U N I V E R S I T AT E A ,, AL. I.

C U Z A I A S I
FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOLOGIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICEN

CONSIDERAII PRIVIND IMPACTUL ACTIVITILOR ANTROPICE ASUPRA CALITII FACTORILOR DE MEDIU N ORAUL TRGU NEAM

CONDUCTOR TIINIFIC , Lect. dr. ing. Breabn Iuliana Gabriela Candidat , Maniliuc Ecaterina

IAI 2009

CUPRINS INTRODUCERE - ...................................................................................................4 Capitolul I. Amplasarea si caracterizarea fizico-geografic a oraului Tg.Neam I.1. Poziia geografic a oraului Tg.Neam ...................................................7 I.2. Limite,vecini,suprafa,ci de comunicaie ................10 I.3. Relief .......................................................................................................13 I.4 Evoluia paleogeografic..........................................................................16 I.5. Clima .......................................................................................................19 I.6. Hidrografie i resurse de ap...................................................................23 I.7. Solurile ....................................................................................................25 I.8. Vegetaia .................................................................................................27 I.9. Fauna .......................................................................................................30 I.10.Istoricul cercetrilor ...............................................................................31 I.11.Motivaia alegerii lucrrii ......................................................................31 I.12.Metode folosite ......................................................................................32 Capitolul II.Aspecte de geografie umana,evaluarea capitalului antropic II.1. Evoluia istoric a oraului ....................................................................34 II.2. Situaia demografic i structura populaiei ..........................................43 II.3. Fora de munc i omajul .....................................................................47 II.4 Situaia sistemului sanitar si de asisten social ..................................48 II.5. Descrierea vieii asociative ....................................................................50 -5.1.Cultur i nvmnt ........................................................51 -5.2. Religie ..............................................................................52 -5.3. Sport..................................................................................52 -5.4. Parteneriate si colaborri ..................................................53 II.6. Situaia economic evaluarea capitalului antropic ............................54 II.7. Urbanism i amenajarea teritoriului ......................................................54 -7.1. Utiliti ..............................................................................58 -7.2. Spaii locative ...................................................................59 -7.3. Infrastructura de transporturi.............................................59 -7.4. Telecomunicaii ................................................................60

Capitolul III. Consideraii asupra calitii factorilor de mediu III. 1. Resurse naturale i valorificarea lor ....................................................61 III.2. Calitatea nveliului edafic ( sol )..........................................................61 III.3. Calitatea apei.........................................................................................62 III.4. Calitatea aerului....................................................................................68 III.5. Nivelul de zgomot ................................................................................73 III.6. Zone i obiective cu valoare de patrimoniu..........................................75 III.7. Spaii verzi si managementul deeurilor ..............................................82 III.8. Educaie de protejare si conservare a mediului ....................................86 Capitolul IV. Strategii locale de dezvoltare durabil IV.1.Strategii generale ..................................................................................88 IV.2. Strategii specifice .................................................................................89 Concluzii .................................................................................................................91 Bibliografie .............................................................................................................92

INTRODUCERE n perioada contemporan, problematica mediului este strns legat de creterea demografic i de evoluia urbanizri, de nivelul i de structura consumului; de nivelul evoluiei tehnice, cu toate extremele lor valorice i disparitile teritoriale.1 Pentru protecia mediului cunoaterea realitii este esenial n sensul identificrii, prezentrii unor aspecte care incit la discuii diverse ale fazelor i fenomenelor tehnologice ale proceselor de prelucrare, precum i delimitarea elementelor pozitive i negative ale ansamblului geosistemic, posibilitatea de remediere, refacere sau conservare, gestionare a arealului afectat. De la nivelul micro, la cel macro, orice form de utilizare a unui produs antreneaz modificri ale cadrului natural al vieii, n orice stadiu de desfurare, de la exploatare, prelucrare, transformare, transport, eliberare, pn la necesitatea evacurii de deeuri mai mult sau mai puin complexe i variate. Oraul Tg.Neam se nfiseaz ca o unitate bine individualizat, cu limite clare i cu caracteristici proprii . Lucrarea de fa, prin tematica abordat, este o contribuie att tiinific ct i practic . Dac partea tiintific a fost mereu n atenia specialitilor i teoreticienilor geografi, partea aplicativ a fost plasat ntr-un con de umbr
1

din diferite motive .inndu-se cont de schimbrile societii romneti post 1989 se impune o reevaluare a aspectelor referitoare la mediu n ansamblul su. Pe baza cercetrilor realizate n teren, a informaiilor din diferite lucrri de specialitate, am reuit s evideniez diverse aspecte legate de mediu, s identific elemente noi, importante att din punct de vedere teoretic ct i practic. Prin lucrarea de fa consider c am adus o contribuie interesant la cunoaterea geografic a oraului Tg. Neam, de care se leag amintiri din copilria mea n casa bunicilor. Studiul interaciunii dintre diversitatea tipurilor de deeuri i factorii de mediu are ca scop evidenierea terminologiei specifice, a elementelor de cadru natural, a aspectelor favorabile desfurrii activitilor de exploatare, a caracteristicilor generale i de ansamblu ale zonei, a elementelor de gospodrire ale acestora, precum i particulariti ale gestionrii durabile a deeurilor asupra crora se face referire. Necesitatea acestui studiu rezid i din faptul c Uniunea European urmrete, n vederea proteciei mediului, ndeplinirea unei strategii comune pentru ndeprtarea / valorificarea deeurilor . Dezvoltarea acestei aciuni este formulat n decizia Consiliului de Minitri ai Uniunii Europene, din 24 februarie 1997. n aceast hotrre, Consiliul prezint cerinele orientative pentru dezvoltarea managementului deeurilor n UE i face constatri legate de aceast problematic. Partea cea mai ampl a lucrrii o constituie studiul dedicat obiectivului de a minimaliza cantitatea de deseuri rmase, ce trebuie depozitate definitiv. De asemenea, se confer un capitol (capitolul V) strategiilor locale de dezvoltare durabil . Dintre metodele folosite pentru evidenierea elementelor de gestionare a deeurilor, menionez explicaia (definirea termenilor i a noiunilor fundamentale ), descrierea (cadrul natural al Oraului Trgu Neam, modaliti de
5

exploatare i valorificare a resurselor ), modelizarea (realizarea sistemului de salubrizare conform legislatiei . Metodele utilizate pentru strngerea i prelucrarea informaiilor sunt:

Observarea fenomenului la faa locului n perioade i intervale diferite de timp; Culegerea materialului de la surse diferite: bibliotec , Primria oraului Tg.Neam- Serviciul de urbanism si protecia mediului , Ocolul Silvic Tg. Neam , Centrul de prelucrare a lemnului de la Tg. Neam , C.V.S.Prod SRL Tg.Neam , etc.

CAPITOLUL I.

I.1 Poziia geografic Oraul este situat la o altitudine medie de 365 m, pe terasa rului Ozana, un afluent al Moldovei care se vars n rul Siret. Prin aezarea sa, oraul se afl la intrarea n Depresiunea Neamului, la poalele Culmii Pleu, Vrful Vntori (624 m).

sursa = http://www.neamt.ro ( gogle.earth) Localizarea orasului Tg.Neamt Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamului (Ozana Toplia) i dealurile i culmile ce in de Subcarpaii Moldovei: Culmea Pleu (culme submontan) la nord, dealurile Movilelor, Humuleti i Ocea la sud, respectiv dealul Boitea care nchide valea Ozanei la est. Culmea Pleului, cu o lungime de

24 km, situat la nord, are nlimea maxim de 913 m. nspre oraul Trgu Neam, se afl vrful Vntori care are altitudinea de 623 m, ce se ridic cu aproape 250 m deasupra albiei rului Ozana printr-o pant stncoas. nspre sud dealurile au aspect de coline datorit nlimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humuleti (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boitea este situat pe latura estic a oraului Trgu-Neam, pe cealalt parte a rului Ozana, la ieirea din depresiunea subcarpatic. Are altitudinea maxim de 582 m i strjuiete ntreaga vale, mai ales c versantul nordic este mai abrupt. La baza sa se gsete satul Blebea, o mic suburbie a oraului. Teritoriul oraului Trgu Neam este ncadrat de paralele de 470 17 si 47006 latitudine nordic i de meridianele de 260 09 si 260 27 longitudine estic .

Harta oraului Tg.Neamt Imagine satelitar ( google earth )

Asupra originii toponimului Neam au existat diferite discuii i ipoteze, care nu au soluionat mulumitor aceast problem. Bogdan Petriceicu Hadeu 1870
8

consider c Neam e tot Neam, adic numele de Neam se refer la grupul de nemi (germani), poate chiar cavaleri teutoni ori sai, care au zidit Cetatea Neam. Aceast ipotez a fost susinut i de ali istorici: Dimitrie Onciul, A. D. Xenopol, Nicolae Boierescu, Grigore Ionescu i muli alii. Cert este c n evul mediu a trit aici o important populaie de negustori germani [2]. O prere deosebit a avut Ilie Minea n 1943 (susinut de muli lingviti i istorici: Alexandru Lepdatu, Nicolae Iorga, Radu Rosetti, Nicolae Constantinescu, Nicolae Grigora, Gheorghe Cojoc, Virgil Vteanu, Dumitru Constantinescu, Constantin Turcu i alii), care consider toponimul Neam de origine slav, de la termenul "nemei", care nseamn linitit sau tcut, definind caracteristicile zonei i ale rului principal. Tcut - tcut este termen de origine latin, iar expresia tacenta loca nseamn locuri calme, linitite, tcute, tinuite . Tcut prin traducere a devenit nemei, care cu timpul a cptat forma romanizat de Neam ce a nlocuit termenul strvechi latino-romnesc tcut. Revenind la cele de mai sus acceptm c numele oraului vine de la toponimul rului Neam (ru tcut sau linitit). n sprijinul acestei idei sunt i nsemnrile episcopului catolic Marco Bandini, care, vizitnd comunitatea catolica din Trgu Neam, n 1646, nota: "oraul este aezat lng un ru ... , de la care i ia numele" Cltori strini prin rile Romne,( t. V, 1973). De la oraul Neam i-a luat numele cetatea din apropiere, Cetatea Neam, respectiv Mnstirea Neam. Toponimul Neam s-a extins asupra inutului care i-a avut centrul n ora sau la cetate. n cele din urm a intrat i n componena numelui Piatra care din Piatra lui Crciun, cum se numea la nceput, a devenit Piatra Neam. Cetatea, aflat deasupra trgului, va avea cea mai nfloritoare perioad n timpul lui tefan cel Mare care o include n sistemul defensiv de ceti ce aveau ca rol aprarea Moldovei. Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetii

Neamului este n anul 1691 cnd a rezistat n faa atacurilor armatei poloneze

conduse de Ioan Sobieski.

Cetatea Neamtului

I.2. Limite , vecini , suprafa , ci de comunicaie n privina limitelor Depresiunii subcarpatice Ozana-Topolia, M. David (1932) a fost de prere c acestea urmresc crestele Culmii Pleului n nord i nord-est, aliniamentul Culmii Dobreanul-Muncelului Agapia i a Dealului Mare Vratic n vest. n sud, limita este marcat de aua Crcoanilor i de Coasta Ghindoani Curecheti, iar n est de porile joase de ieire a apelor ( Ozana i Topolia ) i de cotele maxime ale dealului Boitea. Limitele depresiunii au fost discutate si de ctre G.Davidescu (1970), innd seama de particularitile fizico-geografice distincte ale teritoriului. Acelasi autor a analizat critic limitele stabilite anterior de ctre M. David, motivnd excluderea din
10

cuprinsul depresiunii a unor sectoare fizico-geografice ce aparin altor uniti naturale vecine. Astfel, n nord i n nord-est au fost inclui toi versanii sudici ai culmii Pleului ce aparin de fapt unei entiti fizico-geografice distincte: Culmea Pleului. n partea vestic au fost introdui n aria depresiunii i versanii unor culmi cu caracter carpatic, constituii din fli, n timp ce spre est jumtate din suprafaa dealului sarmatic al Boitei ar aparine unitii n discuie, conform celor artate de M. David . La stabilirea limitelor fizico-geografice ale depresiunii, G. Davidescu a pornit de la particularitile structural tectonice, dublate de aspecte de litologie, cu reflex n conturarea unor diferenieri ale tipologiei reliefului, deosebiri climatice, hidrologice si fito- pedogeografice. Astfel, limitele trasate de ctre G.Davidescu sunt urmtoarele: Limita de nord si nord-est trece pe la poalele Culmii Pleului, urcnd de la circa 450 m la nord de Trgu Neam, pn la 600 m n extremitatea nordvestic a depresiunii. Cu toate c din punct de vedere geologic i geomorfologic aceast culme se individualizeaz n ntregime ca o unitate subcarpatic distinct, din punct de vedere fizico-geografic a fost inclus la depresiune baza versanilor sudici i sud-vestici, dintre localitile Trgu Neam i Nemior, care apar sub form de cornie nalte degradate prin rostogoliri, iroiri i ravenri. Aceti versani sunt legai de depresiune att prin evoluia paleogeografic ct i prin aspectul fizico-geografic actual, datorit controlului sever al nivelului de baz al Ozanei. Limita vestic este dat de glacisurile de contact de la marginea Munilor Stnioarei i este evident n peisaj, att din punct de vedere geologic ct i fizico-geografic. Din punct de vedere geologic, limita urmrete contactul formaiunilor fliului extern cu neogenul subcarpatic. n sectorul cuprins ntre localitile Filioara, Mnstirea Vratec si Blteti, a fost inclus la depresiune i paraautohtonul, pe motivul apariiei la suprafa a depozitelor miocene.
11

Morfologic, limita trasat separ relieful de acumulare, caracteristic depresiunii, de cel cu aspect montan, iar climatic, diferenele dintre depresiune i versanii estici ai Culmii Stnioarei sunt evidente i vor fi analizate n capitolul destinat acestui aspect fizico-geografic. Sub aspectul fitogeografic, limita depresiunii relev o separare evident a pajitilor i terenurilor cultivate de cele acoperite de pdure. Pedologic, spre limita vestic a depresiunii s-a observat o podzolire argiloiluvial din ce n ce mai evident, urmat de trecerea spre domeniul cambisolurilor, caracteristic regiunii montane. Limita sudic i sud-estic a fost just delimitate de M. David . Astfel, din neuarea Crcoani ( 538m ), nlimile scad simitor pe direcia vest-est, iar depresiunea este clar limitat de versanii Masivului Ghindoani Tupilai ( Masivul Corni ), ce se ntind pn n Dealul Trpetilor. ntre Trpeti i Boitea, depresiunea este larg deschis spre valea Moldovei, prin ieirea Topoliei printre Dealul Boitea i Masivul Corni . Limita estic a depresiunii urmrete periferia Dealului Boitea, fiind trasat avndu-se n vedere contactul dintre prundiurile sarmaiene de natur deltaic, cu depozitele cutanate de vrst langhian si seravalian. Litologia diferit a acestor depozite a condiionat i manifestarea unor deosebiri fizico-geografice . n nordul Dealului Boitea, apa Ozanei a deschis o poart mai larg dect a Topoliei spre valea Moldovei . ntre aceste limite, depresiunea are o suprafa de circa 175 km2 i o lungime pe direcia nord vest-sud est de 27,5 km. Limea depresiunii este de 3,5 km n dreptul localitii Mnstirea Neam ( pe valea Nemiorului ) i de 14 km ntre Mnstirea Vratec ( n vest ) i Dealul Stanitea ( n est ).

12

n partea de nord se nvecineaz cu comuna Ruceti, la vest cu comuna Vntori-Neam, la sud-est cu comuna Petricani i la est cu comuna Timieti. Suprafaa oraului Trgu Neam, inclusiv localitile componente: Humuleti, Humuletii Noi i Blebea este de 4731 ha, din care 2002 ha teren arabil, 1009 ha puni, 250 ha pduri, 121 ha livezi i 1349 ha intravilan. Pe harta judeului Neam, oraul este situat n partea de N-E, la o intersecie de drumuri naionale, judeene i comunale: D15B Poiana Teiului Cristeti, DN 15 C Piatra Neam Vadul Moldovei, DJ 1551 Trgu Neam Tupilai, DC 7 Trgu Neam Ruceti Ungheni i DC 171 Trgu Neam Oglinzi-Ruceti. Oraul Tg.Neam se afl la o distan de 45 km de municipiul Piatra Neam, 120 km de municipiul Iai i 60 km de municipiul Suceava.

