Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

CUPRINS

I.INTRODUCERE/CONTEXT..................................................................................... 2

II.CONDIȚIONĂRI NATURALE…………………………………………………… 2

2.1. Relieful ………………………….………………………………………………… 2

2.2. Substratul ………………………………………………………………………….. 4

2.3. Componenta climatică.............................................................................................. 4

2.4. Reţeaua hidrografică ………………………………………………………………. 7

2.5.Componenta biogeografică naturală ………………………………………………. 7

2.6. Riscurile naturale ….……………………………………………………………… 8

III.ZONELE NATURALE PROTEJATE…………………………………………... 9

3.1. Ariile naturale protejate …………………………………………………………. 9

3.2. Spațiile verzi urbane 14

IV. IMPACTUL ANTROPIC ÎN ARIILE PROTEJATE ......................................... 16

V. SINTEZĂ: DISFUNCȚII ȘI PROPUNERI (Zone naturale protejate) ………... 17

1
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

I.INTRODUCERE/CONTEXT

În conformitate cu tema de proiectare, studiul de fundamentare își propune analiza

semnificației zonelor naturale protejate, în raport cu cerințele impuse de realizarea Planului
Urbanistic General al municipiului Reghin, judeţul Mureș. Modalitatea de realizare va fi sub
forma unei „monografii analitice” care evidenţiază ariile protejate relevante din zonă și
restricțiile/favorabilitățile induse de acestea în dezvoltarea urbanistică.

Orașul Reghin este amplasat în depresiunea intracolinară Reghin, în apropierea

confluenței Gurghiului cu râul Mureș, în partea central-nordică a județului Mureș învecinându-
se în nord cu unitățile administrativ teritoriale Suseni, Ideciu de Jos și Batoș, în est cu Solovăstru
și Petelea, în sud cu Gornești și Voivodeni, iar în vest cu Breaza și Lunca (Fig.1). Unitatea
administrativ teritorială a municipiului Reghin, având o suprafață de cca. 5658 ha se grefează
pe lunca și terasele Mureșului, dar și pe sectoarele inferioare și mijlocii ale dealurilor
Reghinului care oferă, pe cea mai mare suprafață, condiții favorabile amplasării construcțiilor
și elementelor de infrastructură.

II.CONDIȚIONĂRI NATURALE

2.1.Substratul

Particularitățile geologice ale substratului din zona Reghin sunt reprezentate de rocile
sedimentare din clasa pietrișurilor, nisipurilor, argilelor și marnelor nisipoase pannoniene.
Acestea se prezintă sub forma unui pachet cu un orizont argilos la bază, cu intercalații de marne
nisipoase, nisipuri și cărbuni, și constituie substratul a peste 28% din suprafața UAT Reghin.
Holocenului îi sunt atribuite depozitele coluviale, ce ocupă 1408 hectare situate în
imediata apropiere a luncii Mureșului. Cele mai vechi depozite aparțin Sarmațianului constând
în pachete de argile marnoase în intercalații cu nisipuri și tufuri ce caracterizează 11% din
teritoriul analizat. Pietrișurile, nisipurile și grohotișurile sunt foarte bine reprezentate ca și
substrat pentru 1100 hectare, ce se regăsesc predominant în apropierea luncii și în sectorul
inferior al dealurilor Reghinului.

2
Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

Fig.1: Harta încadrării în teritoriu a municipiului Reghin

3
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

2.2.Relieful

Municipiul Reghin este situat la confluența Râului Mureș cu Râul Gurghiu, în zona
premontană a Carpaților Orientali, desfășurat pe un relief depresionar specific contactului dintre
domeniul carpatic și cel al bazinului depresionar transilvan. Teritoriul adminstrativ al
municipiului se raportează la altitudinea medie de 395 m, aceasta fiind cota terasei superioare
a râului Mureş. Cel mai jos punct altitudinal este reprezentat de albia râului Mureș (350 m), iar
în partea de nord-vest se extinde spre o zonă deluroasă unde se ating cote de peste 450 m, cel
mai important vârf fiind la Pădurea Rotundă (477 m).

