Sunteți pe pagina 1din 37

" ...

numai ca Za1moxis, adiiugA el, regele nostru, care e zeu, arats ca, dupA cum' no trehuie sa tncercam a vindeca ocbii flin1i sa vindecam capul, on capul Bra sa !inem seams· de trup, tot astfel nici trupel nu poate fl insa.niito§it fAra

suflet."

PLATON,CHARMIDES

"Femeile lor ii insoteaa. in rA.zboi, sttmulau pe hiirbali in vitejie, le l5.udau faptele, Ie legau ranlle ~i luptau ele lnsele dod situaiiile erau extreme §i biirbatii trebuiau sA cedeze. Existi'i. multe exemple care vorbesc despre vitejia femeilor,

• ele flind vestitele amazoane. AcasA lucrau pamintul cresteau pe copil §i IAssu pe bArbati sA se odihneasca dupA cate un

mzhoi."

Martin Hocbmeister - Diegeschicbte von Siebenbiirgen in l..Jntemhaltungen Sibiu, 1784

NICOLAI MIULfSCU

DACfA -TARA ZEILOR-

EDITURA 'ZALMOXIS', CLUJ-NAPOCA 1993

.. ,

'"

. .

• F

I.S.B.N,: 973-95410-2-X ,Cluj-Napoca

• J ' 1993

\ ,

INTRODUCERE

Stiinta nu face mereu descoperiri spectaculoase. Progresul in 9ctiinla este realfzat lncetul cu fncetul, pas cu pas ~i ceea ce uneori pare a fi o 'revolutis" se vede, la 0 examinare mai atenta, ca reprezinta doar rezultatul asteptat in urma unei lungi ~i rBbdatoare pregatiri. In ~tiinta doar gre~elile sint explozivs, dear de ele trebuie sa netemem.

Tn istorie, disciplina constituie unimperativ in eel mai adsvarat sens al cuvintului, poate chiar m ai m ult dscit in m u Ite alte domeni i. Afirmatiite istoricilor pot fi folosite pentru a construi argumente justlftcatoare in scopul stabilirii cererii sau negarii drepturilor. Nu e mult de eind "drepturile istoriei" se aflau in mTinile unor politicieni interesati, constituind 0 arma pe care acesna a rnlnuiau uneori cu o subtilitate pertida, iar alteori eu maxima brutalltate,

Intruc1t nu e bine nieiodata sa ne pl~am pe pozitii extreme, nu este indieat niei sa ne limitarn la 0 disciplina fearte restrinsa . Aeeasta deoarece este destul de difieil pentru luminaeare ne ghideaza ea ea sa penetreze adine intr-un domeniu deja limitat, astfel incH sa se evite tatonarlle sau presupunerile tara a baza sigurii .

Istoria Europe] a suterit timp indel ungat etectele acestei lipse de perspectiva interioara ~i rezultatul este acela ca. istoricii aeelor zone lupta inca intr-un cere restrins, ceea ce Ie limiteaza cunoastsrea.

J.J. Ampere sustinea ca atunei cind lipsesc documente demne de ineredere, istoricul trebuie sa. utilizeze ariee alt mijloc de investiqatie:

'~.. Con junctura, iata ce este cu edevarat important. Istoria Bomei. in timpunle de demult, este conjuncturaJa ~i nu se poate construi istoria unor evenimente decltpe baza conjuncturflor de etuncl. Oaca putem accepta faptul ca aceasta nu este 0 absurditate, mergtnd pina acolo ineft judecata ~i retonemeatu! sa fie plauzibil, atunci nu mai este nevoie de nici un alt ajutor exterior':

intr-adevs.r, este Dare posibil sa sustinern es. orics istorie poate fi baaata vreodata pe altceva decit pe opinii? Ceea ce difera in istoria scrisa de divers i autori este daar su rsa de inform atle: == de aeeasta, totul este numai opinie, caci inceea ce privesta informatiile extrase din documentele scrise, se stie ca. ele pot fi~

interpretate si expuse prin filtrul diferitelor opinii. .

Nu a trecut prea mult timp de cind se obi~nuia sa se considere doar parte a vietii umane ca fiind cea care a creat adevaratele

evenimente ale istoriei.

Astazi, ~tiinta si-a extins cimpul-de cercetare astfel incrt sa

acopere toate aspectele vietii omului ca fiinta so~iala:. F. En~els, .un pianier al socialism ului, ~tiin\ific, a stabi lit scopunle 9tll~\e~or ~stor~ce ~i a aratat calea ce duce la 0 interpretare corecta 91 siqura a

evenimentelor 9i faptelar trecute.

Actualmente, documentul nu mai reprezintasingurul instrument

I a dispozitie pentru a tndsparta ceata ce inconjoara trecutul ameniri~ Subiect al legilor inevitabile, svolutia societalii se confarmeaza unei logici inexorabile. Toemai acsasta logiea 9i rolul pe care-I joaea in vlata societalii este cea care reprezinta con~ributia .esenti.aUi la dezvoltarea istoriei, a 9tiinla ee acopera astazi una dintra eele mailargi arii ale setei de cunoastere a omului. Astfel, a devenit posibil sa varbim de 0 istorie rationalii, dar mai mult deci~ atlt, de a istorie logiea, adica daua ~ealitali pe care nu Ie' mal putem

subestima 91, cu atlt mai cutin, desconsidera. ..

" ... Herodotdin Haliearnassus expuse aid truelele invesligaffilor

sale, pentru ea taplele oamenilor, o~ata eu~trecer~a tim_pUlui, ~a ~~ faca uitata trumusete« mareafa ~i mmunata a grecflor ~f berben/or . Acesteasint cuvintele eu care parintele Istoriei 19i incepe minunata sa istorie fara de care cuno~terea trecutului indepi1rtat ar lipsi in

punctele sale eele mai importante. ~ . . .

Astazi, cTmpullimitat al istoriei lui Herodot afost mult larglt91 nOI

nu rna; vedem in istorie- doar satisfacerea dorintei noastre de cunoasters, ci 9; invalamintele care pot fi trase din "cees ce a fost

ctndve".

Tn afara arheologiei, care se recornanda pesine din ce in ce mai mult ca fiind una dintre caile eele mai sigure de obtiners a informatiilor despre treout, vechile eredinle, folclorul, magia ~i incantatille, leaeurile batrinilor 9i multe alts surse sTnt, in zilele noastre, tot rna; mult abordate pentru a creste nurnsrul de fapte elucidate din vremurile trecute.

De asemenea, existacitevaciudatenii ineXplicabilecum ar fi, de pilda opinia unor oameni de ~tiinta in privinta anumitor scrieri din vech im e. ''lliada ~ pentru ada n u m ai un exem plu I era considerata un poem eroieo-fantastic pine. eind a fast reabilitata. ca document istorie de eatre un 'visator", pe n urne Schileman; orieine ar fi incereat, inainte, sa scoata din contin utu I ei eel m ai sl ab argu m ent istorie, riSCB sa~i fie atribuit stigmatul unei imaginalii morbide, iar afirrnatiile sale sa fie declarate "non" sau chiar"anti'~tiinlifiee".

Chlar 9i acum, 0 rnultirne de lucrari similare, probabil chiar rnai bagate in continut informativ, sfntlinute la indsxsi "oarneni plini ds imaqinatle" care Ie cerceteaza amaauntit sint etichstati cu cele mai aspre epitete, "nestiintiftci" fiind eel mai blind dintre acestea.

Multe evenimente istorice autentice pot fielucidate din literatura vedica-eanskrita, adiea din connnutul literaturii eroiee a lumii vedice.

Mai exista un domeniu, eel mai extins si, poate, eel mai important, care n ua fast inca pe deplin studiat in ben eficiul istoriei, anume: eel allimbii.

Damenii d~ ~tiinl~ care se epecializeaza in studiul fenomenelor Ii ngvistice incearca sol transforme aceasta specialitate lntr-o form a. de disciplina independenta. $i, probabil, ehiar B9a ar trebui sa fie.

Fara lndoiala, istoria tinde sa utilizeze pentru propriile sale scopuri indicaliile furnizate de fenomenele limbii ~i aceasta din ce in ee m ai mult.lntrueit m ulte rezultate valoroase au fost obli n ute pe acsasta cale, ar fi foarte bine daca s-ar reusl sa se izoleze din intreaga disciplina a 9tiintei lirnbilor 0 ramura a11ata exclusiv la dispozltia istorieL Lingvistiea istorlca ar trebui sa aiba un statut propriu fie tncadrat in lingvistica, fie in istorie. Aeeasta pentru ca

Kiessling 1903, Dussand 1914, Gletz 1923, Gunther 1929), toti svolutia natiunilor din intreagalume este oglindita in limbile vorbite. cercetatorll din diferite domenii (Iingvistica, arheologie, antropologie

"Limbaestecriteriulculturii".A9aobi~nuiasaspunaunprofesor etc.) au ajuns la concluzia ca popoarele ariene i~i au originea in

elevilor sal, ceea ce lnsearnna ca "cultura unei societali este zona mai sus mentionata Printrs ei, ne vom ocupa in citeva cuvinte

oglindita in!ili masurata de calitatea limbii vorbite de membrii acelei de P .Kretschmer, care s-a straduit foarte mult sa gaseasca societatt", sau ca. "omul de cultura este judecat de cunostintele pe etimologia pentru Zalmoxis, pe care el il numea Zamolxis, 0 care dovedests ca Ie are asupra limbii pe care 0 vorbests ~i de schimbare nejustificata a numelui facuta de Herodot, schimbare corectitudinea pe care 0 arata in folosirea ei". care a fost preluata de aproape toti cei care i-au studiat pe geti. intr-

Oeci, atit limba, cit 9i cultura sint fenomene istorice, 0 cultura. 0 alta lucrare despre acest subiect, una dintre cele mai importate definind 0 perioada specifica in evclutia unei societa\i, care si-ar in ceea ce priveste istoria natiunii noastre, in ciuda opiniilor diferite putea gasi locul potrivit pe scara evolutiei ca un simplu eveniment. am aratat etimologia adevarata a numelui lui Zalmoxis. Vreau doar Caci, ce altceva poate semnifica mai mult decit un eveniment sa. adaug ca descoperirea la Histria, in 1959, a unei lnscriptii scurta parioadada inaltasprititualitate lacare au ajunsvechii greci, mentlonlnd un Zalmodegacon, 0 ciipetenie geta, anuleazadefinitiv In svolutla neincetata a societatii carpato-istriana. din care faceau etimologia deformata a lui Kretschmer, sustinuta aici de prafesorul

parte sl acestla? losi1 Rusu.

in cercetarlle pe care Ie-am intreprins cu privire la inceputul Nu ar mai trebui adaugat, practic, nimic cu privire la acest

popoarelor Europei, adevarul pe care l-am adus la lumina~i-agasit subiect (detaliile pot fi gasite in raportul asupra excavatiilor de la confirmarea doar atunci cind a fost imbinat categoric cu studiul Histria-sauin carte a lui D.M. Pippidi, Ed .. ~tiintifica 1967, Bucuresti) limbii. Cind vorn ajunge sa dernonstrarn prin exemple natura in ceea ce priveste localizarea in aceasta parte a Europei a structurii limbilor nascute din fondul european primordial, mai ales originii poporului carpato-istrian, care a creat limba rnostenita de al Ilmbilor care se desprind din subfondul carpato-lstriart, vom mai mult de [urnatata din populatla actuala a Europei si, de putea sa inlelegem loglca !ili intelepciunea aplicate procssului de asemenea, stind la baza forrnarti celei cunoscute ca Sanskrita., catre cei care au format aceasta limba, care au controlat ~i fHnd reala, dar inca insuficient dovedita, sa vedem ee argumente directionat evolutia ei. mai pot fi aduse in favoarea ei 9i din cel fel de surse pot fi ele

Se va vedea, in acelasi timp - ~i aceasta este de cea mai mare extrase. Acesta este, in parte, scopul lucrarii, contribuind astfella importanta pentru eel care traiesc in zona noastra - cum aceste necesitatea folosirii tuturor argumentelor valabile astazt.

structuri specifice ale limbi! carpato-istriene au fost create ~i Cele mai multe chei in favoarea concluziilor cercetatorilor mai raspindite in mod deliberat chiar de la inceput in intregul bazin sus rnsntlonati (!ili ai multor altora ale caror nume ar lungi lista celor hidragrafic al vechiului Istru !ili Danubius, care este Dunarea de cu pareri identice) vor fi scoase din continutulliteraturii sanskrite ~i astazi, incluzind astfel !ili cele trei fonduri cunoseute ca latin (sau din poemele Ramayana~i Mahabharata. Vom Tncepe prin ada mai mai tirziu proto-latin), trac !ili ilarian. multe explicatii, tocmai pentru a evita repetarile plictisitoare de mai

inca din secolul trecut ciliva oameni de 9tiinla au demonstrat ca tirziu.

locul de nastere al celor pe care obisnulau sa-l nu m easca indoarieni in lucrarea de fala vom oferi doar cheile conti n ute in Manava(un term en total nepotrivit) a fost gasit pe cursul mijlociu al Dunarii, Dharma~Shastra (Iegile lui Manu), Chandogya~Upanishad, Kanshi

in ordinecronologica (citTnddin P.P. Negulescu: Kretschmer 1896, .

7

_ n

Taki-Upanishad ~i Brihad Aranyaka-Upanishad, considerate a fi printre cele mai vechi texte din perioada upanishadelor. Alte asemenea texte vor fi luate din Aamayana ~ i Mahabharata (episoadele ri1zboiului dintre cele dous. caste, erezia lui Krishna etc). M-am folosit, in general, de citeva traduceri pe care Ie-am analizat comparativ, considerindu-se pe cele din secolul trecut ca fiind mai demne de incredere din motive care se vor intelege in paragrafele ce vor urma.

PAATEA iNTil

Popu/afia Europe; in timpu/ erei g/aciare

PUline lucruri se mai pot spune despre existenta ~i modul deviataal omului din Europaerei glaciare fals. de ceea ce este deja cunoscut ~i explicat de catre geologie ~i istorie.

Informaliiledisponibile, in plus fatadecelecitevaconsideralii privind posibilele trasaturi esentiale ale vietii vlnatorilor de atunci, mod de viala ce constituia, de tapt, ins~i traiul europeanului din acea vreme, sint foarte putine. Totusi aceste inform alii care se atla la dispozitia oamenilor de ~tiinla., atunci cind sint bine folosite, pot da rezultate dintre cele mai interesante.

Nu exista indoieli asupra taptului ca omul erei glaciare se ocupa aproape exclusiv cu vlnatoarea. Se ~tje, de asemenea, ca el i~i completa hrana - obtinuta prin uciderea arnrnalelor - cu fructele ~i ciupercile adunate in timp ce haituia animalele salbatice ~i cu pestele pe care il putea prinde -ln anotimpurile favorabile. cunoastern, In plus, ~i ce fel de animale obisnuia el sa vineze.

8

Considerind ca acestea erau principalele sale rezerve de hrana

• I

vern mcsrca sa extragem din aceste inform alii tot ce poaie fi dedus

in virtutea constatarilor ~i prin deductie logics.

Animalele vinate sint, in general, cunoscute. Varietatea lor considerabila in perioadele interglaciare ~i capturarea lor nu ridica probleme prea dificile. Lucrurile stateau jnsa cu totul altfel in perioadele clnd pamintul era acoperit cu zApada ~i gheals.; cacl atunci atit'numarul animalelor era mai mic cit ~i diversitatea lor ca specii, mai redusa. De asemenea, se ~tie faptul ca omul, in perioada glaciara, ajunsese sa cunoasca ~i sa. stApineasca binefacerile focului.

Cam atit despre ceea ce s-ar numi aspectul material al

vietii.

Cit des pre aspectul spiritual, I?tiinla are dovezi ca.' omul erei glaciare invatase sa. comunice prin vorbirea articulata, del?i nu se poate I?ti sigur daca stapinea sau nu cu adevarat 0 "Iimba".

Ceea ce cunoastem cu privire-la mediul in care traia o~ul acelor timpuri, modul in care il?i dobindea (del?i termenul s-ar putea sa nu fie dintre cei mai potriviti) hrana ~i felul in care putea sa-~i foloseasca invelltiile sale, ar trebui sa ne ajute sa ne facem 0 imagine mai clara des pre stadiulla care reusise sa ajunga in ceea ce privsste scara valorilor umane. ~i, deoarece limba reprezinta oglinda cea mai buna a nivelului spiritualla care a ajuns 0 societate in procesul dezvoltarii sale, vom incerca sa. aflam care anume era acea limba ~i la ce stadiu de svolutie ajunsese ea.

Vom deftni, astfel, limbaca mijlocdecomunlcarevoluntara. ~i deliberata - prin vorbire articulata - a unor cunosnnte deja dobindite, tara a lua in consideratie intr-adevar un limbaj. Dar ce anume constituia ~i cit de bogat era el, va trebuie sa aflam din I~aturile pe care Ie putem stabili intre acest trecut, demult apus, ~I momentul prezent.