I.3. Relieful Subcarpaii Moldovei, cu o suprafa de 5000 km2, constituie o fie marginal a Carpailor Orientali i se ntind ntre Valea Moldovei i Valea Trotuului, pe o distan de 160 km. Caracteristica general a reliefului este dat de un singur rnd de depresiuni submontane mari, nchise spre exterior de nlimi cu structur cutat sau cu caracter piemontan. Oraul Trgu-Neam este situat n cea mai nordic depresiune subcarpatic, numit depresiunea Ozana-Topolia (G. Davidescu, 1969), dup rurile care o dreneaz, cunoscut i sub numele de Depresiunea Neamului (M. David, 1932) sau Depresiunea Nemiorului (N. Popp, 1936). Limita dintre depresiune i muni se afl n jurul altitudinii de 600-680 m.
13

Lungimea depresiunii este de circa 28 km, iar limea de 3-14 km. Oraul Trgu Neam este situat la extremitatea nord-estic a depresiunii, ntre dou pori care strjuiesc Valea Ozanei: Culmea Pleului i dealul Boitea . Relieful este rezultatul aciunii factorilor morfogenetici interni (roca, structura, tectonica) i externi (clim, ape, vegetaie, faun, activitatea omului). De aceea, n zona oraului Trgu-Neam pot fi identificate tipuri de relief structural, sculptural i de acumulare. Localitatea este extins n suprafa pe o vale larg, cu orientare aproape vest-est, la baza creia este albia minor a rului Ozana (Neam), adesea despletit, limitat de o lunc larg, de zeci sau chiar de sute de metri, i de dou terase n trepte distincte, pe care este situat satul Humuleti. Ctre nord, o culme submontan falnic (Culmea Pleului), domin oraul, iar spre sud valea este nchis de dealurile Movilelor, Humuleti i Ocea, care fac jonciunea ctre est cu dealul Boitea . Relieful structural este datorat cutelor anticlinale i sinclinale, a cror succesiune a imprimat Subcarpailor liniile directoare ale cutrilor. Atfel, la sud i sud-vest de oraul Trgu Neam, dealurile Brdel, Osoiului i Carpeni au o morfologie conform cu structura, corespunzand anticlinalelor Vntori i Grumazeti. Culmea Pleului, cu o lungime de 24 km, situat la nord, este un anticlinal cu nlimea maxim de 913 m, care descrete spre sud-est. n dreptul oraului Trgu Neam, vrful Vntori are altitudinea de 623 m, dominnd cu aproape 250 m albia rului Ozana . Relieful sculptural nglobeaz interfluviile sculpturale i versanii modelai de procese de versant (aciunea de eroziune, de transport i de sedimentare exercitat de apele de iroire i de cele toreniale, ca i deplasarea n masa prin alunecri sau rostogoliri) . Interfluviile sculpturale au aspectul de coline, de dealuri, de muni joi i de poduri uor nclinate. Diferenierea lor este determinat de alctuirea
14

litologic a substratului. Dealurile mai nalte sunt cele alctuite din depozite mai rezistente la denudaie (anticlinale n al cror ax se gsesc conglomerate), cum este cazul Culmii Pleului (913 m) i al dealului Brdel (557 m). n sectoarele n care predomin argilele, marnele, gresiile, nisipurile i gipsurile, formele de relief sunt domoale, cu aspect de coline - Dealul Movilelor (440 m), dealul Humuleti (410 m), dealul Ocea (400 m). n cazul n care eroziunea nu a ajuns la stadiul de intersecie al versanilor, aspectul interfluviilor este de poduri uor nclinate. Formarea lor este o urmare a evoluiei incomplete a unei suprafee de nivelare (denudaie) care n prezent apare la altitudinea absolut de 400 - 500 m. Versanii acestor dealuri au pante domoale, de 3o - 10o ; rareori ajung la 15o. Alctuirea petrografic a miocenului (cu strate n care domin argilele, marnele, gresiile, nisipurile, gipsurile i mai puin conglomeratele) mpreun cu regimul elementelor climatice i cu caracteristicile nveliului vegetal a favorizat o dezvoltare variat a proceselor geomorfologice actuale. n Culmea Pleului apele de iroire au spat, n decursul timpului, vi cu versani prpstioi, pe care localnicii le-au numit "rpi" sau "gropi": Rpa lui Curca, Rpa lui Stan, Rpa Nebunului, Rpa Cetii, Rpa de la Humuleti. Iar ntre acestea se gsesc "dealuri": Dealul Gol, Dealul Cetii, Dealul lui Stan i altele. La poalele versanilor se ntlnete o pnz continu de grohoti care, n unele locuri, depete 4 m. Cu excepia acestor degradri de teren, Culmea Pleului este mpdurit cu foioase i conifere plantate, ceea ce i d un aspect de codru. Vegetaia de pe versantul sudic al Culmii Pleului face parte din zona de rezervaie natural a oraului Trgu-Neam. n ansamblul su, peisajul oferit de Culmea Pleului este maiestuos i pitoresc, amplificat i de aezarea pe versantul sudic a Cetii Neam i a Monumentului Vntorilor de Munte . Versanii dealurilor din sudul oraului Trgu Neam (Movilelor, Humuleti, Ocea), modelai prin eroziune n suprafa, eroziune torenial i
15

ravenare, au la baza pantelor glacisuri coluviale formate din materiale fine lutonisipoase. Dealul Boitea este situat pe latura sud-estic a oraului Trgu-Neam, pe partea dreapt a rului Ozana, la ieirea din depresiunea subcarpatic. Are altitudinea maxim de 582 m i este bine mpdurit de foioase, predominnd stejarul. Versantul nordic este mai abrupt, iar la baza sa se gsete satul Blebea, o mic suburbie a oraului Trgu-Neam, renumit prin cresctorii de oi, urmai ai celor veniti de peste muni n secolul al XVIII-lea. Lunca rului Ozana (Neam) reprezint un relief de acumulare format din depozite aluvionare (pietri, bolovani, nisip i argil) cu o grosime maxim de 6 m, sub care se gsesc depozite argilo-marnoase. Lunca este bine dezvoltat; n dreptul oraului Trgu Neam are direcia vest-est i o lime de 500 m. Aceasta extindere este o consecin a colmatrii vii, datorit schimbrii de pant dintre lanul muntos carpatic i zona depresionar, care a redus viteza i puterea de transport a apelor, ct i datorit debitelor actuale reduse. n cuprinsul Luncii Ozanei se disting trepte de relief cu altitudini de 1-2 m deasupra nivelului rului i cu limi de ordinul zecilor i chiar sutelor de metri, considerate terase de lunc, inundabile periodic la viituri excepionale. Deasupra luncii, relieful de acumulare este reprezentat prin dou niveluri de teras: de 2-6 m i de 10-15 m. Cel mai dezvoltat este nivelul de 2-6 m al crui pod, n dreptul localitii Vntori, atinge limea de 1000 m. Terasa de 10-15 m are o lime medie de 500 m. Lunca i terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat oraul Trgu Neam cu suburbiile sale, ntrunind condiii favorabile pentru construcii, agricultur, transporturi etc.

16

I.4. Evoluia paleogeografic Sub aspect structural-tectonic,depresiunea Ozana-Topolia este

amplasat n unitatea pericarpatic Neogen, cunoscut n literatura de specialitate i sub denumirile de zona salifer, avanfosa Carpatic, sau pur i simplu zona de molas ( C. Grasu et al.1999 ). Zona de molas, dezvoltat de la exteriorul fliului carpatic i pn la vorlandul rigid al Platformei Moldoveneti, reprezint ultima faz de evoluie gesinclinal a Carpailor Orientali, care a funcionat ca o avanfos n care a fost depus o stiv foarte groas de sedimente neogene(circa 10 000m 1971). Majoritatea autorilor care au avut n obiectiv unitatea pericarpatic (I. Mota, 1962, V. Mutihac, L. Ionesi, 1974, V.Lzrescu, C. Dinu, 1983, V. Mutihac,1990), relev faptul c n evoluia avanfosei carpatice se pot distinge trei stadii, reflectate n natura sedimentelor, petrografia i tectonica acesteia. Primul stadiu ar putea fi reprezentat printro avanfos intern generat n Compensaie cu ridicarea fliului paleogen,ca urmare a tectogenezei savice(Oligocen superior Acvitanian). Ea corespunde molasei inferioare. Stadiul secund ar fi identificat cu avanfosa median, generat dup tectogeneza stiric veche, cnd molasa inferioar a fost cutat i ridicat. Ea conine depozite badeniene i sarmaiene.A treia faz ar corespunde cu avanfosa extern, generat n tectogeneza moldavic, n acelai timp cu flexura marginal a platformei. Ea a Cunoscut o puternic dezvoltare n Pliocen. Astfel, n evoluia paleogeografic a regiunii subcarpatice Ozana Topolia, putem ditinge trei stadii sau etape de evoluie. a) n prima etap (Oligocen Miocen inferior), a avut loc o imens sedimentare a geosinclinalului carpatic. Avnd n vedere faptul c n Depresiunea
17

L. Ionesi,

Ozana

Topolia exist la zi depozite

Oligocene (zona anticlinalului

fals

Blteti, Culmea Pleului),se poate deduce c marea fliului paleogen se ntindea spre exterior pn la marginea zonei carpatice orizonturilor inferioare ale Oligocenului neogene. Totodat, lipsa de de aici (disodile i gresia

Kliwa),demonstreaz c naintea depunerii sedimentelor miocene, acest sector a fost spus eroziunii (G. Davidescu,1970). n Ozana Miocenul inferior(Acvitanian, Burdigalian), n Depresiunea Topolia au fost sedimentate depozite ce aparin FORMAIUNII b) n a doua etap ( Miocen mediu i superior ), sedimentarea a fost ntrerupt i de faze orogenice. n Langhian (Helveian inferior ), au fost depuse depozite conglomeratice sau STRATE DE VALEA MARE i STRATE DE TOPOLIA(P. Polonic, G.Polonic,1967). n Serravalian (Helveian superior),depresiunea subcarpatic a ncetat s se mai scufunde, i peste depozitele ce aparin Langhianului au fost sedimentate gresii, marne, argile, ce aparin FORMAIUNII CENUII. Cutrile stirice tinere au dat natere la o falie ntre fliul extern i unitatea pericarpatic, numit linia extern(I. Bncil, 1958, I. Bncil i E. Hristescu,1963). n lungul acestei falii au fost produse i nclecri de strate.Din Aceast cauz ,spre rama carpatic a Depresiunii Ozana Topolia a avut loc o afundare a structurii. Eroziunea in adncime s-a produs n timpul glaciatiei cuaternare, cnd pluviozitatea era intens, iar rurile aveau debite mari pe cnd aluvionarea vilor sa produs in Holocen, cnd climatul era mai secetos i debitul rurilor era mai mic,neputnd transporta materialul colectat de catre rurile principale de pe versanii ce continuau s se nale epirogenetic. Ca rezultat al acestei evoluii,in

INFERIOARE CU SARE (P. Polonic, G. Polonic, 1967).

18

depresiune s-a format,mai ales pe baza eroziunii selective,un relief cu fragmentare deluroas,cu vi largi ale rurilor principale i cursuri de ap despletite.

I.5. Clima Prin poziia sa, n Depresiunea Neamului, nchis spre vest de Munii Carpai, iar spre nord i est de culmi i dealuri subcarpatice, cu rol de obstacol n calea maselor de aer subpolar sau continental, oraul Trgu Neam are parte de factori climatogeni ce prezint particulariti specifice, datorit caracterului de adpost, altitudinii si orientrii reliefului. Localizarea pe paralela de 47o12', latitudine nordic, determin o insolaie moderat tot timpul anului, favorizat i de expunerea reliefului predominant spre sud-est. n ceea ce privete circulaia general a atmosferei aceasta este dominat de masele de aer maritim din vest i

19

nord-vest, contientalizate dup escaladarea Carpailor i modificate prin caracteristicile de umezeal. O frecven mare au i masele de aer continental din est i nord-est, reci iarna i calde i uscate n timpul verii. Sunt numeroase invaziile de aer rece de origine subpolar de la nord, ct i ptrunderea de aer din prile posterioare ale ciclonilor care se deplaseaz din vestul Europei. Aezarea oraului Trgu Neam ntr-o zon de adpost climatic atenueaz influenele extreme ale caracteristicilor maselor de aer. Temperatura medie anual a aerului este de 8,2oC. Luna cu temperatura medie cea mai cobort este ianuarie (-3,8oC), iar luna cu temperatura cea mai ridicat este iulie (19,5oC), rezultnd o amplitudine termic medie anual de 23,3oC, care ne arat c la Trgu Neam climatul este temperatcontinental moderat. Cea mai cobort valoare termic nregistrat n aer la Trgu Neam a fost de -29,1oC (02.01.1909) iar cea mai ridicat a fost de 37,0oC (17.08.1952 ). Valorile elementelor climatice, moderate tot timpul anului, au actiune de crutare (sedativ-indiferenta) asupra organismului uman, care nu primeste stimuli prea intensi. Numarul mediu de zile cu confort termic, calculat pe baza relatiei dintre temperatura aerului, umezeala si vant, in conditiile in care un organism uman sanatos, imbracat usor, in repaus, nu pierde si nu primeste caldura, este in luna iulie la amiaza ,de 9. Numarul mediu de zile cu inconfort prin incalzire, tot in luna iulie, la amiaza , este de 7, iar numarul de zile cu inconfort prin racire variaza intre oras si Culmea Plesului , in functie de altitudine , intre 5 si 10. Numarul de zile cu comfort prin adapost de vant , in luna iulie , la ora 13, este intre 10 si 15. La o viteza a vantului mai mare de 3,5 m/sec, organismul uman resimte incomfort, chiar daca temperatura este cuprinsa in limitele de comfort.

20

Numarul mediu de zile cu incomfort datorat incalzirii prin adapost de vant este in luna iulie, la ora 13, intre 10 si 13, iar a celor cu incomfort datorat racirii prin adapost de vant este mai redus de 10. Indicele climato-turistic, calculat pe baza relatiei I=(S+T-5D)/5 dintre durata de stralucire a soarelui pe cer (S), temperatura medie lunara a aerului (T) si durata precipitatiilor, excluzand precipitatiile din timpul noptii (D), evidentiaza luna iulie ca fiind optima (indice intre 50 si 80 ) si pentru bai de aer. Pe baza cunoasterii valorilor elementelor climatice in limitele carora organismul uman prezinta o stare medie de echilibru a sistemelor reglatoare, s-au calculat indicii de stres. Depasirea pozitiva sau negativa a valorilor optime determina stimularea sau stresarea organismului, antrenand mecanismele de autoaparare si de adaptare pentru pastrarea homeostazei interne. Stresul bioclimatic cutanat este determinat de senzatiile de caldura si de frig pe care le resimte organismul in procesul termoreglarii. In cursul anului, la Targu Neamt, perioada noiembrie-martie este hiper-tonica, lunile iulie si august sunt hipotonice, iar perioadele aprilie-iunie si septembrie-octombrie sunt relaxante. Valoarea medie anuala a indicelui de stres bioclimatic cutanat este redusa (14). Stresul bioclimatic pulmonar se bazeaza pe schimburile respiratorii prin absorbtia de oxigen si eliminarea de bioxid de carbon. Poate fi determinat in conditiile in care tensiunea vaporilor de apa depaseste limitele optime si actioneaza asupra mucoaselor cailor respiratorii. In conditiile in care care tensiunea vaporilor de apa este cuprinsa intre 7,5 si 11,6 mb, climatul este echilibrat, relaxant, nestresant. La Targu Neamt, perioada noiembrie-martie, cu tensiunea vaporilor de apa sub 7,4 mb, are caracteristici deshidratante pentru mucoasele cailor respiratorii, iar perioada mai-septembrie este hidratanta, deoarece tensiunea vaporilor deapa depaseste 11,7 mb. Lunile aprilie si octombrie sunt echilibrate.
21

Electricitatea atmosferei are influente asupra organismului uman, mai ales prin ionizarea naturala a aerului. Predominarea ionilor pozitivi determina reactii nefavorabile ale organismului uman. Ionii negativi au o influenta favorabila in tratarea astmului bronsic, reumatismului, hipertensiunii, nevrozelor si surmenajului. In apropierea orasului Targu Neamt, la Baltatesti, masuratorile privind nivelul aeroionizarii au inregistrat un numar mediu total de 1055 ioni + si -/cm3 aer, din care 560 ioni -/cm3 si 495 ioni +/cm3, coeficientul de unipolaritate fiind de 0,88 (Elena Teodoreanu si colab., 1984) Stresul bioclimatic total, care prezinta influenta globala a climatului asupra organismului uman, la nivelul pielii si al plamanilor, este minim (40), caracterizand orasul ca avand un bioclimat sedativ, de crutare, cu nuante de excitare. Acest tip de bioclimat este favorabil persoanelor sanatoase sau cu stari de surmenaj, persoanelor in varsta sau pentru bolnavii care nu pot suporta caldura excesiva, amplitudinile termice mari sau umezeala mare a aerului. Este cazul afectiunilor cardiovasculare, reumatismului poliarticular acut sau al convalescentei de hepatita acuta. Bioclimatul cu caracteristici sedative este indicat si pentru copiii

22

cu stari de nervozitate, fiind lipsit de contraindicatii terapeutice, indiferent de sezon

I.6. Hidrografie Zona orasului Targu Neamt este bogata in ape subterane de stratificatie si in strate acvifere freatice. Apele subterane de stratificatie sunt cantonate in depozite

