Marile religii ale orientului

Islamul Islamul este o religie avraamic, monoteist, fondat n secolul al VII-lea i bazat pe textul religios cunoscut sub numele de Coran. Aderarea la islam se reduce la aceast profesiune de credint, Mrturisesc c nu exist dumnezeu afar de Dumnezeu si c Mahomed este trimisul su." 1. Exista un plan al lumii de dincolo si care sunt caracteristicile lui? Dup moarte, sufletele merg la un fel de judecat particular in faa ngerilor Nakir i MunKar, celor mai buni artndu-li-se Raiul i celor ri Iadul. Planul paradisului este cunoscut deja in toata lumea. Exista multe pasaje in Coran in care acesta este descris iar credinciosii sunt indemnati sa fie cat mai cuviosi pentru ajugerea acolo: O bucata de marimea unui picior din Paradis este mai buna decat toata lumea aceasta si ceea ce este in ea; In paradis sunt lucruri nemaivazute de ochi, auzite de ureche sau gandite de o minte umana ; Cel mai chinuit om va intra in Rai si va fi intrebat: <<O, fiu al lui Adam! Ai fost vreodata chinuit? Ai dat vreodata de vreo greutate?>>. Atunci el va raspunde: <<Nu, Doamne! Nu am fost vreodata chinuit si nu am dat vreodata de vreo greutate!>> . Mai concret, Paradisul are 7 etaje, sau 7 nivele. In cel mai sus, evident, placerea este cea mai mare. Este un loc in care curge lapte si miere. Este un loc de eterna desfatare a simturilor, muzica frumoasa, perne moi si de matase, covoare persane mari si pufoase la atingerea carora tresare piciorul de placere, si la privirea carora se imbata ochiul de frumusetze. Mancaruri alese, si multe altele. Nu se bea alcool in paradis, acesta fiind contrar principiilor Islamice. Cei alesi au fiecare un harem de 1000 de tinere fecioare. 2. Exista un invatator, maestru, propavaduitor si care este statultul lui? Mahomed unul dintre trimisii pe care Dumnezeu i-a ales pentru a transmite omenirii cuvntul su. El este un profet (nabi, cel care este informat", titlu atribuit personajelor a cror misiune se desfsoar n cadrul unei religii deja existente), dar si un trimis (rasul, cel care este trimis s transmit o risla ", un mesaj nou, ceea ce nu nseamn c este contrar celor care l-au precedat). Profesiunea de credinta implic faptul 1

c Dumnezeu a adresat umanittii si alte mesaje iar credinta n existenta acestor mesaje anterioare este parte integrant a credintei n misiunea Iui Mahomed. Coranul insist asupra faptului c trimiterea unor mesageri, nlocuiti, eventual, de profeti, este o manifestare a drepttii si milostivirii divine. Propovduirea, pe care a nceput-o la vrsta de 40 de ani, nu-i revendic n nici un fel alt statut dect acela de om, trimis al lui Dumnezeu". 3. Acest invatator este sau nu venerat? Mahomed este venerat prin profesiunea de credinta Mrturisesc c nu exist dumnezeu afar de Dumnezeu si c Mahomed este trimisul su." dar in acelasi timp este foarte clar mentionat ca el este doar un om, nu un sfant, nu un zeu. Este venerat ca omul care a fost incredintat de UNICUL Dumnezeu sa imparta mesajul Lui . 4. Care este raul in lume si de la cine vine salvarea? A nega unicitatea lui Dumnezeu nseamn a-1 nega pe Dumnezeu si acesta este pcatul de neiertat: Dumnezeu nu iart celuia ce pune n rnd cu El o fiint afar de aceasta, ns iart cui voieste" Acest pcat nu constituie doar o impietate: este o nclcare a adevrului, a logicii, care impune mrturisirea existentei lui Dumnezeu si a unicittii sale. Pacate sunt si incalcarile multor sfaturi din Coran pentru o viata cuvioasa. Totusi, oricare ar fi pacatul si gravitatea lui oricine se poate mantui prin credinta sincera. 5. Exist o carte cu adevarul revelat? Daca da care sunt morala, prescriptile si indicatiile? Coranul, se prezint ca o carte a revelatiei". El este omniprezent n viata fiecrui musulman. Este prezent n educatia copilului, care primeste nvttura coranica ncepnd cu cea mai fraged vrst. Lectura lui integral, khatm, este ntotdeauna, literal, o ducere la ndeplinire"; prin ea se celebreaz momentele festive, dup cum tot ea marcheaz si evenimentele nefericite. In Coran sunt prezentati Cei 5 Stalpi ai Islamului si ce trebuie sa faca un bun musulman in viata sa. l .Primul stlp este shahda, profesiunea de credint", despre care orice manual spune c reprezint conditia pus pentru a se putea trece la ndeplinirea celorlalte obligatii. Astfel c nici un act nu e considerat ndeplinire a unei obligatii rituale dac nu