Configurația reliefului a influențat formarea și evoluția localității, vatra veche a oraşului

fiind inițial organizată pe terasa superioară a râului Mureş de unde s-a extins în timp, în special
cu zonele funcționale de dezvoltare a activităţilor economice, spre zona de luncă. Terasa
superioară se află la cca. 25 - 30 m deasupra luncii, a cărei cote se înscriu între 362 şi 365 m,
racordarea între cele două zone se face prin pante, acestea fiind uneori line (cca. 10%), alteori
mai mari (20-25%).

Conformația generală a reliefului pe teritoriul administrativ al municipiului Reghin este

cea specifică unei zone depresionar-colinare de contact, caracterizată de unități deluroase cu
interfluvii domoale, segmentată de valea Mureșului și afluenții acestuia.

2.3. Componenta climatică

Caracteristicile climatice ale teritoriului reprezentat de unitatea administrativ teritorială

Reghin influențează atât gradul de confort al locuitorilor orașului cât și caracteristicile de
mediu, vegetația specifică, productibilitatea agricolă cât și manifestarea unor procese și
evenimente ce pot produce pagube materiale.

Clima regiunii în care se află municipiul Reghin este una temperat-continentală,

diferențierile climatice fiind impuse și influențate în mare măsura de canalizarea maselor de aer
care se deplasează prin Defileul Mureșului cel mai frecvent din vest, nord-vest și nord-est.
Nuanțarea climatică este generată și de varietatea morfologică a teritoriului, rezultând
topoclimate specifice (topoclimat de vale, de versant, interfluviu). Caracterul temperat-
continental al climei municipiului Reghin este evidențiat și prin manifestarea unor veri relativ
călduroase și a iernilor mai lungi și reci.

4
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

Conform datelor de referință oferite de Institutul Național de Statistică în ceea ce

privește temperatura medie anuală se remarcă cea mai caldă lună, luna iulie și cea mai rece luna
ianuarie (Fig. 2), cu o medie anuală de 8, 73 grade Celsius.

Fig. 2: Variația temperaturii medii lunare din perioada de referință 1900-2000 la stația Târgu Mureș

Variația cantității de precipitații pune în evidență creșterea acestora în lunile de

primăvara (martie, aprilie, mai) cu atingerea unui maxim la începutul verii (luna iunie cu
aproximativ 90 mm), pentru ca în timpul lunilor de vară (iulie și august) iar mai apoi a celor de
toamnă și iarnă să scadă până la valori sub 30 mm/lună (Fig.2).
Abaterile elementelor climatice de la valorile medii se răsfrâng asupra controlului pe
care îl exercită factorul climatic asupra proceselor de eroziune a solului, a dinamicii alunecărilor
de teren, dar și a probabilității de apariție a inundațiilor.
Tabelul 1: Maximele și minimele lunare ale temperaturii aerului
Luna I F M A M I I A S O N D
Maxima lunară 14 19 27 32.5 34.4 35.3 39 38.5 38.2 31.5 36.5 18.3
(grade Celsius)
Anul 1936 1994 1975 1934 1950 1963 1936 1946 1946 1952 1926 1960
Minima lunară ‐32.8 ‐32 ‐27.3 ‐7.5 ‐1.6 0.3 4.6 2.7 ‐3.3 ‐8.4 ‐19.6 ‐25.9
(grade Celsius)
Anul 1963 1929 1932 1929 1976 1928 1996 1958 1970 1988 1989 1927

5
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

Fig. 3: Variația cantității de precipitații medii lunare din perioada de referință 1900-2000 la stația
Târgu Mureș

În ceea ce privește indicele de discomfort termic (cu temperaturi mai mari de 21º Celsius) se
evidențează lunile iunie (22,2 º Celsius), iulie (23,9 º Celsius) și august (23,5 º Celsius) care
conduc la un disconfort pentru persoanele sensibile, dar prin depășirea acestei valori la peste 27
º Celsius se produce un disconfort accentuat pentru toate persoanele.

Tabelul 2: Parametrii climatici reprezentativi

Parametrul climatic Media
Umezeala relativă a aerului (Media anuală) 78-80 %
Viteza vântului (Media anuală) 1,6 m/s
Presiunea aerului (hPa) 1017,9
Temperatura medie a aerului (º Celsius) 8,7
Media maximelor termice (º Celsius) 14,6
Media minimelor termice (º Celsius) 3,6

Conform Atasului Climatic al României, 2009, vulnerabilitatea la ceață și ploi acide

pentru teritoriul U.A.T. Reghinului este mică, vulnerabilitatea la grindină este medie, de
asemenea și vulnerabilitatea la ploile de vară este medie.
Vulnerabilitatea la vânturi tari în schimb este una ridicată, urmată de o vulnerabilitate
mică la viscol, însă se evidențează încadrarea teritoriului în clasa mare de vulnerabilitate la
depunerea de gheață, vulnerabilitatea la lapoviță și zăpadă umedă.