Este sigur ca oamenii acelorvremuri, mai precis "oamenii care ieseau de sub zApada" odata cu ultima TncAlzire a climei foloseau un limbaj adecvat la nurnar de term en; cotespunzatori

9

oralaeraprilejuita.maiintiideschimbuldeinformalii~ideintelegerile celor cltorva notiuni pe care Ie aveau. Este la fel de sigur ca. pe in ceeace priveste "tactica" de vinatoare ... Oaltadlscutie av ealoc atunci exista un astfel de limbaj, de~i e posibil ca doi sau mai mu~i in jurul focului unde carnea era fripta. in frigarui mari, la lumina termeni sa f reprezentat acseasi notiune, Aceasta afirrnatie este flacarilor.

justificata de faptul ca modullor de viala era eel aI unor vlnatori. E logic, deci, ca termenii acelor intercomumcarl sa fi fost Terenurile de ~inatoare ale europenilor din perioada glaciara erau astfel construlti, incit ei sa faca posibila inlelegerea pentru toti. De imense, datorita animalelor pe care Ie vinau 9i a naturii terenului. aceea, limba se afla intr-un proces continuu de "roda]", de

Sepoatepresupune,deasemenea,caterenuleraacoperit asimilare. Astfel, zi dupa zi, an dupa an, epoca dupa epoca, timp - indelungat - probabil mai mult de trei sferturi din an - cu oamenii au ajuns sa doblndsasca un limbaj unic, ehiar daca, zBpadaproaspatapestealteram~itedeghea.li3.. Deoareceproeesul uneori, ei foloseau doi, trei, sau mai multi termeni pentru aceeasl de topire era mai intens la suprafata, rezuM ca fundul vailor era notiune.

aeoperit eu gheata aproape tot timpul. Astfel, relieful devenea Tocmai acest lucru explicabogalia termenilor sinonimi din

aplatizat, facind mai u90ara trecerea peste vai ~i virfuri. limbile europene. Aceasta este 9i explicatia aparitiei termenilor

Animalele vinate erau mari. Mamulii, ur9ii, bivolii, renii 9i comuni din lim bile popoarelor ce se numeau indo-europene, indobizonii nu erau user de vinat, deoarece era necesara 0 deosebita ariene sau indo-german ice, ele fiind apelative nejustificate, asa fo'la de indeminare pentru a lupta cu ele; oameniide atunei cautau dupa cum vern arata putin mai tTrziu.

sa tnlocuiasca toate acestea prin numarul lor mare care pornea sa Am reusit sa seleetez un nurnar de astfel de termeni 9i am

vineze. realizat asttel un mic vocabular "paleo-european" care, desi

Vinatoareasefaceamai ales prin urmanreacu marazarva nesemnificativ in acest moment, va fi imbogalit de efarturile celor a animalelor, numarul necesar de urmaritori 9i luptatori fiind ce se vor ocupa de subiectul respectiv in viitor. Vom gasi aici doar realizat de membrii familiei sau, in caz de nevoie, de grupuri un manunohi de termeni paleo-europeni, pe a carut existenta totusi ocazionale carese alaturau vinatorii pea durata scurta Adapasturile se vor baza argumentele ce [ustifica afirmatiile noastre (vezi anexa erau mai mult decit temporare ~i un grup de vinatori statea intr-un la sfir9it).

loc doar pina se epuiza hrana pe care le-o putea furniza zona Filoloqta va gasi 9i ea, de asemenea, alte caracteristici rsspectiva. Cind animalele dintr-o turma care fusese infrico~ata i~i specifiee drept dovezi ale originii prirnare, comune, a limbllor schimbau locul de pascut, oamenii urmareau potecile, fiind mereu europene. OmogenizareastructuraJa, reproducereaonomatopeica, in rniscare 9i nestiind niciodata unde ii puteau duce acestea. Clnd logica juxtapunerii monosilabelor in cuvinte compuse reprezinta terenurile erau prea intinse, asocierea mai multor indivizi era doar 0 parte din ceea ce poate stabili natura specifica a unei limbi neaparat necesara. Astfel de grupari erau, totusi, ocazionale ~i ale carei origini se pierd in negura timpului.

durau numai atit timp cit animalul era ucis in colaborare; apei Studiul investigaliilor 9i cercetarilor etectuate asupra vietii acesta era mineat pe lac, fript la focuri separate, dar invecinate. europeanului de-a lungul unei perioade atlt de lungi nu face parte

. Astfel de dovezi ne-au ramas, clar intiparite, tocmai din acele -9i nu reprezinta acum scopul acestei lucran. Vom aminti doar timpuri. Cind hrana se termina, familiile incepeau sa caute urme citeva aspecte ale vietil omului din acele timpuri, incepind cu eel proaspete, fiecare in felul ei specific. care ne-a lasat uneltele din valea Dirjovului 9i pina la eel de la In acesteasocieritemparare:;;iintimplatoare, comunicarea

10

11

sfir~itul ultimei glacialii.

Perioadele succesive de glaciafie ~i topire a ghetii, care au trecut peste Europa, au afectat profund vlata oamenilor din aceste locuri. Crescind ca nurnar in timpuri de prosperitate ~i scaztnd in perioadele nefavorabile, europenii au ajuns sa fie produsul unei aspre selectii naturale, Acest proces drastic a dus la 0 imbunatatire nu numai fizica, dar ;;i spirituala. Picturile descope_rite in diferitele pesteri, mai ales eele din Pirinei, atesta remarcabila cizelare a spiritului celor care le-au facut.

Astfel, sflrsitul ultimei glacialii i-a gasit pe europeni mult mai redusi ca nurnar, cutreierind de-a lungul teritoriului unde puteau sa vineze, puternici la trup I?i cu un spirit aflat la un nivel avansat de evo lutie. Cine ar putea spu ne pe ce trepte ale spi ritualitalii se ridicare omul prin aceasta cizelare? Sint putine lucruri care se pot afirma, in acest sens, pe baza celor citeva dovezi valabile. Putinela informatii aflate la indemina noastra iiii pe care ne putem bizui acum ne detsrrninasa nu tim prea surprin:;;i de unele descoperiri viitoare, cum ar fi, de pilda, omul care a pictat atit de frumos peretll pssterii de laAltamire. Astfel de noi lnformatii ar impulsiona, poate, dorinta dea afla lucruri inedite pentru cei cu 0 imaqinatie mal bogata ~i pentru cei cu spirit practic.

in concluzie, omul erei glaciare vorbea; europenii aveau 0 lirnba unica.

lnvestiqatia noastra pornests tocmai de la acest stadiu, bine stabilit, aJ _9onditiei omului de atunci.

Cel mai important etect al lncalzirii c1imei asupra populatiei Europeri, la Tnceput nediterentiata, a fost sfir;;itul unitalii sale, puternica ei fragmentare datorindu-se retragerii paturii de gheata. GU,m incalzirea treptata incepuse sa influenteze tot ce era viu, conditiile de viala s-au schirnbat Tn mod corespunzator, iar Tn locurile mai joase s-au format lacuri imense' adevarate mar], Peisajul, deci, nu mai era acelasi peste tot. Gea mai importanta schimbare, ins a, a constat in bogatia fructelor, a ciupercilor I?i a pestslui, care au inceput sa fie consumate in locul carnii atunci cind

12

urrnarirea animelorlor esua ~i cind vlnatoarea, incapabila sa se ajusteze noilor conditii, nu mai of ere a rezultatul scontat.

Pentru om, teste acestea au constituit un i m bold de stabilire intr-un singur lac, lnsotit de 0 dorinta de "intovar~ire" care a dus la formarea unui nou nucleu social, ce se extindea cu mult dincolo de eel familial. Oamenii sl-au sapat adapostur: in pamint, si-au construit colibe pe terasele insorite sau si-au ridicat locuinte din birne pe malurile lacurilor. Unitatea europeana, descrisa mai sus ~i pecare am lncercatsao pun in svldsnta, urrnasa prirneascalnsa o lovitura mult mai puternica. datorata altor efecte ale topirii.

Virfurile muntilor, la inceput acoperite cu patura de gheala ce se intindea pe versanti pTna pe fundul vailor lncepura, treptat, sa apara de sub gheala. Aspeetul lor era accidental. Piscurile care pareau sa fi cazut din cer se ridicau vertical, stinci gol~e cu crapaturi imense umplute cu gheata ~i pietris, gramezi de piatra sparta pe care ghelarii le-au carat la vale; cam acesta era aspectul montan din acele vremuri. Ici colo, ghelarii Jasau 0 parte din incarditura lor de piatra ~i noroi. Unele riuri se rnareau peste rnasura devenind fluv;i pe masurade adunau Tn calea lor apele altor riuri. Prin forta lor teribila 9i oarba distrugeau tot ce Ie statea in cale 9i sapau vai adinci ce constituiau tot atitea cursuri ale unor torenti salbatici. Acesta era noul aspect al Europe; in zilele cind patura de gheata incepuse sa se retraga 9; s4 aduca la lumina 9i caldura pamintul care fusese ascuns sub ea.

Golase la inceput, crestele au ineeputtreptat sass imbrace cu petice de rnuschi: ceva maijos, ienuparul crsstea pe solul adus 9i format devinturi. Radacinile mici, perseverind pefuris, dezintegrau roca din care se hraneau. Cine ar putea spune cite ere, cite milenii au trecut pinace dealurile rna; joase s-au acoperit cu paduri? Fars.. lndoiala, Tncetul cu Tncetul, padurea prinse din nou viata, iarba prinse radacini, fiinte care nu au parasit niciodatasclu: lncepurasa

. caute acum frunze uscate, insecte ~i viermi ce rnisunau dedesubt.

Toate fiintele vii se bucurau in noile conditli de 0 viala mai usoara, incaJzindu~se la soare, traind ;;; imnultindu-se.

13

Oamenii, care pina atunci traisera in pesteri sau sub adapostul blocurilor de ghea1a vor fi si ei prinsi Tn noul ritm al vielii· Noul aspect al naturii ii ademenea si, oferindu-Ie cu generozitate prem isele necesare dazvoltari i vielii, ii v"a Tndem nasa se stabileasca :;oi sa abordeze un mod de viala mai atasat de pamlntul care Ii hranea acum cu darnicie, in acel moment, crestele gol3ge nu mai prezentau un asa mare interes pentru oamenii care inoepusera sa traiasca din plin in sinul naturii. Goliciunea Tna1limilqr stincoase Ie facea lipsite de interes dificultati1e pe care Ie prezentau cind erau strabatute 9i inutilitatea acestor eforturi facura din eleadevarate zone interzise, linia trasata de lnlantuirile muntoase devenind astfelo linie de saparatie pentru oamenii ce formau deja grupuri rnari, intrate pe drumul noului mod de viala.

Zona europeans aflata in dlscutie este strabatuta de la est la vest, aproape central, de lantul carpato-hercinic, care se continua cu lantul tuningian. Crestele aeestor rnunti formeaza 0 linie de separatis tntre doua arii geografice bine definite, care, pornind de la acesta delimitare se desfa:;ooara de-a lungul a doua directii diarn entral opuse :;; i svidentiate prin scurgerea riu rilor, 0 parte spre nord, iar csalalta parte spre sud. Elba, Odra, Vistula si Neman cuprind, Tn bazinele lor hidrogeografice, 0 lume 09 are un punct com un de contact in zona mlastinilor Pripetului. Dunarea (Danubius - Istru pentru romani) adena aproape toate apele care curg din aceste creste spresud, form1nd astfel eel mai lntins bazin hidrografie al Europei. Aceste doua arii geografice separate vor constitui locul de form are a doua mari grupuri de europeni care, avind aceleasi radacinl de la omul erei glaciate, s-au diferantiat unul de c91alalt pina au format astfel. doua mari familiiinrudite. Ramuranordica, pe oare 0 numit baltico-rnazuriana, mai tirziu despartita in alte doua subdiviziuni 9i anume: popoarele german ice :;oi cele slave- fiecars cu 0 caracteristica distincta, dar 9i cu un nurnar de trasaturi comune, dovedind originea lor cornuna, 0 unitate care nu-si are orig i nea, as a cum se credea si se spun ea, in '1ndo-germani~m '; ''indo-europenism''etc., ci lntr-un "europenism autohton .. lalel de

14

vechi de ci'nd tumee".

Cea de-a doua ramura, ramura de sud, era fermata din

acea populalie care s-a dezvo Itat in bazi nele rn ai joase 9 i a devenit ceea ce am n urnit noi: carpato-dunareni (carpato-istrl eni), sing u rul nume care, din motivele ce vor fi expuse in continuare, se bazeaza pe tapte reale el axisfa din timpuri imemcriale si esta singurul care satistace oriee prstentie a logicii.

Dasi, dupa marea separare, cele doua familii europene avea sa mearga pe drum uri diferite, ele au pastrat totus] pentru totdeauna, ca 0 trasatura distincta, mostsnirea cornuna pe care 0 aveau de la ineeput: limba - acea limba unica, dar nu identica, creata de stramo:;oii lor comuni, europenii epocii glaciare.

in paragraful urmator ne vom ocupa mal ales de grupul earpato-dunarean care ne intereseaza Tn acest studiu;cercetarile noastre auintentia de a investiqa 9'i a demonstra cu precizie unde a fast locul de nastere al popoarelor In mijlocul carora s-au derulat evenimentele atribuite de savanti 89a numitelor popoare ariene, evenimente ce au dat nastare spriritualitatii din noi, transformTnduse tn ceea ce se nurneste spiritualitatea vedica.

Ca rezultat al muncii de cereetare pe care' am efectuat-o, am ajuns la coneluzia ca exista doua arii europene ce pot fi considerate drept loe de bastina al popoarelor care au creat numita "spiritualltata vedic a".

Prima arie, cuprinzTnd bazinul hidrografic allstrului (sau al

Dunarii Inferioare) 0 numim: "spafiulcarpatic':iar adoua arie este zona inehisa de cumpana de ape a celor doua mari r1uri din sudul Frantei - Rhone 9i Loara :;oi pe care 0 vom nurni (pentru a fi

consecventi) - "spa{iul gascon': .

Motivele care ne-au facut sa. ne limltarn ta aceste doua arii 9i nu la altele, indreptalite sa. pretinda dreptul de "paternitate" la fel ca 9i lumea Europei de Sud, sint aceleasi pentru ambele:

toponirnia 9i limba.

15

· Spafiul carpatic contribu'iau insa la bunastarea eelor care Ie detinsau prin ealitatea carni! lor, care era repecle consumata.

Grupul carpato-istrtan, care a rarnas in partea de sud a Animaleledomesticeauinceputsase Inrnulteasca, aducind

Europei clnd continentul a fast impart1t as a dupa cu m am aratat, i~i 0 schim bare cu efecte indel u ngate in vlata oam eni lor. in gospodarii incepe existenta in conditii m ai favorabile decit g rupu I di n nord. Un ele i~ i sporira treptat num arul, de la citeva vite la 0 lntreaga ci reada. climat mai blind, moo bog.at ~j mai diversifieat, a fauna care a Dar 0 cireada avea nevoie de spatiu, de oameni care sa 0 devenit mai varlatadetorlta infruenlelordinzona de sud, mai calda, ingrijeasca, sa stringa ~i sa prepare produsele, avind in vedere toate acestea au contribuit raformarea u~or conditii m_ai uscars, la necesitalile din timpul iemii. La un anumit stadiu, omul i'i cireada se Posibilitali mai bune pentru adapost si trai. . ajutau in mod reciproc, cum s-ar spune. Cireada aves nevoie de

Sehimbarea,. sau poate chiar intuitia unor oamsnl mai oameni; oamenii, pentru a fi siguri ca nu vor fi flaminzi, aveau cotati, a facut ca a anurnita parte din animalele de obicei ucise ~i nevoie de eirezi de vite. lar 0 rezervasigura. de hranaducea la mai consumate, sa fie domestlcite. Poate ctteva dintre animale erau rnulta bucure ~i frumusets in viata.

deja imblinzite din perioadele intergraciare. Dar imbinzirea nu imbracamintea s-a diversifieat siea faarte mull, cad lina lnseamna domestieire ~i nu tnsearrma, de asemenea, ca omul unsa din abundenla. in fiecare an permitea acest lucru, atlt din linuse animalele pe Hnga. casa inca din perioadele interglaciare unct de vedere a eantitatii, cit ~i al ealitalii. S~ar putea foarte bine pentru a Ie tolosi in alte scopuri ~i pe perioade mai lungi. Daca a acesta sa fi fost inceputul vietii spirituale care a facut din lumea nordieii. tineau animalele oarecum Tmbtinzite pentru a Ie ueide ~i a astorala clasica un obiect de admiratls ...

Ie rnlnca in perioadele mai grele, adica atunei clnd vlnatoarea Datorita acestor avantaje, din care doar a mica parte au

ssua, acest I ucru nu Tnsem na ca ei "domesticisera" deja animalele st descrise aici, eu ropeanul di n zo n a sudica a pornlt pe drum ul

pe care Ie luau Tn pelegrinarlle lor. Asemenea animale constituiau nei dezvoltari uluitoare. Din momentul in care numaru: animalelor doar "carnea vie" ce urma sa fie consumata ca arice alt vinat. Pe ajuns la proportiila unei eirezi, viata ornului din zona carpatode alta parte, anim alele "domestieite" aducaau ~i alte avantaje, striana s-a sch imbat radical; v iatal u i a deven it total diferita de ceea fiind tinute si erescute pentru lina lor (in eazul oilar), pentru lapte, e a fost inainte, in momentul in care el a devenit pastor. Efectele care urmasadevina in mod treptat (irnpreunacu produsele lactate) chirnbarii aveau sa fie dintre cele mai nsasteptats.

principala sursa de hrana pentru intregul clan, ~i pentru earnea Sub conducerea celor batrlni, conducere ce devenea din

animalelor tinere saerificate. e in ce mai autoritara, fertilitatea pastori.lor carpato-dunarenia

Mulsul ani m alelor domesticite ~i utilizarea laptel ui ca al iment [uns la proportii fara precedent. Un am care n LI avea copi i era de baza au reprezentat mementul crucial in diferentierea modurilor ispretuit; rusinea de a nu avea copii deveni insuportabila pentru de viata ale eelor doua grupuri europene de mari proports, de la ei ce nu aveau urmasl. in lumina legilor sacre, nescrise, dar nerdul ~i de la sudulliniei despartitoare, cunoscuta acum de noi. deplinite'mai bine, poate, ca niei a alta lege din ltirna, cresteraa

Vinator, aflat mersu pe drumuri, nordicul nu avea timp sa umarului de copii ai pastonlor a devenit lrnpresionanta,

astepte inmultirea animalelor "imblinzite" ~i carate cu el pe Spatiul in care, inainte, turmele rataceau libere, acum drumuri, dupa cum am aratat. in zona nordica animalele nu se evenise insuficient si aglomerat. Primele iesiri in afara limitelor lnrnulteau prea repede, datorita tarnperaturilor scazute: ele ale au marcat inceputul aventurilorindepilrtate. Din acestmoment,

16

...

17

veneau acasa in fiecare toamna?

locul de unde turrna pleca ~i unde revenea ~ dup~ 0 pe~ioada de Grupulearpato~dunarean,dezvoltTndu~secauoprim nueleu

tirnp rnai scurta la tnceput, apoi din ce in ce m~1 lung~ ~ devenl "in tara din juru! mumior", de unde cele mai frumoase riuri se "casa". Aid, pa~unile erau transformatein clrnpun cu fin, larb~ era lndreptau spre Dunarea (lstrul), care Ie aduna in apels ei curgatoare, taiata pentru iarna, in Ii m p ce locuri Ie mai Tndepartate erau caut~te dupa ce a adoptat v lata de tip pastoral a lnceput sa se sirnta tot m ai pentru pasunat; ele deveneau astfel tot mai indepartate = locunle1nghesuit intre dealurile natale. Plusul de populatie a inceput sa se I a care cei care aveau turm e de vite se into rceau tot m~1 rar. raspindeasca. pe noi arll in jurul acestor loeuri; aceasta dezvoltare

Cutimpul, pastorii s-au obisrtuitcu distanlele marl. Proeesu aproape de poporul meu" a asezarllor formate de cuplurile tinere a continuat pina cind turmele au inceput saraminadepartede cas~e_a lungul rlurilor avea 100 mereu '7n vale'; dar niciodata rupind

din primavara pina toam na.. .. .Iegatu rile cu m untii care fuses era locul de inchinaciune al striibunilor

Astfel a aparut necesitatea unei ~.ederl temporare at10r. Astfe,l, eei care au coborTt pe Tisa (Pathissus) sau au urmat pentru oarneni, cit 9; pentru animale, ~i a unui adapost in car~ursul Nistrului (Tiros) s-au intTlnit sis-au grupet pe malurile produsele obtlnuts zllnic sa fie preparate pentru conservare. Cemarelui fluviu care purta numele zeitei Oanu ~ mama ploii fi a priceputi . la prepararea produselor statea.u CAU turmel:. Astf~~ajiftilor bogate.

treptat, au Tnceput sa apara: stiipinul turmei, stlnale, adapostunl! Bazinul hidrograflc aloricarui riu, chiar si acelor mai putln sezoniere sap ate In pam int ~ i asezarlle temperare. ~rodusele eratmportante, u rm a sa fie pastratorul uno r urme specifice care ii depozitate ~i acumulate. AUt timp cit aeeste ageZ~rI temp~rare ntladeau 0 nota de originalitate intr~un complex unitar. 0 astfel de erau prea indepartate de. ca .. sa, magarul era folosit ewel mal mult ~ota de orig. inalitate poate fi surprinsa.w. in lirnba, i.n Ob.iceiurile, i. n animal de transport. Mai ttrziu, calul Tnhamat avea sa faca aeeast\--adiliile "locale" aparent lipsite de importanta, avind un caracter traaba mult mai bine. . . \specific", dar niclodatacomplst diferit de complexul din care ele

Curlnd, produsele s-au acumulat In ca."tiHi1i" marl. A~onstituiau 0 parte, complex ce provene.a din strafundurile istoriei. "vecinii", colindind tinutul in cautarea vinatulUl, a~ l~t~le~ ca Acsasta rnostenire, pe care cei care au plecat din spatiul aceste uachizi\ii" ale altora Ii scutesc de truda cautaru 91~~rpaticaupurtat-oeu ei pestetot,reprezintacaracteristicaprincipala. nesiguranla succesului. $i primul jaf, pr.i.ma pier~ere a bu~unl e care toate ramurile carpato-istriane au manifsstat-o oriunde sduse acasa au maroat inceputul nsvon de aparare, duclnd u stabilit, unele dintre acestea, pentru totdeauna.

formarea primului grup organizat in acest seep. lata mom:nt~1 Dupa cum am aratat, zona carpatica era ;:;aturata de '

care fara tndoiala, s-a nascut prima casta, aceea a luptatonl. ameni si animale; surplusul a fost lrnpins Tn afara, spre zone mai careurrna sa devina casta aparatorilor ~arii "Kshtriya" (Kshapatn utin aglomerate, pentru a putea transforma pa~unile "de acasa"

ya). . A.. ~ffne~e. Emigrarea din aceasta zona aluat toate direclii1e posibile.