apartine unui subiect care a fcut mrturia c nu exist dumnezeu n afar de Dumnezeu" si c Mahomed este trimisul lui Dumnezeu" 2. Rugciunea (salat) este n acelasi timp si un ritual, prescris conform unui calendar si unui orar precise, ndeplinit prin anumite gesturi. Exist si alte forme de a se ruga lui Dumnezeu: du'' (invocatie), dhikr (evocare), tahajjud (veghe), ibtihl (imploratie), care snt cele mai cunoscute. Ca prescriptie canonic, rugciunea (salt) este primit la ore stabilite: Rugciunea este ornduit celor credinciosi pentru timpuri hotrte. 3. Cel de-al treilea concept este dania (pomana voluntara) care trebuie sa fie 10% din venitul obtinut de familie. 4. Postul din luna ramadan este fr ndoial cea mai cunoscut din cele cinci obligatii canonice. Este n general prezentat ca obligatia credinciosului de a se abtine de la mncare si butur n timpul zilei, n timpul noptii fnndu-i permis un regim normal, ba chiar cu unele compensatii, ceea ce explic faima noptilor .
5.

Pelerinajul la Mecca. Pelerinajul canonic este cerut o singur dat n viat, dar

nu poate fi ndeplinit dect la o dat determinat a calendarului liturgic. Pelerinul este obligat s ndeplineasc un tawf con-stnd nnconjurarea de sapte ori a Ka 'abei, salutnd de departe sau de aproape colturile" (arkan) constructiei n form de cub si, n special, coltul n care se gseste ncastrat Piatra neagr care, nc nainte de Revelatie, reprezenta un semn principal al sacralitii templului, obiect comun de cult pentru toate triburile. In paginile Coranului se gsesc din belsug avertismente, indignate sau ironice, mpotriva devotiunii dictate de team sau concupiscent. Este condamnat nu numai ardoarea credintei din momentele de cumpn, uitat ns imediat ce pericolul a trecut. Sunt condamnati si tgduitorii care nu rezist n fata disperrii: morala Coranului, totul este supus acestei consideratii: scurta trecere pe care o reprezint viata omului, ca si ndelungata istorie a universului snt menite s pun la ncercare credinta fiintei umane. In scopul acestei puneri la ncercare se las observate orice creatie si orice eveniment ce au loc n univers . Cutarea cunoasterii, chiar cu pretul unor cltorii n tinuturi ndeprtate: Mergi si caut stiinta n China, dac trebuie" este ntotdeauna o fapt pe

placul lui Dumnezeu, cci cunoasterea, chiar dac ncepe fr a-1 avea ca obiect pe Dumnezeu, tot la Dumnezeu ajunge. Shintoismul Termenul shinto literal, cale/conduit (to sau do) a zeilor (shin sau jin)" trimite la un ansamblu diversificat de credinte, culturi, conceptii despre lume sau univers care predomin n arhipelag ntr-o manier supl fr eforturi de sistematizare. Shinto este religia indigena a Japoniei si are legatura cu divinitatile native (spiritele mortilor familiei, numite "kami"), cu altarele, de la ritualul imparatesc si pana la religia populara. 1. Exista un plan al lumii de dincolo si care sunt caracteristicile lui? Credintele si religiile poporului japonez ilustreaz dou conceptii despre univers. Prima exprim verticalitatea a trei lumi si distinge nalta Campie Cereasc (Takama no hara), tara din Mijlocul Cmpiei Trestiilor (Ashiliara no naka-tsu kuni) si tara Yomi (Yomi no kimi); ea constituie traditia major a mitologiei japoneze. A doua, care traduce o viziune bidimensional orizontal, distinge tara din Mijlocul Cmpiei Trestiilor si o tar a ntunericului (Tokoyo tio kuni), si apartine mai ales credintelor populare, nalta Campie Cereasc este lumea divinittilor aflate n cer. Kami ce coboar de acolo aduc trii ordine, pace, protectie si fericire. In plus, aceast campie sfant, unde actioneaz Kami ancestrali, este descris drept imaginea reflectat a lumii oamenilor. Dup ce au prsit-o, kami au coborat n tara din Mijlocul Cmpiei Trestiilor. Trestiile snt plante nrudite cu orezul si cresc pe marginea apei. Abundenta trestiilor" poate fi deci nteleas ca metafor a unei bogate recolte de orez. Nu exista concepte de iad sau rai, iar oamenii dupa ce mor pot devenii si ei kami in functie de viata pe care au avut-o. Exista traditia ca la cateva zile dupa ce un copil se naste sa-i fie scris numele pe o lista la un templu Shinto pentru ca in caz in care moare sufletul lui sa-i fie primit de kami sis a faca parte din marea lor familie. Desi exista stratificarea lumilor, kami traiesc printre oameni existand o foarte buna comuniune intre divinitati si muritori. Din cea mai timpurie Antichitate oamenii sunt descendenti ai zeilor si prin aceasta copii divini. Sintoismul concepe relatile dintre oameni si divinitti asemeni acelora dintre strmosi", printi" (oya) si nepoti" (sue),

