Ce am face astăzi fără prezența de roșii, cartofi sau ciocolată în dieta noastră?

 Realitatea este
că aceste și multe alte plante prezente în viața noastră de zi cu zi nu sunt native din Europa.

Regina Elisabeta I din Castilia îi dă lui Christopher Columb numirea sa ca vicerege al

teritoriilor pe care le-am descoperit, Cassé frères à St Gaudens, colecția
Wellcome  CC BY
Obiceiurile alimentare ale europenilor ar fi foarte diferite dacă marinarul Christopher Columb
nu ar fi decis să navigheze spre vest, în căutarea unui traseu mai rapid către „Insulele Spice”
(cunoscut și sub numele de Moluccas). A plecat din Spania în august 1492, pretinzând că va
ajunge în Indii prin Atlantic și a deschis astfel o nouă rută comercială, când a intrat în Lumea
Nouă. După „descoperirea” continentului american, a început inevitabil schimbul de plante și
animale între Lumea Veche și Noua.

La întoarcerea în Europa, Christopher Columb și echipajul său au adus o selecție de plante și

mirodenii necunoscute anterior din noile teritorii. Recepția acestor alimente în Europa a fost
foarte variată. Unele precum roșiile erau considerate otrăvitoare, în timp ce altele erau
acceptate exclusiv ca plante ornamentale. În orice caz, datorită interesului trezit de aceste noi
specii, au fost create așa-numitele grădini de aclimatizare, al căror scop era adaptarea lor la
cele mai reci temperaturi din Europa.

De-a lungul timpului, beneficiile și utilizările potențiale ale acestor noi alimente și
condimente au fost în sfârșit recunoscute și toate, într-o măsură mai mare sau mai mică, au
produs o schimbare profundă în dieta europenilor și, în timp, a restului lumii. lume. Toate
aceste specii noi, cum ar fi roșiile, porumbul, ardeii, cartofii sau cacao, s-au răspândit pe toată
planeta și nu numai că au îmbogățit bucătăriile din Europa, Asia sau Africa, au avut și au
continuat să aibă un impact mare asupra cultură, economie și chiar în politică la nivel global.

Unele dintre aceste specii noi au fost acceptate cu ușurință de către primii coloniști, cum ar fi
porumbul sau cartofii dulci, care au servit ca provizorii pentru marinari în călătoriile lor
lungi. Alții au fost primiți cu reticență și a necesitat timp pentru ca aceștia să fie acceptați,
cultivate și integrate în dieta europeană.

Astăzi nu concepem bucătăria noastră fără cartofi sau roșii, dar inițial erau considerate plante
toxice. Nu a fost până la sfârșitul secolului al XVII-lea când consumul de roșii a fost inclus în
dieta din sudul Europei și aproape un secol mai târziu, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când
cartofii au fost acceptați pe scară largă. Multe altele, cum ar fi maniuca sau papaia, nu au fost
niciodată cultivate în Europa, ci au fost introduse în Africa sau Asia unde sunt o parte
esențială a dietei locuitorilor lor.

Este dificil să ne imaginăm cum ar fi dieta europeană fără influența tuturor acestor alimente
străine sosite datorită călătoriilor coloniale și companiilor. Cu toate acestea, nu trebuie să
uităm că accesul la aceste alimente noi a fost obținut cu un cost uman enorm. Dieta
europeană actuală dezvăluie că colonizarea, în special în sens culinar, a avut și un impact
persistent asupra colonizatorilor.