Pentru cei care plecau primavara pentrua s~ rntoar stul era, tara lndoiala, mai atragator, fiind mai deschis si mai toamna acasa, spatiul carpatic ~ cu tot ceea ce eupnndea. e gat in paji~ti virgine. Cit timp p~unile extracarpatice nu se aflau Tncepuse sa aiba'un caracter sacru; intoarcerea I~ m.ult ~OTlt sa departe de casa, pastor]! reveneau la casele lor, aducind locuri constitula tot mai des 0 mare ocazie pentru sarhatcrt. Ast\-odusele ammaliere. Dar, intrucit aeeste terenuri pentru pasunat se prezenta situana in urrna cu mii de ani. D.ar cit de departe cepusera sa se intinda la distante tot mai mari, reintoarcerile

Tntindea acel teritoriu de unde pastorli ce colmdau stepa de no .

19

18

/

deven~au ~i ele tot mai rare. Dorul de casa crestsa ~i, odata cu el, IAsaser~ mult in urma stepa nord-caucazlana, pastoru carpatocantitatea de produse acurnulate; dunarenr au avut ocaziasa afle de existsnta unei tari assmanatoara

Nu estepreagreu sasvaluam distanlaparcursadeturmele z~nei mo.ntane ~in p~rte~~de nord a tinutului cuprins intre Tyros ~i de animale in cautarsa a ceea ce pamlntul de aeasa nu mai putea Tlsa. Reheful, padurlle ~I Intregul sistem hidrografic al celor doua sa produca in cantintali suficiente. Considerind distanta parcursa zone sint in mod remarcabil assmanatoars, de~i se afia atlt de tntr-o zi in timpul p~unatului la aproximativ 15 km, ne putem da departe una de ceatalta.

seama ca in iulie, cind ar fi trebuit sa se rstntoarca acasa pentru Acum, dupa descoperirea ruinelor de fa Harappa, ne iarna, turrnele ajungeau tntr-o zona situata cam la nord de Munlii putem imagina tentalia exercitata de bogaliile care, In mod sigur, Caucaz, in stepele protejate de inaltimile vesnic acoperite cu se aflau intr-o asemenea zona. Este aproape lips it de Insemnatate zapezi ale celor mai ina~i munti din Europa. De asemenea, se sa spunem care dintre cele dous. aspecte ale lumii indiene i-au intimplauneorica, laintervaledecitevadecenii, vremeacapricioasa determinat pe pastorii care veau din vest sa incerce sa cunoasca sa-l pri nda pe neasteptate pe cei care urm au sa se intoarca la India. Ceea ce conteaza este faptul ca dupa a lunga Iii edere in zona locurile lor de iarnat, Prudenta nascuta din experienta i-a invatat pe aucaziana, pastorii carpato-dunarsm si-au continuat drumul lor cei obisnuiti cu locurile indepartate s~-:;;i construiasca adaposturi pre est.

pentruoriceeventualitate;in celedin urrna, repetareaevenimentelor .A ~osit 0 vreme cind surplusul' de produse a inceput sa fie a fast considerata mai putin suparatoare ~i iernarea departe de omercializat. Este greu de crezut ca multimsa turmeJor ce casa a devenit nu numai a obi~nu~a, dar chiar ~i a necesitate. tnThiiteau stepa nord-pontica nu ar fi atras atentia populatiilor mai

o dovada ca pastorii carpato-dunarenl au trecut - in ndepartats, situate la est ~i sud. in lurnea cu care carpato-

~ expansiunea lor spre est - prin acest stadiul de stabilizare in unarenii aveau tot rnai multe contacts, carnea, Hna si laptele oilor piemontul Caucazian, se gase~te tn bin.ecunoscutul ''[~rum. ~I eprezentau posibilitati de schimb in natura cu produsele din sud 9i zeilor'; marcat cu pietre uriass, fixe, rnsntionat de Kaushl Talo In st. U panishada ce ii poara num ele (Cartea 1,3) ; relatari asupra acestu drum au mai fast facute de Pindar, H erodot, Ovidiu, el a fast descri liii de Dimitrie Cantemir (Descriptio Moldavie, pag 70), ~e~lion. din nou deHa~deu si abordat de marele savant in oomeniu' Iston Hcrnaniei, Nicolae Densuslanu, in "Dacia preistonca". Cheil Bicului, cum este denumlt lungul ~ir de pietre fixate in parnlnt, d la Prut la Marea Azov, de catre oamenii acelar locuri, reprezint asadar semnele indicatoare asezate de catre pastori de-a lung drumului pentru a-i conduce acasa iarna cu sau fara turrna.

Nu este greu sa ne imaginam caacesti pastori au ajuns s cucereasca parte a de vest a subcontinentului indian, a cucerire p care urrnasii aveau s-o finaliz.eze pe deplin.

Tn timpul migra1iilor lor pe tarimuri indepartate liii cin

Lumeasumeriana, cu centrelesalesupraaglomerate, nu a parut peste noapte.Si cine ne po ate spune ce au fast predecesorii r ~i daca ei nu reprezentau pentru oamenii din Asia Mica un xemplu dem n de u rm at? C ercetarea acestui prcces ne-ar conduce sa prea departe de subiectul lucrarii de fala, asa ca ne Yom ultum I doar cu m enticnarea acestei pas ibi I itati de atractie sporita carpato-dunarenilor spre tarimurile din est.

Tot ce s-a spus pTna aici reprezinta mai degraba a c~nstituire logicS. dupa. cele citeva dovezi ~i referiri extrase din utmul pe care il stim astazi. Ne ramlne sa ilustrarn ce alte dovezi t ~ aduse la putinul pe care-I cunoastem deja si, Tn special, sa rat~ ca afirmatiile bazate pe logica desfa~urarii proceselor tonce sint fapte care pot f dovedite cu temeinicie.

20

21

Dovezile vor fi cautats in literatura vedica ~i in toponimia ariei de influenta a Dunarii ~ atit pe cursul inferior cit ~i pe eel superior - ~i, In special, in limba literaturii vechi din India, care provine din familia de limbi carpato-dunarene.

Evident, nu vom epuiza lntr-o lucrare scurta, ca acsasta, toate dovezile ce pot fi adunate, ci ne vom multumi doar cu citeva exemple, poate nu intru totul convingatoare dar, tara indaiala., in stare sa incurajeze reflectia ~iinvestigatiile celor interesati.

PARTEA A DOUA

Ideile expuse in prima parte au aratatca asa-ziselepopulatii ariene (un nume pe care I-am Inlocuit euacela de "carpatcdunarsnl" din motivele aratats Tn partea intli) sint, de fapt, descendsntii unei populatii europene autahtone ee exista din timpuri imernorlale intre larmurile vestice ale eontinentului, meridianul AstrahanuJui 9i paralela de 40° 9i 500 latitudine nordica,

Aceasta populatie. avindu-si originea in perioada preglaciara, a durat pina. in perioada ultimei inealziri (sflrsitul glaciatiei Wurm), cind a intrat intr-un proees de diferentiere.

Astfel, s-adernonstratca mareadiviziune a unitatii europene a fast cauzata de apari1ia la suprafala a invel i9 u lui de 9 heata de pe lantu I m untos carpato-herci nie, co nti n uind pin ala larmul ocean u I ui 9i ea., avind acesasi origine, s-au dezvoltat separat doua grupuri de populatie pentru a forma eele dou a Iam il i i disti nete de acum: baltornazuriana la nord ~i carpato-dunareana la sud.

Am aratat eil forta motrice din evenimentele istorice - cunoscute drept mari tapte de vitejie ale asa-ziselor populatii ariene ~ a fast, in fapt, reprezsntata de pastorii carpato-dunareni care, sub presiunea surplusului de populatis, au paras it spaliul

22

carpatie, au luat in posesiune zona pontiea din nord, s-au stabilit pentru un timp (care s-ar puteasa fi durat citevamii de ani) in zona nord-caucaziana, de unde, lndernnati de migratiile spre rasarit, au porn it ~i ei in aucerirea teritoriului oe se afla in drumullor pina la

. valea Indusului, pe al carui curs superior s-au stabilit definitiv.

Acesta pare sa fie evsnimentul Harappa din vremea macelului crud provocat de invadatoril di n nord, probabi I ca raspuns la apararea incapaFnata opusa de populatia autohtona, Dar pina ce arheologia ne va putea spune m ai m ult, de vom baza pe sursele literare, pe toponimie, limba 9i pe alteelemente, pentru a merge mai departe in cautarea adevaruluL

ineepind eu acest moment (cucerirea vaii rnai lnalts a Indusului) marile poeme epice hinduse, ca 9i literatura sanskrita stnt pline de informali,i despre evenimentele de atunei. Astfel, Ramayana, un rnanunchl de poeme eroiee care au ciroul'at tim p de mii de ani transmise oral (acum publicate 9i traduse in citeva limbi europene),. preamareste faptele legendareale unor erai care au fnstcnorati cu n umele de Rama (Gel mare) ca recom pensa pentru faptale lor extraordinare Tn cueeri rea Indiei 9 i co nso Ii darea teritoriu lui cueerit. Apei un alt poem"Mahabharata (Maha-Bhara~Ta), lauda faptels de vitejie a.te erouluiBhara- T a sub a. carui conducere se pare ea una dintre eele mai importante ramuri carpato-dunarsna a partieipat la cuoerirea tarii pe care am nurnit-o ''spa/luI indian'; a regiune cuprinzind lntregul bazin superior all ndusului, incep1nd de la confluenta au riul numit Zaradrus-Sarasvati din antichitate, astazl numit Satladja (Sutlei).

AtTt Ramayana, c11 ~i Mahabharala au adunat de-a lungul mileniilor multe relatari desprefaptele eroice ale diferitilor oameni, asUel casste dificil sa stabilim identitatea acestora, s-au sa-i plaearn intr-un anumit timp. in Mahabharata, deexemplu, faptele eroului care da numele sau poemului slnt pavestite si prearnarite impreunacu eele ale lui Krishna, eare a lncercat una dintre eele mal indraznele reforme religioase din vremea aceea, de9i vietile lor sint separate de mii ~i mii de ani; de asemenea, epopeea lui Bharata

23

este irnpietita. si cu faptele altora, despre care pina acum nu am putut afla cir1e erau 91 daca au existat cu adevarat

Scrierile vedlce confin aproape intreaga spiritualitate folosita de csrpato-dunareni pentru a expllca misterele naturii (pina la aparitla brahmanismului, dsschlzator al unei epocl noi). Aparitia upanishadelor, care au provocat mari polemici tec-fllozofice, aavut lac intre aceste doua momente.

Ideile upanishadelor au aparut Tn rindurile castei militare (Kshatriya) ca 0 pozitie la incercarile preotirnii brahmane. de a impune pantheonul vsdic, in jurul caruia gravitau toate credintsle ancestralesl trinitatea ncuaparuta: Brahma- Vishnu-Shiva, care ar fi justifieat ~i sustinut pretantia lor la primulloc intr-o socistate ~~

, care acestia, brahmanii, I ntsntionau sa a supuna intereselor propnei lorca,ste.

Conservatori prin traditie 9i pastratori ai credintei

stramosesti, m embri i castel m ilitare nu puteau accepta a asem enea schimbare ce ar fi slabit considerabil autoritatea de care aveau nevoie. Conducatorii militari emiteau ordine Tn numele 9i prin imputernicirea data de puterea divina ~i erauascultatl in virtutea doctrmeloraceleiasi vechi crsdinte.

lntr-una din upanishadele scolii Chandong (ChandogyaUpanishad} tradusa in secolul trecut in limba engleza de H.T. Coletroe 9i in francezade Bartholemy-Saint-Hilaine, este pusa sub semnul lntrsbarii ins8.9i existenta lui Brahman de dUre sapte Tnteleptiadunali sub oonducerea rajahului Asvapati din casta Kshatriya:, subiectul discutisi a fast urmatorul: "Oe estesufietul?" ~i aCe este Brahman ?'~

Chiar aeeste intrebari arata ca noua divinitate suprema nu fusese Tnca acceptata de cei chernali sa dezlege misterele trascedentului. Conflictul, la inceput dear ideologi.c, avea sa duea in final la un razbol groaznic intre eele doua caste cu conseclnte dezastruoase pentru casta milltara.

Efectele aeestui razboi, pierdut de casta Kshatriya, au fast resimtite de intreaga popuiatie a zanei ce cuprinde Asia Mica,

Peninsula Balcanica ~i spatiul Carpatic, cacl ele au fost regiunile unde cei 1nvin9i si-au cautat refugiu in fata Tnvingatorilor nernilosi.

Antagonismul dintre cele doua caste apare la fel de vizibil ~i in textele "brahmane'; scrieri liturgice cuprinzind imnuri plin~d~ lrnprecatii ~i blesteme, uneori josnice, in evident contrast cu idelle

~i expresiil.e splendide contmute in vechile imnu.rl vedice. " .

Aceste texte, dar ~i altele asernenea - prmtre care 'Legile lui Manu" - vor forma materialul de baza pe care urrneaza sa-l cornpararn cu textele relevante din Hteratura antic a greaca ~i cu ceea ee ne-a mal rarnas din operele unor scriitori din civilizatla roman a. Vom exami na, astfel, tot acest material in lumina realitatilor descoperite Tn legatura cu expansiunea lumii carpatc-dunareane, refle6tate Tn toponimie, lirnba, folclor etc.

Sa incepem cu RC/mayana.

Episodul ''Bala-Rama''

Ramayana contine un nurnar de pavestiri despre faptele de vitejie ale eroului Rama, un personaj central, carula Ii sint atribuite actiuni ceau apartlnut, de fapt, mai multor era! distinsi in luptele pentru cucerirea ~i consolidarea putsrii carpato-dunareane asupra teritoriului si lumii subjugate.

Aid pot f recunoscuts doua existente mai mult sau mai putin fabuloase. Prima este cea a unui brahman, Parashu-Rama dupa nurnele sau, care pare sa fi fost capetenia sub conducerea careia pastorii stabiliti in bazinul superior allndusului au pornit Tn rnaraa aventura a.1 cuceririi peninsulei, infiltrindu-se de-alungul Gangelui ~I supunTnd popoarele bastinase invinse intr-o serie de batalii crTncene.

Simpla lectura a poemului ne Tnfatigeaza daar povestiri. despre a serls de taptede vitej ie extraordin are ale acestui"Parashu" Considerat a reincarnare a lui Vishnu (al saselea avatar). Rama aste un apelativ, insemnind "Cel Mare'~

Zelficarea personajului a venit dupa rnult timp, pentru ca

Parashu nu a fast considerat a reincarnare a lui Vishnu 1naintea perioadei brahmane, postericara perioadei vedice; pe atunci, zeul Vishnu nu exista, ca de altfel nici Brahma -?i nici Shiva. Dupa cum am mai spus, trinltatea Brahma, Vishnu -?i Shiva a fast rodul conceptiei de mal tirziu a castei brahmanilor.

AI doilea Rama a. fast un rajah al castei Kshattiya, al carui num e real era Bala (insem n ind capeteflie). C a 9 i pri m ul exem plu, acest conducator a fast nurn it "Rama" ~ i rasplatit cu m area onoare de a fi considerat a opta reincarnare a lui Vishnu (al optulea avatar al zeului). Metitele pentru care rajahul Kshatriya a fast astfsl rasplatit le-a obtinut in marele razboi dintre cele doua caste cind Bala, intrind Tn rYndurile celor care luptau impotriva propriului sau popor, a condus spre victoria trupelor brahmane, formate Tn cea m ai m are parte di n populatia nascuta din amestecu I cucerito rilar cu autohtonii acelor locuri.

Dupa cum se va vedea in continuare,localizarea unor evenimente legate de existenta acestui 8a1a.- supranumit Ramacoincide cu a mare parte din teritoriullarii noastre ~i este legata de caracterisfici ale pamintului carpato-dunaraan, Care pot fi gasite sl azi. De aceea vo m clta, in cele ce urm eaza, 0 parte din evenim entele povestite in Ramayana 9i prezentate tntr-o forma bine alabcrata.

Episodut "Sita" (dupa I. Jecotuot)

Rama, sau Vishnu incarnat sub acest nume, a. fast fiullui Dasaratha (Daceareda). rege al Ayodhyei si al.Kansalyei EI si-a petrecut primii ani in padure, sub indrumarea pustnicului Gotama. Cind a sosit vremea sa se insoare a plecat la curtea regelui Geomansagni pentru a 0 peti pe Sita, sora regelui, care ajunsese sa traiasca cu fratele ei tn tara n u m ita Mithila (Militta), unde acesta domnea. Aici, dupa indeplinirea unar fapte de vitejie extraordinare (m u Itedintre ele foarte asem an atcare cu cel,e douasprszeca m u nci ale lu i Hercule), Rarna a pri m it -0 de sotie pe Sjta 9 i s-a indreptat, lrnpreuna cu ea, spre capitala tatalui sau, Ayodhya (Aodya).

26

Dupa un timp, Sita afosf rapita. de regele unei lari veelne .~ i a fost readusa de Rama dupa un razbo: in care chiar ~i oamenii maimuta au luptat de partea lui Rarna sub canducerea capeteniei lor, Hanuman (Anuma).

. Acasa, Rama, intr-o crlza. de gelozie, a osindit-o la moarte pe sotla lui, caci 0 suspectaca i-arfi fost necredincioasacTt timpsar fi aflat sub stapinirea celui ce a rapiss. EI a lasat executia in seama fratelui sau, pustnicul Lakshman (sau Lakshaman) care, opunindu-se ordinului lui Rama, a plecat in padure unde, nestiut de nirneni, avea sa a elibereze.