23

nisipo-gresoase de varsta helvetiana, care au permeabilitate mare. In general, ele mentin o cantitate redusa de saruri dizolvate si sunt potabile. Cand vin in contact cu argilele salifere, pot fi de tipul clorurate sodice, iar cand curg prin nisipuri si gresii friabile, pot fi bicarbonatate, calcice si magneziene. In zona Bailor Oglinzi, statiune situata in sud-estul Culmii Plesului, in vecinatatea orasului Targu Neamt, apele de stratificatie apar la suprafata pe o linie corespunzatoare contactului dintre "conglomeratele de Plesu" cu elemente verzi si "orizontul supraconglomeratic" cu sare, sub forma izvoarelor minerale. Acestea au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri si folosite intens pentru alimentatie, conservarea alimentelor sau pentru obtinerea sarii prin evaporare. Sapaturile arheologice efectuate in apropierea izvorului mineral Slatina-Lunca au descoperit un bogat material ceramic ce apartine culturii Starcevo-Cris (mileniul VI-V i.d.Hr.), peste care sunt suprapuse materiale ce apartin civilizatiilor urmatoare. Stratele acvifere freatice se gasesc inmagazinate in depozite de lunca, de terase si in cele deluviale. Orasul Targu Neamt beneficieaza de o panza de apa freatica bogata, cu debite masurate prin pompari din foraje cuprinse intre 13,60 l/s si 21,00 l/s, care indeplineste toate conditiile unei ape potabile de foarte buna calitate, cu gust placut si nepoluata. Stratul acvifer se gaseste in zona de lunca la o adancime de 0,5-8m, iar grosimea stratului de apa oscileaza intre 2 si 3 metri. Terasa de 2-6 m are stratul acvifer la o adancime de 1,5-6m, iar terasa de 10-15 m are panza freatica la 5-15 m adancime. Reteaua hidrografica de suprafata apartine bazinului raului Ozana (Neamt), afluent pe dreapta al Moldovei. Acesta izvoraste din zona montana a flisului carpatic, de sub varful Haluca (1530 m) si strabate depresiunea intramontana Pipirig, dupa care patrunde in deprsiunea subcarpatica OzanaTopolita (Neamtului), pe care o strabate de la vest la est, traverseaza orasul Targu Neamt si se varsa in Moldova, in aval de localitatea Timisesti, avand o lungime de 57,2 km .
24

In zona carpatica, primeste afluenti mai importanti pe dreapta : Dolhesti, Domesnic si Secu, iar in depresiunea subcarpatica primeste cel mai important afluent al sau, Nemtisorul (care izvoraste de sub varful Chitigaia, 1194 m), pe stanga. Suprafata bazinului hidrografic al raului Ozana este de 427 km2. Modul de alimentare al apelor este pluvio-nival moderat. Debitul inregistreaza variatii foarte mari, in functie de anotimp si de cantitatea de precipitatii. Cea mai mare parte a anului are un debit scazut, bazandu-se in principal pe cantitatea de apa ce o primeste din izvoarele subterane. De aceea nivelul apei este mic, de circa 25-50 cm. Obisnuit, primavara, debitul creste foarte mult, raul fiind alimentat prin topirea zapezilor in zona inalta si prin ploile abundente din acest anotimp. Acum nivelul apelor ajunge la 1-1,5 m, cateodata si mai mult, acoperind complet albia majora si provocand inundatii. De aceea, au fost necesare lucrari de amenajare a albiei in sectorul orasului Targu Neamt, indiguindu-se malul stang cu blocuri de piatra si de beton pe o distanta de circa 6 km. In mod obisnuit scurgerile de primavara reprezinta peste 40 % din volumul total al scurgerii anuale. Scurgerea cea mai redusa are loc iarna, reprezentand cel mult 10% din scurgerea anuala. In acest anotimp se inregistreaza fenomenul de inghet. In cursul mijlociu si in cel inferior, Ozana are o albie larga cu firul apei despletit in mai multe brate, cu aluviuni groase formate din pietris si nisip. Debitul scade considerabil, datorita infiltrarii apei in orizontul freatic, din care sunt alimentate captarile din zona Timisesti-Zvoronesti, pentru conducta de apa a orasului Iasi. La topirea zapezilor si dupa ploi torentiale, scurgerile de panta sunt foarte puternice pe versantii Culmii Plesului, transportand mari cantitati de aluviuni, care blocheaza circulatia pe unele strzi.

25

I.7. Solurile Conditiile pedogenetice din depresiunea Ozana-Topolita, in zona orasului Targu Neamt, au determinat formarea cernoziomurilor cambice. Dealurile subcarpaticce au soluri brune eumezobazice, brune luvice si luvisoluri albice. In locuri drenate, pe un substrat de roci argiloase, sarace in carbonati, in alternanta cu nisispuri si, uneori, cu pietrisuri, se gasesc soluri brune si brune luvice. Luncile si glacisurile de acumulare au avut conditii favorabile formarii solurilor brune luvice pseudogleizate pana la pseudogleice. Versantii nordici ai unor dealuri si versanti estici ai culmilor montane, care marginesc depresiunea subcarpatica OzanaTopolita, au soluri brune acide, formate in conditiile acoperirii cu padure de fag sau de gorun, cu afin. Pe marne, s-au format soluri intrazonale, determinate de roca (pseudorendzine) sau de excesul de umezeala (soluri humicogleice). In lungul paraiaselor cu continut bogat in saruri sau in jurul izvoarelor de sare apar soluri halomorfe (saraturi). Aluviunile recente au evoluat spre soluri aluviale, in diferite stadii de evolutie, de la protosoluri la soluri gleice sau humicogleice. Caracteristicile pedologice ale zonei au determinat modul de folosinta al terenurilor, contribuind la diversificarea peisajului subcarpatic .

26

27

I.8 Vegetatia Aspectul fitogeografic al zonei orasului Targu Neamt a fost determinat de conditiile naturale (relief, clima, hidrografie, soluri) cu modificari in timp datorate activitatii omului. Vegetatia spontana actuala este reprezentata prin paduri (situate pe Culmea Plesului, dealul Boistea si pe versantii montani sau ai masivului Corni), prin pajusti, prin vegetatie specifica versantilor cu terenuri degradante, cat si prin vegetatie de lunca. In depresiunea subcarpatica Ozana-Topolita, padurile cu Fagus sau cu Fagus si Abies au ocupat in trecut suprafete mult mai mari (Gh. Grintescu, 1908), si numele unor dealuri (Fagetelu, Bradatel, Carpeni, Carpenului), ale unor ape (Fagetel, Alunis) sau al unor localitati (Ghindaoani, Valea-Arini) confirma aceasta raspandire .Pe harta lui Bauer (1835) existau in jurul orasului paduri intinse, care ulterior au fost defrisate, in scopul extinderii culturii plantelor, a pasunilor si fanetelor. Aceasta actiune a dus la modificarea structurii floristice si totodata a favorizat de zvoltare a proceselor geomorfologice . Zona si etajul nemoral cuprinde un etaj al padurilor de gorun (Quercus petraea), uneori in amestec cu carpenul (Carpinus betulus) si cu mesteacanul (Betula pendula), cu raspandire locala (dealul Filiorul, de langa Varatec) si un subetaj al padurilor de fag. Gorunii seculari de langa Varatec sunt ocrotiti, fiind cuprinsi in rezervatia Codrii de Arama (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeasi zona apartin rezervatiei Padurea de Argint (0,5 ha). La contactul acestor doua subetaje s-a format o zona de interferenta, in care padurile de gorun in amestec cu fag alterneaza cu gorunete (dezvoltate pe versantii insoriti, bine drenati) si cu fagete (pe versantii umbriti). Pe terasa de confluenta a Ozanei cu Nemtisorul, s-a dezvoltat o padure de stejar (Quercus robur), cu arbori seculari, in prezent rezervatia naturala Branistea cu o suprafata de 55 ha. Dintre speciile de amestec, se intalnesc teiul

28

(Tilia sp.) si carpenul (Carpinus betulus). Stejari seculari, ocrotiti sunt si in comuna Grumazesti.

http://wwwneamt.ro

Intre satul Nemtisor si orasul Targu-Neamt, pe versantii Culmii Plesului, padurea este de fag (Fagus silvatica) si carpen (Carpinus betulus), iar in jurul Manastirii Neamt, de fag si rasinoase. Capatul sud-estic al Culmii Plesului, cu povarnsuri stancoase, spre Targu Neamt, este imbracat cu plantatii de pin (Pinus silvestris), iar spre poale, de salcam (Robinia pseudoaccacia ). In padurea de fag sau de fag si carpen, se intalnesc si arbori izolati de brad alb (Albies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), plop tremurator (Populus tremula) si tei argintiu (Tilia tomentosa). De obicei, din cauza umbrei dese, subarboretul lipseste, dar uneori apar exemplare rare de soc (Sambucus nigra) si zmeura (Rubus idaeus ). Solul pe care s-au dezvoltat aceste paduri este acoperit cu o patura groasa de frunze moarte, faramitate, descompuse si, din aceasta cauza, lipseste ,de multe ori, vegetatia ierboasa sau este reprezentata numai primavara prin cateva plante efemeroide (trei rai -Hepatica nobilis; brebenei - Coryadilis solida; pastita - Anemonae ramunculoides; horsti - Luzula pilosa etc). Aceste plante apar
29

inaintea infrunzirii arborilor. Dupa inchiderea coroanelor, in aceste paduri au conditii de dezvoltare doar plantele umbrofile. Cele mai intalnite sunt vinerita (Ajuga reptans) si breiul (Mercurialis perennis ). Pe langa aceste plante, mai apar si ferigi (Dryopteris filix mas), apoi diverse plante cu flori: coltisor (Dentaria bulbifera), floarea-pastelui (Anemonae nemorosa), macrisul-iepurelui (Oxalis acetosella ), ciocul-berzei (Geranium sanguineum) etc. In timpul verii, padurile de fag sunt monotone, deoarece plantele ierboase dispar aproape complet. In anotimpul de toamna, o data cu caderea frunzelor, unele plante isi intensifica cresterea, dand padurii un aspect mai viu. Pe Valea Nemtisorului, in jurul Manastirii-Neamt si pe versantii montani dintre Manastirea-Agapia si Varatec, sunt paduri de fag si conifere. Fagul este insotit de bradul alb si, uneori, de exemplare izolate de paltin, molid, mesteacan si carpen. Subarboretul lipseste aproape complet si in mod cu totul intamplator apar exemplare de paducel (Cratageus monogyna), alun (Corylus avellana), soc (Sambucus nigra) si zmeura (Rubus idaeus).

30

I.9.Caracteristica faunistica a zonei subcarpatice din apropierea orasului Targu Neamt este data de eterogenitatea taxonomica si ecologica a elementelor constitutive, datorita posibilitatilor de patrundere si deplasare, in ambele sensuri, ale unor elemente montane sau de podis. Numeroase sunt speciile de interes cinegetic: caprioara (Capreolus capreolus), mistretul ( Sus scropha), jderul (Martes martes; Martes foina), vulpea (Vulpes vulpes) si iepurele (Lepus europaeus). Ursul (Ursus arctos) a coborat din zona montana, extinzandu-si arealul in dealurile subcarpatice, ca urmare a msurilor de protectie. In apropierea Manastirii Neamt, in padurea Dumbrava, exista o rezervatie de crestere a zimbrilor. In pduri si livezi pot fi vazute veveria (Sciurus vulgaris ), soarecele gulerat (Apodemus flavicollis), parsul mare (Glis glis), soimuleul de seara (Falco vespertinus), ciocanitoarea verzuie (Picus canus), sturzul cantator (Turdus philomelos ), porumelul gulerat (Columba palumbus) etc.
31

I.10.Istoricul cercetrilor Evolutia cercetrlor geografice si de mediu privind orasul Tg.Neam este strns legat de studierea ntregii depresiuni a Neamului si a Subcarpailor , fapt argumentat de numrul mic de lucrri stiinifice.( M. David , N. Bucur , G. Davidescu etc . ) In depresiune realizndu-se numeroase cercetri expediionare i stationare precum contribuiile specialitilor Universitii Agronomice Ion Ionescu de la Brad Iai sau geografilor V. Tufescu , V.Velcea , Al. Savu , V. Mihilescu , I. Srcu si Al. Rosu .

I.11. Motivatia alegerii lucrrii Lucrarea de fa, prin tematica abordat, se dorete a fi o contributie att stiinific ct i practic. Dac partea tiintific a fost mereu n atenia specialitilor i teoreticienilor geografi , partea aplicativ a fost plasat ntrun con de umbr din diferite motive.inndu-se cont de schimbrile societii romnesti post 1989 se impune o reevaluare a aspectelor referitoare la mediu n ansamblul su. Pe baza cercetrilor realizate n teren, a informatiilor din diferite lucrri de specialitate, am reuit s evideniez diverse aspecte legate de mediu, s identific elemente noi, importante att din punct de vedere teoretic ct i practic . Prin lucrarea de fat consider c am adus o contributie interesant la cunoasterea geografic a orasului Tg. Neamt, de care se leag amintiri din copilria mea n casa bunicilor . Studiul interaciunii dintre diversitatea tipurilor de deeuri i factorii de mediu are ca scop evidenierea terminologiei specifice, a elementelor de cadru natural, a aspectelor favorabile desfurrii activitilor de exploatare, a

32

caracteristicilor generale i de ansamblu ale zonei, a elementelor de gospodrire ale acestora, precum i particulariti ale gestionrii durabile a deeurilor asupra crora se face referire. Necesitatea acestui studiu rezid i din faptul c Uniunea European urmreste, n vederea protectiei mediului, ndeplinirea unei strategii comune pentru ndeprtarea / valorificarea deeurilor. Dezvoltarea acestei aciuni este formulat n decizia Consiliului de Minitri ai Uniunii Europene, din 24 februarie 1997. In aceast hotrre, Consiliul prezint cerintele orientative pentru dezvoltarea managementului deeurilor n UE i face constatri legate de aceast problematic. Partea cea mai ampl a lucrrii o constituie studiul dedicat obiectivului de a minimaliza cantitatea de deeuri rmase, ce trebuie depozitate definitiv. De asemenea, se confer un capitol (capitolul V ) strategiilor locale de dezvoltare durabil.

I.12. Metode folosite Dintre metodele folosite pentru evidenierea elementelor de gestionare a deeurilor, mentionez explicaia (definirea termenilor i a noiunilor fundamentale), descrierea (cadrul natural al Orasului Trgu Neam, modaliti de exploatare i valorificare a resurzelor ), modelizarea (realizarea sistemului de salubrizare conform legislatiei . Metodele utilizate pentru strngerea i prelucrarea informaiilor sunt: Observarea fenomenului la faa locului n perioade i intervale diferite de timp;

Culegerea materialului de la surse diferite: bibliotec , Primria orasului Tg.Neamt- Serviciul de urbanism si protectia mediului ,
33

Ocolul Silvic Tg. Neam , Centrul de prelucrare a lemnului de la Tg. Neam , etc.

34

Capitolul II. Aspecte de geografie uman , evaluarea capitalului antropic II.1. Evoluia istoric a oraului Trgu-Neam se numr printre vechile aezri din Moldova, cu vestigii arheologice din neolitic i din epoca bronzului. Cele mai vechi urme de locuire s-au gasit in aezarile de la Lunca Poiana Slatinei, Oglinzi - Cetuia i Bi care se afl situate in preajma izvoarelor de slatin din sud-estul Culmii Plesului. Aici s-a descoperit un bogat material ceramic care aparine culturii Starcevo-Cri (mileniul VI-V i.d.Hr.). Cu o evoluie care a durat circa o jumatate de mileniu, aceast cultur a fost succedat de cultura ceramicii liniare i de cultura Precucuteni (mileniul V-VI i.d.Hr.), atestate prin siturile de la Trpeti, Lunca, Oglinzi, Topolia, Davideni .Elementele ceramicii pictate de la Pometea, Lunca - Poiana , Oglinzi - Fata Slatinei, Rauceti - Munteni, Trpesti, Petricani, Valea Seaca, Poiana sau Vntori aparin civilizaiei Cucuteni (mileniul VI-III i.d.Hr.).In apropierea izvoarelor srate s-au descoperit elemente ceramice de brichetaj care erau folosite la obtinerea srii prin evaporare. Zona a fost locuita si de comunitati ale epocii bronzului tracic (circa 1800-1100 i.d.Hr.), atestate prin descoperirile de la Lunca, Oglinzi, Vntori, Sveti, care sunt atribuite culturii Costia . Cu ocazia efecturii spturilor pentru fundaiile spitalului orenesc (1847), s-au descoperit urmele unei vechi ceti, considerat dacic, dup obiectele gsite n pmnt: "secrie de piatr i de stejar scobite pentru mori, oase petrificate, hrburi de fier zguriat, hrburi de lut ars, instrumente din piatr i alte obiecte de diferite trebuine". (D. Constantinescu , 1972; C. Buzdugan, 1981). Obiecte din epoca geto-dacic s-au gasit la Trgu-Neamt, Ocea si Urecheni, in urma unor spturi relativ recente (M. Bentea si I. Antonescu, 1967) .Pe teritoriul actual al
35

oraului, s-a nchegat o aezare statornic i important in perioada premergatoare contituirii statului feudal Moldova (C.C. Giurescu, 1972). Aparitia acestei aezari a fost favorizata de pozitia sa in intersectia unor drumuri comerciale pe un teritoriu adpostit si nsorit, nconjurat de pduri, puni, fnee i terenuri arabile. In apropiere erau izvoare i fntni de slatin, din care se obinea sare. Periodic, se efectuau schimburi de produse n natur sau cu plata in monezi, localitatea cptnd funcia de trg. Treptat, termenul de "trg" cpta sensul de asezare care a depait stadiul rural, devenind sinonim cu acela de ora. In secolul al XII-lea, s-a produs un salt n dezvoltarea orasului, prin cresterea populaiei, in urma colonizarii unor teritorii din Transilvania cu sai originari din Flandra, care au trecut i la est de Carpai, asezandu-se la Trgu-Neam i n alte orae din apropiere (Baia, Suceava, Roman). Saii au adus o seam de meteuguri, din care se remarc acelea de obinere a stofelor si pnzeturilor, transmise i populaiei autohtone din ora si din satele nvecinate. Totodata au contribuit la dezvoltarea comerului, pstrnd relaiile de schimb cu saii din oraele transilvnene. Populaia de origine sseasc a determinat organizarea oraului dup modelul transilvnean, avnd n frunte un soltuz (crmuitorul oraului) i 12 prgari (membri ai sfatului orsnesc), alesi din rndul celor mai destoinici meteugari si negustori. In ajunul anului 1600, Neamul pstra aceast conducere proprie (N. Iorga, 1918) . Numarul imigranilor sai aezai n oraul Neam crete n secolul al XIV-lea, cnd ttarii sunt silii s se retrag spre rsrit. Prosperitatea economic din aceast perioad situa Neamul pe poziia a doua in Moldova, dupa Baia, care era capitala. Pe rul Ozana i pe afluentul su Nemisor, s-au construit mori de ap, pive pentru sumane i dartse pentru postav, care ddeau produse de bun calitate, cunoscute si in afara granitelor Moldovei, despre care documentele secolului al XV-lea fac numeroase meniuni. Datorit cerinelor mari de la aceasta important
36

