VIDEO Lucruri mai putin cunoscute.

Cum si cand a secat Cascada Niagara: de la

apocalipsa la eroziunea puternica
Daciana Mitrache,

Desi a cunoscut mai multe momente dramatice de-a lungul existentei sale, cea mai cunoscuta cascada din lume
a si secat la un moment dat.

GALERIE FOTO

Aflata in cel mai vechi parc de stat din America, dar fiind in acelasi timp si cel mai cunoscut obiectiv turistic din
Canada, faimoasa Niagara este, de fapt, alcatuita din trei cascade: Horseshoe sau Potcoava, aflata pe partea
granitei canadiene, American Falls - Cascada Americana si Bridal Veil Falls - Valul Miresei, pe partea
americana.

Cascada Niagara se afla la granita dintre statul nord american New York din SUA si provincia Ontario din
Canada.

Din 1800, zona este deschisa turismului, in 1885 este declarata parc national de statul New York, si din 1886 si
de Canada.

De atunci, de doua ori, la o distanta de peste un secol, celebra cascada a secat. O data din cauza naturii, iar a
doua oara in urma interventiei umane. Prima data a fost afectata Cascada Potcoavei, iar a doua oara, cascadele
de pe teritoriul american.

Prima data s-a intamplat in 1848 cand un blocaj de gheata din Lacul Erie a oprit raul Niagara. Apoi, fenomenul
s-a repetat in 1969 datorita inginerilor Armatei SUA. De fiecare data, omenirea a avut ocazia de a vedea roca
din spatele cascadei / cascadelor.

Podul de gheata si profetiile despre sfarsitul lumii

Cascada Niagara a cunoscut mai multe momente dramatice, inca de pe vremea in care patronul unui hotel
condamna o ,,incarcatura cu animale salbatice" sa cada in cascada, in 1827.

In martie 1848, torentul volburos al Cascadei Niagara - pe partea Potcoavei a incetat sa mai curga, stancile
putand fi trecute cu piciorul. Pe ici, pe colo mai exista cate-un firicel de apa. Unii s-au gandit ca este ceva
necurat la mijloc, altii au crezut ca reprezinta un semn despre sfarsitul lumii. Zvonul s-a raspandit cu
repeziciune in doar cateva ore.

Printre primii care au observat aceasta schimbare au fost chiar proprietarii morilor de faina de pe malul raului,
ale caror roti de apa s-au oprit. Unii oameni mai curajosi s-au aventurat spre Insula Caprei, aflate intre cele trei
cascade. Locuitorii din Chippawa au gasit mai multe obiecte in albia raului secat: muschete, baionete, sabii si
alte echipamente militare, despre care se credea ca au fost aruncate de trupele americane dupa batalia de la
Chippawa (5 iulie 1814). Ba, sustin unii, s-au gasit inclusiv arme de provenienta franceza, despre care se credea
ca apartin, cel mai probabil, ofiterilor care se refugiasera in America dupa caderea lui Napoleon si razboiul din
1812.

Unii tineri intreprinzatori s-au apucat sa scoata busteni de pana la 18 metri adusi in albia raului de pe Insulele
Celor Trei Surori. Noaptea, sute de persoane au inspectat atat cascadele americane, cat si cea canadiana, alaturi
de cavaleria americana.

Albia raului a ramas uscata pana in dupa-amiaza zilei de 30 martie, cand curgerea apei Raului Niagara a revenit
la normal. Cu toate acestea, pentru cei care au asistat la ,,tacerea cascadelor", experienta a fost una uimitoare si
de neuitat.

Circula o poveste potrivit careia o fata bisericeasca, intrigata de zvonurile privind Apocalipsa, s-a gandit sa
cerceteze cauza. Asa a descoperit ca la confluenta Lacului Erie cu Raul Niagara se formase de fapt un pod
masiv de gheata, care impiedica apa sa mai curga.

Imagini de colectie: Podul suspendat de deasupra Cascadei Niagara inghetate - 1890 - Foto Niagara Falls
Museums
Interventia estetica din 1969 - cascada de pe partea americana a secat

Cu toate acestea nici o acrobatie, nici un experiment, nu a atras mai multi vizitatori decat o inspectie stiintifica
realizata in 1969, care viza drenarea cascadelor americane pentru reparatii.