Sila era insarcinata. Lui Lakshaman i s-a facut mila de nenorocita terneie, pe care se hotari sa 0 ierte si sa 0 lase sa-9i intruntesoarta in padure.$tiind ca i9i mintefratele ale carui ordine nu indraznea sa Ie calce, Lakshaman muie sageata patata de singelefemeii pe care, spunea el, tocmai 0 amorTse. Sila, care pierduse orice speranta, a fast gasita in padure de bunul sihastru Vasishta; acesta, aflTnd ca acea fiinta nenorocita este Tnsa.9i fiica regelui Vanma, ca mama ei era pamTntul, iar sotul ei era Rama" hoUiri s-o ia sub protecua lui.

in adapostullui, la moment.ul cuvenit, Sita dadu na9!ere la doi gemeni pe care Vasishta 1i lua in grija sa 9i ii crescu cu multa dragoste.

M ult timp dupa aceea, cind copiii crescura mari, intimplarea a facut ca a armata a lui Rama sa fie lnvinsa chiar de cei doi fii ai saL Regele tnsusi, care venise sa S9 razbune pentru pierderea oamenilor sal. a fest invins, omorit 9i inviat in chip miraculos de rugaciun i Ie cu vsslsnta Sosise ti m pul ca 8a1a-Rama sa cunoasca cine arau cei care I-au invins. Vom trece peste a serie de intimplari deo importanla mai mica pentru aceasta lucrara, pentru a ajunge mal repede la concluzia povestirii.

Sita, a carei ini.ma a fast zdrobita de suspiciunils nedrepte ale sotului ei, In ciuda r"leVinovaliei dovedite ruga parnlntul, deci pe mama ei, sa 0 ia inapai si, ca dovada a virtu1ii ei, sa se desfaca 9i, sa a 1ng hita de vie. ~ i asa s-asi intimpl at sub oeh ii ingroziti ai sotu I ui

ei.

Aici ar trebui sa ~am atenlie unui fapt foarte important.

N icaieri in aceasta povesti re nu ni se spun num ele celor dOi fii ai lui Rama, care - de alttel - vor ramine anonimi pina la sfir~it.

Citdespre lakshman, care nu indeplinise poruncile fratelui sau, dispare in mod foarte logic din povestire pentru a trai in padursa de care era attt de atras datorita preferintei lui pentru singuratate, cit ~i datorita tricil de a nu fi urmarit !iii pedepsit de nemilosul sau frate.

$i acum sa urmari m den umirile localitalilor din tara noastra in contorrnitate cu povesitrea din Ramayana

Descoperim ca eele cinei nume de baza ale povestirii des pre Bala-Rama se regasesc pe tsritorul vechii Dacii - vezl Decee-re-de - nu numai sub a forma asem an ato ar.e , dar uneori chiar identica, cum ar fi, de pilda, Sit-Sita in bazinul Sornesului, Aodya(Andya in altetexte) Andiala Pealele Ceahlaul~i. Altele, cum ar fi,Rama, Cohuliasau laciu-mana (alt nume allui lakshaman), stnt regasite in forme mai mult decit asemanatoare in Roman, eahul., laceni.

Se va observa eEl numele legate de episodul easatoriei lui Ramapot fi gasitein zona vaii Geomartului (intreOltel~i Amarodia). U ttimul n urne (Amarodia) inseam na. "Dumnezeu eel sflnt" (dyeus - dumnezeu, mara - sflntul). Numele Geomansagni poatefi comparat eu Geomartului, difersnta fiind justifieata de timpul ce a trecut de atuncisi de schim narile care cu aparut in mod cert dupa cum 0 dovedests ehiar 9tiinta (iransformarile lui "n" in "r" ili ale

lui "d" in "t" slnt frecvente). .

Numele larii Militta apare in numele Mi/~ti si chiar mai rn u It, in acela de Melice~tl; care ar put~a foarts bi ne sa fie Milite~tl; eeea ce lnsearnna "cei din Militta~

N u departe de izvoarel e Geom5.rtulw; in bazinul Amerode: se gase'!ilte un loe nurnit Sitoaia - 0 forma familiara, derivind de 13 Sita, care arf putut fi data unei descendente aSitei sau chiar ei, alii 3 cum avem, de exemp:I~, Bal:a~oaia derivat din Billa:?a, Floroaia de

la Floaraa etc. ..'

In acelasl bazin, toarte aproape de Sitoaia,exista laeul

nurn it Balacin, care inseam n a. "nascut din Bala '; Ba1atiind nurnele solului Sitei, tatal fiilar ei, iar "ci" ' .. "nascut din",

In acseiasi zona putem gasi a~ezarile: Bugiulejti, purtind numele personajului mitologic Buju, Dojoi, care poate fi tradus prin "zeul apslor", Draganu, derivind de la nume'le spiritului care provoca 0 stare de arneteala ~i care era temut de oameni, de~i starea putea fi plaeuta (vez i anal iza termen ilor), Candra (candri u = lunatic).

Desi nu S9 alIa in imediataapropiere, dartotin vecinatatsa Oltului, satul Sona (linga. $erca;a) e user de vazut ea del'iva. din Sonata (alt nume allui Yanata), care era tatal Heginei Sita

Dar cea mai interssanta zan a pentru leg atu ra dintre taptele povestite in Ramayana si eele de pe teritorul carpato-dunarean, este eaaformata de bazinul riurilor Vedea:?i Tilorman (nurnele real al riului pecare ne-am obisnultsa-l numim Teleorman, 0 pronuntie gre~ita, care a dusla etimologia turca "deliorman" -' pad,ure nebuna, eeea ee este total gre~it,a:?a dupa cum vornarata mai departe).

in aeest bazin al Tel.eormanului gasirn grupate, in jurul actualului eras Alexandria, un nurnar de localitali ale carer nume adue dovada existentei unei asezar] ascetics intinse, eu centulla Purani, un sat pe malul Telearmanului.

Acolo sint grupate urrnatoarele loealitati:

Purani - un nume dsrivat de la Pura"" Of8.9 stint;

vttens » derivat de la terrnsnul "v itan a", insemnind un anumit foe ritual (vezi Manava - Dharma - Shastra, cartea VI) Guruieni· derivat de la uGuru" insemnTnd preot, mentor religios (vezi M.D, Sh: 'II, 142);

Lecenl- un nume ce vine de la eel allui laciu·mana (mani to pustnic)

Orevu- nume derivind de la Cravyad, epitet atribuit zeului

Agni eind ardeau eadavrele pe rug;

Letca-.zeitacare, in numele lui Yarn a, a adunat la in timp.1 are sufletele celor care dormeau (vezi imnul inchinat lui Indrain RigVeda). Cel care 0 1nsotea, de obicei, era Vidma, semizeitate cu un rol asemanator (vezi leta-Leta din vechea Grecie ~i Pantheonul roman - si, de asemenea, cuvintele lui Ivan Turbinca 'peso! na turbines, Vidma''.

Tsngiru- nume derivat de la Tan, alt nume al Zeului Agni (vez! M.D. Sh. I, pag 6 - comentariul) plus "guru" (mai sus).

Daca adaugam laacsasta list.a. de nume,. de 0 vechime greu de stabilit, inca 0 serie de denumiri ceva mai recente, cum ar fi Calugaru, Comoars, CJJine~ti (referindu-se la Zeila KaJi) ~i m ulte altele, care nu vor fi amintite aiei pentru ca cer explicatf mai arnanuntite, ne dam seama ca ne ocuparn de un loc al unui vechi errnjtaj, stabilit probabil de fratele lui Baja-Barna, care de numea Laciu-mana sau, dupa cum amspus mai sus: Mani,sihastrul laciu.

lnainte de a Tncheia acest paragraf, ar trebui sa adaugam ca nu departe de aceste lecuri se atls. satul Balaci(1 - vezi NOTE la sflrsit). Acesta poate f numele aceiuiasi om lntHnit in valea Geomartului sau al celui de-al doilea. flu al Sitei, care era la f.el Tndreptatit sa po ate numele de Balaci, adica fiullui BaJa

In valea Vedea, pe cursul superior, se gase~te satul Topena, 0 reproducere a numelui "tapana".

Dssi I'egafurile posibile dintre episodul Sita din urmele existente In zona carpato-dunareana nu au fast epuizate, ne vom opri aid si vom cerceta alte inlorrnatii, adunind astfel datele cuprinse in "Kaushitaki UpanishadNf? i ''L £Wile lui Manu': care vor f studiate in I.inii generale in paginile urrnatoare ..

"Kaushitaki - Upanishad"

l.asind la 0 parte oplniile celor' ce nu vor sa seoata upan ishadele din dam en i u I m isticu lui relig ios, noi intenlionam sa Ie [udecam dupa aspectullor realist. De aceea, In lumina dovezilor

adunate in fiecare caz, Yom considera numele celor eitorva scoli upanishadice ca fiind numele unor menton sau guru si care au adu nat in jurullor ciliva discipoli, astfel incit act iv itate a ~i cuno9ti "lele IDr sa determine un anumit curent teo-filozafie. De aceea, vom considera ca mentorul acestei scoll 9i al curentului definit de ~Chandogya-Upanishad" a fast un om numit Candog, ca scoala deli m jtata de conti n utul upanishadei Kanshitakil-a avut ca maestru pe un oarecare Kaushitaki ~i 39a mai departe.

In cazul lui Kaushitaki gasim davada ea scoala purta nurnele lui de la inceputul cartii a doua" ... spiritul este Brahman. a spus Kaushitaki ... "

!? i acurnsa treeem la problem e de i nteres major pentru no i. in prima parte a scrierii Kaushitaki-Upanishad gasim urmatorul pasaj (11.3):

"Avind astfel aeces pe calea numita "Drumul Zeilor", el aju~ge in lumea lui Agni, a lui Vayu, a lui Varuna, a lui Indra, a lui Prajapaif 9i- Tn lumea lui Brahman, Acestei lum i Ii apartin: I acul Ara, momentele Yestiha, fluviul Vijara, oopacul Aparajita, gardienii I ndra-Pra,iapati , palatul lui Vibhu, trenul Vicaksana, palanchinul Am itanjas , oa si scumpa Manasi 9i apusa ei Caksusi, oare tss lumile din flari; mai sint, de asemenea, 9i Aspara-ele Ambra,9,i Ambayavi, precum ~i florile Ambaya".

. Acest pasaj a constituit 0 adevarara problema pentru

sanskritolcpi care, aproape tara exceptie, aususti n ut ca este Yorba de 0 calatorie "in lurnea de dincolo" a sufletului elibsrat prin moarte de prinsoarea trupului (vezi ~ i co m entariile lui Jean Varenne In "Le Veda" vol II, ed. M.U., pag.650). Dupa parerea noastra. daca aeeasta ar reprezenta 0 problema deseparare, ea ar putea eXista doar intre spirit~i toate celelalte griji paminte~ti, intre aceste probleme mondene ~ i proiecti a lor in lu m ea specuiatl liar f lozofice unde fiecare reu~eyte pe rnasura posibilitalilor sale ..

in ceea ce ne privests, sintem siguri capasajull de mai sus Se refera la un pelerinaj al unui om virtuos intr-o lume nurnita de el 'Tara Zellor~ 0 parte din calatoria sa desfasurlndu-ss de-a lungul

31

a eeea ee el nurnssta "Drumul Zeil~r; adica un drum care, eredem noi, a fast urmat de Kaushitaki lnsusi.

Pe ce se bazeaza acsasta presupunere a noastra? in primul rind, dispunem de eiteva dovezi demne de crezare, care asociaza drumul deseris cu valea Some~uIUl; ducind -8l?a cum vom arata- la ''curteazeilor~ adica denumirea confJuentei ceror doua Some~uri (din eansiderente ce urmeaza sa fie prezentate imediat).

Sa parcurgem acum ruta descrisa in upanishada si sa a ccrnpararn cu harta ariei cuprinse intre eele deua Somesuri.

1. Lacul Ara - azi satul Arama,.comuna Orucea;

2. Cl.ipele Yestiha- momente aletrecutului indepartat (fara corespondent in teritoriu);

3. Riul Vijara - Neagra $arului, dupa raportul analizelor

amanuntite: .

4, Arborsle lIya - azi !Iva (Magura !lve~

5. Salajya - lac de intrunire (azi SalajJ, nume de riu ~i

regiune;

6. Aparajita, rasedinta;

7. Indra:pi Prajapati; '8, Palatullui Vibhu;

9. Tronul Vicaksana ( pronuntat Viceaksana) - azi satul

Vicea, comuna U/eac:,

10. Palanchinul Amitanjas;

11 . Scumpa Manasi - azi eartieru I Manaftu!al orasulu! Dej; 12. Ceksusi, care este in apropriere (pronuntat Ceaks us i)

- azi satul Ce:acadin comunaZalba; 13. Amba- azi satul Ambud;

Se poate vedeaca di n eele do uasprezece sem ne teritoriale de pe acest drum, sase au rarnas neschimbate in timpul care trebuie sa se ft seurs de dnd Kaushitaki a trecut prln regiune, fap! care, trebuie sa recunoastem, este unadsvarat rniracoi.

Termenul folosi! pentru "momenta din trecut"este el Insusi a dovada a perrnansntsi unor elemente specifice acelor

32

vremuri, pentru cs "iestimp", in dialectul de azi din regi.unea Muscel-Arge:p, Insaamna "cu un an in urma'~ Pentru 0 explicatie mai amanuntita vezi analiza din anexa.

[. ..dajya lnssamna "toea! de Intnmire". cu inlorrnatia in plus ca este un ''locde intrunire intre ape"( sala-. lac de adunare, ca si "sala" in romaneste, "salle" salon in fran,ceza,. "~oal" Tn _ germana; ~i Jiya ... care iese din apa). Ar trebUl.subll~~lat fap~ul ca numele dau 0 descriere foarte exacta a locului ea fllnd reglunea Sala/ineonjuratade riuri, adicao regiunecare, lntr-adevar, se pare ca se ridica din ape.

P unctel e 3, 6, 7, 8 9 i. 1 0 eer explicatil m ai largi, asa C13. ne vorn rnulturni eu precizarea a eeea ee Ie eorespunde in teritoriu, in timp ee documsntatia necesara urrneaza a fi caut~ta in lu.erarea.~e baza a acestui conspect. Vijaraeorespunde Negrel$aruIUl, AparaJita poate fi identifieata I a Dena Dejului (n urn ele fi i nd j ustifieat de apel ~ . sarate, Indra-Pra;apati 9i palanchinul Amitanjas la Satu-Mare, mal

jos de confluenta de la Ambud ' .

Aeeasta fiind identifiearea rutei, sa vedem ce rnotrv a avut Kaushitaki sa nurneasca a parte din ea ca fiind "DrumuJ Zeilor"9i de ee a spus: " ... el ajunge cu multagreutate in lumea lui Agni, i~ lumea lui Varuna, alui Indra, in eea a lui Prajapati, in lumea lui Brahman" (care trebuie in1eles ea inlelepeiunea suprema). Pe harta teritoriului, in bazinul celor doua Some9urig~sim: pe eurs~1 superior al Crasnei, unul dintre afluantii eel mai mari al Sornesului, un loc numit Pria, numele lui Agni cazeu al "erosului creator", al putsrii generatoarea naturii, asa cum era lnteles de vechii greei Care l-au purtat de pe pamintul lor natal pin§. in peninsula in care S-au stabilit in eele din urrna 9i l-au rebotezat Priapos (tot un nume carpato-dunarean Pria-Pa = tatal nostru Pia). Vezi 9i mitologi.a greaca.

in acseasi zona a Sornasului (Somesul poarta nurnele 2:eului lunar Soma) putem gasi in legatura cu numele locului toate zeiUillle ee guverneaza lumea lunara si anume: lunes, I.egat de nUmele localitatii Luna, Is. nord de Satu-Mars, adiea Luna de pe

33

Somesul Cald ?i Luna-Biiipe Sornssul Mic; Chandra (Chandra~ Shandra) e legat de numele localifatilor $andradin bazinul Crasnei. Kuhu, n urn ala zeitatij ce 9 uverneaza peste j umatats din ciclul lun ii, de la luna plina la luna. noua.s legat de numele Cuheasau eUfoaia

,

prim ul fiind 0 localitate pe Iza, in Maramure~, cslalalt 0 Jocalitate pe

Lapu$, ITnga. 8aia~Mare. in fina, Kuca- ee dornnasts peste perioada cind lumea sa afla in cresters - se [eaga. de numele Cuces, un sat indus as taz i in orasul Jibou si Cucearda. in aeelasi bazin al Some$ului gasim numele zeitei Apah, zeita apelor fertile, satul Apa - din apropiere de Satu-M are" purtindu-i n u m ele. Zeita Apah se afla in strinsa lE;!gatuni cu Varuria, zeul rlului $1 af apelor.

. T oti acesti zei era de prim a im po rtant.§. in panth eon uJ vedic ~i cereau cel mai adinc respect.

In acelasl bazin al celor doua rluri ce Incorrioara Muntii Mese$ se pot gasi, foarte aproape de I urn ea teresira, fiintele m itics create de Prajapatt Marishi, despre care Manu spune (vezi M.D. Sh. I, 36): "Aceste fi i nte atotputern ice au creat al1i $ apts Man u, zeii (Deva) $i locuintela lor ... " M.O.Sh. (1.37): " Jaksha-~ii. piticf din adincuri, uriasil Raksha, Peshacha-$ii, care slnt vampiri, Apsaraele, nimfele apsr, nepamintenij Asura, dragonii Naga, Shecpa-~ii, serpi dintr-o alta Jume, Surpana--,?ii, care sint pasari sflnts. precum -,?i rnultimea ~ufletelor stramo:;:ilor, Pitri, care pJutesc in aer."

Tabelul de mai jos arata loealizarea locuinteior acestor fiinle supranaturale:

La ladara Yakshad (Yaksa = ladare $i Kaha = dhara

"" piimint. tinut).

La Racja Raksha

La Piscsa!

Pishacha (vampirii), pentru ca. piscari ...

duhuri

La Ambud

zln ele Apsara (vez i capitolul din KanshiT aki

- Upanishad)

La Asuaju Asura - justificareae mai putin evidenta

La, Supuru Surpana, pentru ca ~egere pasarilor stinte

era a lebad.§. numita Garuda :;:i Su-puru Insearnna "ape sfinte",

34

ceea ce permite un anume paralelism care insa nu constituie ~i 0 justifieare totala.

I La Petre~/i Pitri, sufletele strarnosuor

Numele zeitatilor mentionate in s~liu~ile 39. :;:i .~~ in aceea9 i Manava-Shastra au suferit m ult mal pullne schim ban.

La Chinleni Kinnaros

La Vara~eu (Oerisa - Svarachisha: svar "" cer)

La Otomsn! Ottomi • identic

La T ams« T amasa - identic

La /lim/su Rahata· (vechiul nume a f?st V~t~)

La Oeeca Chaksvata· prima parte e ldentica

La voievoden: Vaivasvata - tatal lui Virasvat (traducere aproape exact a)

in eoncluzie, dindouazeci 9; unadezeitati, unsprezeceslnt leg ate pri n num e identice cu locuri di n aceste zone, ci~ci SI nt red ate prin sinonima, iar cinci alnt.ascunse sub nume de nelnleles pe~tr~ noi, de~ i pas ibfla lor dispa~ilie in ti mp nu po ate. fi un tapt cu u9 u n nla respins. Datorita unui nurnar attt de irnpresionant d.e num.e ~Ie zsitatilor ce existau in aria restrinsa a Somssului ne snnnrn indreptaNi sa 0 denumim "Curte« Zeilor'~ Astfel, num ele "Drumu/. Zehor"; dat de Kaushi Taki ultimei pfu1i a itinerariului sau, poate f~ inleles mai usor 9i localizat de-a lungul distan.tei foarte man straM.tute de calator! in drumul spre tinutul Carpatic Daksha, care Inssamna 'iara zei/or'~ { Ksha = tinut, regiune; Da (de la Deva ...

zeitate). . . .