6
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

2.4.Reţeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică a județului Mureș este dominată de prezența râului Mureș, acesta
colectându-și toate apele din bazinul Transilvaniei și străbătând teritoriul județului pe o distanță
de 187 km. Reţeaua hidrografică a municipiului Reghinului este și ea tributară râului Mureş,
care drenează municipiul pe o lungime de cca. 5 km. Principalul afluent al Mureșului este râul
Gurghiu, pe stânga cursului, precum și pâraiele Agricultorilor, Trandafirilor şi Temniţei,
afluenți de dreaptă ai cursului. Râul Mureş traversează municipiul pe direcţia nord- sud, iar râul
Gurghiu pe direcţia est-vest, confluenţa lor situându-se în amonte de municipiu.

2.5.Componenta biogeografică naturală

Regiunea Reghinului aparține din punct de vedere al componentei biogeografice

provinciei biogeografice dacice, din care în funcție de dispunerea altitudinală întâlnim elemente
specific a două etaje: unul intermediar, al gorunului şi altul inferior, al stejarului.
Etajul gorunului, se dezvoltă între 400 şi 700 m, în limitele sale incluzându-se zonele
mai înalte ale teritoriului analizat. În partea superioară apar păduri de gorun cu fag, gorunul
fiind în expansiune. Sub 650 m predomină pădurile de gorun,în alcătuirea cărora, în afară de
Quercus petraea (elementul central european cu largă dezvoltare) intră gorunul balcanic
(Quercus dalechampii) şi mai rar Q. Polycarpa.
În pădurile de gorun mai apar şi alte esenţe (carpen, tei, gârniţă), apoi ca subarboret –
alunul, cornul, sângerul, lemnul câinesc, porumbarul, măceşul. Pajiştile secundare au ierburi
mezofite cu Agrostis tenuis.
Etajul stejăretelor. Se dezvoltă la altitudini sub 500 m fiind predominant în valea
Mureşului în culoarele văilor afluente. Pădurile sunt formate din stejar (Quercus robur), la care
se adaugă cerul şi gârniţa. În pădurea Mociar, există pâlcuri de pădure cu stejari seculari care
au fost puşi sub ocrotire. Cea mai mare parte din pădurile de quercinee au fost defrişate şi
înlocuite cu culturi agricole, cu fâneţe şi păşuni secundare (pir, firuţă etc.).
Vegetaţia intrazonală este bine dezvoltată în lunca Mureșului și a afluenților, fiind
alcătuită din sălcii, plopi şi specii ierbacee higrofile. Multe din lacurile sau brațele moarte
existente în secolele trecute în luncile râurilor au dispărut prin înmlăştinire fiind acum ocupate
de vegetaţie caracteristică, cu stuf, papură şi rogoz.

7
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

2.6.Riscurile naturale

În perimetrul construibil al municipiului nu sunt semnalate probleme deosebite în ceea

ce priveşte amplasarea construcţiilor, excepţie făcând zonele din imediata apropiere a râului
Mureş, pe terenurile obţinute în urma lucrărilor de îndiguire, unde nivelul apelor freatice este
foarte ridicat, iar terenul bun de fundare se află la mare adâncime datorită stratului gros de
aluviuni. Aceste terenuri se situează în zona de nord a localităţii. În restul localităţii terenurile
sunt propice pentru construire fără să prezinte dificultăţi speciale. Din cele de mai sus se
constată că marea majoritate a terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităţii sunt
favorabile pentru construire.