fr a face o deosebire substantial ntre cele dou. Omul este copilul zeilor" (hito wa kami no ko) de la care primeste viata. De aici si obligatia omului de a o tri deplin si de a o pstra cu grij. 2. Exista un invatator, maestru, propavaduitor si care este statultul lui? In sintoism nu exista un invatator, este o religie etnic, fr fondator .Religia isi are radacinile in mitologia japoneza si a fost pastrata si transmisa pana in zilele de astazi prin traditie. Singurii mijlocitori pe langa divinitati sunt perotii, samanii sau ghicitorii, care au rolul de a proteja comunitatiile de posibile manii divine si sa pregateasca descinderea zeului pentru a-i da ofrande si a-i pregati divertismente sub forma unor ceremonii festive (matsuri) ca o multumire pentru binefacerile sale. 3. Acest invatator este sau nu venerat? Acesti preoti, samani, ghicitori nu sunt venerati dar sunt considerati oameni superiori, aclamati pentru puritatea lor si puterea lor spirituala. 4. Care este raul in lume si de la cine vine salvarea? Doctrina shinto nu recunoaste existenta pcatului originar iar greselile pot fi iertate n ntregime prin rituri de purificare (misogi) si exorcism (harai). Marele ritual de purificare (o-harae) este practicat de dou ori pe an. Prin el oamenii sunt absolviti de pcatele fcute fr voie, de impuritate regsind puritatea originar. Acest act are ca scop ntoarcerea la natura originar a omului, nnoirea fortei sale vitale, ntr-un cuvant mentinerea unei vieti conforme cu vointa zeilor kami. Viata pur si dreapt. Povestirile despre comportrile zeilor kami din Kojiki si din Nihon-shoki ne arat originea ritualurilor de purificare. Toate insista asupra purittii ca o conditie prealabil oricrei ceremonii; acest spirit se regseste n practica actual a riturilor de purificare (shubatsu). n Kojiki e evocat mai ales un rit de ablutiune (misogi) care n forma originar consta ntr-o baie n apele curate ale fluviilor sau mrii. Povestea Siisa-no no mikoto mentioneaz prezenta, ntr-un ritual harai, a obiectelor compensatoare" (daisho no agamono). Pe planul credintei, harai permite eliberarea de pcat si regsirea naturii originare a omului. Riturile harai si misogi snt foarte apropiate. Harai element indispensabil pentru orice srbtoare a zeilor contine, n finalitatea sa, si ritul misogi. De fapt, importanta pe care o acord sintoismul riturilor harai e legat de conceptia japonezilor despre puritate si moralitate. Inc din timpurile cele mai vechi,

exigentele privind puritatea si corectitudinea erau deja foarte pretuite n viata cotidian. 5. Exist o carte cu adevarul revelat? Daca da care sunt morala, prescriptile si indicatiile? Sintoismul nu se bazeaz pe texte canonice. Scrierile sare" (shinten) sunt texte clasice centrate pe credintele despre kami. Desi nu au un continut propriu-zis doctrinar, ele reveleaz fundamentele credintei. Shinten desemneaz mai multe lucrri. Cele mai vechi, Kojiki si Nihon-shoki, au fost redactate la nceputul secolului al VI-lea si contin povestiri despre epoca zeilor (kamiyo) si, n cazul celei de-a doua lucrri, prima istorie dinastic a Japoniei. Confucianismul Dictionarul Littre d confucianismului urmtoarea definitie: Doctrina lui Confucius, filozof chinez din secolul al Vl-lea .e.n.; are caracter religios. Opera creia Confucius si-a dedicat viata (541-479 .e.n.) a constat n salvarea a ceea ce era esential n traditia chinez. 1. Exista un plan al lumii de dincolo si care sunt caracteristicile lui? Nu exista un plan al lumii de dincolo deoarece invataturile lui Confucius se ocup de cu totul altceva decat de religie: n fond ele se ocup de ntreaga cultur chinez ca form particular a unei anumite abordri a armoniei societtii si a perfectei sale integrri n ntregul univers, plecnd de la o conceptie despre om si lume, despre edificarea valorilor si a moralei, despre organizarea institutiilor si economiei pe care China si-a ntemeiat traditia. 2. Exista un invatator, maestru, propavaduitor si care este statutul lui? Maestrul este insusi fondatorul doctrinei, Confucius, insa nu este vazut ca un trimis divin spre a propavadui invataturi ceresti, la fel cum si doctrina infintata de el nu se poate numi religie propri-zisa. Confucius este vazut mai degraba ca un intelept, un filosof. 3. Acest invatator este sau nu venerat? Este venerat ca pe un intelept. Se poate asista astzi, att n China, n tinutul sau natal, ct si n Taiwan, n templul lui Confucius din Taichong, n ziua aniversrii nasterii Maestrului, n septembrie, la ceremonii traditionale la care asist adesea nalte