intersecie de drumuri, apar slodnie, mici fabrici de bere, butura preferat a populaiei de origine sseasc. Comercianii exportau postavuri, ceara, miere de albine, pilicele, piei crude, piei tbcite, oi, vite mari, cai s.a., pentru care erau tarife vamale oficiale intre 1 si 10 groi, n funcie de produs si calitate. In primele decenii de existen a oraului, a fost construit, pentru aprare, o fortificaie de lemn, dar intre anii 1380 si 1390 domnul Moldovei Petru Muat ridica n vecintatea oraului, pe abruptul stncos al Culmii Pleului, Cetatea Neam, nucleu militaro-social situat la intersecia unor importante drumuri comerciale. Cetatea Neam a fost refcut, ntrit i amplificat de tefan cel Mare, care a realizat o reea de fortificaii puternice la hotarele rii . Cetatea a fost atestat documentar la 2 februarie 1395 de ctre regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, care emite un act "ante castrum Nempch" (naintea Cetii Neam), cu ocazia asedierii cetii ntr-un rzboi mpotriva domnului Moldovei, tefan Muat (1394-1399). Acesta obine victoria de la Hindu (Ghindoani), n apropierea oraului, i otile invadatoare se retrag peste muni . Datorit puterii de aprare a cetii, oraul se dezvolta din punct de vedere economic, ajungnd unul din principalele trguri ale Moldovei, fiind cunoscut i peste grani pentru activitatea comercial. Privilegiul comercial acordat de catre Alexandru cel Bun, la 8 octombrie 1408, negustorilor din Liov prevedea ca cei ce vor cumpra "...vite cornute sau berbeci n Bacu sau n Roman ... n Baia sau n Neam, sau n alte trguri ale noastre" s plteasc vama numai n trgul de unde a cumparat vitele, lund dovada cuvenit cu pecete de la vame (C.C. Giurescu, 1967). Trgu-Neam devenise la aceast dat, datorit poziiei strategice i importanei economice, centru vamal cu pecete, avnd nsemnele vechi feudale: cruce, flori i sgei (N. Iorga, 1932). "Pecetea cea mare" a oraului, folosit la data de 25 ianuarie 1599 pe un zapis scris cu litere slavone la
37

Neam, avea caracteristici gotice "S. CIVIUM DE NIMCZ" (Sigiul orenilor din Neam) (tefan Gorovei, 1978). Pn n prezent se cunosc patru orae extracarpatice care au avut sigilii latineti: Baia, Cmpulung (Muscel), Roman i Neam. Pecetile care au circulat pn n secolul al XVIII-lea au avut simboluri specifice (cruce, sgei, flori), dar pe unele gsim corzi de frunze de vie i struguri. Existenta viilor in inutul Neam este atestat de documente emise in anii 1429, 1430, 1437, 1441, n utlimul precizanduse locul uneia dintre ele "mai sus de Cetatea Neamului". In secolul al XVI-lea, cultura viei de vie era pe sfrite, i n anul 1641, misionarul catolic Baksic, vizitnd Neamul, consemneaz c "nu exist vii". Evolutia orasului Trgu-Neam, aprat de cetate i favorizat de controlul pe care l exercita asupra drumurilor comerciale ce legau Dunrea de nordul Moldovei i de Transilvania, "...devenit i capital de inut", va cunoate o ndelungat perioad de prosperitate, pn la jumatatea veacului al XVI-lea. In anii 1467 si 1476, oraul a avut de suportat doua incedii pustiitoare (C. Buzdugan, 1981). In aceast perioad - era alimentat cu ap potabil prin dou conducte de ceramic: una, format din olane descoperite cu ocazia unor spturi avea traseul pe sub Dealul Cetaii spre centrul oraului, iar a doua cobora din cartierul Pometea, prin dreptul bisericii "Sfinii Voievozi", spre o fabric de bere, avnd olane de alt factur. Pe Ulia Mare a trgului erau cimele de ap pentru consumul populaiei i cimele cu uluc pentru adpatul animalelor. In secolele XV-XVI, Trgu-Neam a fost o aezare nfloritoare, considerat "oppidium" (1503), "oppidium populorum" (1562), "civitas" (1636) (colecia de documente Eodoxiu Hurmuzaki). Trgul i-a avut hotarul i ocolul deosebit de al Cetii-Neam. Teritoriile aparineau domnitorului cu tot ce era pe ele: sate, vii, mori, iazuri, prisaci, velnie etc. i nimeni nu putea vinde sau nstrina

38

o palm de pamnt. Trgoveii puteau fructifica aceste terenuri cultivndu-le, plantnd vii i livezi, innd vite, avnd iazuri, prisaci. Pentru folosina terenului, se plteau dri ctre domnie. In hotarul ocolului Neam intrau satele: Petricani, Saveti, Cehlesti, Netezi, Berceti, Corutchireti, Rzboieni, Popeti (pe Cracu), Giurgeti (pe Topolia), Ruca (Ruceti) (C.C. Giurgescu, 1967) . Cetatea-Neam era folosit de domnitori, n timpul ameninrilor de rzboi, pentru adapostirea familiei i a visteriei. D Cantemir nota n "Descrierea Moldovei" c locuitorii gsesc n cetate o scpare sigur . In secolul al XVII-lea, Trgu-Neam ncepe s decad. Teritoriul rural se reduce treptat, iar activitatea comercial i meteugreasc se diminueaz datorit impozitelor apstoare. In aceast perioad au afectat oraul desele razboaie i incursiuni ndreptate mpotriva cetii. De fiecare dat oraul suferea mari distrugeri i incendii, aa cum a fost pe timpul ostilitilor turco-polone, dintre anii 1672 si 1699, desfurate pe teritoriul Moldovei, cnd cetatea a fost atacat n numeroase rnduri (1673, 1674, 1683, 1684, 1689, 1691). Cltorii strini, ajuni pe aceste meleaguri la sfritul secolului al XVII-lea notau : "...oraul Neam aezat ... ntr-o vale ocupat toat de pruni, meri i ali pomi. Nu exist vii ... Sunt 100 de case de romani cu 550 de suflete. Au dou biserici de lemn, una Sf. Mucenic Dumitru i alta Nasterea Maicii Domnului. Aici se ia vama negustorilor care merg n Transilvania". (Baksic, 1641) ucis, au ajuns pn la "...au jefuit, au dus oamenii in robie, pe unii i-au muni." (Giovanni Battista Vulponi, 1687).

"...Acum din nou dumanii s-au luptat cu polonii n Moldova ... la Baia, Suceava, Neam nu au mai rmas dect doar zidurile goale, nu zic de la case, dar nc i la biserici. " (Giavanni Battista Vulponi, 1687) "...Un orael a fost n vale , astzi sunt colibe." (jurnalul expeditiei lui Sobieski,1691) .

39

In secolul al XVIII-lea, caracterizat prin domniile fanariote i prin exlpoatarea accentuata de ctre Poart), oraul nu va mai cunoate gloria trecut, cu att mai mult cu ct Cetatea Neam a fost distrus de Mihail Racovi in 1718 la cererea expres a turcilor. In anul 1757, Constantin Racovi face danie Mnstirii Neam moia i vatra trgului cu livezi i locurile de arin, pdurea i vadurile de mori. Acum locuitorii erau obligai s plteasc bezmenul pentru dugheni i dijma din arini . Un factor al decderii economice si politice l-a constituit mutarea capitalei Moldovei la Iai i orientarea drumurilor comerciale ctre acest ora, n timp ce vechile trasee rmn secundare. Volumul schimburilor de mrfuri scade vizibil de la un an la altul. In aceast perioad, n ora au nceput s ptrund masiv evreii, venii dinspre nord. Legile nu permiteau evreilor s-i cumpere pmnt i de aceea ei luau n bezmen (nchirirere pe termen lung sau fr termen) de la Mnstirea-Neam un loc de cas n partea central a oraului unde si construiau o locuin cu spaii comerciale (N.Iorga,1925). Viaa economic i social-politic se nvioreaz ncepnd cu secolul al XIX-lea, deoarece Trgu-Neam este singurul centru polarizat al depresiunii subcarpatice i al zonei montane. In ora se organizau trguri sptmnale i iarmaroace vestite. Impulsul l-au dat romanii care au venit din Transilvania i s-au aezat aici n numar mare, formnd o mahala a trgului, " mahalaua uuienilor", adica a oierilor. "Intre anii 1813-1822 au plecat de la Slitea Sibiului un numar de 20 de familii de uuieni (oieri), nsumand 81 de persoane. Dintre acestia, 14 familii s-au aezat la Trgu Neam, ntemeind numita mahala." (Gh. Radu, 1989). In decursul anilor ce au urmat, numarul celor venii din Transilvania a crescut, intemeindu-i gospodrii i n Humuleti sau n Blebea. Cei venii de peste muni au adus cu ei rase bune de vite i unele ndeletniciri specifice cum este mesteugul de a face brnza buna de oaie. Tot uuienii au adus in TrguNeam i teascul de fcut oloi din semine de cnep, superior prin randament celui local, i roata de tors lna. uuienii venii dintr-o zona textil renumit erau vestii
40

pentru esutul sumanelor i al pnzei de in. Semnificative sunt n acest sens afirmaiile marelui povestitor Ion Creanga n "Amintiri din copilarie " : "...uuienii venii din Ardeal ... lucreaz lna i sunt vestii pentru teascurile de fcut oloi .uuienii din Trgu-Neamt au dus, n scurt vreme, departe n ar, renumele unei puternice industrii i al unui infloritor comer cu tot felul de esturi de ln i brnzeturi de calitate. Incepe s renvie comerul cu vite i iau fiin noi fabrici de oloi, velnie, fabrici de bere. Se diversific meteugurile pe baza prelucrrii lemnului, pielior i lnii . Secolul al XIX-lea si consolidarea functiilor orasului La mijlocul secolului al XIX-lea, la Trgu-Neam se aflau 59 de meteri sumnari, 46 de meteri croitori si 3 fabrici de postav. Cea mai important i mai bine utilat fabric era fondat de Mihail Kogalniceanu in 1853, cu utilaj adus din Germania, folosind iniial fora apei, iar ulterior o main cu vapori de 24 CP. A fost cea dinti fabric integrat de ln din Moldova, cu un proces tehnologic avansat, pentru toate etapele succesive ale procesului de producie. Se obineau postavuri, ciorapi tricotai, paturi, covoare, pleduri, cergi i altele. Fabrica prelucra anual intre 50.000 si 60.000 oca de ln, avand peste 120 muncitori. Mihail Kogalniceanu vinde fabrica in 1879 colonelului E. Alcaz. Dupa 6 ani, colonelul demonteaz fabrica si o mut la Buhui, unde functioneaza si astzi. Un eveniment important din viaa oraului se produce la 16 octombrie 1852, cnd in cadrul unei mari solemnitai, domnitorul Grigore Ghica, Mitropolitul Moldovei, stareul Mnstirii Neam i mult norod inaugurau spitalul, spieria i coala Domneasca (D. Constantinescu si colab., 1972), edificii care s-au ridicat prin grija i cheltuiala Mnstirii-Neamt.Despre aceast solemnitate vorbeste Ion Creanga in "Amintiri din copilarie": "... Eu, mpreun cu ali biei, isonari ai bisericii, stam aproape de Ghica-Voda care era de fa la acea serbare, nconjurat de
41

o mulime de lume, i nu ne mai sturam privindu-l".

Spitalul

s-a

inaugurat

inaintea acelora din Piatra-Neamt si Bacau, functionand cu 40 de paturi (D. Constantinescu si colab., 1972). In anul 1853 isi deschide portile Scoala Nr. 1 de Baieti, "Scoala Domneasca", unde au invatat Ion Creanga (Stefanescu), Vasile Conta, Gh. Atanasiu, iar 5 ani mai tarziu (1858) se deschide si prima scoala publica pentru fete, "Scoala Nr. 1 de Fete" in casele lui Mihail Kogalniceanu. De acum au putut sa invete toti copiii urbei Neamt. Viaa politic ncepe s fie trit cu intensitate, populaia orasului manifestndu-i entuziasmul fa de Unirea Principatelor ntr-un mod cu totul deosebit. Aceste momente le-a vazut si le-a trait Nicolae Grigorescu, care la 24 ianuarie 1859 era la Agapia: "... Am lsat tot, am pus aua pe cal si fuga la trg. Atunci am vazut eu ce va s zic bucuria unui popor. Cntece, jocuri, chiote in toate prile. Ii ieeau oamenii in drum cu oala plin de vin; care cum se intlneau luau vorba de Cuza, de unire, se mbriau i ncingeau hora n mijlocul drumului. i era un ger de crpau pietrele. Da unde mai sta cineva in cas ? Am vzut btrni care plngeau de bucurie ... vro sptmn n-au putut lucra ... Mi-aduc aminte c stam seara pn trziu i fceam desenuri alegorice despre Unirea Principatelor." (Alexandru Vlahuta, 1910). Adunarea Legiuitoare a Romaniei a votat in anul 1863 Legea privitoare la seculizarea averilor manastiresti si trecerea lor in proprietatea statului, ceea ce a permis orasului Targu-Neamt sa se elibereze de sub hegemonia Manastirii Neamt In anul 1864, n timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a intrat in vigoare Legea organizrii administrative, n urma creia oraele urmau s fie conduse de un primar i un consiliu comunal. De aceea, ncepnd cu aceast dat, n fruntea oraului este numit un primar, ajutat de 10 consilieri alei dintre cei mai destoinici locuitori .

42

La sfarsitul secolului al XIX-lea, "Marele dictionar geografic" prezinta orasul Targu-Neamt intr-o usoara dezvoltare economica si social-culturala, cu multe strazi, bine ingrijite si prunduite, opt biserici, doua scoli de baieti si una de fete, 77 stabilimente comerciale, numeroase ateliere de tabacarie, cojocarie, tamplarie, fierarie, croitorie, cizmarie si altele, cu un comert si un iarmaroc renumit in toata tara pentru lemn si produse din lemn, cereale, tesuturi de lana si din in, branzeturi , pasari , vite etc. Orasul Targu-Neamt in secolul al XX-lea -Ascensiunea orasului a continuat si la inceputul secolului al XX-lea, pana in anul 1916, cand Romania participa la Primul Razboi Mondial. In perioada anilor 19161918, orasul trece prin greutati impuse de razboi, la care se adauga iarna cumplit de grea a anului 1917, in care o parte din populatie a fost secerata de boli, de foame si de frig. Dupa incheierea pacii si infaptuirea unirii tuturor romanilor, situatia economica si social-politica incepe sa prospere. Creste numarul locuitorilor si se dezvolta functia turistica a orasului, prin imbunatatirea cailor de comunicatie rutiera si introducerea transportului auto. In perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, Targu Neamt a avut mult de suferit datorita pierderilor determinate de pozitia sa in imediata apropiere a liniei frontului, ceea ce a determinat evacuarea populatiei. Dupa razboi, orasul se reface si isi diversifica functiile economice si administrative .In prezent, functia industriala a orasului este prioritar spre industria textila, industria confectiilor, a blanariei, a lemnului (cherestea, butoaie, scaune, mobila - corp mobila sculptata), industria alimentara (branzeturi, semiconserve de fructe, preparate din carne), industria materialelor de constructii si industria cauciucului. Prin pozitia sa si prin noua arhitectura, care imbina stiulul geometric cu elementele traditionale ale zonei, reprezinta un centru turistic important cu un nou patrimoniu bogat, care asigura tranzitul spre obiectivele turistice de importanta internationala, Din anul 1986, circulatia turistica se poate orienta si spre transportul

43

feroviar fiind data in exploatare calea ferata electrificata Pascani - Targu Neamt.

