Cum erau cu adevarat dacii.

Autorii antici, despre stramosii nostri: ,,Vad la ei mai

multa salbaticie decat la lupi"
Cosmin Zamfirache,

Despre daci au scris numerosi autori antici. Acestia ofera o imagine diferita fata de cea incetatenita in
mentalitatea colectiva mai ales de istoriografia propagandista. Grecii si romanii care i-au cunoscut si vazut ii
caracterizeaza ca fiind razboinici, salbatici si foarte inteligenti.
Despre triburile dacilor, parte a sintezei care a dus la formarea poporului roman, se vorbeste mult inca de acum
2000 de ani. Istoria, obiceiurile si insusirile acestora au suferit etape de mistificare si mitizare de-a lungul
ultimilor 150 de ani.
Dincolo de interesele propagandistice si de mitologiile nationaliste, despre daci se stie doar ce au scris grecii si
romanii sau ce s-a putut descoperi in siturile arheologice.
Avand in vedere faptul ca dacii practicau in special incineratia, putem afla despre modul cum aratau sau ce
insusiri morale aveau stramosii nostrii mai ales de la scriitorii, istoricii si geografii antici. Informatiile transmise
de acestia sunt deosebit de valoroase in schitarea unui portret cat mai realist al acestor triburi.
Oameni robusti cu par blond-roscat
Dacii erau purtatorii civilizatiei fierului si faceau parte din marele neam al tracilor, despre care istoricul grec

Herodot spunea ca sunt "cel mai numeros din lume, dupa cel al inzilor". Totodata acesta precizeaza ca traciil
"daca ar avea un singur conducator sau daca tracii s-ar intelege intre ei, neamul lor ar fi de nebiruit si cu mult
mai puternic decat toate neamurile". Ei, bine, dacii, asa cum arata specialistii, dar si istoricii antici, erau ramura
nordica a triburilor trace si locuiau un areal intins care cuprindea teritoriul de astazi al Romaniei si se intindea
catre est pana la Nistru, catre vest pana aproape de Cehia de astazi, iar in nord pana la Carpatii Padurosi.
"Elenii ii considera pe geti traci. Ei locuiesc pe amandoua malurile Istrului", scria geograful grec Strabon in
secolul I d HR in ,,Geografia". Totodata, aceste triburi nordice ale tracilor erau cunoscute fie sub numele de
daci, asa cum apar si in ,,Comentari de Bello Gallico" a lui Caius Iulius Caesar, sau sub numele de geti, cum
sunt consemnati in special in izvoarele grecesti. Alti autori antici arata ca dacii si getii vorbeau aceeasi limba si
chiar erau de acelasi neam. ,,Si dacii sunt o mladita a getilor", scria istoricul latin Trogus Pompeius in "Istoria
lui Filip" din secolul I iHR. Autorii antici, mai ales cei care i-au cunoscut, ii descriu chiar si fizic pe acesti dacogeti, triburi tracice care locuiau la nordul Dunarii. Acestia ne prezinta un popor de barbati nordici, foarte robusti
si inalti.
De exemplu Horatiu, celebrul poet latin, ii descrie in ,,Ode" pe geti drept ,,Aspri. Zdraveni din cauza regiunii
friguroase". Imparatul Iulian la randul sau vorbeste despre "taria trupului" la daci, in timp ce grecul Porhirios, in
secolul al III-lea d.Hr., scria ca ,,In tinuturile de miazanoapte trupurile sunt mari. Stau marturie celtii, tracii si
scitii. Tara lor este plina de umezeala si are pasuni din belsug". Mai mult decat atat, autorii antici arata ca dacii
aveau pielea alba, ochi albastri si par blond sau roscat, asemanatori celtilor sau germanilor. Ovidius, de
exemplu, poetul roman exilat in Dobrogea, spunea despre geti ca erau blonzi. Firmicus Maternus, un autor latin,
la randul sau scria ca ,,In Tracia toti se nasc roscovani".
La fel spune si Galen, un medic latin care a trait in secolul al II-lea d HR, care arata ca tracii, neam din care
faceau parte si dacii, erau albi la piele. "Celtii, germanii si intregul neam tracic si scitic au pielea rece si umeda.
De aceea ea este moale, alba si fara par". Totodata, toti dacii din armata romana sunt descrisi ca fiind roscati sau
blonzi, cu pielea alba si ochi albastri. Doar despre unul singur, Licinius Licianus, cel care va ajunge de altfel
imparat si care era originar din Dacia Aureliana, se spunea ca avea parul negru.
"Au glas aspru, chip salbatic"
Tot autorii antici ne ofera indici si despre felul cum isi purtau dacii parul si mai ales cum se imbracau. Ovidius,
poetul exilat in Dobrogea, i-a vazut cu ochii sai si i-a descris in special in versuri. Stilatul roman a vazut un
popor de barbati aspri, care purtau plete si barbi. "Au glas aspru, chip salbatic si sunt cea mai adevarata
intruchipare a lui Marte. Parul si barba lor n-au fost tunse niciodata", scria Ovidius in "Tristele". Totodata,
acelasi Ovidius face si referiri la modul in care se imbracau triburile getilor.
"Se apara impotriva frigului napraznic cu piei de animale si cu pantaloni largi,/ Iar fetele lor aspre sunt acoperite
cu par lung", scria poetul latin. Columna lui Traian, monumentul de la Adamclisi, dar si alte reprezentari arata
ca intr-adevar dacii purtau barba si par lung. In special scurt pe frunte si laterale, lasat lung pe spate. Apoi sunt
placutele de la Letnita, care arata un razboinic purtand parul lung, dar adunat in varful capului. Cercetarile
arheologice si reprezentarile de pe columna arata ca imbracamintea dacilor era variata si indeosebi determinata
de statutul social. Mai precis, diferite tipuri de camasi lungi, stranse la brau cu centuri, blanuri, piei, diferite
tipuri de pantaloni, iar in picioare purtau indeosebi opinci din piele.
Razboinici salbatici si de temut
Ceea ce reiese din textele antice este ca dacii erau triburi razboinice. Dadeau dovada de un curaj deosebit.
Herodot spunea ca erau "cei mai cei mai viteji si cei mai drepti din neamul tracilor". Vitejia lor deosebita este
descrisa si in alte izvoare antice. Razboinicii daci au fost motiv de ingrijoare chiar si pentru Traian,