Totul a inceput dupa ce, cu patru ani inainte, in 1965, reporterii unui ziar local ,,Niagara Falls Gazette" au
dezvaluit faptul ca cascada este in pericol, daca nu se elimina rocile de la baza.

Controlul viza astfel prevenirea continuarii procesului de eroziune, dar si testarea integritatii structurale a celor
doua cascade americane. In urma testelor s-au facut analiza chimica a rocilor, inspectii microscopice, precum si
o serie de alte teste efectuate in urma acumularea unor cantitati mari de date ingineresti, geologice etc..

In acel an, Corpul Inginerilor Armatei SUA a oprit debitul apei pe partea cascadelor americane. Inginerii
urmareau sa gaseasca si o modalitate de a indeparta rocile care se ingramadisera la baza cascadelor in urma
alunecarilor din 1931 si 1954, taind astfel inaltimea caderilor de apa la jumatate.

Experimentul in sine s-a dovedit mai atractiv publicului, decat orice modificare a cascadelor. In primul weekend
dupa ,,secare", aproximativ 100.000 de oameni au dorit sa vada minunea naturala fara ,,valul ei lichid". Si
timpul manevrelor din 1969, au fost gasite mai multe cadavre, ca si in 1848, dar si mii de monezi si alte obiecte.

Cu ocazia inspectiei s-a constatat procesul de eroziune puternica pe care l-a cunoscut aceasta cascada de-a
lungul timpului: faptul ca apa a rupt efectiv fragmente din perete stancilor, ca raul Niagara se scurta cu
aproximativ 2 metri pe ani, ceea ce determina apropierea cascadei de Lacul Erie.

Imagini de colectie: Cascada Niagara de pe partea americana a granitei formata din Cascadele
Americana si Valul Miresei, secate artificial in 1969 Foto Mashable
Secarea din 1969 a reprezentat practic o ,,interventie estetica", care a durat sase luni, perioada in care s-au luat si
anumite masuri: au fost plantate instrumente pentru a monitoriza miscarile rocilor in mai multe locatii, s-au
instalat suruburi de otel si cabluri pentru stabilizarea rocilor, fiind calmata presiunea hidrostatica in mai multe
puncte. Surprinzator, pana la urma, s-a decis ca roca de la baza sa nu fie mutata.

In final, concluzia a fost una singura: eroziunea cascadei Niagara este imposibil de stopat, iar masurile luate pot
cel mult doar incetini acest proces.

Intre trecut si viitor

Si pentru ca tot pomeneam de episoadele dramatice pe care le-a cunoscut Cascada Niagara de-a lungul timpului,
sa amintim si de momentele in care aceasta a inghetat complet, un alt moment extrem de savurat de catre public.

S-a intamplat in 1909 / 1911, apoi in 1936 cand din cauza temperaturilor extrem de scazute cascada a inghetat
complet, formand o perdea de gheata de cateva sute de metri.

Iar fenomentul s-a repetat si in 2011 si in 2014, odata cu ,,Vortexul polar" - fenomenul meteo care a adus un ger
cumplit si vant extrem de rece de la Polul Nord in Statele Unite.

Cascada Niagara inghetata Foto geonmagazine com

Inghetul a afectat portiuni ale faimoasei caderi de apa, oferind imagini spectaculoase cu gheata si apa.
De-a lungul anilor, s-a tot vorbit despre faptul ca spectacolul ar urma sa se repete prin secarea raului Niagara de
catre Administratia Parcurilor din Statul New York, odata cu inceperea lucrarilor de refacere a celor doua poduri
suspendate, vechi de peste un secol. Podurile leaga malul raului de Insula Caprei, aflata intre Cascada Potcoavei
si Cascada Americana si Valul Miresei. Acestea sunt atat de deteriorate incat autoritatile au amenajat in 2004
pasarele provizorii. De atunci, lucrarile sunt amanate din lipsa finantarii.

(Surse de documentare: Smithsonian Magazine, Mashable, Niagara Falls Museums)