personalitti de stat. Dar acestea snt ceremonii pur folclorice si care n-au n mod evident mai mult sens religios decat ntretinerea, de ctre serviciile patrimoniului national, a templului Cerului din Beijing si a unui mare numr de nalte lcasuri ale cultului trecut. Dupa moartea lui Confucius, toti cei care il indepartasera sau il criticasera pentru rigurozitatea tinutei sale morale si-au aratat admiratia pentru marele moralist. Guvernatorul din Lu i-a consacrat o capela, unde aducea sacrificii spiritului lui Confucius si celor patru anotimpuri 4. Care este raul in lume si de la cine vine salvarea? Invataturile lui Confucius vorbesc in mare despre moralitate. Daca acesta e binele, atunci imoralitatea este raul, iar salvarea inseamna indreptarea ei. Confucius tria cu ideea c poate s fac ceva pentru ameliorarea lumii. El spunea c dac fiecare generatie s-ar putea convinge s trag folos din greselile si realizrile trecutului, civilizatia ar face un pas incomparabil ctre un viitor mai bun. Dar pentru a realiza asa ceva este necesar ca fiecare persoan n parte s duc o viata corect, chiar mai necesar pentru conductori s o triasc efectiv. 5. Exist o carte cu adevarul revelat? Daca da care sunt morala, prescriptile si indicatiile? Doctrina Confucianismului se ntemeiaz pe urmtoarele lucrri clasice: Yi jing / Cartea schimbrilor, Shi jing / Cartea odelor, Shu jing / Cartea edictelor, Li ji / Memorial de rituri, Yueh jing / Cartea muzicii, Lu guo Chun-Qiu / Primvara-toamna rii Lu etc, dar scrierile lui Confucius nu a fost niciodat considerat ca produs al unei revelatii divine, asa cum a fost n Daoism. Revelatia care i se atribuie nu este divin, ci uman: ea este rodul ntelepciunii remarcabile a regilor sfinti din Antichitate, narmati cu tehnicile cvasistiintifice ale divinatiei, ele nsele puse la punct prin stiinta acestor regi sfinti, si care s-au dezvoltat pornind de la observarea si analiza mecanismelor de functionare a universului. Iar dac gsim aici codificarea si explicarea practicilor religioase curente ale vechii Chine, acestea sunt fcute numai din perspectiva consolidrii prin aceste practici a ordinii politico-sociale, singurul obiect, n definitiv, al textelor canonice. Teoria confucianist a riturilor se articuleaz pe trei principii.

Primul este acela c riturile, acte pur formale, constituie forme vide n care este de ajuns s fie turnate, ca s zicem asa, conduitele reale, pentru ca acestea s se ndrepte ipsofacto n directia cea buna. Autorii chinezi ilustreaz printr-un joc de cuvinte preluat din Yi jing (Clasica divinatiei) care apropie metaforic riturile (li) de ncltminte (li): riturile sunt ncltrile conduitei morale, cele care ndrum pasii spre bine n mod neabtut. Astfel, prin punerea la punct a riturilor institutionale (n limba chinez li se spune rituri canonice"), ritualismul elaboreaz formele rituale ale diverselor ceremonii concepute pentru a reprezenta paradigmele simbolice ale comportamentelor pe care trebuie s le respecte, n toate marile mprejurri ale vietii, fiecare membru al corpului social n raport cu ceilalti, conform pozitiei, functiilor si rspunderilor fiecruia. Ceremoniile snt destul de frecvente si destul de variate pentru a-i face pe participanti s-si nsuseasc obiceiurile bunei-cuviinte (formele rituale obisnuite derivate din riturile canonice), care vor conditiona orice actiune a vietii curente n sensul bunei conduite. Cel de-al doilea principiu al teoriei este faptul ca nu poate exista un rit valabil, un rit eficace, dect dac ndeplinirea sa este sincera. Forjul ritual predispune la ipocrizie. De aceea confucianismul insist cu atat mai vartos asupra sincerittii. Ct despre cel de-al treilea principiu, acesta este c riturile au cu adevrat o actiune sanctificant: ele transform subiectul moral predispunndu-1 s actioneze spontan n sensul binelui. Aceasta face ca riturile s fie superioare legii, cci, spun autorii, riturile actioneaz prin anticipatie asupra conduitei pentru a preveni abaterile, pe cnd legile nu pot dect s sanctioneze abaterile o dat comise. Pentru confucianism morala nu nseamn o colectie de precepte, ci descoperirea sensului fiintei n strfundurile acesteia, n solidaritate, din aproape n aproape, cu ntreaga omenire si chiar cu universal ntreg. In procesul acestei descoperiri, virtutea care actioneaz este sinceritatea (cheng), pe care neoconfucianismul o substituie n practic celei din care confucianismul vechi fcea virtutea centrului (a elementului pmnt): virtutea probittii (xin). Probitatea este virtutea central a raporturilor sociale. Sinceritatea este virtutea care d ntreaga fort dinamicii fiintei lui Dao n inima omului si l face s actioneze pe cel ce o duce la perfectiune, pe cel sfnt, la unison cu Ratiunea Cerului, n rezonant cu ntreg universul.

