Cum aratau, de fapt, dacii: ,,Vad la ei mai cumplita salbaticie decat la lupi.

Parul si
barba lor n-au fost tunse niciodata"
Madalin Sofronie,

Istoricii romani au reconstituit in baza putinelor izvoare credibile infatisarea si portul celor considerati stramosii
poporului roman.

Istoria ii prezinta pe stramosii daci drept un neam de viteji care a reusit sa se revolte impotriva amenintatorului
Imperiu Roman. Dincolo de luptele in care au fost implicati, izvoarele istorice ii mentioneaza pe daci ca fiind
oameni pasnici si iubitori de natura, mestesugari iscusiti si gospodari. Cu toate acestea, dacii erau considerati
iuti la manie, aproape salbatici. Poetul Ovidiu (48 a.Chr.-17 p.Chr) atribuie o descriere ampla a
temperamentului geto-dacilor in marea sa lucrare ,,Tristele". In scrierile sale Ovidiu preciza ,,vad la ei mult mai
cumplita salbaticie decat la lupi. Nu se tem de legi, ci dreptatea cedeaza in fata fortei si zace la pamant invinsa
de sabia cu care se duc luptele (...). Au glas aspru, chip salbatic si sunt cea mai adevarata intruchipare a lui
Marte. Parul si barba lor n-au fost tunse niciodata". Trasaturile fizice ale dacilor In studiile sale de specialitate,
istoricul Horia Dumitru Oprea, profesor de istorie in orasul Ramnicu Sarat, judetul Buzau, explica o serie de
aspecte care scot in evidenta trasaturile fizice ale stramosilor nostri daci.

Lucrarile sale de specialitate au scos la iveala faptul ca dacii se diferentiau intre ei in functie de statutul social pe
care il aveau. Astfel, dacii de rand ,,purtau parul retezat pe frunte si lasat in plete lungi pe spate", sustine
istoricul Horia Dumitru Oprea. De aici, acestia au fost supranumiti comati sau ,,pletosii". Dacii de vita nobila,
cunoscuti sun numele de tarabostes, aveau privire patrunzatoare, purtau barba si mustati, iar pe cap aveau o
caciula de lana denumita ,,pileum". Femeile dace ,,erau de o frumusete severa, aspra chiar, dar destul de
expresiva", explica istoricul Horia Dumitru Oprea trasaturile femeilor dace. In importantul izvor istoric care
pastreaza marturii ale existentei geto-dacilor pe meleagurile noastre, Columna lui Traian, femeile dace sunt
reprezentate ca fiind inalte, zvelte si purtand parul pieptanat, cu carare pe mijloc si strans in coc.
Imbracamintea dacilor Istoricii sustin faptul ca foarte multe dintre elementele care se regasesc in portul
traditional romanesc sunt imprumutate din vestimentatia dacilor. Maniera in care se imbracau stramosii nostri
era una destul de simplista si se realiza in functie de statutul social. In lucrarile sale, poetul Ovidiu explica faptul
ca ,,Se apara impotriva frigului naprasnic cu piei de animale si cu pantaloni largi, iar fetele lor aspre sunt
acoperite cu par lung. La putini dintre ei se mai pastreaza urme ale limbii grecesti, iar aceasta a devenit si ea
barbara din pricina accentului ei getic. In aceasta multime nu-i nimeni care intamplator sa stie latineste si care sa
poata rosti macar cateva cuvinte" (Ovidiu ,,Tristele"). Astfel, dacii care apartineau categoriilor sociale inferioare
purtau pantaloni largi sau stramti pe picior, precum si o camasa larga, stransa la mijloc cu un brau de piele sau
de panza foarte groasa. Nobilii se invesmantau cu o mantie groasa cu franjuri, prinsa de umeri cu o agrafa si
care era prevazuta cu gluga, cu care-si acopereau capul in caz de vreme rea. Femeile aveau capul acoperit cu o
basma, o fusta lunga si o camasa incretita, asemanatoare iei traditionale romanesti. Pe Columna lui Traian
acestea sunt reprezentate ca avand si o manta lunga si brodata cu numeroase simboluri geto-dace.

Cititi si:

Mihai ,,Urbanizatorul" Viteazul. Fateta mai putin stiuta a domnitorului, caruia istorii ii atribuie
intemeiera Ploiestiului

Cum au ascuns cronicarii adevarata origine a lui Mihai Viteazul pentru a-l indeparta de marile puteri ale
Apusului

Adevarul despre batalia de la Calugareni. Mihai Viteazul a pierdut cea mai importanta lupta impotriva
turcilor, iar realitatea a fost ascunsa de cronicari

Mihai Viteazul si politica lui interna dezastruoasa: un maestru in luptele cu turcii, dar un tiran fata de
supusii sai