Daca adevarului istoric i se cere safiesusllnut de un docu m ant scrise atunei n umsl e "Orumat Zeitor", dat de inleleptul Kaushi Taki, raspunde aeestei cereri pentru ca al preeizeaza in "Kal.JJshi taki Up. "( I, 3.) I docu m ent scris, ca: " ... pe a~est dr~.m al" zeilor se poate ajunge la locul de lntrunire nurmt Salajlya .. " . Pindar, in ''lalhmia'; 1.20., de asemenea un document scns,

35

spune: " ... in tara celor din nord sint multi stllpi de piatra cioplita

care arata. drumul .... ". f?i tot Pindar spune (X. 20): "Nici d .• .

#Iv . . aea vel

.ea a~~rl pe ~a~e, ~ici daca merge pe uscat, nu vei gasi drumul cs

~enta adrniratie ~iI! care duce la principalullac de intrunire al eel din nord.ttar Heradat, in "Istoria" sa, cartea .IV, 52, tot un Or d?cum ent scris, spune: "N urn ele acestui izvor ~ i alloeulu i de unde ~lne est~, in limb.a scitilor, "Examparo'; ceea ee lnsearnna:

'Dr~mur~/e~~finte ''. Intreag ~ docu m entatle poate fi gasita 1n "Dacia Pre/~tof/(;a , N. Densusianu, Bucuresti, 19.11, pag. 173 i urmatoarele. 9

v in" sfir~it, n.ume~~ dat ~e populatia autohtona ce traie9te in

z~na, de chelle BfculUl , confl'rma. numele dat de Ovidiu acestui "91r de stilpi ... " "Bicu eel potemk:" fHnd insu~i Bachus. Toate aeeste "documente scrise" ne dau dreptu! sa spunem ca numele 'V_r~mul Zeilo~" ~ste confir~at de documente istorice 9i cli ahmamentul sttlpilor drumului ce duce In tara zeilar (Daksh )

tv d' t _. a, 0

ara In care am descris numai "curtea seitor", este intr-adsvar

"Drumul Zeilorndespre care ne povestests Kaushi Taki.

"Chandogya • Upanishad"

. Este un adsvar faptu I ca spiritul grupului form at in jurullui

Cean-Oo.h era ~trivnic noilor tendinte manifestate de curentul brahman~~. ~otrlvlt spuselor lui Skandra Sanalkumara (un u I dintre succesorn lUi Oean-Doh la eonducerea scolii pe care aeesta a

~orm~,e,:~i care ii pu~a n~mel.e), taate vechile Tnvataturi era doar

va rbe , Cel.ce c~n~Jd.era cuvintels va fiind Tnvalatura suprem oi,

n ~ poate raaliza mm Ie decit pe "tarim ul cuvintelor". Astfel Ii vorbea raiahul ~r~ Sanatkumara brahmanului Maroda, un alt inlelept care ve~lse sa J nvete de la un u.1 m ai inlelept ca el (vezi Chandogya - Upamshad, VII).

~ .. C~vjntel: ~ui Sanatkumara nu exprima doar un protesl I~p~tflva rn~ercanlor brahmanilor de a reforma vechea credin~a. prr n reorg anrzarea" pantheonului Tn care ei voiau sa introduca noi

36

zeiU\li. Aceste cuvinte aratau, de asemenea, cs. viritul reformelor capatase 0 fo,",8. devastatoare si ca trinitatea hindusa BrahmaV'rshn_u-Siliva nu reprezenta singurii zei care Ineercausa.~9ifaca. drum eu forta prin portile vechii credinte. Cuvintele de incheiere din carte a a Vll-a a acestei upanishade tncearca sa expliee misterul existentei prin Unitateaatotcuprinzatoare ce urrneaza sa S9 intrupeze rna; tlrzlu, la in1init, asa cum- de pilda ~ acsasta sste inleleasa de unil prin numere (pitagoreic1), de allii (Anvapati) pri n intermediul clipelor care formeaz8., adunate', eternitatea timpulul, m erglnd inapoi spre trecut 9 i, inacela9i timp, vazute in perspectiva

momenteior ce urrnaaza.

f?i este siqur ca samin,a din care nu cu mult mai tirziu,

Zahnocshe (Zalmoxe) avea s~ rasara,a fost semanata in mintile ~i inimile ginditoare de aceia care se adunasera in jurul scolli lui Cean-Doh (vez; 'Zalmacsa· nume, zeitate, religiej.

Spiritul protestatar al. aeestei ~eoli este la fer de clar Tntr~o

alta carte, a V-a, care a fast tradusa in secolul trecut de H.T. Colebraok,.apoi de Barthelemy Saint~Hila;r e, (din a carui traducere redam aici un seurt fragment),: "Brahchiva Sala, fiull ui Onpamanyan, Satyaga _ Djama, descendent din Sarkaralshya ~i Vud;la, fiii lui Asvatarasva, taate personaje profund iriiliate in cunoasterea scrierii . stinte ~ i posedind toculnts m i nunate, se reunese pentru a se dedica studiului acestor intrebari: "Ce este suRetul ?"~ i "Oe este Brahman

7"

T ati acesti gTnditari nu s-au sirntit in stare sa rszolve aceste probleme singuri;. de aeeea, ei s-au adresat unui brahman, pe nume Uddalaca. fiul (sau discipolul) lui Arunacare, de asemensa, crszlndu-sa nepatrivit sa dea raspunsu! carect, le-a sugerat sa mearga impreuna la un rajah foarte inlelept (un Kshatriya), Asvapati,

fiullu; Kekaya f?i 39a au facut.

Ajun9i lael, dupa un "schimb de complimente" din prima

zt de vizita, inleleptul Asvapati, dupa oe i!ili intreba oaspe\ii cum i~i imagineaza ei "Sufletul Universal", raspunde cu urrnatoarea sinteza:"Voi considera,i Sufletul Universal, spune Asvapjlti

37

intelepti lor din j u rul sau, ca fj i nd s eparat 1?i individual, distinct de un Intreg, potrivit impresiilor, ideilor ~i placerilor voastre diferite Astfel, sa.vir~ili 0 mare gre1?eala. Trebuie sa-! considerafi si sa-l vansratl ca ~i cum sufletul universului ar fj in eel care, TI1 tirnp ce S9 dezvaluie prin part! diferite, ramlne, cu toate aeestsa. lntotdeauna unul singur. $i cel care sirnte acsasta Unitate cu mintea sa, se bucura de cunoa~terea tuturor ~tiintelor, a tuturor lumilor, a tuturor fiintelor ~i sufletelor ... , ~i sufletul lui este un 'altar in care el

preamare~te infi n itu.k..." r:

$1 inter eptul Asvapati r ~i rncheie raspunsul fara a mention a rnacar numele lui Brahman, dasi rntrebarile puse de cei care venisera sa-l csara sfatul fusesera: liCe este suRetul 7' si "ee

..... y ,

este Brahman Z":

Acsasta treeere sub tacsrs, aceasta desconsiderare total a a personajului atlat In discutie este rna; mult decit semnificativa. pentru ca arata 0 ostilitate care nici macar nu Incsarcaa fi ascunsa Cum am mai aratat si In alta parte (studiul despre Zaimekshe), asemenea rnanlfestan oglindesc conflictul ideologic ce avea s~ duca la marele razbo! dintre eele doua caste ~j despre .care H ippolyte T oin e a seris: BCa ~i alta data, 0 cearta putemica se iscil intre eele doua. clase conducafoare; brahmanii~i Kshatriya~ti's-au razboit, iar brahmanii, sprijiniti de populatia de rind, au iesit victoriosr; aceasta victorls tu atit de completa 1?i evidenta, incit casta Kshatriya a fost practic exterminata."

$ i I.Jacoliiot scrie despre acel asi razboi In "La mlthologie de Manou" (colectia "Lacroix et Vie. Edst Paris 1881, p, 227):

"Daca masele erau calme, supuse ~i servile, nu acelasi lueru se putea spune 1fi despre castele brshmene 1fi Kshatriyas, adica despre preoti /fi regi, amindoua fiind pe pozitii egale In putere ~i bogatie; astfel, brahmanJi' dorsau Sa mentina pe kshatriyas sub dominatia lor, iar k~hatriyas luptau pentru a se sustrage autoritatii brahmamlor. MaJoritatea posturilor de conducere din provincie dey en issra "ereditare"; aceasta ftJ m area 9 reseala a brahmanilor, caci astfel au perm is razvratirea unei puteri ce dorea 5-0 eclipseze

38

I r Bala Rama, pe care nol il conslderam a reincarnare a .. lui pe a 0 . . _ . .. I . h lor

V· hnu ajunge sa tnece in singe primele lmpotrivlrl a e ra~a _I .

p~Sntru ~-9i dobindi lndspsndenta ~i Ii obliga sa. se supuna din nou jugului teocratic."

Adevarul despre rezultatul acestui razbol devastator este

doar In parte prezentat de H. Toine sau I. Jac~lnot. De fapt~ cast:

Kshatriya nu a fast anlhilata nici in mas.ura m care .preclzeaza Toine, niei obi igata sa. indu re mai depart~ ~.ugu I tsocrattc, ~:;;a. cum

J lllot Ad9v8.rul este ea rebelll s-au retras dmamtea

spune aco . .~. ~. •

invingatorilor, ca ei au pa.rasit locurlls u~de traisera 91 au pl:cat In

exil In cautarea altar locuri mai favorablle pentru felul de vlata pe

care intentionau sa.~1 duca. .• . • .' w

Nu trebuie sa. uitarn nici faptul ca. cel care se In.tllnlsera

pentru a disc uta doctrina lui Brahma erau pastori, ca In.s U!I num ele lui Asvapati :;;; a lui Vudila, fiul lui Asvatatasva, arata ca el avea herghelii de cai in numar foarte mare. Acest lucru ~e ~uce la concluzia ca erau obi9nuili sa calatoreasca. departe 91 ca aveau mijloace prin care sa taca acest I~~ru.. . •

Acest razboi nu ar avsa OlCI 0 lrnportanta pentr~ nOI daca

consecintele "lui nu s-ar fi rasimtit de-a lungul drurnului urmat ~~ fugari dintre care 0 parte au ajuns in zona noastra 9i s-au ~tabilit in acele lacon pe care strabunii lor Ie parasisera cu mult lnainte de

a cucari lumea pe care ei 0 abandon au acum. w

o an u m ita rnartutl e n e arata ca cei care au cond u~ rascoal ~

erau sapte rajahi care se adunasera sub ~anducer~a lUi ~~~ pentru a discuta. Totusi, este destul de irnprobabil ca el sa-s: f~ mentmut destul autoritatea pentru a cirmui 9i ~~onduce .p~ eel rnvin~i pe drumul exilulUi. Trebuie sa luarn in eonsldsrare 91 faptul ca razboiul a fost dus intre caste 9 i n u intre rase sau~ popoare .. Ac~st lucru lnseamna caoarnenll de acelasi singe, dar din :a::9 dlfefl~e, adlca brahmaniiliii shudra~iiputea loarte bine sa ramma In locunle Parasite de invi ns i i Ksnatriya. Aman u ntel e date in capitolul urm atar ne vor ajuta loarte mult sa inlelegem evenimentele e~ v_or urma. Deocarndata, sa afliim, in rnasu ra posibil its.tilo r, ce s-a Inti rn pi at cu

39

eei sapte rajahi ~i eu oarnsnu lor.

in India, pe care ei au parasit-o/nu rnai poate fj gasita nici 0 urma de-a lor. Numele lor au disparut din taponimie (presupunind ca ele au existat cindva acolo) l?i niei nu au putut fi gasite in poeme sau in povestirile populaTe. Daca au existat vreodata fragmente in marile epopei care sa povesteasca despre faptele lor de vitejie, preotimsa care i-a eucerit trebuie sa-i fi eondamnat la uitare fie blestemindu-i, fie pedepsindu-i pe rapsozi.

Oricurn, de!iii urmele lor nu mai exista in India, ele se afla totu~i in numar mare in tara strama!jiilar lor unde ei s-au intors,

, adidi Tn spatiul earpatic. Nu este nici momentul sa insistam asupra dovezilor pe care Ie-am adunatln ceea cs prive!jite drumul celor l?apte rajahi!jii al oamenilor lor. in plus, in unele cazuri, kdovada" are mai mult un caractsr de cheie a problemei, cerrnd inca analize atente .. Vern arata insa, in continuare, cu a anum ita aproximatie, care a fast acest drum.

Cal mal greu de stabi "iteste drum 1.11 urm at de grupul condus de rajahullndradyuana, care a ales un drum spre nord de Marea Caspica t;i care avea sa dea nastere, in eele din urma, sc~ilor. Urmele lasate de grupul condus de Asvapali sint insa mult mai sigure. Indicatiile toponimice 9i informaliile furnizate deistarie ne permit sa. afirmam ca acest 'grup, tara excePtie, a urmat tarmul sudic al MariI Caspice pinala capatul de sud-vest. Din acel loc, a parte a pornit in sus pe valea Cyrusului (azi Kura), si-a eroit drum printre inaltimile subalpine ale Caucazului 91 Pontului Euxin, a traversat Crimmea 91 s-a oprit in stepa ucra/neane.; apoi, 'urmind "OrumuJ Zeilor': a ajuns in spatlul Carpatic ~i s-a stabilit intre Mure~ 9 i Somes, Aeestia sint stramo~ii agathyr9i1or mentionati de Herodat (Cartea IV, S-20).

CeHalli. au pomit de-a lungul riului Araxes (azi Aras, au urmat tarmul sudie al Marii Negre, au trecut prin strimtaarea Bostar, in Traeia (unde i-au I as at peshatri - vszi Herodot VII, 110- 112), apoi ~ cu marea In parteadreapta· au mers dincolodecapa.tul estie aJ Harmusulul,. au trav~rsat Dunarea siau ajuns pina la

a~unile Tnalte din Munlii Fagara~ !iii BueegL. . ... ~

P Ei, au intrat, prin loeul in care riul Vedeaw se varsa In

"'re de 1.1 nde grupurils s-au separat asa cum arata ur.m ele car. e.

Duna ., -. ~. h I

Inca mal exista. lntr-adevar, nu este greu de Inteles ~~ raja ~.

Brasiva~Sola.s-astabilit in fara Birsei~ i ca. a dat nurn el: ~al a~ezarll care este azi orasul Bra~ov. Vom amint/',ea do~ada I.n plus, ea dealul numit Varte, din rnijlocul orasului, confirrna idsntitatea deoarece termenul Varte nu v.ine,iil?a cum ~~ar crede, de ~a "varten~ "" a astepta (lb, germana), ci de la vedieul . V~ ~ tara, pamlnt. Numele intreg aI asezarii a fast "Brasiva Vana': a~lca tara lui Brasiva. De asemenea,. satul 9'srcaiapoarta n~ umele I 1.11 Sh~ara, stramosul comun a lui Djava~i Indray~na., In plus, ~-ar p~tea sa existe 0 legatura ~i intre Saty-aga-DJaya ~I satul Jida, DJ~y_a insem nind "cei din Djai~ care poate fi. citit Jini (conform ortog~aflel sanskrite). Am falasit expresia "s-ar putea" pentru ca nu consideram aoeasta leg.atura ca fiind sigura"

in spriji n ul dovezii aduse de kfentitatea n 1.1 melor ~e ma~ s~s exist§.!?i un numar de "coincidente"interesante: Cele trelwa~eza~l. $arcaia, Bra~ov!?i Bu~i/ase afla T~tr-un campl,ex de 8ge~an purtlnd numele zeilor vedici. li vom nurm doar pe eel cunoscuti.

Tamsifalau, un I.o'c situat la apr~,ximativ 30'~mest .de Bra~ov poarta numele unei zeitati vedice dintre eele mal a~tentlc~ ~i anume: Tamash; a. nu se con1unda cu Tomasha, unul dintre :,el . ~apteManu (vezi M.D.Sh.I.S9i XI 1.24) , Pava(laS km ~e Tama~falatl}

poarta numelelui Agni, zeul tocului, care, printre cele alte ~aisprezece nume, se mai nurneste ~i Pavaka '!'1.0~:~,~ (Ia ~,2 ~m de Budila) poarta. num ele 1.1 n uia dintreaspectele divi mtatll exp~I[~ r~d precis Unitatea,infinitul despre care varbea inleleptu! ~~ (I~ sanskrita Moksha). Hamon e derivat de la Hora-manl, adlca,~an~ (sihastru) protejat de Hera, un nume dat oricaruia .d~nt~e rnaruzet - a.tunci cTnd se face referire la puterea lor fizica. (de atci !? I Hera.cles), T rebuie sa m ai observam ca toate acestea lnconjoara virtu I Barat~~ nUmit dupa. Shara-Ta, sroul sub a carui eonducere a lost eueenta o IT! are parte din 'I ndia ~ i al e carui fapte slnt am intite in Mahabharata

(!?i nu M,_ahabharatta), asa cum se a11a scns uneori}.

~ . Intr~b~rea~care se ridica este unde s-a stabilit Asvapati?

~a ne.re~mln~tl~ ca Asvapati era fiullui Kekaya in plus, Asvapafi mse~m~a s_tap~nul ~Pab) hergheliilor de cai (Asva). in limitele spatiului carpane eXlsta un singur lac care s-ar putea sa aib-

I -t - As a a

. eg.a ur~ cu vapati. Este satul Apatin, subordonbat eomunei

ChIOr~hl{i. Dar asernanarsa nu inseamna identitate. Pe de alta parte, Intr~ Turd~!?-i Cluj exista sate nurnite: Caianu, Calla, Caianl.! ,"-are, Cala~u mtc. N u m el e aeestor a{Oeza.ri deriva de fa eel al tatalui lUi AsVapatl, Ke-Kaya insemnind ~nBscut din eKe) Kaya" san: "provenind din Kala': .

. . Acest I~cru nu este insasuficient pentru a stabill argumente

bine fO~date In favoarea identificarii locului de -stabilire a lui Asvapati. Exista, oricum, in veclnatatsa satului Caianu, alte locun

. ale ca.~or nume aduc dovezi precise ca identificarea este totusi coreeta.

. ~e ase~enea, in apropiere de Caianuse afla doua tocun de stab.IJ~e nurnite S.~fa ~i pra~tinile, doua nume de impcrtants deoseblt~ p~~tru clasiticarsa toponimiei Transilvaniei (asa cum se v~ vedea ~ ar JOs). Suta reprezi nta nurn ele urm as llor if egali (copilul lUI K.. shaff/ya ~ t al unei femei brahmane (vezi M. D S h X II) Petri '1 I .. . . . . 0 rrvi

egll, unw Shuta se putea angaja doar ca dresor de cai sau drept

conducator al carelor de razboi (M.D.Sh. X.47).

w. ~ Deci, unde putea fi locul acestor shutasi, daca nu linga

staplnul herg~eliiler de cal (Asvapati)? Apei, a alta asezars, nu de~arte de prrm.a, se nurrrasts Calara~/; un nume ce paate fi lega! chiar de Asva ~I ~huta. adica de herghelie ~i dresorul de cai.