Filosofia morala a lui Confucius porneste de la principiul ca omul, fiind o particica din intreaga natura, un microcosmos, are in sine insusirile generale ale naturii, ale lui dao: ordine, dreptate, bunatate, sinceritate. De aceea este suficient ca omul sa fie instruit, dirijat, pentru a se perfectiona. Iar perfectionarea se face prin exemplul inaintasilor. Dupa exemplul acestora, copiii trebuie sa aiba un respect desavarsit fata de parinti, indivizii sa respecte statul, cei vii sa respecte pe cei morti, imparatul sa respecte pe ilustrii sai predecesori si sa se supuna Cerului. De la cel mai mic pina la cel mai mare trebuie sa-si respecte datoriile care revin gradului lor ierarhic. Budismul Budismul este o religie i o filozofie oriental avnd originea n India n secolul al VI-lea .Hr. i care s-a rspndit ulterior ntr-o mare parte a Asiei Centrale i de Sud-Est. Se bazeaz pe nvturile lui Gautama Siddhartha ( Buddha Shakyamuni ), gnditor indian care a trit ntre 563 .Hr. i 483 .Hr.. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase scindri, n prezent fiind o religie foarte divizat, fr o limb sacr comun i fr o dogm strict, clar formulat. 1. Exista un plan al lumii de dincolo si care sunt caracteristicile lui? Conform budismului, renasterea este o continuitate de actiuni (kamma) si de reactiuni,incluzand aici si actiunile pur mentale, ntrucat aceste kamma sunt cele care furnizeaz energie , fiind ntr-un fel proviziile necesare , pentru a renaste mereu si mereu. Cu alte cuvinte, renasti ntr-o situatie care este rezultatul actiunilor svarsite n existentele anterioare. Renasterea, potrivit budismului, se bazeaz simultan pe ideea de continuitate a seriei existentelor si pe doctrina care neag categoric ideea unui Sine permanent transmigrant dintr-o viat ntr-alta, numit coproductia conditionat".). Ea nu corespunde rencarnrii" din Hinduism. Budismul utilizeaz un termen mai prudent si vorbeste de un fenomen deredevenire" (pn-nabbhava). In opinia anumitor maestri religiosi contemporani cu Buddha, renasterea ar permite fiecrei fiinte vii s se purifice n mod automat; dac rmai o anumit perioad n ciclul renasterilor, devii ncetul cu ncetul pur si sfirsesti prin a atinge puritatea complet si libertatea. Buddha a negat categoric

