Anecdote din Antichitate despre daci: au taiat padurea pentru a-i speria pe romani,

fumau canepa, iar un preot s-a prefacut mort pentru a nu fi ucis

Daniel Guta,

O serie de anecdote ce dateaza din Antichitate i-au prezentat pe daci in roluri mai putin obisnuite. Autorii
povestirilor scurte si amuzante relatau despre cum au reusit dacii sa le insele vigilenta romanilor, de ce au
renuntat la vin sau de ce trageau cu sageti spre cer, in timpul furtunilor.
Una dintre cele mai vechi anecdote despre dacii care au locuit in Antichitate pe actualul teritoriu al Romaniei il
are in prim-plan pe Vezina, considerat una dintre capeteniile importante din timpul domniei regelui Decebal.

Legenda, relatata de cronicarul latin Dio Cassius, spune ca in timpul bataliei de la Tapae (in zona apropiata
Ulpiei Traiana Sarmizegetusa), din anul 88, Vezina s-a prefacut mort pe campul de lupta, pentru a nu fi ucis. ,,In
vremea razboiului dacic s-au intamplat urmatoarele evenimente vrednice de a fi pomenite. Iulianus randuit de
imparat cu conducerea razboiului, printre alte masuri bune, lua si pe aceea de a-i obliga pe soldati sa scrie pe
scuturi numele lor si ale centurionilor, pentru a se deosebi mai lesne cei ce se vor arata viteji de cei cu purtare
miseleasca. Si dand lupta cu dusmanii la Tapae macelari pe cei mai multi dintre ei. Intre dusmani se afla si
Vezinas care venea, ca demnitate, indata dupa Decebal. Pentru ca nu putea scapa cu fuga, el se tranti la pamant,
ca si cum ar fi murit. Si astfel ramase nebagat in seama, iar in timpul noptii a fugit", informa istoricul Dio
Cassius, citat de autorii volumului I, din Izvoare privind istoria Romaniei (Editura Academiei RPR - Bucuresti,
1964).
Au taiat padurea pentru a-i alunga pe romani In acelasi fragment, autorul ,,Istoriei Romane" prezenta o alta
anecdota despre daci, in care descria modul ciudat in care au reactionat la un atac al romanilor. Cronicarul
afirma ca dacii au taiat o padure si au imbracat trunchiurile de copaci in soldati, pentru a-i speria pe romani.
,,Decebal se temu ca romanii victoriosi sa nu porneasca spre capitala lui. De aceea taie copacii din preajma lor,
la o oarecare inaltime, si puse arme pe trunchiuri, pentru ca dusmanii sa creada ca sunt soldati si sa se retraga
inspaimantati. Ceea ce s-a si intamplat", scria autorul latin din secolele II - III, citat in Izvoare privind istoria
Romaniei (Editura Academiei RPR - Bucuresti, 1964).
Prohibitia vitei de vie O alta anecdota care a luat diverse forme si interpretari de-a lungul timpului este cea a
dacilor care in vremea regelui Burebista au fost siliti sa renunte la vin. ,,Ajungand in fruntea neamului sau, care
era istovit de razboaie dese, getul Burebista i-a inaltat atat de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare
de porunci, incat in cativa ani a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare din populatiile vecine. Ba
inca a ajuns sa fie temut si de romani", afirma Strabon, potrivit autorilor volumului Izvoare privind istoria
Romaniei (Editura Academiei RPR - Bucuresti, 1964). Cel care i-a convins pe daci isi distruga viile a fost
marele preot Deceneu, cel care urma sa ii ia locul la domnie lui Burebista. ,,Ca o dovada pentru ascultarea ce i-o
dadeau getii este si faptul ca ei s-au lasat induplecati sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin", preciza Strabon.
Potrivit unor istorici antici, Tracia care cuprindea si o parte din actualele teritorii ale Romaniei era o regiune
viticola, fiind considerata locul de nastere al zeului Dionis, al vinului si al petrecerilor. ,,Tracii beau vin
neamestecat deloc si il imprastie pe hainele lor, socotind ca este o deprindere frumoasa si aducatoare de
fericire", afirma Platon, potrivit cercetarii publicate pe enciclopedia-dacica.ro. Din porunca lui Zamolxis, afirma
Strabon, o parte dintre daci au renuntat la a se hrani cu carne. "De la Strabon aflam ca din porunca lui Zamolxis,
getii se abtineau de la carne, obicei care s-a pastrat pana in vremea lui Burebista", scria istoricul Ion Horatiu
Crisan in volumul "Spiritualitatea geto-dacilor" (1986).
In razboi cu norii O relatare din Antichitate vorbeste despre obiceiul ciudat al dacilor de a trage cu arcul spre
nori. "Cand tuna si fulgera, tracii despre care este vorba trag cu sagetile in sus, spre cer, si isi ameninta zeul, caci
ei nu recunosc vreun altul afara de al lor", informa Herodot. Potrivit lui Mircea Eliade acest ritual se adresa, de
fapt, puterilor demonice manifestate in nori, ,,Altfel zis, este vorba de un act cultual pozitiv: de imita indirect si
se ajuta zeul fulgerelor (Gebeleizis), tregand sageti impotriva demonilor tenebrelor", scrie Mircea Eliade, in
volumul "De la Zalmoxis la Ghenghis Han" (1970).
Ce fumau stramosii nostri O expresie prin care erau caracterizati marii preoti ai dacilor se refera la ,,cei care
umbla prin fum" (kapnobatai). Potrivit lui Mircea Eliade, dacii si scitii, precum si alte triburi tracice, cunosteau
mijlocul de a ajunge la extaz prin fumul de canepa. ,,In acest caz, kapnobataii ar fi dansatorii si vrajitorii
(samani) misieni si geti care intrebuintau fumul de canepa pentru a provoca transele extatice", informa Mircea
Eliade. Autorii antici sustineau ca tracii, in timpul ospetelor, aruncau in foc seminte al caror miros provoaca o
veselie asemanatoare cu betia, potrivit istoricului Ion Horatiu Crisan.

