale

În zona industrială Reghin ramurile industriale dominante și cunoscute datorită păstrării

Din punct de vedere al diversității sectoarelor economiei locale, acesta poate fi

Tabel 1. Principalele unități industriale cu potențial de poluare

Nr. Nume firma Adresă Domeniu de activitate

În privința locației firmelor, având ca obiect principal de activitate industria, o parte

În municipiul Reghin calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură

Principala sursă de poluare potențială a aerului este Fabrica de PAL a companiei SC

Primul maxim al concentraţiei calculate – timp de mediere 30 minute

Al cincilea maxim al concentraţiei calculate – timp de mediere 30 minute

3.2. Poluarea datorată traficului rutier

Ca urmare a creșterii continue a indicatorilor traficului rutier urban se poate observa o

Tabel 2. Evoluția dezvoltării rețelei stradale din Reghin (km)

În municipiul Reghin se identifică suprapunerea circulației de tranzit cu cea

Suprapunerea circulaţiei de tranzit peste cea orăşenească pe străzile municipiului şi aşa

De asemenea, posibilitatea amenajării corespunzătoare a principalelor intersecţii ale

Accesibilitatea în municipiul Reghin este un punct forte datorită drumurilor naționale

3.3. Starea şi calitatea aerului

Strategiile generale de monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional şi local indică

În municipiul Reghin calitatea aerului atmosferic este influenţată într-o măsură

Aspectele semnificative de mediu legate de poluarea aerului, în special în zona urbană

Sursele de poluare de pe teritoriul municipiului Reghin sunt următoarele:

Emisiile de COV provin din arderi în industria energetică şi industriile de transformare,

Un aspect semnificativ și favorizant al unor situații de poluare, menționat și anterior este

Arealele şi sectoarele potențial critice pe teritoriul municipiului Reghin sub aspectul

În concluzie, calitatea aerului în municipiul Reghin este influenţată semnificativ de

3.4. Starea şi calitatea apelor

În municipiul Reghin, calitatea apelor de suprafaţă este influenţată de activităţile

Alimentarea cu apă potabilă, colectarea și epurarea apelor uzate în municipiul Reghin

Râul Gurghiu pe toată lungimea sa se încadrează în clasa a II-a de calitate (bună),