aceast idee de purificare atribuit ciclului renasterilor. Progresul spiritual nu este automat, este un scop care trebuie atins prin metode adecvate. Doctrina cu privire la kamma explic de asemenea de ce exist o atare diversitate printre fiintele vii, ntr-adevr, atunci cand o anume fiint a fcut actiuni bune, ea va renaste ntr-o familie bogat; va avea o situatie bun, o sntate excelent, etc. Invers, o alt fiint, din cauza actiunilor sale rele, va renaste n srcie, va fi urt si va avea handicapuri de netrecut. Altfel spus, kamma bune dau roade, iar kamma rele au rezultate amare. 2. Exista un invatator, maestru, propavaduitor si care este statutul lui? Invatatorul Budismului a fost un om care a expus o disciplin mental pe care o pusese deja cu succes n practic si un adevr pe care l ntelesese dezvoltandu-si capacitatile interioare. De aceea Scripturile canonice folosesc ntotdeauna trecutul cand se refer la acest om: cand Buddha era n viat"; Buddha spunea astfel".. Budistii nu adreseaz deci nici o rugciune maestrului lor disprut: ei trebuie doar s-i urmeze sfaturile. Moare n 543, la vrsta de optzeci de ani. Istoriografia budist chinez este mai putin unanim si l face s se nasc cu saizeci sau cu o sut saizeci de ani mai trziu. Unii savanti moderni l ntineresc si mai mult. Pentru a face un compromis, se alege n general situarea vietii lui Buddha n secolele al Vl-lea-al V-lea (ctre 566-486). Budismul a respins asadar credinta ntr-un zeu unic, dnd trei argumente n acest sens. Mai nti, adoptnd o atitudine pluralist, a relativizat pozitia unic a lui Brahma. Textele canonice vorbesc ntr-adevr de numerosi Brahma si de numerosi Mah- Brahm. Apoi, criticnd sistemul castelor, , a si denuntat o asemenea creatie ca fiind injust. In sfrsit, pe plan spiritual, budismul a respins acele nvtturi ale brahmanilor care vorbesc despre uniunea individului cu Brahma si care afirm att existenta unui suflet universal (brahman) si a unui suflet individual (tman), ct si uniunea acestora. Un buddha nu este numai un trezit", ci si un trezit" care, prin propovduire, i nvat pe ceilalti cum s ating la randul lor Trezirea. La struintele repetate de trei ori ale zeului Brahman, cel care de atunci este cu ndrepttire Buddha se hotrste s predice. Acesta predica despe cele patru adevaruri: Adevrul despre durere (n sanscrit: duhkha, n pali: dukkha). Este o constatare asupra rului fiintial radical* care este inerent oricrei forme de existent

10

Adevrul despre originea durerii (n sanscrit si pali: samudayd). Cauza directa este fapta, karma, provocat la randul ei de ctre sete", pofta nestioas care poate avea drept obiect plcerea, existenta sau non-existenta (cci dorinta necumptat de a prsi ciclul poate avea rezultatul invers: s te scufunzi si mai mult n el.) Adevrul despre nlturare (nirodha). Acest cuvant nlturare" sau ncetare" (a durerii) este foarte apropiat de notiunea de Extinctie (nirvana) si desemneaz practic acelasi lucru, mai precis posibilitatea de a ntrerupe brusc ciclul nasterilor si mortilor, care este ntretinut prin producerea faptei. Dac reusim s punem capt setei", dorintei care atrage dup sine actiunea, nlntuirea cauzal este ntrerupt si evitm astfel renasterea. Dispunerea mesajului original al lui Buddha n patru prti si are probabil originea n metodele medicale recomandate de una din scolile indiene: primul pas este constatarea bolii, apoi etiologia ei, dup aceea posibilitatea sau imposibilitatea de vindecare si, n sfrsit, tratamentul . 3. Acest invatator este sau nu venerat? Buddha este venerat ca un sfant, un maestru si un intelept. Este fondatorul uneia dintre cele mai mari religii si primul si ultimul om care a atins stadiul de buddha. 4. Care este raul in lume si de la cine vine salvarea? In budism,legea kamma-lor nu este unicul criteriu pentru a distinge ntre bine si ru Budismul defineste ntr-adevr binele si rul dup mai multe criterii. Primul dintre acestea insist asupra valorii experientei personale. De exemplu, pentru a te abtine s ucizi fiintele vii, predica intitulat Veludvreyya-sutta sugereaz c trebuie urmat acest rationament: [Discipolul nobil constat]: Iubesc viata si nu vreau s mor. Iubesc bucuria si-mi repugn durerile.Dac cineva mi ia viata, acesta este un lucru care nu este nici agreabil, nici plcut. Dac eu i iau altcuiva viata, acesta nu va fi un lucru nici agreabil nici plcut pentru el, ntrucat el nu vrea s fie ucis, iubeste bucuria si-si repugn durerile. Astfel, un lucru care nu este nici agreabil nici plcut pentru mine trebuie s fie un lucru care nu este nici agreabil nici plcut pentru un altul. Deci cum as putea oare s-1 fac pe altul s suporte un lucru care nu este nici agreabil nici plcut pentru mine? Rezultatul unei asemenea reflectii este c discipolul nobil nsusi se abtine s ucid fiintele vii. El i ncurajeaz si pe ceilalti s se abtin s ucid fiintele vii. El vorbeste despre o asemenea abtinere si face elogiul unei asemenea abtineri" {Samyutta-nikaya, V, 353).