II.2. Situatia demografic si structura populatiei Evolutia numerica si structura populatiei Inceputurile popularii acestei asezari se pierde in negura timpurilor, cu foarte mult timp inaintea descalecatului Moldovei (1359) si a primei atestari documentare (1389-1392). Vestigiile arheologice descoperite fac dovada locuirii teritoriului orasului si a imprejurilmilor sale inca din perioada comunei primitive. Cele mai vechi marturii dateaza din neolitic si epoca bronzului, urmate de elemente ale civilizatiei geto-dacice (c. Buzdugan, 1981), atestate de cele 19 obiective arheologice semnalate sau cercetate pe raza orasului si de cele 170 puncte arheologice din imprejurimi (Gh. Dumitroaia, 1992) . In feudalismul timpuriu (secolele XIII-XIV), populatia orasului era numeroasa, determinand mentionarea sa in lista rusa de orase din Moldova (13871392) pe locul III, dupa targul Iesilor, pe Prut, si targul Roman, pe Moldova (C.C. Giurescu, 1967). Pe masura ce relatiile de productie feudale s-au cristalizat si la adapostul Cetatii Neamt s-au dezvoltat decomertul si mestesugurile, a crescut populatia orasului, fapt semnalat de calatorii straini care au trecut pe aici. Au existatsi perioade de regres, datorita deselor invazii si distrugeri, care au afectat toata tara . Prima inregistrare oficiala a populatiei orasului se face in anul 1772, reluata in 1774, de catre administratia militara rusa, din necesitati de intretinere a armatei in razboiul ruso-turc (1769-1774). Conform acestei statistici, Targu Neamt avea 145 de case, din care 6 pustii si 128 birnici, la care se adaugau 11 slujitori ai bisericilor, scutiti de biruri. In recensamant, unele familii sunt numite dupa locul de provenienta: ungurean (5), muntean (15), brailean (4), rus (4). Se fac cunoscute si
44

ocupatiile locuitorilor: ciubotar (3), curelar (1), cojocar (2), pescar (2), solonar (2), blanar (1), olar (1), carciumar (5), barbier (1), soponar (1), potcovar (1), salahor (1), morar (2), porcar (1), berbecar (1), soltuz (1). Cu tot declinul vadit, pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Targu Neamt avea o populatie mai mare decat Piatra Neamt. Abia in primele decenii ale secolului al XIX-lea acesta il intrece, in anul 1835 Targu Neamt avand 519 familii, iar Piatra Neamt 601 familii (V. Tufescu, 1970). In acest secol, viata economica si socialpolitica reinvie in tara, atragand dupa sine si cresterea numerica a populatiei. In Targu Neamt se stabilesc multi romani transilvaneni care si-au parasit locurile natale datorita opresiunilor economice, persecutiilor religioase si limitarii drepturilor politice de catre institutiile administrative ale regalitatii ungare. Populatia orasaneasca era grupata pe bresle. Asociatiile de negustori se formasera dupa criteriul limbii sau asocierii (greci, romani, armeni, evrei), iar meseriasii dupa specificul muncii lor (olari, croitori, cojocari, talpanari, blanari etc.) In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, au migrat spre oras multi mesteri tamplari, tabacari, cojocari, dulgheri, fierari, caretasi si alte categorii, din localitatile invecinate sau chiar din zone mai indepartate, deoarece meseriile erau din ce in ce mai bine platite. In 1890, populatia orasului era de 6.690 suflete, din care 3.074 erau barbati, iar 3.616 femei (C.D. Gheorghiu, 1895) . La inceputul secolului XX, in anul 1915 populatia orasului era de 9.115 locuitori, dar in Primul Razboi Mondial scade datorita mortalitatii ridicate. Dupa razboi, in 1921, populatia orasului era 8.693 locuitori si in anii urmatori cresterea a fost lenta, in 1941 inregistrand 10.209 persoane. Al Doilea Razboi Mondial a determinat pierderi de vieti omenesti si evacuarea locuitorilor la apropierea liniei frontului. In toamna anului 1944, o parte din cei refugiati nu s-au mai intors. De aceea la recensamantul populatiei din 1948, Targu Neamt avea 8.948 locuitori .

45

In a doua jumatate a secolului XX, orasul s-a dezvoltat economic, edilitar si social, in anul 1950 devenind centru administrativ al raionului. Numarul locuitorilor a crescut la 10.373 in 1956. Multi locuitori isi schimbau locul de munca din domeniul agricol in cel industrial sau comercial . La recensamantul din 1977, sau inregistrat 15.953 locuitori, iar la cel din 1984, numarul locuitorilor a crescut la 18.080. Imediat dup1989 a urmat un exod al populatiei din din Tg.Neamt ctre comunele i satele nvecinate, datorit nchiderii fabricilor din ora i al declinului calitii vieii. Dup anul 2000, muli locuitori au emigrat ctre statele vesteuropene, n special Spania i Italia. Aceti factori au condus la scderea populaiei, trend care s-a diminuat dup anul 2002. ncepnd cu 2007, populaia a nceput din nou s creasc, datorit rentoarcerii unei pri din locuitorii plecai n vestul Europei i al unui flux de ceteni din pri mai srace ale Moldovei. Evoluia populaiei la recensminte:

La 1 ianuarie 1993, in orasul Targu Neamt locuiau 22.396 persoane, dintre care 11.505 de sex femeiesc si 10.891 de sex barbatesc. Ca structura etnica, 22.102 sunt romani, alaturi de care locuiau 112 romi, 34 evrei, 19 maghiari, 12
46

germani si 119 alte nationalitati. Dupa religie, 21.811 (97,4%) sunt ortodocsi, 166 sunt ortodocsi de stil vechi, 66 adepti ai religiei crestine dupa evanghelie, 26 adventisti, 82 romano-catolici, 9 greco-catolici, 40 adepti ai cultului mozaic, 9 penticostali, 187 alte religii .Dupa 1993, populatia orasului are un ritm de crestere lent, ajungand la sfarsitul anului 1997 la o populatie totala de 22.700 locuitori. Potrivit recensmntului din 2002 orasul numra 20.496 locuitori , din care 9873 brbati si 10623 femei . *Vrsta :

80-84 70-74 60-64 50-54 40-44 30-34 20-24 10-14 0-4 -1500 -1000 -500 0 500 1000 1500

F M

0-4

5-9

10-

15-

20-

25-

30-

35-

40-

45-

47

533

605

14 913

19 851

24 691

29 736

34 872

39 640

44 820

49 805

50-54 690

55-59 385

60-64 406

65-69 398

70-74 285

75-79 137

80-84 71

85 si peste 35

0-4 481

5-9 547

1014 864

1519 889

2024 649

2529 693

30-

35-

4044 904

45-49 883

34 39 1053 831

50-54 670

55-59 431

60-64 474

65-69 455

70-74 350

75-79 252

80-84 108

85 si peste 80

Populatia cu vrsta ntre 18-62 ani , la 31 octombrie 2006 la nivelul orasului era de 14.032 locuitori .

II.3. Forta de munc si somajul Peteritoriul orasului si desfsoar activitatea una din filialele Agentiei Judetene de Ocupare a fortei de Munc Neamt . Serviciile legate de somaj , de mediatizarea muncii , de formare profesional , etc. se realizeaz prin aceast agentie.

48

La agentia de somaj erau nregistrati , la data de 31.10.2006 , un numr de 366 someri , din care : -186 femei , -105 tineri cu vrsta mai mica de 25 ani Din cei 366 someri , 175 erau someri indemnizati , iar restul de 191 someri neindemnizati n cutarea unui loc de munc . Rata somajului la nivelul judetului Neamt , la data de 31.10.2006 era de 5% , la fel ca cea nregistrat la nivel national , ponderea somerilor la nivelul orasului fiind de 2,6% ( fat de 4,2 % pe ntreaga zon Trgu Neamt si fat de 3,0% la nivelul ntregului judet ) . II.4. Situatia sistemului sanitar si de asistent social Organizarea si asigurarea serviciilor de sntate pentru populatie este realizat prin unittile sanitare publice , mixte si particulare , alctuit din : 1 spital , o policlinic , 8 farmacii , 11 cabinete medicale , 9 cabinete stomatologice , 1 laborator de tehnic dentar si o cres . Numrul de locuitori ce revin la 1 medic , n anul 2007, la nivelul orasului Trgu Neamt era de 406,5 persoane/ medic . Serviciile sociale n comunitate sunt oferite de ctre Serviciul Public de asistent Social . Acesta are rolul de a identifica si solutiona problemele sociale ale comunittii din domeniul protectiei copilului , familiei , persoanelor singure , persoanelor vrstnice , persoanelor cu handicap precum si a oricror personae aflate n nevoie .

49

Activitatea serviciului social este sustinut de 5 functionari publici,1personal contractual,4 angajati ai Cantinei de ajutor si 45 ingrijitori la domiciliu. Banca de hrana,infiintata in cadrul unui proiect din cadrul

ProgramuluiDezvoltare comunitara in zona Targu Neamtrealizat de Primaria Targu Neamt in colaborare cu UNICEF si Biserica Sf. Voievozi Mihail si Gavril are drept scop ajutarea familiilor defavorizate cu alimente provenite din donatiile persoanelor fizice. Structura categoriilor defavorizate: A.Familii/personae singure: -beneficiari de ajutor social-211 -beneficiari de alocatie familialacomplementara/de sustinere-556 B.Copii: -copii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate si sunt in grija rudelor-8 -copii cu dizabilitati-57 -copii institutionalizati-29 -copii care au savarsit fapte penale-61 -copii in aplasament familial-la rude-35 -la aistenti maternali-31 C.Persoane varstnice: -aflate in situatii de risc, beneficiare de ajutor social-45

50

-care solicita institutionalizare-9 D.Persoane cu handicap: -cu gradul I,II,III-288 -asistenti personali pentru personae cu handicap-17 -asistenti personali pentru copii cu handicap-15 II.5. Descrierea vietii asociative In oras exista mai multe fundatii si asociatii dintre care: - Fundatia de Dezvoltare Locala ,, Speranta,denumita initial,,Fundatia de Intrajurare a somerilor Speranta,este o organizatie non-guvernamentala , nonprofit si apolitic infiintat in 1995 , in cei peste 10 ani de activitate initiind si derulnd numeroase proiecte pe plan national ct si international cu impact major asupra comunitatii prin combaterea somajului , orientare si formare profesionala, servicii sociale pentru personae defavorizate, protectia mediului, instruire,consiliere etc. - Centrul de Integrare si Terapie Ocupationala (C.I.T.O) , primul si singurul centru din judet, destinat persoanelor cu handicap din oras . Acest centru presupune activitati precum:informare si consiliere juridical,testare aptitudini de lucru, orientare si formare profesionala, sprijin pentru ocuparea si mentinerea unui loc de munca, recuperare fizica, terapie ocupationala in cadrul atelierelor de legatoriebirotica, lucru cu calculatorul, croitorie, broderie,imprimerie pe suporturi textile, confectionare lumanari decorative etc. Fundatia Filantropica ,,Omenia infiintata in 1997, ca urmare a situatiilor

create si a numarului mare de persoane afectate de restrangerea activitatilor

51

economice la nivelul orasului , motto-ul organizatiei fiind ,,Comuniatea orasului Targu Neamt , capabila de a oferi sprijin pentru integrarea sociala a persoanelor defavorizate,comunitate in care problemele fiecaruia sa fie problemele tuturor. II.5.1.Cultur si nvtmnt Rata de cuprindere n nvtmntul general , la nivelul orasului Tg.Neamt este de 98,2% . In orasul Tg.Neamt functioneaz Colegiul National ,, Stefan cel Mare , Colegiul Tehnic ,, Ion Creang , 8 scoli generale cu clasele 1-VIII si o scoal special , 3 grdinite , n cadrul crora functioneaz centre de zi pentru copii 0-3 ani si 3-7 ani , o cres cu capacitate de 50 locuri , Casa de Cultur , Clubul elevilor , biblioteca or seneasc , Muzeul de istorie . Scoala Special din Tg.Neamt asigur activitatea de instructie , educatie , asistent si sprijin pentru copiii cu cerinte educative speciale proveniti din familii defavorizate , scoli si centre de plasament din zona orasului . Casa Culturii ,, Ion Creang prin evenimentele organizate ( spectacole de teatru pentru adulti si copii , simpozioane , spectacole pentru divertisment , colocvii culturale , expozitii de pictur , sculptur sau art fotografic ) pe parcursul ntregului an creaz numeroase valori umane si mentine viu spiritual culturii din zon . Cteva manifestri culturale se disting pe parcursul anului : -,, Dor de Eminescu , ,,Ziua Marii Uniri , ,,Ziua Femeii , ,, Uniti n diversitate , ,,Zilele francofoniei , 1 Iunie Ziua Copilului , Datini si obiceiuri de Anul Nou primirea Plugului de la Humulesti , ,, Ziua Cettii Neamt , ,, Zilele orasului , ,, Zilele Ion Creang , ,, Ziua Unirii , ,,Ziua Eroilor , ,, Ziua National a romniei .

52

II.5.2. Religia Populatia orasului fiind n proportie de 99,5% de religie ortodox se distinge la nivelul orasului un protopopiat care coordoneaz 13 biserici ( Biserica ,, Adormirea Maicii Domnului , Biserica ,, Sfntul Ierarh Nicolae din humulesti , Biserica ,, Sfntul Mare Mucenic Gheorghe , Biserica din Blebea cu hramul ,, Sfntul Mare Mucenic gheorghe , Biserica din pometea , cu hramul ,, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril , Biserica din Tutuieni , cu hramul ,, Sfntul Ierarh Nicolae , Biserica ,, sfntul Prooroc Ilie , Biserica ,, Sfntul Mucenic Haralambie , Biserica ,, Sfntul Ierarh Spiridon , Biserica ,, Sfintii Voievozi Mihail si Gavril , Paraclisul ,, Sfntul Mare Mucenic Dimitrie din incinta spitalului ) . Sunt n constructie Biserica ,, Trei Ierarhi la Humulesti , Paraclisul din incinta Colegiului Tehnic ,, Ion Creang , Paraclisul capela din cadrul Centrului de Ingrijire si Asistent , paraclisul Sf. Nicolae din Cetatea Neamt . Tot n Tg.Neamt exist si o biseric pe stil vechi - ,, Sfnta Treime , n cartierul Grii .

II.5.3. Sport Clubul Sportiv Scolar Trgu Neamt a luat fiint n anul 1978 n cadrul Scolii nr. 2 , cu 3 discipline : fotbal , handbal, atletism . In anii 2003-2004 Clubul Sportiv Scolar Tg. Neamt a primit n administrare de la Consiliul Local al orasului baza sportive din incinta stadionului , respective sala de sport din str. 1 Decembrie 1918 , n vederea organizrii si desfsurrii de competitii sportive oficiale si a

53

orelor de antrenament pentru disciplinele sportive atletism , fotbal , handbal, tennis , baseball . II.5.4. Parteneriate si colaborri Administratia local a colaborat si colaboreaz cu success cu fundatiile si asociatiile din oras ( Fundatia de dezvoltare Local Speranta , Fundatia Filantropic Omenia , Asociatia Mestesugarilor Nemteanca , Banca de hran din cadrul Bisericii Sf. Voievozi , Sf. Teodora de pe lng Biserica Sf. Neculai din humulesti ) , Protopopiatul Tg.Neamt , Asociatia de turism romno-francez Saint Just-Saint Rambert , Asociatia romn pentru cazare si turism ecologic BED&BREAKFAST etc . In viitor se are n vedere stabilirea de noi parteneriate cu comunele vecine , ct si cu alte orase din judetul neamt sau din tar . Incepnd cu anul 1990 , prin reprezentantii si locali , orasul Tg.Neamt si-a manifestat dorinta schimbului de cunostinte si impresii cu reprezentanti ai altor culture si natiuni . In acest sens , s-au realizat relatii de prietenie si nfrtire cu orase de pe mapamond , cum ar fi : Panazol , Saint Etienne , Saint Just saint- Rambert din franta , Lier Dendermonde din belgia , Qing Zhon din China , Telenesti din Republica Moldova , orase din Olanda . Aceste relatii au fost si sunt pstrate prin corespondente si vizite reciproce , cum ar fi cele din China , Olanda , Belgia , Franta , Republica Moldova . In cadrul acestor relatii de nfrtire si colaborare , orasul a beneficiat de ajutoare materiale si financiare acordate unor institutii de nvtmnt , sntate si fundatii : scoli , grdinite , Spitalul orsenesc , fundatia Filantropica ,, Omenia , Fundatia Cultural ,, Ion Creang .

54

II.6. Situatia economic evaluarea capitalului antropic Principala ramur economic din orasul Tg.Neamt este industria de exploatare si prelucrare a lemnului , datorit reliefului format din munti care ofer materia prim necesar . De asemenea exist industria textil si aproduselor textile , industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice si industria alimentar . Comertul si serviciile sunt o alt ramur economic imporatnt datorit potentialului turistic ridicat al orasului . Astfel se explic ponderea de 49,4% pe care o detine n cadrul activittilor economice . Ponderile cele mai mari n totalul serviciilor comerciale , prestate populatiei sunt reprezentate de urmtoarele categorii de servicii : alimentatie public si restaurante , cafenele , baruri , servicii financiare , servicii de asanare si ndeprtare a gunoaielor , salubritate si alte servicii similare , ntretinerea si repararea autovehiculelor. La nivelul orasului Tg.Neamt , sunt nregistrate un numr de 1022 societti comerciale . Ponderea societtilor comerciale o reprezint cele care au ca obiect de activitate comertul , respective 44,82 % , urmate de productia industrial , care reprezint 24,86 % , constructii 3,81 % , transporturi 3,08% si alte ramuri de activitate 23,43 % .