considerandu-i adversari redutabili. "In razboiaiele cu partii, cand ostasii nostrii erau atacati de arcasii parti cu
celebrele lor arcuri cu sageti, acestea erau nimic pe langa sabiile curbate ale dacilor, care au provocat pagube
foarte mari trupelor noastre", nota imparatul roman in 114 d HR.
De altfel, la daci istoricii, geografii sau literatii antici prezinta o adevarata cultura a razboiului. Neamuri gata
oricand sa se incaiere si sa intre in lupta. "Ori de cate ori priveam la tinutul getilor, nu-i vedem pe geti decat
luptand", scria Dion Chrysostomos, dupa ce a vizitat Olbia in 96 d HR. Acelasi autor descrie asezarile dacice ca
adevarate tabere de lupta, in care se aflau numeroase arme si oameni bine antrenati care sa le si poarte.
"Am ajuns la niste oameni intreprinzatori. Acolo la ei puteai sa vezi peste tot sabii, platose, lanci, toate locurile
fiind pline de cai, arme si oameni inarmati". Mai mult decat atat, autorii antici ii arata ca pe niste razboinici
carora nu le era frica de moarte si datorita credintei lor in nemurire. ,,Neamul getilor, care au fost mai razboinici
decat oricare dintre oamenii care au trait candva, si aceasta nu numai datorita tariei trupului lor, dar si pentru ca
ii convinsese sa fie astfel slavitul lor Zalmoxes", preciza imparatul roman Iulian Apostatul.
Alt autor roman, Pomponius Mela, confirma la randul sau ca getii ,,sunt cu totul gata sa infrunte moartea".
Ovidius nu rateaza nici el sa descrie latura razboinica a acestor triburi in "Tristele". "Daca privesc oamenii, caci
abia sunt vrednici de acest nume,/ Vad la ei mult mai cumplita salbaticie decat la lupi./ Nu se tem de legi, ci
dreptatea cedeaza in fata fortei/ Si zace la pamant invinsa de sabia cu care se duc luptele". Totodata dacii sunt
descrisi ca fiind inteligenti si fiind capabili sa invete repede greaca sau latina.
Va recomandam sa cititi si urmatoarele stiri:
Obiceiurile bizare ale dacilor: plangeau cand li se nasteau copiii, radeau in fata mortii, iar regii isi
aruncau fiii in sulite
Cum se drogau dacii acum 2.000 de ani. Razboinicii si ascetii lui Zalmoxe foloseau canabis, ciuperci
halucinogene si alte plante cu efect narcotic