11

Tot asa si n ceea ce priveste alte actiuni bune, a te abtine s furi sau s spui minciuni, de exemplu;Veludvreyya-sutta1* ne sftuieste s comparm consecintele acestor acte asupra noastr si asupra celorlalti. Al doilea criteriu este de ordin intelectual. Trebuie reflectat la utilitatea actului nu numai pentru autorul su, ci si pentru cei din jurul lui. In marea majoritate a religiilor istorice, mantuirea este o recompens pentru actele meritorii. Nu asa stau lucrurile si n cazul budismului. Evident, cel care comite acte nemeritorii nu poate s ajung la mntuire, ntrucat el renaste n existente neprielnice si, astfel, nu gseste nici un prilej de a practica exercitiile mentale necesare. Totusi, cel care se ocup de actele meritorii are si el prea putine sanse s ajung la mantuire ntrucat, ca o consecint a actelor sale meritorii, el continu s renasc mereu n existente fericite. Motivul este simplu: dac el svarseste acte meritorii, o face pentru c sper s obtin plceri si fericire n vietile viitoare; el si doreste aceste existente viitoare, se ataseaz de ele si vrea s rmn pentru totdeauna fericit. 5. Exist o carte cu adevarul revelat? Daca da care sunt morala, prescriptile si indicatiile? Nu exista nici mcar un singur text canonic" care s fie acceptat ca atare de la un capt la altul al lumii budiste. Comunitatea discipolilor si a cutat deci s asigure, n msura posibilului, transmiterea corect a cuvntului lui Buddha, pentru a ndeprta finalul anuntat. n secolele care au urmat intrrii lui Buddha n Extinctie s-a efectuat o munc enorm de ordonare a traditiilor, mai nti exclusiv orale; despre ele se credea c ar cobor n timp pn la propovduirea lui, asa cum fusese ea raportat de ctre unul dintre cei mai apropiati discipoli ai si.Exista trei tipuri de cosuri, Cosul textelor sutra (n pali: sutt) regrupeaz nvtturile lui Buddha nsusi. Cosul textelor vinaya sau al disciplinei monastice" regrupeaz ansamblul de reguli disciplinare pe care trebuie s le urmeze membrii comunittii budiste si a cror nclcare trebuie s fac obiectul unei confesiuni si al unei penitente. Cosul textelor abhidarma (n pali: abhidammd) sau al speculatiei asupra nvtturii [lui Buddha]". Budismul nu a stabilit legi pentru laici, ci a definit pur si simplu cinci precepte": s te abtii s ucizi fiintele vii; s te abtii s furi;s te abtii de la relatiile sexuale ilicite, s te abtii s minti;s te abtii de la buturi care te mbat si care pricinuiesc rtcirea si neatentia. Aceste cinci precepte nu se prezint ca niste porunci", ci ca niste aspecte ale educatiei".

12

Daoismul Daoismul, care a trit ntotdeauna la periferia statului, cnd n legalita-nd n afara ei, si are rdcinile n Antichitate (secolele al V-lea si al rv lea .Cr.) .Preocuparea sa esential este cutarea nemuririi". Pentru mistic, unirea cu Dao se realizeaz prin practicarea de exercitii spirituale si fiziologice: meditatie ataraxic ducnd pn la extaz, practici de tehnic respiratorie, \ gimnastic si dietetic, alchimie operatorie si spiritual, arta caligrafiei si a picturii, n traditia liturgic, riturile vizeaz reactualizarea timpului creatiei 1. Exista un plan al lumii de dincolo si care sunt caracteristicile lui? Referitor la Daoism nu se pune atat porblema unei lumi de dincolo ci mai degraba explicatia universului si omului, materialului si imaterialului, Ying si Yang. Dao De Jing(cea mai importanta scriere a Daoismului) descrie haosul primordial ca pe o vast sfer, o matrice, sau un burduf, care contine n snul su tot universul ntr-o stare difuz, potential si nediferentiat. Acest talmes-balmes (hun dun) este constituit din energii n stare de amestec: suflurile vitale (qi) nc nediferentiate care, in momentul creatiei, se despart pentru a forma cele zece mii de lucruri". Matricea original si etern este ns supus actiunii spontane si ciclice a lui Dao. Ajuns la maturitate, ea se deschide, elibernd energiile continute care se mprstie si se separ. Suflurile rarefiate si transparente urc pentru a forma cerul; suflurile dense si opace coboar pentru a deveni pmntul. O dat stabilit aceast polaritate, energiile lor diferentiate se nnoad si se unesc n centru, acesta devenind o a treia modalitate. Din aceste trei modalitti se nasc entitti compozite, cele zece mii de lucruri"'- sistem de corespondente ce constituie o descriere a universului Soarele si luna snt manifestrile prin excelent ale dualittii complementare care strbate ntreaga creatie, exprimat prin ying {umbra, dublura, negativul, frigul etc.) si yang (lumina, principalul, pozitivul etc). Yin si yang (ntotdeauna enuntate n aceast ordine) se opun n permanent. Din dinamica lor dual rezult transformrile ntregii creatii: ziua si noaptea, lunatiile, anotimpurile, viata si moartea. Actiunea lor este ciclic: cnd ying ajunge la apogeu, se transmut n yang, si viceversa. Aceast alternant este prima din legile cosmice. Potrivit mitului creatiei, din unirea lui ying si a lui yang se naste un al treilea astru: steaua polar, care se prelungeste n constelatia Ursei Mari (n chinez dou, Oborocul"). Ceasornic al cerului, Ursa Mare