II.7. Urbanism si amenajarea teritoriului Extinderea in teritoriu si textura stradala a orasului Targu Neamt Etapele de evolutie teritoriala a orasului Targu-Neamt sunt greu de reconstituit, deoarece cladirile vechi, din materiale putin rezistente, au disparut

55

aproape in intregime, ca urmare a deselor invazii sau a sistematizarii urbane din perioada contemporana . HARTA ORASULUI

http;//www.neamt.ro

56

Not : 1. Primria 2. Biserica Adormirea Maicii Domnului 3. politia 4. posta 5. policlinica 6. spitalul orsenesc 7. Gara CFR 8. Autogara 9. Casa Culturii ,, Ion Creang 10.Liceul ,, Stefan cel Mare 11.Liceul ,, Ion Creang 12.Parcul Cetate 13.Parcul Mihail Koglniceanu 14.Casa muzeu Veronica Micle 15.Muzeul Memorial ,,Ion Creang 16.Monumentul Vntorilor de munte 17.Cetatea Neamt 18.Muzeul de istorie si etnografie Primul nucleu orasanesc, cu o vatra urbana de dimensiuni mici , a fost premergator secolului al XIV-lea .In secolele XIV-XV s-a dezvoltat o concentratie urbana la poalele dealului Neamtului, din Culmea Plesului, intre biserica domneasca si fosta Ulita Veche, la vest-nord vest de actualul centru (Al. Ungureanu, 1980).
57

In cursul dezvoltarii istorice, evolutia teritoriala a fost stimulata de aparitia unor noi tipuri de zone functionale si de includerea la oras a unor foste asezari rurale.In secolele XVI-XVIII, orasul a avut o extindere moderata, iar in secolul al XIX-lea a avut o crestere teritoriala mare. Acum au aparut cartiere suburbane noi, cum este "Mahalaua Tutuienilor", intemeiata de romanii veniti din Transilvania. In anul 1890, suburbiile orasului erau: Neamtu, Beraria, Boistea, Haralambie, Paraul Ursului, Pometea, Prundu si Tutuieni. (C.D. Gheorghiu, 1895), unele avand o dezvoltare functionala bine conturata.In secolul al XX-lea, cresterea in suprafata a fost realizata prin extinderea unor cartiere vechi si prin inglobarea la oras a localitatilor suburbane Condreni, Humulesti, Blebea si a Bailor-Oglinzi, care in prezent apartin administrativ de orasul Targu-Neamt . Textura stradala a orasului exprima etapele evolutiei teritoriale si diversificarea functiilor. Centrul a evoluat spontan spre forma pietei alungite sau a pietei-strada. In planul orasului se evidentiaza doua axe principale de circulatie: una din directia nord-est spre sud-vest, care strabate orasul ca o componenta a drumului national 15 C, iar alta pe directia vest-est, cu legatura spre zona montana (DN 15 B) si Valea Bistritei, sau spre drumul national de importanta europeana E 85, cu legatura la Cristesti. Aceste artere principale sunt dublate sau chiar triplate de strazi paralele. Unele cartiere au influente rurale, casele vechi fiind construite pe talpi de stejar, cu pereti de barne, in prezent tencuite. Acoperisurile sunt realizate in patru ape, acoperite cu dranita, ulterior cu tabla sau tigla. Prispa a fost inlocuita cu cerdac, care are decoratii cu motive florale, geometrice si uneori zoomorfe, executate prin cioplituri si crestaturi in lemn sau prin traforaj. In "Tutieni" s-a pastrat fizionomia sud-transilvaneana, casele fiind mari, avand forma patrata, cu pridvor inalt pe mai multe laturi, cu stalpi de caramida si arcade rotunde sau in acolada .

58

http://www.neamt.ro Cartierele oraului Tg.Neamt

In zona centrala se mai pastreaza un numar mic de case de tip aristrocatic, cu o anumita distinctie arhitecturala. Sunt cladiri masive, de dimensiuni mari, cu fatade frumos ornamentate. Pe arterele principale s-au construit blocuri de locuinte cu magazine la parter, in forme variate si cu ornamentatii in maniera geomatrica . Spitalul Orasanesc, Scoala Domneasca in care astazi functioneaza Muzeul de Istorie si Etnografie si alte cladiri publice sonstruite in secolul al XIXlea pentru a adaposti diverse institutii au o arhitectura impozanta, adaptata la necesitatile functionale .

II.7.1. Utilitti - retea canalizare - retea alimentare energie electric - retea alimentare cu ap - retea distributie gaz metan - retea repartitie gaz metan -25 km -152,42 km -45 km -42 km - 1,740 km

59

II.7.2. Spatii locative numr gospodari : 7417 locuinte ; 6853 gospodari ; 3520 cldiri numr abonati la reteaua de gaz metan : 3720 din care 245 societti si institutii si 3475 abonati casnici.

II.7.3.Infrastructura de transport 7.3.1 Transport rutier Trgu Neamt se afl n centrul sistemului de sosele . Soseaua european E85 de la sud la nord , de la Bucuresti la Suceava sis pre Ucraina este situat la 18 km Est . Exist 2 drumuri nationale , respective DN 15B ( Poiana Teiului Tg.Neamt Timisesti Cristesti , jud. Iasi ) care fac legtura dintre municipiile Roman , Pascani , Iasi spre Transilvania si DN 15C ( Piatra Neamt Tg.Neamt Vadul Moldovei spre Suceava ) . lungime strzi oras Trgu Neamt -96,824 km din care : - 35,07 km strzi modernizate - 64,93 km - strzi nemodernizate Dintre acestea 81,474 km sunt n administrarea primriei , iar restul n administrarea D.R.D.P. Iasi . II.7.3.2 Transport feroviar Orasul are o gara proprie, fiind legat de unul din principalele noduri de cale ferata, orasul Pascani,la 28 decembrie 2006 implinindu-se 20 de la inaugurarea caii ferate Tagu-Neamt-Pascani.
60

II.7.3.3Transportul aerian Distanta fata de cel mai apropiat aeroport commercial este de 71km nord-Suceava, adica 1,15h.. II.7.3.4.Telecomunicatii In Targu- Neamt exista atat retea de telefonie fixa prin operatorul Romtelecom cat si retea de telefonie bil : Orange , Vodafone , Zapp , Cosmote . Reteaua de televiziune prin cablu este asigurata de doua firme, iar cea de internet prin dial-up si fibra optica .

61

Capitolul III. Consideratii asupra calittii factorilor de mediu III. 1. Resurse naturale si valorificarea lor Locuitorii orasului Tg.Neamt si a celor 13 comune limitrofe buni continuatori ai traditiei in prelucrarea materiilor prime naturale (lina, piei, lemn) constituie o adevarata resursa de forta umana insuficient utilizata. Cunosterea si valorificarea acestor bogatii materiale si umane constituie principala sursa de dezvoltare economica a zonei. Plecand de la viziunea locuitorilor " un oras care asigura o viata mai buna pentru locuitorii sai un oras turistic in care exista un climat favorabil pentru initierea si dezvoltarea micilor afaceri, in care sunt valorificate si promovate produsele de artizanat si arta populara pentru a fi competitive pentru piata europeana, se impune initierea unei activitati la nivelul membrilor comunitatii locale avand ca scop cresterea veniturilor populatiei prin antrenarea de mestesugari si realizarea unei colectii complete de produse de arta mestesugareasca pe piata interna si externa. III.2. Calitatea nvelisului de sol Conditiile pedogenetice din depresiunea Ozana-Topolita, in zona orasului Targu Neamt, au determinat formarea cernoziomurilor cambice. Dealurile subcarpaticce au soluri brune eumezobazice, brune luvice si luvisoluri albice. In locuri drenate, pe un substrat de roci argiloase, sarace in carbonati, in alternanta cu nisispuri si, uneori, cu pietrisuri, se gasesc soluri brune si brune luvice. Luncile si glacisurile de acumulare au avut conditii favorabile formarii solurilor brune luvice pseudogleizate pana la pseudogleice. Versantii nordici ai unor dealuri si versanti

62

estici ai culmilor montane, care marginesc depresiunea subcarpatica OzanaTopolita, au soluri brune acide, formate in conditiile acoperirii cu padure de fag sau de gorun, cu afin. Pe marne, s-au format soluri intrazonale, determinate de roca (pseudorendzine) sau de excesul de umezeala (soluri humicogleice). In lungul paraiaselor cu continut bogat in saruri sau in jurul izvoarelor de sare apar soluri halomorfe (saraturi). Aluviunile recente au evoluat spre soluri aluviale, in diferite stadii de evolutie, de la protosoluri la soluri gleice sau humicogleice. Caracteristicile pedologice ale zonei au determinat modul de folosinta al terenurilor, contribuind la diversificarea peisajului subcarpatic.

III.3. Calitatea apei Calitatea aerului n aezrile umane se determin prin msurarea concentraiilor medii orare, zilnice sau lunare ale diferiilor poluani i compararea acestora cu valorile limit sau dup caz, cu concentraiile maxime admisibile prevzute n actele normative n vigoare (Ordinul MAPM 592/2002 pentru poluanii relevani, respectiv STAS 12574-87 pentru restul poluanilor reglementai). Zona orasului Targu Neamt este bogata in ape subterane de stratificatie si in strate acvifere freatice . Apele subterane de stratificatie sunt cantonate in depozite nisipogresoase de varsta helvetiana, care au permeabilitate mare. In general, ele mentin o cantitate redusa de saruri dizolvate si sunt potabile. Cand vin in contact cu argilele salifere, pot fi de tipul clorurate sodice, iar cand curg prin nisipuri si gresii friabile, pot fi bicarbonatate, calcice si magneziene. In zona Bailor Oglinzi, statiune situata in sud-estul Culmii Plesului, in vecinatatea orasului Targu Neamt, apele de

63

stratificatie apar la suprafata pe o linie corespunzatoare contactului dintre "conglomeratele de Plesu" cu elemente verzi si "orizontul supraconglomeratic" cu sare, sub forma izvoarelor minerale. Acestea au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri si folosite intens pentru alimentatie, conservarea alimentelor sau pentru obtinerea sarii prin evaporare. Sapaturile arheologice efectuate in apropierea izvorului mineral Slatina-Lunca au descoperit un bogat material ceramic ce apartine culturii Starcevo-Cris (mileniul VI-V i.d.Hr.), peste care sunt suprapuse materiale ce apartin civilizatiilor urmatoare. Stratele acvifere freatice se gasesc inmagazinate in depozite de lunca, de terase si in cele diluviale. Orasul Targu Neamt beneficieaza de o panza de apa freatica bogata, cu debite masurate prin pompari din foraje cuprinse intre 13,60 l/s si 21,00 l/s, care indeplineste toate conditiile unei ape potabile de foarte buna calitate, cu gust placut si nepoluata. Stratul acvifer se gaseste in zona de lunca la o adancime de 0,5-8m, iar grosimea stratului de apa oscileaza intre 2 si 3 metri. Terasa de 2-6 m are stratul acvifer la o adancime de 1,5-6m, iar terasa de 10-15 m are panza freatica la 5-15 m adancime . Reteaua hidrografica de suprafata apartine bazinului raului Ozana (Neamt), afluent pe dreapta al Moldovei. Acesta izvoraste din zona montana a flisului carpatic, de sub varful Halauca (1530 m) si strabate depresiunea intramontana Pipirig, dupa care patrunde in deprsiunea subcarpatica OzanaTopolita (Neamtului), pe care o strabate de la vest la est, traverseaza orasul Targu Neamt si se varsa in Moldova, in aval de localitatea Timisesti, avand o lungime de 57,2 km . In zona carpatica, primeste afluenti mai importanti pe dreapta: Dolhesti, Domesnic si Secu, iar in depresiunea subcarpatica primeste cel mai important afluent al sau, Nemtisorul (care izvoraste de sub varful Chitigaia, 1194 m), pe stanga. Suprafat bazinului hidraulic al raului Ozana este de 427 km2. Modul de alimentare al apelor este pluvio-nival moderat. Debitul inregistreaza variatii
64

foarte mari, in functie de anotimp si de cantitatea de precipitatii. Cea mai mare parte a anului are un debit scazut, bazandu-se in principal pe cantitatea de apa ce o primeste din izvoarele subterane. De aceea nivelul apei este mic, de circa 25-50 cm. Obisnuit, primavara, debitul creste foarte mult, raul fiind alimentat prin topirea zapezilor in zona inalta si prin ploile abundente din acest anotimp. Acum nivelul apelor ajunge la 1-1,5 m, cateodata si mai mult, acoperind complet albia majora si provocand inundatii. De aceea, au fost necesare lucrari de amenajare a albiei in sectorul orasului Targu Neamt, indiguindu-se malul stang cu blocuri de piatra si de beton pe o distanta de circa 6 km. In mod obisnuit scurgerile de primavara reprezinta peste 40 % din volumul total al scurgerii anuale. Scurgerea cea mai redusa are loc iarna, reprezentand cel mult 10 din scurgerea anuala. In acest anotimp se inregistreaza fenomenul de inghet . In cursul mijlociu si in cel inferior, Ozana are o albie larga cu firul apei despletit in mai multe brate, cu aluviuni groase formate din pietris si nisip. Debitul scade considerabil, datorita infiltrarii apei in orizontul freatic, din care sunt alimentate captarile din zona Timisesti-Zvoronesti, pentru conducta de apa a orasului Iasi. La topirea zapezilor si dupa ploi torentiale, scurgerile de panta sunt foarte puternice pe versantii Culmii Plesului, transportand mari cantitati de aluviuni, care blocheaza circulatia pe unele strazi . Oraul Tg. Neam este aprovizionat din surs de ap potabil de

profunzime, Captarea Lunca i Preoeti . Sursele autorizate sanitar sunt: Captarea Lunca- Preoeti a SC

ACVATERM SA Tg. Neam i Captarea Timieti, celelalte surse dei au solicitat autorizarea sanitar nu s-au ncadrat n normele impuse de Ord. 536/1997 i Ord. 101/1997.

65

S.C. ACVATERM S.A.- TARGU-NEAM Str. Aleea Salcmilor nr.3 Tel 0233-90539; 0233-790734, fax 0233-790641 Nr.______din________________ C tr e, AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA NEAM V trimitem daele cerute cu privire la sistemul de alimentare cu apa al oraului TrguNeam, pentru anul 2007: Volumul mediu captat = 7500 mc/zi; Populaia racordata la apa potabila = 12571 locuitori, reprezentnd numai populaia din Tg.Neam. Comunele racordate sunt: Blteti, Agapia, Grumzeti, Vntori, Ruceti i Timieti Consumul maxim pentru populaie : - consumul max. = 220 l/om/zi; - consumul med. = 130 l/om/zi ; - consumul min. = 70 l/om/zi. Analizele de laborator pentru monitorizarea de control in anul 2008 sunt: 1. La ieirea din staia de captare Lunca Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. Parametri de analizat Amoniu Culoare Concentraia ionilor de hidrogen (pH) Conductivitate Clor rezidual total i liber Gust Miros Nitrii Oxidabilitate Turbiditate Duritate total Cloruri Coliformi totali Coliformi fecali Streptococi fecali Numr total de germeni 220C / 370C Numr de analize efectuate 92 92 92 92 92 92 92 92 92 92 92 92 12 12 12 12 / 12 Concentratia medie determinat 0 0 7,15 490 0,52/0,45 0 0 0 1,12 0 13,01 11,9 0 0 0 4.5 / 2.3

66

2 La rezervorul de imnagazinare Cetate Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. Denumirea analizei Amoniu Culoare Concentraia ionilor de hidrogen (pH) Conductivitate Clor rezidual total i liber Gust Miros Nitrii Oxidabilitate Turbiditate Duritate total Cloruri Coliformi totali Coliformi fecali Streptococi fecali Numr total de germeni 220C / 370C Numr de analize efectuate 487 487 487 487 487 487 487 487 487 487 487 487 15 16 16 15 / 15 Valoarea medie determinat 0 0 7,08 490 0,37/0,26 0 0 0 1,21 0 13,01 11,9 0 0 0 2.4 / 7.4

3. La punctele de control Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. Parametri de analizat Amoniu Culoare Concentraia ionilor de hidrogen (pH) Conductivitate Clor rezidual total i liber Gust Miros Nitrii Oxidabilitate Turbiditate Duritate total Cloruri Coliformi totali Coliformi fecali Streptococi fecali Numr total de germeni 220C / 370C Numr de analize efectuate 564 564 564 564 564 564 564 564 564 564 564 564 23 24 24 23 / 23 Valoarea medie determinat 0 0 7,11 490 0,27/0,26 0 0 0 1,28 0 13,01 11,9 0 0 0 0.65/2.4

67

Analizele bacteriologice pentru monitorizarea de audit in anul 2007 sunt:

1. La iesirea din statia de captare Lunca Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Parametri de analizat Coliformi totali Coliformi fecali Streptococi fecali Numr total de germeni 220C / 370C Numr de analize efectuate 2 2 Valoarea medie determinat 0 0 -

2. La rezervorul de inmagazinare Cetate Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Parametri de analizat Coliformi totali Coliformi fecali Streptococi fecali Numr total de germeni 220C / 370C Numr de analize efectuate 3 41 41 3/3 Valoarea medie determinat 0 0 0 1 / 2.3

2. La punctele de control Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Parametri de analizat Coliformi totali Coliformi fecali Streptococi fecali Numr total de germeni 220C / 370C Numr de analize efectuate 2 62 62 2/2 Valoarea medie determinat 0 0 0 23 / 2.5

Director, ing. Iustin Lungu

ef laborator ap potabil, ing. Cristina Bbuc

68

III.4. Calitatea aerului III.4.1. Efectele polurii aerului asupra strii de sntate Principalii poluani atmosferici din ara noastr se ncadreaz n trei grupe: iritani, cancerigeni i toxici sistemici. Concentraia emisiilor de poluani n aerul ambiant poate varia n funcie de condiiile meteorologice, mai mult sau mai puin favorabile unei bune dispersii. Supravegherea calitii aerului la nivel local se face prin msurarea: poluanilor comuni ( SO2, NO2, NH3, pulberi n suspensie ), n toate reelele locale din zonele industriale i / sau urbane; poluanilor specifici ( HCl, fenoli, aldehide, Cl2, H2S, CS2, F, H2SO4, metale grele: Pb, Cd ), n zone industriale, n funcie de activitate. In prevenirea acestor mbolnviri datorate expunerii populaiei generale la diferii poluani atmosferici, o importan deosebit o are att profilaxia primar (de prevenire a apariiei bolilor), ct i profilaxia secundar. In acest sens se are n vedere:

meninerea concentraiei substanelor toxice din mediu sub nivelul concentraiilor maxime admise (CMA) din STAS-uri. In acest scop se realizeaz monitorizarea calitii mediului, prin reeaua naional de monitorizare, att a Ministerului Sntii, ct i a Ministerului Mediului i
69

Gospodririi Apelor, pentru asigurarea meninerii concentraiilor atmosferice n conformitate cu normele n vigoare;

screening-ul i/sau investigarea pe loturi reprezentative ale populaiei care se cunoate a fi cu risc crescut, mai ales ale grupelor populaionale sensibile (nou nscui, copii mici, femei gravide, btrni), expuse cronic la concentraii mici sau moderate la diferite substane toxice din aerul atmosferic. Screening-ul sau testarea pe loturi reprezentative se poate realiza, n special, pentru poluani cum sunt: plumbul (datorat surselor fixe industriale, ct i mobiletrafic) prin determinri ale plumbemiei la grupa populaional cu risc (copii de 0-6 ani, femei gravide) ct i alte metale grele (cadmiu, arsen etc); poluanii atmosferici iritani (TSP, NO2, SO2) care prin expunere, att cronic ct i acut, duc la apariia unei patologii respiratorii specifice, ce se manifest n special la grupa de vrst 7-11 ani. Examinri periodice ale acestei grupe de risc (chestionare, examen clinic, probe funcionale respiratorii), n special pe loturi reprezentative, poate s duc la un diagnostic precoce n comunitate; studii epidemiologice ce reflect impactul polurii atmosferice asupra indicatorilor demografici de mortalitate i morbiditate. Pentru urmrirea impactului polurii mediului asupra sntaii

populaiei este necesar urmrirea anumitor indicatori de sntate, agreai i propui de Comunitatea European, care pot scoate n eviden gradul n care sntatea populaiei poate fi influenat n urma expunerilor de scurt durat sau a expunerilor pe perioade mai lungi. Pentru aceasta sunt alei indicatori de sntate generali i specifici unor boli acute sau cronice.