8
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

III.ZONELE NATURALE PROTEJATE

3.1. Ariile naturale protejate

Chiar dacă pe teritoriul administrativ al municipiului Reghin nu sunt prezente arii

naturale protejate, existența acestora în imediata vecinătate reprezintă un fapt pozitiv pentru
urbe, atât prin funcția ecologică de asanare a aerului, cât și prin funcția estetic-peisagistică sau
turistică și de recreere.
În acest sens este de remarcat prezența în imediata apropiere a municipiului a 5 arii
protejate, dintre care 2 rezervații de interes național și 3 situri Natura 2000, de interes
comunitar.
Tabel 3. Suprafețele din siturile de importanță comunitară incluse în UAT Reghin
Suprafața Amplasament în
Codul
Numele Sit Natura2000 inclusă în cadrul UAT
sitului
UAT (ha)
În lunca Mureșului, în
ROSCI0368 Râul Mureş între Deda şi Reghin 13
partea de nord a UAT
Pe valea Gurghiului și
ROSCI0320 Mociar 11
în estul UAT
În lunca Mureșului, în
ROSCI0369 Râul Mureş între Iernuţeni şi Periş 48
partea de sud a UAT
Situl de importanţă comunitară (SCI) ROSCI0320 Mociar este localizat pe raza
comunei Gurghiu și se întinde pe o suprafață de 4.017 ha. Altitudinea variază în cadrul sitului
de la 370 m la gura de vărsare a râului Gurghiu în râul Mureș, până la altitudinea maximă de
623 m pe vârful Bermezeu, în partea de sud-est a sitului, altitudinea medie fiind de 447 m.

Configurația terenului este relativ plană, partea superioară fiind un platou cu o pantă
ușoară spre nord, mărginit de versanți cu înclinare mai accentuată spre vest, sud și est.
Substratul este reprezentat de roci vulcanice și roci sedimentare.

Situl Mociar cuprinde dealul Pădurea Mlăștinii și lunca râului Gurghiu, aval de Ibănești
și până la vărsarea în râul Mureș. Situl este localizat în bazinul hidrografic al râului Gurghiu,
afluent de stânga al Mureșului, iar din punct de vedere geografic face parte din Dealurile
Gurghiului.

Tipurile de habitate prezente în acest sit sunt: păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; păduri dacice de stejar și carpen; vegetație
de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Speciile de nevertebrate protejate sunt Isophya stysi
(cosaș) și Osmoderma eremita (gândac sihastru).

9
Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

Figura 4. Ariile naturale protejate din vecinătatea municipiului Reghin

10
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

Clasele de habitate sunt reprezentate de culturi (teren arabil), pășuni, păduri de foioase,
habitate de păduri (păduri de tranziție).

Obiectivele de conservare ale sitului sunt axate pe habitatele forestiere, situl Mociar
fiind împădurit într-o proporție de cca. 60%, restul de terenuri fiind reprezentate de pășuni,
fânețe, terenuri agricole și cursuri de ape curgătoare. Pădurile dominante sunt cele de stejari,
aici găsindu-se și rezervația de stejari multiseculari Mociar.

Din punct de vedere al administrației silvice, pădurile sunt proprietatea statului și sunt
administrate de RNP Romsilva prin DS Mureș, OS Gurghiu, UP X Mociar. Din punct de vedere
al administrației de stat se află pe raza comunei Gurghiu.

Situl de importanţă comunitară (SCI) ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin
este localizat în zona umedă pe cursul râului Mureș între localitățile Deda și Reghin aparținând
regiunii biogeografice continentale. Situl are o suprafață totală de 394 ha și este situat la o
altitudine medie de 390 m.

Ecosistemele acvatice de zona umedă (râuri, lacuri), cu o pondere de 47% din totalul
suprafeței ariei sunt și obiectivele principale de conservare ale sitului. Restul tipurilor de
habitate sunt reprezentate de culturi agricole (teren arabil) și păduri de foioase.

Importanța ridicată a ariei este dată de prezența aici a mai multor specii de amfibieni și
mamifere dintre care este menționată Lutra lutra (vidra). Speciile de amfibieni și reptile
enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt următoarele: Triturus cristatus
(triton cu creastă) și subspecia Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegate (broască cu
burta galbenă). Această arie Natura 2000 este foarte importantă și pentru conservarea unor
specii de pești cum sunt Gobio uranoscopus (porcușor de vad) și Zingel streber (fusar). Specia
Zingel streber pătrunde în această zonă a râului Mureș, practic este zona cea mai înaltă din
bazinul Mureșului unde această specie este prezentă.