. ~ ~m am I~tlt. satul Cra~tintlor ~j am accentuat i rnportanta lui specials In to~nlmla transilvaneana. Intr-adevar, nurnele CrJ~tif1lle u~ sat asezat rntr-un compfexde localitati cu nurne ca: Sinfaican3 Sm:-Job .. Sint-Marghita etc., arata ca explicarea etimologiel cuvintulul Cra~tie prin "ora" ="cel care Sf!! roagai" este un lucru core~t ~vezi etj~ologia de la sfirsit). Tot in vecina.t~te sint de gasit agezanle lura~1 Valea lemil; doua nume de 0 vecinarats greu de

42

stabilit, un fapt confirmat ~i de grecescul "ieros" - sfint, Aceasta arata ea. locul oeupat de Asvapati, care era un sfint. intr-un complex de ora~teni(locuri de ruga) este in conformitate cu caracten I sau ~, acest lucru este, cred, de convinqator.

In sfir{iit, s-ar parea ca brahmanul Uddalaca, ce facuse cauza. cornuna eu rajahii rebeli, plecase cu ei ~I se stabilise In. Uda pe Valea Vedei, in aprapiere de slhastrla Lachu-mana, ad; a nu departe de Topana, Vefu etc.

o privire de ansamblu asupra hartii acestui teritoriu ne va arata, in afara de identitatea numelor g"upurile in care fiecare unitate central a este lnconiuratade altele careo sustin, De exempI u:

Asvapati - stapinu I h erg h el i i lor, fiull u i (Ke) Kaya, este inconj urat de ~Suta~ - dresorul de cai si vizitiu ~i de "Ca.lara~i" - "cel care calare~teH. La numai citiva kilometri se afla Ludu~, locul unde au avut lac cursele de cal (com para cu latinescu I Ludusaus - s peetacole, jocuri publice) .

Brasiva sta aproape de tovarasii de arma Vudila (Bud'la) pede-o parte {ii Ojava fiullui Sharkara, pede alta parte, avind lntrs ei un munte numit Cefafuia~i un altul purtind numele zeilor pe care acsstla il vsnerau: Omu (Om - silaba vedica sacra), Negoiu (Negae) , Papu~a (Pa-Pushan) ,~'iriu(Shirisau Sri, zeita belsuq u lui).

Laciumana e inconjurat de asezari avind nurne specifice de sihastrii: Guruieni(Guru .. mentor spiritual). Vltan~ti(vitana ~ un joe ritua: in cinstea lu i AgnQ Purani (Pura - orasu I sfint s i centru I sihastriilor). ~i undeva in afara aeestei arii, Tangiru (Tunguru - un guru sub protecna lui Than, zeul focului din taciunil aprinsi).

Geomaftaluiu poarta numele regelui Geomansagni, un frate al printesei Sita petita de Bala-Ranta, care avea sa aiba a Soarta atit de nerniloasa; ~i in plus, prin intregul tinut numit Milita (MHe~ti, Milice~M. S8 afla locuri cu nume vedice: Dadiciu, Dejel; Sitoaia, Mande~ti. .

Numele Mltreu la confluenta Arge!?-ului (Arghiya) cu Dunarea arata ca a fast lccuit de cei ee credeau in Mitra Recent a fost descoperit acolo un templu, care era - eel mai probabil -

43

dedicat lui Ha, zeul saarelui, un nume deasemenea pastrat in Ha-

do-vam. •

Ar lnsernna sa ne repetam, desi poate nu tara de· folos, mentionind aici din nau 'Tarazeilor"( Da-ksha), "drumu/zeilor" .. drumu,1 sacru dedicat lui 8yk: (Bacchus, eel mal tinar zeu ce intra fn pantheonul grec)·:;oi "curtea sedor" in care pot fi gasite tara exceplie toate zeitalile despre care legiuitaru.1 Manu vorbsste in Cartea Legilor.

Ne vom opri aici, dear pentw a continua expunerea dovezli dintr-o alta sursa care va 1i.!?i mai convingatoare.

***

"Manava- Dharma - Shastra"

Am I as at concluzia care poate f trasa din acsasta carte (a zecea)la stir::;it pentru ca ea elimil1a orics posibilitate de indoiala pe care 0 mal poate avea cineva Tn legafudi eu faptele:;;i dovezile expuse aiei.

De asem enea,. trebUiie sa se rsrnarce faptul ca .arg u m entele aduse de aiciincolo sint mai putin legate de religie. Ele provin din aspectele organizarii laice a societalii, 0 organizare ce se baza in stadiul sau incipient mai mult pe latura economica:;oj administrativii Acesf term eni pot sa para prea "moderni", dar se va vedea ca nu slnt nepotriviti pentru societatea aftata in discutie ..

In prirnul ei stadiu de org.anizare, societatea vedica a fosl impartita 1n "categorij", potrivit caracterului specific al activitatii fiecarui membru, de~i acest caracter specific nu genera nid un "privilegiu". 0 e-a lungu I timpului, insa. categori ile au inceput sa. S9 transforme in clase, cu 0 u::;oaratendintade diferentiere ierarhiuca Incetul cu lncetul,clasele preotesti ~i rnilitars tindeau spre n:iveluri I mai Tnalte in societate, in timp ce oamenii de rind era.Irnplnsi in JOS din ce in ce mal rnult. Acest praces de diferenliereera intensifical in momentulluptelor de cucerire; astfel, in zona cucsrita in prima etapa (baziunul superior al Indusului) se ridicau mereu bariereintre eele patru class care aveau sa devina "caste".

44

lata numele lor in ordinea i erarhiei sociale stabilite in tim pul

Irecerii de la vedism la brahmanism:. ~

1. Casta preofimii, mal tirziu numtta brahmana;

2. Casta militara (cu data ria de a guverna), care a fo~t numita kshatrya (combinind cuvintele "ksha" - pamTnt natal ~t .

" atri"- principul aparararii); ..

3. Casta comerciala;i agricola, numttavafsya;

4. Casta muncitoare, nurnita shudra (pronuntat sudria) .. Se poate dovedi ca prima cat~garie ce ~r~~ sa fie

diferenliata ~i organizat"a. separat in socletatea ~edtca, to urm~ special izarii, a fast rszu Itatul nevoi i. de ap~rare .. La. inceput, aceas.ta aparare privea protectia produselor am~ahere ~de pe pasunile aflate dsparte si care trebuiaaduse acasa, a casa care era an de

an tot mai departe de locurile de pasunat, . _ .,

Mai ttrziu, olnd depozitele de bunuri au inceput s~ .se mareasoasi satrezeasca dorinta de acaparare.Tn .~n~m~leyectnllor care Tnca mai vinau, nsvcia de aparare a fast slmllta ~I la ~oo~~ d~ depozitare. in acest grup, nascut din nec:sitat~a~~pararn.~1 specializindu-se in mlnuirea armelor, avea sa .d:vlna I.~ cele din urma prima categorie (dar nu ca rang) numlta, ulterior, casta

Kshatrya. ._

Categol"ia "lnteleptilor" (brahman,inseamna:;01 In,el~p~) a ~ tostaleasa dintre eei mai batrini si invalizi, cs.stateau acasa Iinga foe si care, treptat, si-au asumat rol~1 de a gin.di ei in9i~i.(~~ pentru propriul interes) in privinta celorlalti. Cateqona co~erctala ~parf! mai tirziu in conditiile unei societati in care bu.nur~l~ nu male:a~ distribuitede catrecapul familiei (saual clanului), cllncep~sera~a circule liber de la cei care aveau plusuri la cei cu lipsuri. Insfi~:;OIt_: eel care munceau au tormat si ei 0 casta, sau categoria com erciala

de mai tirzlu. ~ .'.

- Potrivit tuturor 'indica,iilor care pot fi gasite in limba ~I .In

toponomie, procesul de diterenliere care a inc~pljt Tn spal'~1 carpatic s-a dezvoltat :;oi a fast lnchaiat pe subc:'n~lnentul c.ucer~t. Faptul ca astfel de situatii se reflecta in topcnorrua Intreg.ulw bazin

4S

al Dunarii poate fi expJicat de circulati ~

permanent dintre oamenii d . ~tla netntreruora :;;i contactu

contact sl 0 astfel de CjrCulat~ al~19dr cei ~e acolo. Un astfel de

. re smt ovedrte d "D .

menponat de Kaushr' Taki A ."." e rumut Zetlor~

In upanishada I'

care am vorbit. eu ace a9r nume, despre

Odata eu stabilirea castelo f ..

nepatruns lntre ele de cat . . r au ost rrdrcate ziduri de

• • ~. re eer ee tntentlonau - . -

Incapa1rnare pozitiile avantaj C . _ sa-sr pastreze cu

di ntre ti nerii din caste diferr'te aufo, . a 0 P~I rna mas u ra, easatoriile

I a.u ost rnterziss i . "v

egea nesocotind interd',-.t"1 . ' ar eel care I ncaleau

I~tll eel erau aspru ped ..

foarte cu rio asa, nem aHntfl nita • _ . epsltr. 0 caracteristica

sufereau rigorile legii nu p~na atunel,. era aeeea ca. cei care

exil ati un eari in cercu ri ln at:r:~o: f':P! r. del.r.c~entii, ci u rm a9 i i 10 r, din astfel de casnicll erau d reta~ll, unu dmtre acestia, nascuti

. con arnnan - t a' v A

mai grele si de dispretuit. . sa r rasca In conditile cele

. _ De pillda, potrivit legB care, facuta d "

alba un caracter doar r I'" . e brahrnanl, trebuia sa

. _ e 'gras, copilul prov nit d' - -

rmxta era totusl obligat sa. ha .. . ern intr-o casatarie

niei c alta ocupatie decit cal un a~u~lt nume $1 nu putea sa aiba

• t ea prsscnsa de leg G d I ". .

induratdeurrnas variatn functie d _ .~. ra u de Injoslre

legea dar totus i se poat . e ea_sta ~arr ntilor care in calcassra

,. e constata ca exista 0 . ita l

ponnu cei ce proveneau din f '1"1 . anurm a Ingaduinta

_ . ami II e mal nobile.

Urrneaza textul articolelor "Ie 1/ .

Dharma-Shaslra) cu privire lacal .. 'f} _e -: M~nu" (Manaacel a pe care Ie dlscutam . . ~~orille cazute In dlzgralie, adica

~ zecea, toate cu privire la C::~;~I ~: ~ele ~ 32 de articole ale carlii cele de mai jos pentru ;(. f. .. egulr, am reprodus aiei doar

Cd rn ormatille cant' . t A "

de selectat pentru sca .1 . lin U e In el e smt rn ai u sor

_ pu pe care ru l-am

Inseamnainsacaalteno+' . d' propus. A. ceasta nu

IIUnJ rn celelalte art' I .

lat I J iult. Consider. Aln _ .:.; • leo enu neintsressaza

. .. saCaacesteasrntc I . .

~ I S tcrsnts pentru luerarea d f t.:: _ e em al reprezentative

I dit conti e a d. Sa vedem d .

og In It connnatul cartii a ze 1 . _., eel, cum este

b . 'I ceaa ul Manu ln t ..

azinut hidrografie al Ou _.. . _ oponlmla zonei din

C J.. ~arll ~I In Spatiul Carpatic.

e Ei! mal suqsstivs ·~I· '-

,. convlngatoare tapte slnt c ."

. , a 91 In

46

primele capitole, analogiile, chiar identitalile dintre numele categoriilor sociale eazute in dizgralie ~i a,:;;ezarile de pe teritoriul nostru. Astfel, avem analogia di.ntre:

-Ugra (vezi art.9) :;;J numele Ogra" redat de autoriHitile

ecleziastlce in 1376 ca Vgra, in 1587 ca Ugra, in 1760 ca Mares (vezi Coriolan suciu: "Diclionar istoric al localitalilor din

Transilvan ia');

-!?uta (vez; art.11) ~i numele $lJfu (corect ~utu dupe. C.

Suciu); dar, de fapt, este ?uta - asa dupa cum arata numele de familie $uta~i $uteucare exista inca in uneleparti din Transilvania. -Shakha (vezi art.21) sl numele $eica pe valea mijlocie a

Murej-ului.

-Avritha (vezi art.15) :;;i numele Avrig.

-SVapaka (vezi art.19) ~i numele Sapaea la contluenta

riurilor Sianic:;;i Buzau.

-Salvata (yezi art.23) ~i Savata.

-Magadha(vezi at.ll) ~j-numele Magadanpevaleamijlocie

a Buz8ului (azi comuna Colli).

Este de mare interes sa. insistam asupra anum itor detali i ce

I contin aceste "coi ncidenle atit de cludate". U nele cazuri " identitatea Magadal Magadan sauKaranal Carana - ~ i multe altele, contin un num aT de indicatii secundare ce Ie dau 0 valoare deosebita.ln timp ee art.11 al carti a zecea erat! din ce combinalie provine un Magada, art.47 specifica ocupatiile prevazute de lege, in cazul de fala aceea de negustor sau, in rornaneste, marchidan.

I ata ~i ciudata caincidenta. in satul Magadan ~ i m ulte altele '

din vecinatate, ca Policiori, Soortosse, Berea, Jeseai, Piciele ~i inca vreo cileva, m ulV dintre locuitori poarta num ele de Merchidaru, dupa cum rezulta in mod canvingator de pe lists muncitorilor ~i ~nctionarilor de la exploata~a petroliera din Berea peanul ~ 983 ~I anii urm atori. a situ alie la fel de sugestiva exista ~ i in leg atura cu numele earani :;;i Caransebe~, in bazinul Timi~ului ~i al Cernel. Aceste n ume, ca fi cele de m ai sus, deriva de la eel di n categoriile inferioare, ce-si aveau orig.inea in castele primare. Diferenlaconsta

47

in faptul ca eel numifi Karana pot rezulta din diferite legaturi care ar trebui in mod normal sa conduca. la nume diferite. Motivul esle urmatorul: sa. presupunem ca. a categorie de Karana nu respecta. leg'ea. Ei slnt fm unui vaisya ~i ai unui Shudra, care s-au casatorit fara a avea voie. Gealalta categorie de Karana ajunge sa po ate acel nume datorita. unei dispute dintre parintiilor, care erau Kshatriyas

. . ,

!jil prootlmea brahmana. Ce intelegem din acest lucru? Ca proofii,

simlindu-se ofensati pentru faptul de a nu fifest luat; in ssarna de anurniti Kshatriyas, i-au excamunicat pe acestia - ceea ce, lntr-un fe,l, nue departe de un blestem - dar nuau indra.znit sa-i atinga. pentru ca, totu~i, apartineau unei caste 1'nalte. Ei nu puteau decit sa-i blesteme, amenintindu-i cu pedeapsa lui Brahma, noul zeu pe care preotii se straduisera. sa-I introneze impotriva unei considerabile opezitii, Nu se cuvenea, deci, ea ei sa taie bratsla lui Brahma, adiea sa.-~i m utileze zeul pe care tocm ai 11 term inasera de sculptat. Aaduce la picioarele zeului tot ceea ce provenea din miinile lui era un Jucru pe care preotii puteau sa-ltaca, dar nu mai \ mull.

~i asa au ~i facut. l-au Tnjasit pe cei din casta Kshatriya, numindu-l "Vralya"In chip jasnic, Impreuna cu urrnasf lor Karana, fara a preciza n ieaieri caaceasta a doua categorie Karana ar avea, totus i, un lac in vreo casta sau nu. Cu alte cuvinte, preotii -aufolosit aceasta metoda ocolita pentru a. se ra.zbuna pe cei caranu voiau sa mai recunoasca drepturile lor sacre.

Am accentuat acest detaliu pentru dovada pe care o po ate aduee cu privire la vechim ea ~i seriozitatea conflictului dintre caste (deja mentionat).

Un alt moment al eonflictului dintre eele doua caste se gase;;:te in M.D. Sh. 43,44. Aiei avem de a face tot cu un caz de - exeomunieare, dar de data aceasta cu unul in rnasa.

lntr-o excomunicare attt de rnasiva ca. cea a celor din casta Kshatfiya, cu nu mai putin de 12 triburi, preotirnsa brahmana a aratat 0 m areabilitate ~i, in acelas i timp, a mare prudsnta. Cum am ,mai spus :;;i inainte, preotii au avut grija. sa nu atinga trupul lui

48

Brahma Ei l-au determinat, cu ajutorul Mantras,-urilor aflat~ !n puterea lor, sa-l umileasca pe cei pe care i-auw blestemat ,sa fie calcsti in picioare ca nssupusi. Astfel,.i-au facut pe cel care tusesera Kshatriya sadevina Shudra. _ .

o paralela intre cele doua grupuri de KshatriY_s detronati arata ca existau destuJe motive de sirnpatie intre C~I care era~ Karan a - prin excom unicarea bunicilor lor pentru ca ~U-I asculta:era de preoti -~i cei care devenisera Shudra pentru dlspretul fal~ de aceeasi prsotirne. Era normal ca aceasta si~~ati~ sa a~~ca un spirit de fraternitate, care se reflecta. in topomrma tl~ut~lulln care s-au stabillt refugialii Kshatdyadin tribul Cinas, dupa. I nfnngerea pe care au suferit-o in marele ra.zboi.

Sa rscapltularn ded, cTteva puncte: . .

~Connictul dintre eele doua caste, brahmana~1 Kshatri}'a. -Connictul s-a extins pina ee a inceput un rSzboi cu

caracter reiigios. w . • ~

_ Razboiul a fo.st pierdut de Kshatriya care se rasculasera

impotriva puterii :;i domin~iei preotilor brahmani. _. . . .

-Dupa. infringerea lor, Kshatriya au lust drumul exllulUl ~I s-

au stabilit in aile Patti ale lumii. ...

. -Cei infrinti' apar1ineau unortriburi in numard~ 12, m~nali

in cartea azecea, art.44, din M.D.Sh - Gaftea Legi/Or.

Yom incercaacum sa. anam ce s-a lntimp'lat cu aceste

douasprezeca triburi Kshatriya. .'

