De ce recomanda teologii folosirea termenului de ,,Pasti" pentru sarbatoarea

Invierii Domnului
Calin Gavrilas,

De fiecare data cand ne apropiem de sarbatoarea Invierii Domnului, in spatiul public incepe dezbaterea pe tema
folosirii corecte a cuvantului ,,Pasti" sau Paste".

De la bun inceput trebuie precizat ca Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane (editia a
II-a, revizuita si adaugita) spune ca ambele forme - Paste/ Pasti - sunt acceptate ca fiind corecte. Doar ca teologii
recomanda folosirea termenului de ,,Pasti" atunci cand ne referim la cea mai mare sarbatoare a crestinatatii,
Invierea lui Iisus Hristos. ,,Cuvantul Pasti (folosit de obicei la forma de plural lat. Paschae) e de origine ebraica
(Pesah-trecere) si era folosit pentru sarbatoarea azimilor (Pascha), sarbatoare anuala in amintirea trecerii prin
Marea Rosie, cand s-au eliberat din robia egipteana (Iesire 12, 27), la 14 Nisan (prima luna plina de dupa
echinoctiul de primavara).", se arata in ,,Dictionarul de cunostinte religioase", scris de preotul profesor Ene
Braniste si profesorul Ecaterina Braniste. Autorii mentioneaza si unele opinii dupa care cuvintele ,,pasti" si
,,pascha" ar fi de origine egipteana (in Ib. egipteana Paseh = trecere). In timpul robiei in Egipt se sarbatoarea, in
valea Nilului, ziua echinoctiului de primavara, adica a trecerii soarelui din emisfera australa in cea boreala
(nordic), ca zi a biruintei luminii asupra intunericului. ,,Evreii au pastrat denumirea si serbarea, dandu-i insa un
sens religios si national. Din Iimba ebraica, cuvantul a fost preluat de crestini, fara a fi vreo legatura, decat de
nume, intre sarbatoarea crestina a Pastilor si vechea sarbatoare iudaica", arata sursa mentionata. Preluarea de
catre crestini a cuvantului ,,pasti" a fost facilitata de suprapunerea patimilor si Invierii Domnului cu sarbatoarea
evreiasca Pascha. Desi fiecare au o alta semnificatie, au pastrat totusi acelasi nume. ,,Numirea de Pasti s-a dat la
inceput de primii crestini comemorarii anuale a Cinei celei de Taina, care avea loc in seara zilei de 13 Nisan,
adica in joia dinaintea Duminicii Invierii. Denumirea de ,,Pasti" a trecut insa la crestini, de la comecmorarea
Cinci la comemorarea mortii Domnului. Mielul care era jertfit si mancat la masa pascala a evreilor (in amintirea
mielului pascal din ultima noapte a robiei din Egipt, cand Moise i-a trecut Marea Rosie si i-a eliberat), era
considerat ca imagine sau preinchipuire a Mantuitorului, Care S-a jertfit ca un miel, pentru rascumpararea
pacatelor noastre (Isaia 53, 7; Ioan 1, 29 s.a.)", se arata in ,,Dictionarul de cunostinte religioase". Cu timpul,
intelesul cuvantului ,,Pasti" s-a restrans numai la sarbatoarea Invierii. Cu privire la dilema folosirii cuvintelor
,,Pasti" sau "Paste", lingvistul George Pruteanu nota: ,,Multa lume m-a intrebat cum se spune corect: Pasti
sau Paste. Raspund pe scurt astfel: sarbatoarea are in originile sale - daca trecem de etapa ebraica ,,pesah" - si
acea azimioara numita pasca (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alti cercetatori sunt de parere ca
mielul jertfit purta acest nume, de ,,pasca"). La plural, acest cuvint face ,,pasti": o pasca, doua pasti, conform
unei alternante obisnuite in romaneste, cum e si in verbul a paste: ,,sa pasca, sa pasti" sau a naste: ,,sa nasca, sa
nasti" etc. Asadar, Pasti e pluralul de la pasca. Resimtit, in mod normal, ca un plural, vorbitorii au cautat, cind
era vorba de sarbatoarea intr-ale carei zile ne aflam, au cautat singularul, si astfel a fost derivat singularul
,,Paste", spunindu-se, firesc, fie ,,sarbatorile de Pasti", fie ,,sarbatoarea Pastelui". Amindoua formele sunt la fel
de corecte, si alte subtilitati pe aceasta tema nu au substanta, e o falsa problema."

Pe aceeasi tema:

Care este rolul ,,cununiilor" in ritualul nuntii. Ce simbolizeaza punerea lor pe capul mirilor

Ce este ,,Molitfa Pastilor", obiceiul cu care preotul vine la casele oamenilor in Postul Mare