S-a impus includerea ariei în rețeaua Natura 2000 datorită unor vulnerabilități la care
este expusă și implicit la pierderea și distrugerea habitatului ca rezultat al activităților de
agricultură, a supracositului, a lipsei cositului, a suprapășunatului, a lipsei pășunatului, a
dragării și drenării habitatului umed, al activităților industriale, a dezvoltării teritoriale, a
poluării, extragerea pietrișului necontrolat din albia râului, braconajul.

11
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

Situl de importanţă comunitară (SCI) ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și

Periș este localizat în zona umedă din lunca râului Mureș între localitățile Iernuțeni și Periș, în
regiunea biogeografică continentală, are o suprafață totală de 256 ha și altitudinea medie de 347
m. Propunerea acestui SCI a fost făcută pentru conservarea speciilor enumerate în Anexa II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE.

Aproape jumătate din totalul suprafeței ariei este reprezentat de habitate acvatice (râuri,
lacuri), astfel că formularul standard Natura 2000 face referire la următoarele specii de
amfibieni, reptile și pești de interes conservativ: Triturus cristatus (triton cu creastă) și
subspecia Triturus vulgaris ampelensi; Barbus meridionalis (mreană vânătă), Aspius aspius
(avat), Rhodeus sericeus amarus (boarță), Gobio kessleri și Gobio albipinnatus (porcușor de
nisip), Cobitis taenia (zvârlugă), Sabanejewia aurata (dunărița), Zingel streber (fusar).
Ecosistemele acvatice – zona umedă (râuri, lacuri) – cu o pondere de 49 % din totalul suprafeței
ariei sunt obiectivele principale axate pe conservarea sitului. Restul claselor de habitate sunt
culturile (teren arabil) și păduri de foioase.

În afară de speciile de amfibieni și pești menţionate anterior, formularul standard Natura

2000 face referire la următoarea specie de interes conservativ: broasca-țestoasă europeană de
baltă (Emys orbicularis), fiind astfel printre puținele situri desemnate pentru această specie.

Aria găzduieşte efective importante din specia Zingel streber, caracteristică acestei zone
biogeografice, practic râul Mureș găzduiește una dintre cele mai stabile populații ale speciei.

Fiind un ecosistem preponderent acvatic acesta este foarte vulnerabil la impactul

antropic. Categoriile de impact antropic la care zona este vulnerabilă fiind principala cauză a
degradării sau distrugerii habitatelor acvatice caracteristice sunt: agricultura intensivă,
activitățile industriale, poluarea prin îngrășăminte chimice, extinderea și dezvoltarea teritorială,
circulația, braconajul și folosirea ca momeală de către pescari a speciilor Gobio și Zingel
streber.

Rezervația naturală Pădurea Mociar este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) fiind poziționată la cca.
3 km de municipiul Reghin. Ea este amplasată pe terasa de 40 m a râului Gurghiu, se extinde
pe o suprafață de 48 ha, cu înclinare N-NV în direcţia confluenţei râului Gurghiu cu Mureşul.
Pădurea Mociar reprezintă un interes ştiinţific deosebit datorită vârstei stejarilor, cuprinsă între
400-500 de ani. Ecosistemul are o densitate de 10 stejari multiseculari la hectar, cu diametre