STntem slquri de la inceput ca., pornmd din locul unde s-a

desf~urat ra.zboiul, refugialii s-au in~ir~t de-al~ngul unui ~.ru~ ce incepea in valea mijlocie a lndusului ~1 sfir~~a In valea rnijlocie a Dunarii, lntre cele doua puncte extreme stnt 500~. Km. ~e s~ gase~te aiel? Primele doua triburi ce au renuntat sa m~arga ~~I departe, Pahlavas ~i Kambodja, au rarnas sa se stablle~~c~ In sudul drurnului delimitat, desfa.~urindu-se de-a lungul unei linii ce lntHn e~te zan a Mall i pina la locul unde Am ~rdus se varsa in M~r~a Caspica, Identificarea se bazeaza to:mal p~ ceea ~e aves sa fl~ dovedit mai tirziu de istorie. Pahlavas-n reprezlnta na~uneapersana

49

de astiizi in frunte cu ImparatullranulUi, iar Kambodjas-ii stnt eei din care avea sa apard, la ~apte seeale dupa ce refugialii sa stabilisera in zona riului Anarnis, natlunsa reprezentata in istarie de regele Kambudja sau, dupa numele sau elenizat, Camby5eS. De-a lungul celor sapte seeole care s-au sours de la stabilirea refugialilor~i pina la formarea natiunii persane, viata spirituala a celor doua natiuni persane, viata spiritua.la a celor doua natiuni S9 axa in jurul Orapului Stint, cunqscut atunci sub numele de Pura

Un grup mal mare s-a stabili! in nardulaeestei linii, facul Drangiana fiind un punct de hotar permanent. Acest grup era format din membrii triburrlar Sekas, Paracfas, Daradas ~j Kiratas. Aceasta afirmatie se bazeaza ~ i pe dovezile aduse de istorls doar citeva seeale mai tirziu. Primul care a mentionat aeeste triburi in zona, dovadae adusa ~i de toponomia numelar, din care unele ca:

Dara, Sunia, Siraca, Margiana, Cyreshata, Phra$ i altele au contin uat saexists multa vreme ~i au fast rnentionats de istorici. Aceste triburi 'a1:J constltuit baza pe care s-afarmat natiunsa persiana $i in a doua lumatate a primului mileniu,statul Persia. Ne simlitastfel inclinati sa credem ca parerea unor istorici din secalul trecut, care sustin ca erau strama9ii arienilor, este Intrutotul justificata.

Am fast nevoit sa renu nt Jaidentificarea triburilor Pudrakas !?i Kasas, caci teats eforturile mele au rarnas tara niei un rezultat.

In tim p cs triburi Ie despre care am vorbit m ai sus au ram as in Asia, in ceea ce Ie prive$te pe ultimele trei - Odras, Dravidas si Cinas - avem destule dovezi ca ele auf sosit tn Europa. Pe scurt, vrem sa stabilim ca Odras-ij sint, de fapt, viitorii Odrizi, rnentionan ~i de H erodot in IV. 32, iar Dravidas-ii s int eel care, stabilindu-se pe vaile Sovei{li Orave;, au dat numele lor celui de-al doilea riu. Cum Cinas, ultimul din eele 12 ttiburi mentianate In M.D. Sh.X.·44, are strinse legaturi cu teritorlul Romaniei deastiizi, ne vom ocupa mai multde el.

Ace.;;ti Kshatriya au parcurs toata distanta de la I ndus pin Ii ta izvoarele Dunarii care, in timpul lui Heradat, se pare caerau im ediat dincolo de defileu I de la Cazane. T oponirn ia ariel cuprinzind

50

bazi nele Cerna-Tim i~ -8eg a dovede9te ca Cinas-i'i s- au stabi lit aiei. Dar neaj uta 9 i istori a prin ceea ce, acelas i H erodot, SpUMe in cartea a II-a 33, din care citron aici un fragment :

':.. ~i dupa presupunerile mele, judecind necunoscatul dupa fapte cunoscote. Niltil fi Istrul sint de aceeafi.lungime. Riul Istru. izvorind de pe paminturile celrilor, in aproplere de ora~ul Pyrene, taie Europa in doua prin curentul s.au,:.celf~; sin~ ~inco~ de. Columnele lui Heredes fi veeini eu Kyneslenll, cet mal mdepartaf' tocuitori din vestul Europei; Istru!. dupa ce traverseaza intreaga Europa, se varsa in Pontul Euxin la Istria. 0 colonie milenara':

Acelasi Herodat spune in cartea a IV-a, 49: ..

" ... pentru ca tstnu, ce porneste de la celfii care se ana =:

Irnga Kynetes. ce! mai vestic! tocukon din Europa, traverseaza

fntregul continent': _

D upa cu m se va vedea. este de eel m ai mare mteres p~ntru noi sa stirn unde anume gre!?ea Herodot in afirmafiile ~e m.al sus. ee anume era adevarat din spusele liii daca nu cumva parenle sale erau total eronate.

Exista citeva problema in descrierea teritoriilor de catre vech i i seriitori, carora oam en i I de sti i nla de astiizi nu au putut sa Ie rezolve in mod satisfacator. Unadintre acestea este in legaturacu Goloanele lui Hercule, un nume pentru care nu s-a gasit nicl pina acurn un lac potrivit. Se pare cit eel mal multi au convanit sa I.e loealizeze in Gibraltar. in ceaaee ne privests, ne intereseaza ce sa spus si ce S9 crade despre aeeste Golaane ale lui *Hercule rnentionate de Herodot in 11.33 Despre pr.esupun~rea ca aeeste colaane se afHiin Gibraltar, afi rrnati a de mal sus a lu I H erodot a fast relinuta in notele 154 - 157 la cartea a II-a in trad ucerea I u I P. Vent. (Heradot - Istorii, vol I Ed. $tj,i ntiflca, B ucuresti, 1961, pag. 435):

Nota 154 "Afirmafie gratuita: Herodot nu are nia un punc! de relerinffi pentru a arata es Istrul ~j Nilul au aeee~~i lungime, I~ privinfa tstruhu. vee! Cartea a IV-a cap XL Villi. smgura paralela realJ care poate Ii stabilita intre ele".

- Nota 155 'O,a~u/ Pyrene este conlundat tn cele spuse de

51

Herodo.f, cu Pirineii pe care if considera In mod gr~~/t ce fiind la izvoarele Dunarii':

Nota 156 ~Co:lumnele luiHercule ssu stttmtoere« Glbrahar

cu cel doi munfl (C%ane) Calpa ~i Abyla': '

Nota 157 ''!<ynesienii (Herodo~ i'n eartea a IV-a, cap XLIL il nume~te Kynetos), populafie loclJlndprobabfl In S- V Peninsulei Iber/ee':

Nota 231 "KynesienksBu Kynetos (vezl Cartea a II-a, cap XXXI/I, unde sint numlf/ Kynesiel) nu sint alfli" decit Cynetes din Algrava, In sud-vestul Peninsulel /bf5rice':

E un norae pentru adevarul istorie in general 9i pentru istoria napunii romane in special, ea Heradat nu a greiiit. Acest lucru a fost demanstrat de marele N icolae Densuiiianu 1n cartea sa "Dacia Preistoriea", fn capitolul" ColumneJe lui Hercule", pag. 397 9i rnai departe; dar, din nef'ericire, din motive greu de inleles el nu a fast I uat il'J serios {I i cartea sa a fost considerata drept fantezle poetica, N u este mom entul rnsa,. sa discutamacum despre aceasta. Intenfia noastraeste sa aducem devezUe neeesare pentru a Indeparta arice posibilitate de mistificare a adevaruluj .. ,

Privitar la lungimea Nilului 9i a Dunarii, pe atunci se presupunea ea izvoarele N iluJui erau In regiunea Cataractei; Heradat a laealizat regiunea la apraape 6400 stadii distanla fala de mare, ceea oe nus chiar gre~it. Am se cun09tea despre Nil.

, Anticij cred~au ca j~voarele lstrplui nu erau prea departe de defrleu, acesta fllnd matrvul pentru care era numit lstru de la gurile de varsare plna Ia PartJle de Fier, In vreme ce numele d~ Danubius, folosit pe cursu! sau superior, ns-a devenit cunascut dear in vremea lui Herodot. Dacaaceasta este ceea ce 9tiaU ~j ce credeau ei in vremea acssa, atund inseam na ca Herada! era bine informat .;;i ca ej eonsiderauadevarat oeea ce eun.o~teau, De Ja Cataracte la mare, lungimea Nilului este apraape esle aproape egaJa cu cea a Dunarii.

Herodat se dovede~te la fel de bine informat cTnd vorbsste despre celti, care traiau la ";zvaarele Istrului", sau clnd spune;

52

"RTul lstru, cafe izvar3.9te din lara cellilar, I1nga orasul Pyrene, curge ... ". Ceeacevrem sa spunsrn acurn serefers. laafirmaliaca izvoarele Istrului erau rna; sus de Oataraeta, adica exact asa dupa cum oredeau antieli.

Pevremealui Heredot, zonacursului superior a1lstrulul era locuita de celti, fiind h1sam mostenire lui Burebista, regele dacilor. Oespre ultimul, Strabo spune:

"Petlmpuri, cum.spuneam,aproape derrul (Pad) (rii/aueei mal multi dintre eel,,: Cele mai numeroase popo.are printr,e celfl erau boil; /nsubrii, ~I semenii,· (uftimll) s-ea asoclat eu gesafii ~i, prfntr-un atac nea~teptat au asaltat Home. Mal tfrziu, romanii i-au distrus pe semeni ~i pe gesafi ~i i-su alunga! pe bot de pe aeele meleaguri. Mutfndu-se intr-un flnut mal aproape de lstru, ei fralau eoumtn acelea~ilocuri ca ~i tauriscii ~/ au pornit riizbol cu daeiipinii ctnd eel din urmii l-eu ~ters de pe fafa pamintului. Teriforiullor, care facea parte din Illyria, a rsmos un toe de pa~unat pentru turmele napei vedos":

Pe vremea statuluietrusc, zona Cazanelor era locuita de celti. $i e user de Inteles ca celti; din cimpia Padului puteau sa comunice uiior de-a lungul riutui Sava ~i cu cei de la "Izvoarele lstrulul", Oed, existau celli la "Izvoarele Istrului". De asemenea,

a existat ~iorali)U1 Pyrene.

Pyrene insam na "lac ars, pirjolit" (de I'a greceseul "pyre") .. Zona de la "Izvoare.le Istrului" (cum era considerata de Haradot) este Rlina de "pete gal~e", care fac ca cea mai mare parte din muntii din jur sa arate ca iii cu m ar fi fast ar~j de foc (plrjol in romaneste sara, pejor in sirba.). Din acslasi motiv intilnim aici orasu I Pojareva/z, care soar putea foarte bine sa fi fast Pyrene din ti mpullui Herodot Dar aceasta nueste singura dovada. a existentei, in aoea vreme, a orasujui Pyrene. Pe malul stingal lstruiul, in apropiere de contluenta cu 'N era, aproape vis-a-vis de Pojarevatz, se ana satul Pimeaura si, mai sus (pe Nera), statui Ptmov«

Ultimul nume a fost dat de auto ritatiIe ecleziastlce, care au pastrat ~i insemnarile despre agezarile.9i populalia lor dupa cum



urme~a. (?oriolan Suciu, 'Vicfionarullsloric a.llocalitalilar din _Transilvamal1566 - Perho,'Tn 1575 - Perhova.:in 1598 - Pirhova: r n .1717 - Prehove; Tn 1 737 - Pymob« in 1785 - Pirboda; in 1 829 ~ P"h~ ~a. Presupu n erea noastra este ca. Piroesure ar putea sa fi fast numrta Pyrnesurala inceputsau, cu mai multtimp in urma, Pyrenesura ...

Explicatia termenilor Pojare-vatz si Pyrene-eum este urn:a.~oarea: Tn acest loc bate un vint devastator, cum nu exista in lara In alta p~rte EI ~e numests COiava (sau Gosava, sau Cu~~va). Un v~nt r~e ~I uscat, care ridica praf si nisip ~i distruge totu I I n ca~e. N I m em n u lndrazn e~te sa i as a. afara clnd bate vTntul saJbat~c:.~ i ':ireneauraeste chiarin "g ura Cos avei", cum obis nu iesc localnlcii sa spuna.

. Copavaeste cunoscut din tirnpurtla vedice. Intr-un imn din

'!,g- Veda (4. 18), numit"na;;terealui Indra", intr-o formadra';'atica "' ca~e ~ersonajele sint un pavestitar, ma":l8 lui Indra ~I Indra I~SU~I, m se vorbests despre acest vint si puterea lui infernala. lata clteva strofe:

Povestitorul:

$i cel nou nascut umplu (cu fiinta lui) cele doua

lumi.

Mam~: . Se duc lavale aceste ape Inselatoara, cu clipacitul

. lor nern~erupt, precum si palavrageala gemeilor.

lntraaba-ls, ce spun? Ce munte

Ce obstacola var rnai prabu~i? '

Sint oare a~c tea - asa cum spun apele - rugaC!iuni aduse

ltfJ_ r-: '5 --

Sau, nu, cu va, vor s~-Ip~neze.prin injurii?

(~entrLJ cal. el, fiul meu, a eliberat cursul acestar ape Cind l-a UCIS pe Vritra cu arma sa aducatoare de mearte. Nu e vina mea-daca tinaca femeie

Ti-a pus in pericol viata, iar Kushava te-a inghilit:

Dar e meritul meu ca Apele au salvat copilul ~i ca Indra a primit atita putere.

Nu e vina mea daca Vyamsha, cind te-a ranit

lui

54

O! Eliberatorule, ti-a provocat durere. Erai mai puternic, dssl ran it

In sfir~ it, ai zdrobit capul demonului cu arm a ta ucig ato are" .

Nu e nevoie de prea multa. fantezie pentru a Tn1elege ca acest imn din Rig-Veda nu vorbeste nurnai despre g~ava· si sabatici al u i 1 dar 9 i despre apele adunate in trecAtoarea strlmta de la Cazane, carora Indra Ie-a deschis calea cu fulgerele sale sclnteistcare, omorind dragonul care Ie oprea, din care cauza mama sa iI nurneste "'Eliberator".

in vi rtutea a ceea ce s-a spus pina aici, ne sirnlim intreptaW

sa adaugam (in plus la ceea ce a spus N. Densu~ianu), ca. H erodot nu a facut nici a gregeala ~i ca atH cellii, cit si orasul Pyrene se gaseau in zona Tn cafe Dunarea ajunge la Cazane. Dar, daca totl acestia erau acola, sintem obligali sa admitem ca Kynet~s (Cynetes), adica Kshatriyas-ii din tribul Cinas, au existat. Putem sa vorbim acurn mai liber despre acest trib ce S8 intorcea in tara sa dupa anii traW in linuturlle indepartate din est.

Deci Cinas-ii, ajungind ln peninsula Balcanica., lmpreuna

cu Odras-ii, Dravidas-ii ?i 0 parte din Oaradas-i, au cal atorit in susul Istrului pTna au ajuns la gura CerneL Aici au luat-o spre nord, s-au rugat in Marele Sanctuar inchinat lui Maha-Oyans de pe inallimile de ling a Mahadia de astazi, apoi, traversind eurnpana apelar spre Valea Tirnisufui s-au stabiHt la Lugoj-ii (rlul Luganilar) 9i in imprejurimile acestuia, creTnd 0 noua asezare, careia cei care nu parasisera niciodata lara i-au dat numele de "Sudrias·, adica toernai numele castei la care Kshatriyas-ii tusessra degradali urmind excomunicarea data de brahman/.

N u mult in am ante se deschidea a vale spre est, ingusta 9 i

abrupta (cea a Bistrilei), iar la contluenta ei cu Tim 19 ul (Ptomi~), se afla 0 asezare mal veche decit Garani, care S9 tragea din VratiaKshatriya. Gindind ca nu este posibil sa locuiasca trnpreuna, un grup dintre eel noi ven ili, ce purtau sabii, s-au stabilit in acelas i lac, al carui nurne a suferit 0 schimbare. earanii care aveau sabii

55

(sabie~i, in rornana) 1?i-au impus propri ul num e ~i locul a fost nu m it mai tTrziu Caransebep. De aici, nsoboshi, s-au raspindit spre est. Ei au luat in stapfn ire munlii numitl m ai tirziu Retezat, Pe/e"Aga, de unde aamenii porn is era. cu m ulte secole in urma in cautarea de noi p~uni. Acum, rar populat, locul trebuie sa fi fast a cucerire u~oara. pentru luptatorii cu experienta.,. eu aUt mal mult cu cit noua lor armura nu putea sa' nu taea impresie. $i astfel, luptatorii Caraniau

avansat plna la Sebel? !iii Sibiu. .

Ceilalti s-au stabilit in bazinul Timi~ului, unde gasim: la nor~ de Timisoara un manunchi de ~ezari -tn jurullocalitalii SatChmex Una. dintre ele se numea Carani, alta $andra, ultima fiind probabillocu! unde se indeplineau ritualurile in cinstea lui Chandra (Chandra-$andra) - a binecunoscuta zeitate lUnare. Nu departe, Cia/acuta (Cialla-cuta) era sal~ul dsscendsntilor altor Kshatriyas excomunicati de preoti, cei amintitl in M.D .. Sh. _X.22. Lulnd in considerare faptul cs intreaga regrune era locuita de urrnasil luptatorilor de elita, care erau Kshatriyas-ii din timpurile vedice, nu trebuie sa ne surprinda daca Tntr-un elande neuitat, armata lui PaUiI Chine.zu - un descendent .l'(ynetes - s-~ aeoperit de glorie (1494) ..

De fapt, intreaga regiune era pressrata cu Iocuri Ce au continuat ss existe din timpurile vechi. in apropriere de Istru, nu foarte departe de virt'ejurile de la Cazane, exista un alt grup de a,;ezsri di n acee.a9 i perjoada. Complexul avea un caracter religios, legat de Marele Sanctuar a lui Maha~Dy.ans, care a dat nastere probabil, mai tirziu, unui loc public pentru rugaciune, numit "Oraptina': mal I a nord; IIidia (IIi-Dyans), un lac dedicat .lui lliata (Agni, zeul focului); Racapdia (Raka-si-Dyans), Raka fiind zeita lunii in orestere, carsia l-a fast dedicat imnul din Atharva-VedaVII 48:

"Trimit aceasta ruga ptina de lauda

Spre ~aka (cea strsl ucitoare), care merita inchina.ci une ... " Am mentionat cit de aproape era sanctuarul lui Maha-

Dyans ..

:reogon ia vech i lor 9 feci cuprinderea un nurn ar de zeitati de

56

origine nordica. Printre acestia, Heracle s e bucura de un loc special ca unul din cele mai populare personaje ale pantheonului grecesc. Artrebui sa admitem cil ceea ce ii facuse pe Heracle (care de fapt era Heracles) atit de popular era "faptele" prin care el a uimit

lurnea. -

La a exam inare mai atenta. ne putem da seam a ca eel.e m ai multe dintre aceste fapte fusssera deja realizate de zeul vedic Indra,a carui amintire a fast pastrats de eei plecati !iii nurniti "dorieni", cafe au impus in traditialor un erou cu un alt nurne, dar

S. aVlr9itor a] tuturor faptelor pe care ei Ie stiau de la zeul strabu nilor lor. Ar trebui, de asemenea,. sa stirn cil nurnele lui Heraclesveade la califlcativul vedic ~Hara", un atribut folosit pentru oricezeu ce dorea Sa.-9i preamareasca puterea fizica. Acest epitetavea sa. fie in csle din urma monopolizat de zeul brahman Shiva Termenul a ram as atit in toponimie (HarJu,. linga. Deva), cit si ca rada:eina in limba romans, formind familia de euvinte harac-hararnina (vezi

balada Torna Alirnosl ~ a se hrani. .

T eren u rile inchinate lui lndracontln cea mai mare parte din

faptel e atribuite de greci lui. Heracle. De exemplu, Rig~ Veda 1.32.:

"Am sa va povestesc acum faptele lui Indra, Gele taptuite de zeul purtator de fulger care A ucis dragonul, aeliberat apele,

A dartrnat rnuntii (care opreau treeerea) 9i a omorit dragonul din rnunti."