70

Principala surs de poluare n orasul Tg.Neamt o reprezint depozitul de gunoi menajer prin emanatii din descompunerea si arderea necontrolat a deseurilor . Calitatea atmosferei este afectat si de poluanti de tip industrial n zona Barier de la CVS PROD TG.NEAMT prin depsirea concentratiei de compusi organici volatili . Cele mai importante surse de poluare sunt cele urbane precum traficul rutier , mai ales cel greu datorit absentei unei soseli ocolitoare .

III.4.2. Starea de sntate a grupurilor populationale cu risc crescut n expunerea cronic la plumbul generat de traficul auto Una din principalele probleme de sntate pentru populaia din mediul

71

urban o reprezint posibilitatea intoxicaiei cu cantiti mici de plumb provenite de la gazele de eapament de la autovehiculele pe benzin la care se adaug tetraetil de plumb. Efectul toxic al plumbului este se exercit i la concentraii mici, n urma acumulrii n mediu i n organism indiferent de calea de ptrundere. Prin impurificarea factorilor naturali cu plumb, n timp, concentraia sa crete n sol, vegetaie, ca i n organismul uman. Poluarea aerului cu plumb din gazele de eapament se datoreaz adugrii de tetraetil de plumb n benzin ca mijloc de mbuntire a combustiei i prevenire a detonaiilor. Acesta se evacueaz n mare parte cu produii de combustie, sub form de sruri de plumb halogenate. Concentraia n gazele de eapament depinde de proporia aditivului. Cei mai mari poluatori ai orasului Tg.Neamt sunt societtile detintoare de parcuri auto , cum ar fi : S.C.Flozampet SRL Tg.Neamt ( transport persoane ) , S.C.MONDOtour SA Tg. Neamt ( transport persoane ) , S.C.Vasitrans SRL Tg.Neamt ( transport persoane ) , Euroforest Exim SRL Tg.Neamt ( transport material lemnos ) , etc. Pe strzi , concentraia plumbului din atmosfer variaz proporional cu densitatea traficului, atingnd concentraia de fond a regiunii respective, la 50-100 m de la linia de fluen carosabil maxim. S-a constatat c plumbul este prezent n aerul atmosferic al zonelor situate chiar la mari distane de orice surse de poluare. n atmosfera centrelor populate, industrializate i cu un intens trafic motorizat, cantitatea de plumb atinge niveluri ridicate. n marile centre urbane, gazele de eapament ale vehiculelor cu motor elimin circa 97% din totalul
72

emisiilor coninnd plumb. Din cantitatea total de plumb existent n benzin, existent n benzin, 70-80% se elimin n atmosfer sub form de particule, restul fiind ndeprtat cu prilejul curirii motorului. Teoretic, la un consum de 10 l benzin cu 0,5 g tetraetil de plumb la litru, un automobil elimin prin gazele de eapament 20-30 g Pb. Diametrul particulelor astfel emise este sub 0,5 m. Concentraiile n plumb ale aerului atmosferic variaz n limite largi, de la zon la zon, fiind n jur de 0,1 g/m3 n zonele rurale i 2-10 g/m3 n atmosfera marilor centre urbane. Concentraia n centrele urbane variaz n funcie de poziia fa de centrul oraului (mai amre n centru i mai mic la periferie), n funcie de anotimp (concentraii mai mari toamna i iarna). n afara centrelor populate, concentraia plumbului n aerul atmosferic este mai mare n zona cilor de comunicaie (autostrzi) , scznd n funcie de deprtarea fa de acestea. Eliminat n aer, plumbul contamineaz elementele ce compun mediul ambiant (apele, solul i vegetaia), precum i organismele acvatice i terestre, produsele alimentare, etc., nct se poate vorbi chiar despre un adevrat circuit al plumbului n natur. Aciunea fiziologic a plumbului Din aerul ptruns n plmni este absorbit circa 40-50% din totalul plumbului coninut. Toate organele i esuturile organismului conin cantiti mici de plumb; cea mai amre cantitate (90% din total) este concentrat n esutul osos. Absorbia plumbului este mai mare la copii dect la aduli, deoarece metabolismul lor este mai intens.

73

La concentraii ce depesc 80 mg Pb/100 ml snge se produc perturbaii n sistemul de formare a sngelui prin alterarea sintezei hemoglobinei i reducerea timpului de supravieuire a globulelor roii. Simptomele intoxicaiei cu plumb sunt: fa de plumb, colici, anemie, tulburri mintale, pareze ale membrelor. Intoxicaia cu plumb poart numele de saturnism. Saturnismul cronic poate provoca: mortalitate infantil, predispoziie la tuberculoz. III.5. Nivelul de zgomot n anul 2008 au fost efectuate msurtori sonometrice de ctre toate cele ase agenii de protecie a mediului, conform planurilor de monitorizare specifice. n mediul urban, principalele surse de zgomot sunt reprezentate de traficul rutier i de cel feroviar. Nivelul zgomotului emis de sursele mobile este amplificat de starea precar a cilor de rulare, de starea tehnic necorespunztoare a vehiculelor i de lipsa perdelelor de protecie. Sursa principal a polurii fonice n orasul Tg.Neamt o reprezint traficul rutier, datorit creterii accentuate n ultimul deceniu a numrului de autovehicule aflate n circulaie, precum i gradul avansat de uzur al unora dintre acestea . Alte surse de zgomot, dispersate la nivelul mediului urban, sunt i locurile de joac pentru copii, creele, grdiniele i colile, pieele, spaiile comerciale. Poluarea fonic produs de acestea afecteaz vecintatea imediat, mai ales n cursul zilei.
74

Sursa secundar de poluare este cea produs din prelucrarea primar a lemnului de la CIBEIT si EUROFOREST EXIM SRL din zona podului Humulesti , nedepsind ns valoarea limit admis de 10 dB . Pentru reducerea polurii sonore, este necesar ca autoritile publice locale s ia msuri de limitare sau chiar interzicere a circulaiei rutiere, ndeosebi a traficului greu, pe strzile din zonele intens populate. Rezultatele msurtorilor de zgomot din Regiunea Neamt la nivelul anului 2008 sunt prezentate n tabelul de mai jos:

Tip msurtoare zgomot

Numr Maxim msurat msuratori (dB) 63.8 dB 66.8 dB 56,1 dB 79,8 dB 79,4 dB 67 174 pt. maxima admis de 65 dB: 76,2 dB pt. maxima admis de 70 dB: 76.1 dB pt. maxima admis de 85 dB: 79,7 dB

% Depiri

Judeul Neam Piee, spaii comerciale, restaurante n aer liber 8 Parcuri, zone de recreere i odihn Incint industrial Zone feroviare Parcaje auto Trafic 4 1 18 0% 100% 0% 83,3% 0% Limita: * 65 dB/86,21% * 70 dB/44,44% * 85 dB/0% Limita: 65 dB/20,31% Limita:35 dB/0% 46,6 dB 25 dB/100%

Limita cu incintele industriale + limita cu zonele funcionale n interiorul locuinei=dormitor *ziua: *noaptea: Zone feroviare Trafic

64 4 5

74,4 dB 34 dB

8 20

72.9 78.4

25 55

75

III.6. Zone si obiective cu valoare de patrimoniu Ceti, muzee i case memoriale Cetatea Neam - Monument istoric situat n apropierea oraului, pe un platou al dealului Pleu, la 480 m altitudine. Este atestat documentar prima oar n 1395.A fost construit din piatr, nisip i mortar foarte rezistent n dou etape. Prima etap, n timpul domniei lui Petru I Muat, s-a concretizat n ridicarea unui fort central, cu fundaia construit n trepte, pe care s-au ridicat ziduri groase de 2-3 m, nalte de 12 m, prevzute cu creneluri i 4 turnuri de aprare n coluri, iar n exterior susinute de 15 contraforturi. n interior existau ziduri de incint i o fntn. A doua perioad de construcie a cetii a fost n timpul lui tefan cel Mare, cnd s-a adugat curtea exterioar cu o nou centur de ziduri i 4 bastioane semicirculare. Au fost nlate zidurile vechiului fort, s-a spat un nou an de aprare, peste care s-a construit un pod arcuit . Tot n aceast perioad s-au construit corpuri de cldiri din curtea interioar cu case domneti, locuine ale domnitorului, magazii, ateliere i o biseric. A fost refcut, ntrit i reamenajat n timpul lui Ieremia Novil i Vasile Lupu. Istoria cetii este strns legat de zbuciumatul trecut al rii, avnd un rol important n sistemul defensiv al Moldovei. n 1691 aici s-a scris o important pagin de eroism cnd cetatea a fost aprat de un mic grup de pliei mpotriva armatei polone condus de Ioan Sobieski. Ziua cetii: "tefan cel Mare i Sfnt" (2 iulie).

76

Muzee i case memoriale

Muzeul

de

Istorie

Etnografie

Tg.

Neam

A fost nfiinat n 1954 de ctre prof. univ. D. Constantinescu. Din 1977 funcioneaz n cldirea colii Domneti (ridicat n 1852, monument istoric). Expoziiile, dispuse pe sli, au ca tematic evoluia oraului Tg. Neam, meteuguri tradiionale din zon i instalaii rneti.

Colecia de etnografie i istorie local "Nicolae Popa" - Com. Petricani, sat Trpeti , la 10 km sud-est de Tg.Neam. Inaugurat n 1966, cuprinde peste 3000 de exponate: mti populare, sculpturi n piatr i lemn, piese arheologice, monede, icoane i obiecte de cult, pictur naiv, unelte tradiionale, costume populare etc.

http://www.neamt.ro Muzeul memorial "Ion Creang"Humuleti-Tg. Neam,

Organizat din 1954 n casa n care s-a nscut i a copilrit scriitorul,

77

construit probabil n 1830 de ctre Petrea Ciubotariul, bunicul marelui povestitor; ambient i unelte tradiionale, expoziie cu documente de arhiv, scrisori, fotocopii ale manuscriselor , fotografii , operele scriitorului .Sub acoperiul larg de drani, pereii durai din brne groase peste care s-a aternut un strat de lutuial, delimiteaz o singur ncpere cu ferestre nguste i o tind unde abia puteai s te nvri. Intrarea scund este adpostit de ploile repezi printr-o prisp lat de cteva palme, iar n spatele casei un acopermnt de scnduri cu pant repede protejeaz mai multe obiecte gospodreti i unelte agricole cu cert valoare etnografic. Exponatele prezentate sunt caracterizate de simplitatea, bunul sim i modestia proprie ranului moldovean, genernd un puternic sentiment de pioenie, nu numai pentru ceea ce reprezint ele fa de amintirea lui Ion Creang, ci pentru c ele sunt mrturii autentice ale tradiiei populare a locuitorilor din aceast parte a rii . Reprezint, dincolo de semnificaia sa istorico-literar i sentimental, un produs cert al arhitecturii populare specifice perioadei i ariei etno-culturale n care se ncadreaz.

Muzeul ,, Ion Creang Humulesti Muzeul memorial "Mihail Sadoveanu"- Com. Vntori-Neam, pe Dealul Vovidenia, la 1 km de M-rea. Neam .

78

Inaugurat n 1966 n casa oferit scriitorului de Mnstirea Neam, muzeul cuprinde documente, obiecte personale, fotografii, biblioteca cu opera complet, multe ediii princeps i traduceri, piese de mobilier.

Muzeul Mihail Sadoveanu- Vntori http://www.neamt.ro monumente istorice

Monumentul-mausoleu al vntorilor de munte

Este situat n Tg. Neam pe o teras larg creat artificial pe Culmea Pleului, la o altitudine de 491 m pentru a putea fi observat cu uurin. Monumentul realizat de arhitectul Theodor Burc a fost ridicat pentru a comemora jertfa eroilor neamului din Primul Rzboi Mondial.A fost inaugurat n 1939 de Regele Carol al II-lea .
http://www.neamt.ro

Parcuri i rezervaii naturale Parcul Natural Vntori Com.Agapia, sat Vratec ;

Apariie relativ nou n peisajul ariilor protejate nemene, constituit ca parc natural n anul 1999, pe suprafa de 30.818 ha, dintre care peste 26.300 ha fond forestier, parcul adpostete o larga palet de valori naturale, culturale i istorice. Se afl situat n nordul
79

judeului Neam, la grania cu Suceava, n raza comunelor Crcoani, Agapia, Vntori-Neam, a oraului Tg. Neam, i a staiunilor Blteti i Oglinzi. Din punct de vedere geografic, parcul se ntinde pe versantul estic al Munilor Stnioarei i peste Subcarpaii Neamului, acoperind o parte a bazinului Ozanei i Cracului. Altitudinea medie = 800 m. Pentru o mai bun informare a vizitatorilor, Administraia Parcului Natural Vntori-Neam a realizat un Centru de Informare Turistic, situat n satul Vratec chiar n vecintatea Pdurii de Argint, a Ocolului Silvic Vratec i a sediului administraiei parcului. Accesul se face pe drumul judeean Valea Seac - Vratec. Acest centru ofer informaii diverse turitilor i oricror persoane interesate, despre : descrierea general a parcului (istoric, geomorfologic, biologic, etc.) obiectivele de management ale administraiei i realizrile acesteia ; - formarea educaiei ecologice- categoriile de activiti permise sau interzise pe teritoriul parcului ; - traseele turistice i punctele de atracie din aceast zon, cum sunt: Pdurea de Argint, Codrii de Aram, Rezervaia de Zimbri i Faun Carpatin "Drago Vod", Cetatea Neamului, Mnstirile Nemene, alte obiective cu valoare ecologic, cultural , istoric , peisagistic deosebit - meteuguri tradiionale i art popular - biodiversitate i speciile de plante i animale protejate ;

Pdurea de argint

80

Este situat pe teritoriul comunei Agapia lnga sediul Ocolului Silvic Vratec, pe terasa inferioar a Topoliei, la altitudinea de 540m. Pdurea de argint este un arboret de mesteacn, avnd arborii cei mai batrni cu vrsta de peste 100 ani dar pdurea este completat i cu arbori de 20 si 50 ani. Are o suprafa de 2,4 ha, fiind o rezervaie de tip mixt, forestier si peisagistic.

Codrii de aram Este situat n comuna Agapia, pe dealul Filiorul, la o altitudine cuprins ntre 550 si 650 metri i are o suprafa de cca. 21 ha. Este alcatuit n cea mai mare parte din gorun, alturi de acesta aici fiind inventariate alte cca. 300 specii de plante. Cei mai n vrst arbori au peste 135 ani. La poalele dealului se afla prul Filioara, cu plcuri de rachitiuri i mici mlatini cu rugin si izm; pajitea din jur este alctuit din piu rou i iarba vntului.