Zamolxis, personajul misterios din istoria dacilor Unul dintre personajele anecdotice ale dacilor a fost
Zamolxis - mare preot si zeu, prooroc si rege, cel care i-ar fi instruit pe daci in tainele stiintei si a vrajitoriei. Lui
Zamolxis i se aduceau sacrificii umane, scriau autorii antici, iar o relatare ciudata despre el, ce ii apartinea lui
Herodot, prezenta disparitia acestuia indelungata, sub pamant. "Pusese sa i se faca o locuinta sub pamant. Cand
locuinta ii fu gata, se facu nevazut din mijlocul tracilor, coborand in adancul incaperilor subpamantene, unde
statu ascuns vreme de trei ani. Tracii fura cuprinsi de parere de rau dupa el si-l jelira ca pe un mort. In al
patrulea an se ivi insa iarasi in fata tracilor si asa ii facu Zamolxis sa creada toate spusele lui", afirma Herodot.
Va recomandam si:
Prabusirea celui mai puternic rege dac, Burebista - intemeitorul Daciei, ucis in urma unui complot al
aristocratiei pentru ca avea prea multa putere
Burebista a ramas in istorie drept cel mai impunator rege al dacilor. A fost omul care a reusit sa uneasca sub
stapanirea sa triburile aflate in conflict si sa aduca Dacia in culmea puterii militare. Burebista, numit in vremea
sa ,,cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia", a fost ucis in urma unui complot, iar dupa moartea sa,
relatiile dintre uniunile de triburi s-au destramat.
Zece marturii istorice despre stramosii nostri daci: erau barbari, se credeau nemuritori. De ce au fost
numiti ,,cei mai viteji si mai drepti dintre traci"
Herodot i-a numit pe daco-geti ,,cei mai viteji si mai drepti dintre traci"; in schimb, poetul latin Ovidius s-a
aratat necrutator fata de bastinasii de pe malul Marii Negre, in mijlocul carora fusese exilat. Ii numea salbatici.
O serie de marturii istorice contureaza portretul stramosilor nostri din Antichitate.
Ce limba vorbeau, de fapt, dacii si de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai putin stiute pe care ni
le-au lasat mostenire stramosii nostri
Aproape 200 de cuvinte din limba romana isi au originea in limba vorbita de daci, potrivit celor mai multi dintre
oamenii de stiinta care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o alta concluzie la
care au ajuns lingvistii consacrati, insa cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul in vremea antica
au starnit controverse.
Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cat de priceputi erau mesterii din atelierele Sarmizegetusei in
prelucrarea aurului si unde au disparut comorile lor
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite in Sarmizegetusa Regia sunt bratarile din aur masiv, din vremea
dacilor, bogat impodobite. Obiectele unice spun povestea maiestriei cu care dacii prelucrau metalele, sustin
istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au apartinut vechilor locuitori ai tinuturilor
Carpatilor s-au pierdut pentru totdeauna.