12
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

medii cuprinse între 1,5-2,00 m şi înălţimi de 23 m. Vitalitatea arborilor este redusă, are
fructificaţie rară la intervale de 10-15 ani, seminţele fiind sterile. Majoritatea arborilor sunt
uscaţi. Existenţa regenerării artificiale de producţie inferioară, sub forma de arboret relativ
echien, cu compoziţia 60% stejari, 20% frasin, 10% carpen, 10% plopi tremurători, prezintă
pericol pentru supravieţuirea stejarilor multiseculari rămaşi. Există un subarboret cu o densitate
de 0,5 pe 35% din suprafaţă, format din păducel, alun, lemn câinesc. Regenerarea de stejari are
origine necunoscută cu vârste cuprinse între 35-45 ani, diametre medii 10 cm, înălţimi medii
10-12 m. Înmlăştinirea sezonieră îngreunează regenerarea naturală a pădurii. Pentru salvarea
arborilor multiseculari şi perpetuarea genetică pentru viitor sunt necesare măsuri de înmulţire
vegetativă.
Rezervație naturală Poiana cu narcise Gurghiu este o arie protejată de interes național
(categoria a IV-a IUCN), de tip forestier care se află în partea sud-estică a Depresiunii Colinare
a Transilvaniei, în nord-estul județului Mureș, aflată pe teritoriul administrativ al comunei
Gurghiu. Amplasarea ei în imediata apropiere de drumul județean DJ153C, care leagă
municipiul Reghin de satul Hodac, face ca Reghinul să fie practic cel mai apropiat oraș de
această rezervație.
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000,
publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea
”Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea a III-a zone protejate”, având o
suprafață de 3 hectare și fiind inclusă în situl de importanță comunitară - Mociar.
Vegetația este de tipul fâneață preponderent mezo-higrofilă, speciile mezofile fiind
dominante, adaptate la repartiţia uniformă a umidităţii. Speciile higrofite au o repartiţie mai
redusă, existând şi elemente xerofite în zonele însorite.
Au fost identificate 164 specii de plante cuprinse în 34 ordine, 47 familii şi 121 genuri.
Vegetaţia hidrofilă aparţinând asociaţiei Junco Molinetum, în care speciile dominante sunt:
Agrostis stolonifera (iarba câmpului), specia Carex (rogoz) cu subspeciile Carex fuscus, Carex
lasiocarpa, Carex brizoides, Juncus effusus (pipirig), Cardamine pratensis (stupitul cucului),
Poa pratensis (floarea fânului), Ranunculus repens (piciorul cocoșului), Caltha palustris
(bulbuc), Lychnis flos-cuculi (floarea cucului), Festuca rubra (păiuș roșu). Fauna nu reprezintă
elemente deosebite fiind o faună normală pentru fâneţele mezo-higrofite.
În ambianţa cenotică a acestor specii creşte şi se dezvoltă în condiţii optime narcisa
sălbatică (Narcisus stelaris). Perioada de înflorire a acesteia este luna aprilie-mai, perioadă în
care numărul de exemplare pe m2 variază între 2 şi 10, având o medie generală de 6 ex./m2.

13
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

Scopul delimitării acestei arii este de a proteja specia amenințată, Narcisus stelaris, de
factorii de degradare care s-au identificat: pășunatul intensiv și irațional, colectarea masivă,
desțelenirea pentru extinderea terenurilor agricole, turismul necontrolat și intensiv în perioada
de înflorire.

3.2. Spațiile verzi urbane

Sunt cunoscute rolul şi importanţa spaţiilor verzi și a ariilor naturale protejate în

funcţionalitatea şi estetica sistemelor urbane. Factorii decisivi care determină prezenţa spaţiilor
verzi în interiorul oraşelor şi municipiilor sunt legaţi de evoluţia istorică şi tradiţia urbană a
acestora.

Se știe că oraşele cu tradiţie istorică îndelungată au beneficiat de un concept urbanistic

care includea obligatoriu existenţa parcurilor şi grădinilor publice, care sunt categorii de spaţii
verzi cu suprafeţe mai mari. Ulterior în cazul entităţilor urbane fondate şi dezvoltate în perioada
comunistă prezenţa acestor elemente a fost considerată „parazitară”, şi ele au fost excluse din
bilanţul teritorial urban și ocupate cu construcții sau înlocuite cu elemente de mici dimensiuni
de tipul scuarurilor sau parculeţelor.

Un alt fenomen cu impact în dinamica suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi este legat
de evoluţia urbanistică a oraşelor de după 1990, când pe fondul lipsei unor reglementări foarte
clare, s-au înregistrat fenomene de distrugere a spaţiilor verzi prin ocuparea acestora cu
construcţii sau alte utilităţi.

Municipiul Reghin beneficiază de o situație favorabilă din acest punct de vedere întrucât
a păstrat în dezvoltarea urbană elemente tradiționale, care îmbină în mod armonios existența
cartierelor de locuințe colective (de tip bloc) construite în perioada comunistă, cu cartierele de
locuințe individuale (cu spații de tip curte sau grădină), care de altfel sunt cele majoritare.

Din perspectiva bilanțului și a funcționalității spațiilor verzi urbane este cunoscut

aportul pe care îl aduc în acest sens cartierele de locuințe individuale, care prin intermediul
spațiilor de tip curte, grădină, considerate ca fiind ”verzi”, reușesc să contribuie la creșterea
suprafeței de spații verzi la nivelul bilanțului total.