13

este si agentul destinului. Actiunea lui ying si a lui yang se manifest astfel pe cele cinci planete (Venus, Jupiter, Mercur, Marte, Saturn), fiecare corespunznd celor Cinci Forte (wu xing) apa, focul, lemnul, metalul, pmntul pe care gnditorii chinezi de la nceputul erei noastre le-au organizat ntr-un mare sistem cosmologic. Cele Cinci Forte reprezint cele cinci faze ale ciclului pe care l parcurg, alternativ, ying si yang. Apa este ying perfect, focul yang perfect; ntre ele se situeaz metalul (yingn devenire) si lemnul yang n devenire). Elementul pmnt le reuneste pe celelalte patru si serveste de faz intermediar ntre fiecare etap a revolutiei ciclului. Cele 5 Forte servesc, de asemenea, la clasificarea punctelor cardinale, a culorilor, a notelor scrii pentatonice, a viscerelor, a gusturilor . 2. Exista un invatator, maestru, propavaduitor si care este statutul lui? Conform legendei, primul daoist a fost Lao Zi, n traducere literal: Btrinul Maestru". Se spune c ar fi fost arhivar si astronom la curtea regilor din dinastia Zhou, n secolul al V-lea naintea erei noastre, c a avut discipoli, dar nu le-a transmis adevrata lui nvttur. Doar la sfrsitul vietii, n drum spre apus, pe cand se ndrepta ctre mprtia mortii si a haosului, Lao Zi a fost recunoscut ca adevrat ntelept de ctre paznicul Trecerii pus de straj la intrarea n lumea de dincolo. Acesta 1-a obligat pe Lao Zi sa-i lase testamentul su spiritual: Dao De Jing. Invtturile transmise de traditie au fost adunate ntr-o culegere pe care o cunoastem sub titlul de Cartea Cii si a lumii sale, Dao De Jing. 3. Acest invatator este sau nu venerat? Lao Zi este venerat mai ales ca intocmitorul culegerii Dao De Jing si primul daoist. 4. Care este raul in lume si de la cine vine salvarea? Rul nu este niciodat absolut si nici binele inalterabil. Echilibrul poate fi ntotdeauna regsit chiar si acolo unde pare compromise. Daoismul apare totusi, nc de la nceputurile sale, ca o religie a salvrii individuale, centrat pe cutarea Vietii Lungi, altfel spus a nemuririi, in vreme ce acela care urmeaz ritmul ciclurilor cosmice se rennoieste precum natura.

14

5. Exist o carte cu adevarul revelat? Daca da care sunt morala, prescriptile si indicatiile? Dao De Jing, este textul fundamental al daoismului desi Canonul daoist se deruleaz dup etapele si stadiile initierii. Prima sectiune (care corespunde primului nivel initiatic, cel mai de jos) reuneste textele miscrii Maestrului Cerului(Shang Di). Vin dup aceea manualele pentru practicile individuale (alchimia) si textele clasice, Dao De Jing si Zhuang Zi- la cel mai nalt nivel textele (de exemplu, Scrierile din cele trei pesteri) zultate din revelatiile recente ale Clasicelor adevrate de cea mai nalt nuritate (Shang qing zhen jing) si textele rituale ale Giuvaerului sacru (Ling bao), ca si alte scrieri inspirate. Daoismul rmne, mai ales, pstrtorul unei morale care ncurajeaz att libertatea ct si responsabilitatea individual. O alta ide a cartilor spune ca a te asuma ca fiint omeneasc nseamn mai nti s pui ordine n existenta ta, s nu datorezi nimic celorlalti oameni sau zei. O dat ndeplinit aceast conditie, restul se va face spontan, fr s actionezi sau s intervii (wu wei). Numeroase texte descriu universul interior: fiecare si poate imagina propriul peisaj cum doreste, scopul fiind s gseasc o stare de comunicare perfect ntre diferitele prti ale corpului si s extind aceasta transparent la lumea exterioar, pentru ca la sfrsit cele dou s nu formeze dect unul. Aceast unitate ntre individ si lume se bazeaz pe idei foarte vech privitoare la institutia regal. Suprema fericire pentru taoisti este realizarea unei vieti indelungate sau a nemuririi in aceasta lume. Pentru atingerea unui astfel de scop, trupul trebuie transformat prin diferite practici mintale si fizice complicate. Exista si o alchimie a nemuririi, in baza acestei alchimii, se crede ca mancand aur si cinabru (sulfat de mercur), poti da corpului durabilitatea aurului, iar adaptabilitatea chimica a cinabrului inlatura batranetea si moartea.

15