Rezervai de stejari Dumbrava Pdurea Dumbrava, n suprafa de 56,6 ha este situat ntre valea Prului Neam i a prului Nemior, la o altitudine cuprins ntre 445 i 470 m. Este o rezervaie de tip forestier care conserv o pdure de stejari seculari, foarte
81

viguroi. Arboretul este constituit din Quercus robur, Quercus daleschampii n amestec cu Carpinus betulus, la care se mai adaug Prunus avium, Acer campestre, Fagus sylvatica i Pyrus pyraster, fiind alcatuit dintr-o singur asociaie, i anume Quercorobori-carpinetum Soo et Pocs 1957. Arboretul este o rezervaie natural, interesant prin dimensiunile i aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitile subarboretului, bogia florei ierboase, infiltraiile de conifere etc. Vrsta acestori arbori variaz ntre 150-200 ani. Din punct de vedere al biodiversitii s-au identificat 209 specii de plante vasculare aparinnd la 50 familii.

Rezervaia

de

zimbri

faun

carpatin

Drago

Vod

A fost nfiinat n anul 1968, se afl n nordul judeului Neam, pe raza comunei Vntori Neam, n apropierea drumului naional D.N. 15 i a Mnstirii Neamului. n anul 1970 se aduc primele exemplare de zimbri, n numr de trei, originare din Polonia, dnduli-se numele de Raru, Roxana i Raluca. n momentul actual, se gasesc 3 exemplare de zimbri ntr-un arc de aproximativ 4 ha. Astzi, n rezervaie, pe lng zimbri se mai pot ntlni: cerbi carpatini, cerbi loptari, cpriori, vulpi, bursuci, iepuri, uri, lupi, specii de avifaun.

Lacul Zimbrria Vntori-Neam Este aezat ntr-un peisaj natural deosebit n mijlocul pdurii (n locurile preferate de pescuit ale lui Mihail Sadoveanu), n cadrul rezervaiei forestiere Vntori82

Neam i n incinta rezervaiei de zimbri i faun carpatin "Drago Vod". Accesul se face din oseaua ce leag oraul Trgu Neam de Mnstirea Neam. "Zimbrria" reprezint un complex de trei iazuri n cascad; dintre speciile de peti putem enumera: crap, caras, alu, novac,chinezesc, tiuc, biban. III.7. Spatii verzi si managementul deseurilor Parcurile sunt grdini publice special amenajate care servesc nu numai pentru odihn i recreere , ci i pentru manifestri culturale, sportive, etc. Pentru a fi posibil amenajarea acestora, respectnd principiile ce stau la baza proiectrii spaiilor verzi i mai ales principiul funcionalitii i compatibilitii, suprafaa unui parc trebuie s depeasc 20 ha. Parcurile cuprind n perimetrul lor plantaii de arbori i arbuti, spaii gazonate i diverse specii de plante decorative. De asemenea, n parcuri se gsesc arbori ocrotii, cum ar fi: salcm japonez, molid argintiu, fagul rou, stejari seculari, etc . Orasul Tg.Neamt are o suprafat total de 56.866 mp. din care 24.434 mp. ocup Parcul Cetate , 7.400 mp. Grdina Public , 1.843 mp. Parcul ,, Ion Creang , 1.100 mp. scuar si jandarmerie strada Mihai Eminescu , 18.350 mp. Spatiile dintre blocuri si locuite , 250 mp. Jandarmerie si scuar bloc M15 , 1.527 mp. scuar si jandarmerie Str. Stefan cel Mare , 1.962 mp. Str. Cuza Vod , Petru Rares si curte sera , cimitir . Din toate aceste suprafete 9.122 mp. sunt arabili plantati cu flori diferite .

83

Serviciul de salubritate are n proiect executarea lucrrilor specifice anotimpului pe o retea de ci rutiere de 72.096 mp. carosal si 62.388 mp. trotuare . Suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor dintr-un total judetean de 57,5 mp , orasului Tg.Neamt i revin 15,2 mp. Managementul deseurilor n orasul Tg.Neamt se realizeaz prin colectare n amestec , n europubele si eurocontainere insuficiente realizrii colectrii totale . In aria de colectare nu sunt incluse toate zonele urbane , existnd , prin urmare , zone care nu beneficiaz de serviciul de salubritate . In acest moment colectarea se realizeaz n containere de -3mc ;1,1 mc; 0,24 mc si 0,12 mc , zilnic n zonele de blocuri si de dou ori pe sptmn n zonele de case . Colectarea selectiv a fost demarat prin amplasarea de containere specializate n diferite puncte ( 11 n acest moment ) ale orasului . Depozitul orasului nu are aviz de mediu si este prevzut a fi nchis n 2012 . Dup gradul de umplere din prezent putem previziona o modificare a termenului de nchidere a depozitului , de aceea studiul va include costuri aferente transportului deseurilor reziduale la depozitulconform de la Piatra Neamt ncepnd cu anul 2009 . Serviciul de salubrizare al orasului Tg.Neamt este dotat cu : - autocontainer (5488/1988 )
84

- autocontainer (5488/1990 ) - tractor 4760/1990 - camion 7 tone (5488/1987 ) - multicar 1997/1989 - ifron 4760/1988 - trailer 20 tone/1989 - remorc 20 tone /1986 - container 3 mc = 75 bucti - container PET-uri = 11 bucti - pubele 120 l = 1095 bucti - pubele 240 l = 454 bucti - eurocontainere 1,1 mc = 10 bucti - autocompactoare LIAZ 11100/1993 - autocompactoare LIAZ 11100/1993 - buldozer 650 , 4760/1990 . 1. Transport containere Punctul de colectare depozit de deseuri si retur = 10 km. Se efectueaz 8 curse /zi n 6 zile / sptmn
2. Transportul de pubele se efectueaz de la agentii economici , de

la populatia de la blocuri , de la populatia de la case .

3. Taxarea actual :- se realizeaz lunar pentru fiecare abonat

persoan fizic sau juridic ; - Alt modalitate de taxare este chiria pe container si pe pubele .

85

Serviciul de salubritate n orasul Tg.Neamt este realizat de Serviciul Public Salubritate Ser , Spatii Verzi din cadrul Primriei si de ctre Serviciul de Salubritate al S.C. Acvaterm SA Tg.Neamt . Dotarea este precar , utilajele sunt necorespunztoare si neadecvate . Depozitarea final a deseurilor menajere se face pe un teren ( n suprafat ) de 4000 mp partial mprejmuit . Se realizeaz necontrolat , prin simpl stivuire , frsortare ( cu exceptia PET-urilor ) neutralizate . Colectarea deseurilor menajere de la populatie se realizeaz neselectiv , ele ajung n depozit amestecate , ca atare se pierde o parte nsemnat a utilittii lor. Se pierd hrtia , sticla , metalele , materialele plastice ( deseurile valorificabile ) . 95% din deseurile colectate se depoziteaz pe acest teren , ceea ce afecteaz n mod direct mediul nconjurtor datorit dispersrii acestora prin vnturare , prafului , fumului , emisiilor de gaze , apei de infiltratie , gndacilor si insectelor , roztoarelor si microorganismelor de la halda amplasat neconform . Sistemul existent implic doar 42% ceea ce determin un risc mai mare de declansare a epidemiilor . Astfel acest depozit devine neadecvat si ineficient , nu poate face fat unei dezvoltri economice a zonei . Nu exist serviciu de salubrizare nafara zonei propriu-zise a orasului .

86

Se propune nchiderea depozitului pn n 2012 si monitorizarea lui timp de 30 ani . Aceasta , conform proiectului propus de dezvoltare , va fi disponibil si pentru deseurile colectate din localittile vecine orasului ( imediata apropiere ) realizndu-se n procesul de valorificare eficient a acestora protectia mediului nconjurtor . Colectarea selectiv pentru 2 fractiuni de deseu ( biodegradabilcompost , valorificabil-reciclare , reintroducere n circuit ) , transport n recipiente de capacitate mare ( 240 l , 120 l, 1,1 mc ) , reducerea traseelor de colectare prin analiz operational ( determinri practice ale structurii si volumului de deseuri generate n zona tint , determinri analitice de amplasare si colectare a recipientilor n cazane de actiune a serviciului proiectat ) , reducerea numrului de curse de transport la depozitul conform , prin utilizarea unor solutii de compactare performante si prin compostarea deseurilor biodegradabile , valorificarea deseurilor uscate prin sortarea acestora n statia de sortare , reducerea cantittii de deseuri uscate , transportate si depozitate final , compactarea deseurilor reziduale nevalorificabile , reducerea volumului de deseuri reziduale depozitate final . Actual agentii economici recicleaz deseurile . Deseurile speciale spitalicesti (fase , obiecte ascutite , fragmente umane ) sunt incinerate n Crematoriul Spitalului Orsenesc n instalatii depsite tehnologic , cele menajere spitalicesti sunt depozitate pe terenul orsenesc ( groapa de gunoi ) Se are n vedere reducerea cantittii deseurilor cu 50 % pn n 2050 , si a celor periculoase cu 50% pn n 2020 . III.8 Educatie de protejare si conservare a mediului

87

In Tg.Neamt educatia de protejare si conservare a mediului se realizeaz cu ajutorul a 6 voluntari ecologici nscrisi la Garda de Mediu ce asigur implicarea societtii civile n solutionarea problemelor de protectia mediului la nivel local . Acest tip de educatie are ca scop dezvoltarea unei mentalitti adecvate , evaluarea cu realism a problemelor de mediu , stabilirea priorittilor si elaborarea strategiilor corespunztoare de dezvoltare . Constientizarea populatiei asupra impactului activittilor antropice asupra factorului de mediu si schimbarea comportamentului fiecrui cettean n sensul conservrii resurselor regenerabile si neregenerabile a reciclrii deseurilor , aprotejrii naturii , a utilizrii mijloacelor de transport ecologice este o component esential n procesul de dezvoltare durabil . Astfel , acest tip de educatie trebuie promovat la toate nivelele de administrare si vrst astfel nct s se creeze mentalitti ,,durabile .

88

Capitolul IV. -Strategii locale de dezvoltare durabil IV.1.Strategii generale Acestea sunt : dezvoltarea infrastructurii de baz si asigurarea accesului nengrdit al populatiei si consumatorilor industriali la aceast infrastructur ( ap canalizare , electricitate , transport , telefonie , internet , gaze naturale ) , accesul la locuinte , protectia mediului , reducerea srciei , regenerarea capitalului natural , n special a terenurilor si a resurselor de ap contaminate , precum si reabilitatea urban prin refacerea de dezvoltare a centrului civic , a cldirilor istorice aflate n patrimoniu si redezvoltarea cldirilor prin fatadism si a functiunilor de baz sau redefinirea lor . Dezvoltarea economic presupune amenajarea si totarea cu utilitti a unor terenuri situate n apropierea orasului si acordarea unor facilitti n vederea atragerii si sustinerii agentilor economici . Dezvoltarea serviciilor publice - principiile de management urban n aplicarea celor cinci obiective este conform principiilor dezvoltrii durabile ale Raportului ,, Orase Europene Durabile si a Declaratiei de la Bremen din 1997 n spiritul Tratatului de la Amsterdam . Un alt obiectiv este elaborarea unui sistem de monitorizare a calittii serviciilor publice . Seidentific probleme financiare ; gestionarea mai eficient a banului public , ridicarea gradului de colectare a impozitelor si taxelor locale , cresterea veniturilor prin proiecte si programe cu finantare nerambursabil , cheltuirea eficient a veniturilor . Deasemenea , managementul informatiilor prin corelarea si integrarea bazelor de date din institutie , analiza nevoilor n domeniul software-lor . Planificarea finantelor este imposibil datorit schimbrilor legislatiei , astfel bugetele locale pe urmtorii 12 ani nu se pot estima .
89

Acest lucru nseamn un grad mare de dependent fat de bugetul de stat si necesitatea alocrii unor sume care s permit asigurarea unui buget minim de functionare . IV.2. Strategii specifice Obiectivele principale ale dezvoltrii orasului Tg.Neamt constau n : -dezvoltarea infrastructurii de baz si asigurarea accesului nengrdit ale populatiei si consumatorilor industriali la aceasta , accesul la locuinte , protectia mediului , reducerea srciei , regenerare urban ( regenerarea capitalului natural , n special a terenurilor si a resurselor de ape contaminate , precum si reabilitarea urban prin refacerea si dezvoltarea centrului civic , a cldirilor istorice aflate n patrimoniu si redezvoltarea cldirilor prin fatadism si a functiilor de baz sau redefinirea acestor functiuni . Intrirea capacittii institutionale a Primriei se face pe dou ci : - prin cresterea nivelului de pregtire profesional ( identificarea necesittilor si oportunittilor de training si instruire , corelarea necesittilor cu potentialul uman existent , identificarea unui sistem de training permanent ) , - utilizarea eficient a resurselor umane ( identificarea regulamentului de organizare si functionare a personalului , personalul s lucreze n domenii de activitate bine definite , actualizarea permanent a fisei postului ) , cresterea responsabilitii si a independentei profesionale ( constientizarea importantei activittii fiecrui angajat , functionarea sistemului institutional s fie transparent pentru fiecare angajat , acordarea unor stimulente financiare n functie de eficienta activittii depuse ) . Cresterea responsabilittii si a independentei profesionale ( constientizarea importantei activittii fiecrui angajat , functionarea sistemului

90

institutional s fie transparent pentru fiecare angajat , acordarea unor stimulente financiare n functie de eficienta activittii depuse ). Unitti de coordonare mbunttirea politicilor de personal si de conducere ( mbunttirea colaborrii dintre birourile si serviciile primriei , rennoirea politicilor de functionare a birourilor ) . Legislatie si regulamente Realizarea compatibilittii institutionale cu UE presupune armonizarea capacittii institutionale si a structurilor deimplementare pentru preluarea legislatiei comunitare . Strategii , politici , planuri In ultimii ani nu a fost respins nici un proiect de hotrre , nici un proiect de hotrre nu a ajuns n contencios , astfel politica orasului fiind mai presus de politicile de partide . In ceeace priveste schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cettean se are ca obiectiv eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntati cettenii si agentii economici , fondarea unui sistem de management al calittii .

91

CONCLUZII

Lucrarea de fat a avut n vedere surprinderea aspectelor referitoare la orasul Tg.Neamt, ncercndu-se ntr-o manier personal abordarea de probleme diferite , dar pe ct posibil n legtur cu tema de studiat . Inainte de a caracteriza o situatie , firesc este a defini notiunile cu care se opereaz si care se ntlnesc pe parcursul lucrrii . Dar pentru a descrie particularittile arealului de studiu se pleac de la obiectiv la subiectiv , prin ncercarea de a evidentia caracteristicile de baz ale ansamblului sociogeosistemic . Problemele de mediu sunt att la nivel natural ct si la nivelul antropicului . Acestea dau un ansamblu bine definit . Astfel se urmresc att problemele cadrului natural ct si la nivel antropic . De asemenea , sunt necesare lucrri de ngrijire , de refacere si protectie a mediului nconjurtor . Intruct subiectul a fost bazat pe resursele din zon , s-a ncercat sesizarea aspectului referitor la metodele si posibilele materiale si mijloace de exploatare si valorificare a deseurilor , cu sigurant c subiectul nu este epuizat n totalitate , coricnd pot sapar noutti , dar , totusi lucrarea poate fi un suport pentru a vedea o alt manier de abordare , un alt unghi de vedere si de ce nu un material de inspiratie . Gestionarea deeurilor n mediul urban reprezint una dintre roblemele dificile, nc departe de a fi rezolvate. Este o problem care ine n bun msur i de gradul de educaie i civilizaie a populaiei, dar care necesit totodat i investiii financiare importante n sisteme moderne de management integrat al deeurilor, investiii dificil de suportat doar de ctre bugetele locale i de la bugetul de stat.
92

BIBLIOGRAFIE
1. Apostol L., Clima Subcarpailor Moldovei, Editura Universitii Suceava,

2004; 2. Andrei V., Climatologia Moldovei Subcarpatice , Ed. Lumina , Piatra Neamt
3. Berca M., Planificarea de mediu i gestiunea resurselor naturale, Editura

Ceres, 2006; 4. David M., (1932) Relieful regiunii subcarpatice din distinctele Neamt si Bacu , Bul . Soc. Geogr., L, Bucuresti
5. Cndea M., Bran F., Cimpoeru I., Organizarea, amenajarea i dezvoltarea

durabil a spaiului geografic, Editura Universitar, Bucureti, 2006;

6. Chri CD., Pdurile Romniei, Editura Academiei R.S.R., 1981; 7. Davidescu G., Depresiunea subcarpatic Ozana-Topolia-studiu

geomorfologic, Iai, 1970;

8. Enescu V., Chereche D., Bandiu Ct., Conservarea biodiversitii i a

resurselor genetice forestiere, Bucureti, 1997;

9. Ichim I., Munii Stnioarei-studiu geomorfologic, Editura Academiei

R.S.R., Bucureti, 1979;

10. Srbu St., tefan N., Resurse forestiere, Editura Universitii Al. I. Cuza,

Iai, 1997;
11. Prvu C-tin., Dicionar enciclopedic de mediu, vol. 1, 2, Editura Regia

Autonom Monitorul Oficial, Bucureti, 2005;

93

12. Davidescu G., (1968) Contributii la studiul climei din depresiunea subcarpatic a Neamtului , Anal. St.Univ. ,, Al. I. Cuza ser.nou , sect.II , st. Naturii , b, geolog-geogr., t.XIV , Iasi *** Factori i procese pedogenetice din zona temperat, vol.3, seria nouEditura Universitii Al. I. Cuza, Iai, 2004; *** Analele tiinifice ale Universitii Al. I. Cuza, (seria nou), Geografie, Tome XLIX-L, 2003*** http://www.neamt.ro 2004, Editura Universitii Al. I. Cuza; ***http:// www.geocities.com/tgneam.

94