14
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

Datele cantitative disponibile relevă că peste 11% din teritoriul administrativ este
reprezentat de suprafețe împădurite, de asemenea existența a cca. 84 ha de spații verzi amenajate
în intravilan și o cota medie de 25,24 m2 de spațiu verde per locuitor.

O contribuție importantă atât din punct de vedere cantitativ, dar și din perspectiva
funcțiunilor ecologice și recreative, este adusă de existența celor 8 areale forestiere situate în
partea colinară de nord-vest a teritoriului administrativ (Dealul Pădurea Rotunda, Dealul Rece,
Dealul Herin), precum și a arealelor forestiere din imediata vecinătate (Suseni, Mociar,
Petelea).

IV. IMPACTUL ANTROPIC ÎN ARIILE PROTEJATE

Municipiul Reghin fiind centrul urban cel mai apropiat de cele 5 arii protejate reprezintă
și unul dintre elementele potențiale de impacte antropice, cu efecte negative asupra acestora.
Principalele probleme de mediu pe care le poate induce această relație vecinătate sunt:

1. Nerespectarea statutului de arie protejată pentru cele 72 de ha aparținătoare celor 3 situri

de interes comunitar (SCI) care fac parte din teritoriul administrativ;
2. Impactul asupra biodiversității prin fenomene de plouare a aerului cu emisii provenite
de la agenții poluatori industriali. În acest sens, pe baza Studiului de evaluare adecvată
făcut pentru proiectul de construire a obiectivului ”Fabrica de clei – KASTAMONU
ROMANIA” se poate observa în hărțile de disperie de mai jos că posibilele efecte sunt
de mică extensiune și de scurtă durată.
3. Distrugerea biodiversității prin recoltarea selectivă a unor specii valoroase din ariile
protejate (pescuit, lemn, cules etc.)
4. Imactul asupra ariilor protejate datorat activităților de turism haotic și necontrolat.

15
Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin

Figura 4. Modelarea dispersiei norului de formaldehidă din surse continue cumulate

(Fabrica de PAL și Fabrica de Clei)

Figura 5. Modelarea dispersiei norului de formaldehidă în caz de accident tehnologic

(proiect Fabrica de Clei)

16
 Studiu de fundamentare privind ”Zonele naturale protejate” - aferent PUG municipiul Reghin
V. SINTEZĂ: DISFUNCȚII ȘI PROPUNERI (Zone naturale protejate)
Disfuncții
Insuficiența măsurilor de
conștientizare a importanței
ariilor naturale protejate
existente în proximitate
Lipsa unor piste de biciclete
Spații de promenadă insuficiente
(nevalorificarea văii Mureșului
în acest scop)
Lipsa evidenței clare a spațiilor
vezi existente (suprafețe, regim
proprietate, stare)
Spații verzi, ecologice, de
odihnă și recreere insuficiente
Propuneri
Campanii de informare privind rolul ariilor naturale protejate
(Mociar, Poiana cu narcise, Lunca Mureșului)
Respectarea restricțiilor impuse de statutul de sit Natura
2000 pentru suprafețele din teritoriul administrativ incluse în
cele 3 arii protejate de interes comunitar (ROSCI)
Amenajarea unor trasee de piste de bicicletă care să
conecteze cele două zone verzi ale orașului (lunca Mureșului
și Pădurea Rotundă)
Amenajarea unui traseu de promenadă pe malul drpet al
Mureșului (între cartierul Unirii și pod aval)
Amenajarea unui traseu de promenadă în zona ”Pădurea
Rotunda”
Identificarea exactă (cadastral și juridic) a tuturor tipurilor de
spații verzi existente
Reglementarea exactă a suprafețelor din cele 3 situri de
importanță comunitară (SCI) care fac parte din teritoriul
adminsitrativ
Delimitarea de noi parcele cu spații verzi pentru îndeplinirea
indicatorului de 26 m2/loc (zona Parc Nou)
Delimitarea unor spații pentru realizarea de perdele
forestiere de protecție, cu rol ecologic și de protecție antivânt
Întreținerea spațiilor verzi pentru menținerea funcțiilor lor
ecologice și recreative
17