Rig- Veda 2.1.2.:

"EI, care a oprit pamintul ce se cutremura, Care a potollt rnuntii nebuni,

Care a rnasurat distantele oin aer 9i a aprit parnintul (cu umerii lui),

EI estelndra, oameni, puternicul.zeu,

EI, eel care, ucigTnd dragonul, e eliberat cursul asapts riuri. Care a eliberat vacile din grata lui Vala,

Care a aprins focul intre doua pietre

57 '

$i care a adunat 5tricaciunile bataliilor, EI, oameni, este Indra"

Rig~Veda48:

"Eu pentru Trita am eliberat vacils stints din ghearele dragonului,

Eu sint eel care, lipsindu-i pe demoni de barbalia lor am readus cirezils de vaei la Dadhyanc $i Matarishvan.

Pentru mine Tvashter a lucrat cu fierul rosu (sabia-nota

autorului)

Zeil au pus forla lor in mine, iar

Privirea mea este la fel de puternica ca $i lumina soarelui. Sint privit ca un arya (nobil) pentru ceea ce am facut $ i inca

be vor face

L-arn IntTinit pe Atithigra celor din neanul Gumagu.

...... ~ .... ~ ..................••••..... ~. 04····~·.~.4 .•

Si, atunei cind l-am omorTt pe Vltra am cucerit faima, Ueigindu-i $i pe Pamayama 9i Karanja

Am subliniat in aceste rinduri faptul ca numele Dadhyanc este amintit din nou, ea Indra Insusi se considsra primul care a luptat eu 0 sabie $i ca, desi un Cina exeomunicat, el era totu9i considerat un nobil, datorita faptelor sale ero.ice. Reamintfm cd a mare parte dintre aeeste fapte au fast realizate in locuri din aproprierea muntilor ParIng $i Rete.zat, in lara gugamlor, al carei centru este actualul Titire~ti - la poalele muntelui Cugu 9i de-a lungul Cernei, zona din care N. Densujianu 91-a adunat cele mai mufte dovezi.

Ca a concluzis la ce.le intilnite in aceastazona, am subliniat 9i uciderea lui Pamaya (Pirnaura) $i Karanja (Karanya) despre care se va vorbi mai rnult lntr-un capitol special, al unei viitoare carli. Ceea ce mai ramine de spus ne aduce intr-o alta zona a spatluJui earpatic, la Buzau, loc In care gasim a$ezarile Dara~i

58

Darlnga, la poalele muntelui lstrita. Dara-das este numele kshatriyas-ilor excornunicatl, despre care se vorbesta in M.D. Sh.X.44. Am vazut ca acest grup se stabilise in zona de nord a lacului Drangiana. Dar, existsnta numelui Dura la pealele Istri~ei arata ca un grup mai mic, probabil mai atasat vechilor traditii, s-a ·separat de grupul principal ~i a venit in Europa cu Cinas-ii,

Dravidas-ii ~i Odras-ii, unde .au avut probabil vechi legaturi de singe prin Sh arangi , sotia lui Mandapala. (M.D. Sh. X.23.,24); " AkshamaJa, 0 femeie de origine umua, unindu-se eu Vasishta~i Sharangi, unindu-se cu Mandapala (un Rishi), au obtinut un rang foarte inalt" ~i inca: "Aceste fsmei *i altele lafel de umile au obtinut pozltii inalte in lume datorlta virtutilor stcipTnilor lor."

RTndurile de mai sus intereseaza in rnasura in care ne ajuta sa reconstituim relatiile, care atune! nu- erau intrerupte, dintre oamen i i de aiei ~ i eei de dineolo. Pentru ca, ee alta expl icati e poate exista pentru faptul ea oamenii au str:1b~tut rrni de kilometri si s-au stabi!it aiei, daca nu insa~j aceste relatii apropiate si poate, chiar, adevarats legaturi de singe? Avem davezi ca oamenii despre care varbim constituiau 0 ram ura a tri bului Daradas datoritalu i Sharangi, femaia arnintita de Herodat in Cfu1:ile III 93·!iii VII 67. Faptul este dovedit de existsnta, in timpullui A1exandru cel Mare, a orasului Dara (m ai tlrziu Susia) pe Astanene, de nu m el e roman eeti Cire~ata sau Margiana si multe alte dovezi. Faptul mai este atestat si prin numele lnteleptului Manda-pala existent inca in denumirea satului Mande~ridin comuna Scundu (2) $i a satului Mabdoce!?ti - ultimul fiind derivat de la eel al inleleptului (rish~ Bugyu (Bujyu).

Acurn, pentru a.recapitula:

1. in zona spatlului carpatic se regasesc toate numele zeit~lilor vedice, reflect ate in numele asezarilor omene!?t~, ca ~i eele ale principalelor personaje din marile epopei ale acelor tirnpuri. 2. Toate aceste urme sint grupate Intr-o maniera aproape

sistematica, asocierile de nume geografice oglindind cu maximum de acu ratete asern anare di ntre personaj ele intre care e~ista rel~li i.

Astfel, in cazul faptelor legate de un persona] dat (Sita,

59

Asvapati, Brasiva etc), totul, adica.: personajul, actiunile sau trasaturile sale mai importante sint grupate in mod logic.

3. Evenimentele date can corda in tirnp • de exemplu, stabilirea grupului Shatri in munlii Radopi ~j a grupului Darodi la pealele Istrului.

~

4. Locurile oe poarta nu mele z~itali lor legate de cultullun ar

slnt grupate in doua zone, nu foarte .ditsrite: Maramure9ul, cu bazinul ml~tjnos al Crasnei ~i Valea Inferioara a Murs9ului (zona Timis Aranca), cu un aspect foarte asemanator.

5. N ici una di ntre zeitatile importante nu lipse~te din "gradina zeilor"din Mararnurss. De altfel, toate "o~tinile"lsint grupate __lmpreuna.

6. Toate numele rishilor (sflntilor sau inteleptilor) exista in toponimia acestei zone.

7. Descrierea .oiilatoriei lui KaushiTaki concordacu numele loouitorilor, ramtntnd nes.ohimbate pine astazi: scrierile pe care Ie avem din vremea sa si care relateaza despre el s1nt confirmate in tlmpuri diferite de autori stravschi.

Absolut toate locurile ee acopera intreaga zona euprinsa de apele ee Inchid spatiul carpatic, precum :;;i zona geografica di n auntru I ~i di n j urul arcului m untos, toate acesteapoarta nume de zei.

De:;;i aceasta suma de doveziar fi deajuns pentru a rasturna 0 lume crszuta pina acurn valida, sa vedem tctusice mai putem aduna din cercetarile altor domenii. Dsocamdata sa ne indreptam atentia spre folclor, lasind lirnba pentru alta ocazie.

Avem rnults exemple ale contlnuitatii ~i manitestarti spiritualitatii acelor oameni din vechime, care au fast stramo:;;ii nostri. Zicatori populate legate de vremurile vedice, cum ar fl: {~ dat iama prin .... ". lnseamna :;;i masacru in rnasa.

Remineseenla unei credinte vediee spune ca, atunci cTnd Varna- zeul mortii - gasea imperiul subteran prea putin papulat, obis n uiasatrim ita pe cele doua mesagere ale sale (letca 9i Vidma)

60

Tn lume iar ele, fiind somnoroase, adunau suflete pentru i.~peri.ul Mortii fara dtscemamlnt, asa cum se po~t~ citi: de alt~el, ~11n RlgVeda 1 0.14.: "Cele doua rapitoars de vletl, eele doua mesaqere ale rncrtii, au dat lama printe oameni. Sa binevoiasca s~ ne redea

viata feri.cita, sa putem vedea din nou saare~e". ." ~

A!f a cum se poate observa, cele daua mesagere'dadeau

iama"printre oameni.

Paparudele sau Rudari ... w •.• A • Rudarii slnt vechi adoraton din sodetatea vedlca, batnm

adoratori ai zeului Rudra; deci, la inceput, Rudrari .. Zeul. Ru~raera aducator de ploaie, pentru ca avea autoritate asupra lui Par)anya,

zeul ploilor ~i t.atallui Marutrio, zeul vlnturilor :;;i al norilor. •.

Invacarea este cintata de "paparudele" care danseaza:

"Pa-pa Rudra-Rudra, Vino ~i ne uda"

in cintecul popular din Oltenia:

Pituliae, rnuta-ti cuibul l1a-lla-lla-la Ca Yin oltenii cu plugul. Ila-lIa-la Pitulice, muta-li casa lla-lta-lla-la

Ga yin oltenii cu coasa lla-lla-la . ._

Numele 11a, zeita poeziei, repetat la refren, este arnintit In

Oltenia sl este ci~tat numai acolo.

NOTE

I) Forma Balaciu, a numelui anei a:;;ezari din bazinul

0lte1ului, arata ca Balad nu puteafi devir~t de.l~ ''balaea: .. co~or. 2) Numele orasulul 9imleul Silvameia fast inreqlstrat pri m a. oara de autoritati Ie bisericesti in 1295 ca V = - Som,!,o v~, . ca Somla sau Somyle in 1 ~41. Datele de mal sus prov.1n din 'Viefionarul istorie alloealitafilor din Trans/lvania>! - de Canolan Suciu, Edit. Academie! 1970~

3) MANTRAS - formule magice sacre. AthaNa - ~eda in cepe cu un fel de motto: "Tot ce exista sta. in puterea zeilor:

61

Puterea msntrelor e mal presus de zei. Mantrele sint in puterea preotllor. (De aceea) brahmaniisint stapinll zeilor."

ANEXA

Do rind sa intareasca teoriile cam enilor de ~tiintal cum ar 1i Kiessling, Glatz, Gunther si allii, care sustin ca locul natal al unei parti din popoarele ariene a fast bazinul mijlociu at Dunarii, autorul arata ca:

A Triburile pastorale care au cucerit India fi care sint numite ariene in islorie, ifi aveau originea in zona pe care autorul o num~te "spa(iul cerpetic;

B. Oatorita acestei origini, auto ru I a inlocuit termenul "srisn" cu eel de ''carpato-dunarean':

. C. $tiind ca ate; cuceritori ai Indiei au fost fi intemeietarii

"spiritualitafii vedice", puncbJl de vedere prezentat este ca aceasta

spiritualitate s-a naseut in spatiul carpatic, afirma(ia fiind bazma pe urmmoarele fapte:

1. Numele Murar zeilor din pantheonul vedic se regasesc In grupurile de ~ezan fi riuri din bazinul vechiului Istru (Dunarea de la Cazane pina la Mare) existind din eele mai vechi

timpuri pina astazi. -

.' 2. Nume[e zeitatilor secundare ,i ale celor din care faceau parte anumite categorii sociale ce exist au in lumea vedica, ca fi cele ale unor personaje disprelUite (cazute in dizgrafie) sint prezente exclusiv in legarura cu ~ez3.rile omene~ti, in zona vechii Dacii (in limitele sale din timpullui Burebista).

Toate numele zeilor, ale eroilor mitici, ale oamenilor ~; claselor sociaJe au fast luate de aurar din eele patru Veds, Ramayana ~i Mahabharata $i Cartea Legl/or lui Manu (Manava-DharmaShastra). au fast comparate ell datele oficiale aflate pe listele de denumiri geografice, h3r(i etc. ~i verificate urterior.

3. Dupa modul aproape sistematic in care toponimele identificate sint grupate in teritoriu, autorul trage

62

concluzia ca in zona Daciei trebuie sa fi existat 0 "i~stitutie" care a creat limba ~i spiritualitalea vedica - naseute, dupa'cum s~ pare, in vaile Vedea ~i Teleorman ~i raspindite in mod org~mz~ ~ intregul teritoriu strabatut de pastorii carpato·dunarentl 10

expansiunea lor. .. ..

4. Autorul dB. citeva exemple ale aspectelor lumll

vedice oglindite in folclorul romanesc. .

D.. Bazindu-se pe fapte sustinut~ de diferite ~tlln\~ C3:

geologia, arheo logia, lingvistica, auto~1 ajunge la .concl~z~ac; popu1atiile Europei au origineacomuna mtr-o popul~e de vtnMo , care foloseau acelasi limbaj ~i din care unele el~e~e com~n~ mai subzista~i astazi in limbile europene. A~rul mten~.oneaza sa dezvorte acest aspect intr-un capif.ol aI unet atte lucran pe care 0

, .

are in vedere.

in conctuzie: . . .

a) Autorul arata ca popoarele Europei de aZI au 0 of/gme

europeanli comuns: . . _ ._

b) Cci aceasta origine comuns este dovedlta de 0 baz~

lingvistica primara ~i unitara, care existS. in limbil~ eur~p.ene de ~:/:. c) Cd sfir$itul ultimei glaciat;; a dus /a Imparftrea unttat" europene In douli partl: delimitate de lantul muntas carpato-

hercinic. . J . •• u

f) Autorul sus(ine ca tntre earp~to-~~nare~1I c~~e S-~,

stabilit in alteparfifi locullor natal. pe care mea t1 c~nslde:a c~5a lor, s-a menfinut 0 legatura continua $i ca g~up~rile ee tntretmeou

eceestii legatura caliltoreau pe "Drumul Zedor . .

<g) EI aovedeste, de asemenea. cil $irul i~,!n:slon~nt de pietre verticale, menfion~t de Pin~ar, H~rodo~ OV/~IU, descr~se de Dimitrie Cantemir ?i cu detalil mal amanunpte de. Mco./~e Densufianu. face parte din "Drumul Zellar". ss« dupa c~m II

, denumeste Kaushi Tski ln upanishada sa. Autoru! are tendmfa de a demitiza spiritualitatea vedieli. pe care 0 separa complet de cea care eves sa devina "brahmana".

63

ACEASTA LUCRARE ARE MAl MUL T UN CARACTER INTRODUCTIV:;;I VREASA ACCENlUEZE CREDINTA FERMA A AUTORUlUI CA POPOARELE CE TRAIESC AST A.zJ iN EUROPA AU UN STRAMo::,; COMUN lNTR"() POPULATJE EUROPEANA AUTOHTONA.

INDEX

Nume de zei, zeila/i si personaje ale lumii vedice avind legalura cu foponimia ariei din bazinul hidrografic al/strului(Dumirea Jnfre Drava fi Marea Neagra).

~ity Mama zeilor numiti
Adityas
~astya Numele unui mare , Comunele Ag.ae, Agostin
intelept
iAgni Zeur focului si al in numele de ~ezarj:
arderilor; un fel de Agnita, Pava, Ilia, NamJa,
Eros allumii grece~ti; Tangiru~; altels. Mentinut
are multe alte nume Pria tara niei 0 schimbare.
.,
derivate de la Danuna
pat (lanunapat), llita,
Pavaka, Narasnuta,
Pria, Tan, Teras, etc. I
jAhy (Mi) Numele unui dragon Probabil In nu mele munte.
lui Ceahliiu (ci-Ahi-Iau)
-nascut din trupullui Ahi.
IAngiras Numele unuia dintre Pastrat in numele unor
cei zece maharishi localitat; numite Ange'e~ti
.... Apa(Apali)

Apri

Ala (Arya)

Arka

Asuras

Alri

Numele zeitei apelor binefaca.toare

Numele lui Agni, zeul focului, in diferite manifestari din timpul "sacrificiilor" peste

al carer spirit el g.uverneaza

Numele tinutului natal aI poporului numit "arian"

Numele zeulul soarelui la inceputurile religiei vedice (mal tlrziu inlocuit de Mitra, apei de Surya)

Numele unei zeita1i impure (spirite rele)

Numele unui din cei zecs maharishi. Considerat ~i 'principiu" al a,pararii .

65

Pastrat in numele localitatilor: Apa, Apalina, Ape

Pastrat in numelelunii Apr iii e., ca 9i in termen;; ca aprig, apri.ne 9i in form a verbala "apripe9te"

Numele zonei din juru'

- masivului Rarau,de unde izvoraste rtul Araras, numit Siret, in locul unde a fost lacul Ara, acum este un loc numit Arama; aici sint 9i localitatile Rada~eni ~i Radauti, care au fast locul nasterii familiei lui Petru Rare9 (Arare9)·

Pastrat in numele virfului Arcanu din munlii Vilcea

Pastrat in nurnels comunelor Asuaju 9i Asau

Past rat in numele Atreus 9i in termenul "pattie" (patri)

Bhanga Adityas

Un zeu. Unul din fiii ieitei Adity, de aceea un

in

in

In

Comar, Camirzana, Camirzani

Cuhu (Kuhu) 0 zeitate reprezentind luna in dsscrastere Pastrat In numele Cuhnea, Cufoaia

Dadyank Numele unui Intelept (rishi)

Pastrat in numele cornunsi Dadiciu

Daksa (Oa-Ksa) damn al creatiei

Numele unuia dintre cei zeee maharishi;

Pastrat probabil in numele satulul Bagu din judetul Buzau

Brui Un demon (spirit raul

numele satelor Baliee, Baliee~ti ;;1 Baile~i.

Bhrigu Este numele unui Prajapati (damn al creatiai). A

fo~t de fapt unul dintre Inteleptii care au conceput "Cartea legilor

lUI Manu" Pastrat In numele satului Brigleaz.

Bhuta Unul dintre spiritels rele

in numele Buta, Butani, Butanu

Bujiu Numele unui dintre marii Intelepli

numele localitatii Bug,iule$ti

Bharata (Bhara-ta) Numele eroului care a eondus maseJe de pastor; care veneau din spatiul earpatic 9i care au cueerit valea

. m iJlocie a I ndusul u i N um ele era ului este pastrat in Baratau. eel

mai inalt virf din rnuntii Baraolt; de asemenea. in numele localitatiior Bara, Barai, Sara;;ti, poate chiar Sarangi

Brihaspati Un nume al prineipalelor zeitafi din pantheonuJ

vedic; este sl numele unei melodii liturgice, "brihat"

in numele localitatii Vriheni

Candra (cmt Ceandra) Zeul care guverna lumea I un ara; reprezi nta fazele schimbatoare ale lunii; este zeitatea capriciilor

pa.$trat in numele: Sandra, Cean, in termenul "candriu" - lunatic

Cana (Kama) Zeul iubirii

66

Pastrat in numele tarii pe care au slapinit-o: Daeea (Dacea-Rada) - Dacia

Dharma . Zeul [ustitiei ~i al principiului dreptatii

Numele este legat de acela al localitatilor numite Dirmane~ti, Da~mane~ti

Devas. .T erm en folosit pentru zeitali de ordtn inferia r: m arii

zei sint nurniti DY ANS

Pastret in numele orasului Deva, locul unde s-a naseut feeioara DEVA-KI, mama lui KRISHNA, care a incereat a reforms abrah m an ism ului.

Etasa Numele unui RISHI si al unuia dintre caii inhamali

la earul soarelui

Pastrat in numele Eteni, judo Satu-Mare

Gayatri Numele unei meladii liturgice (cu un anurrnt ritm)

Pastrat In numele Gaiumic, sat din judetul Tirnis

Guru

Nume dat rnaestrilor care Ie fac cunoseute zeilor

67

scrierile vediee

Pastrat in numsle oomunelor Guruieni ~i Guruslan

Hara Un nume alzeului Indra,aplicat atunei cind se fac .

referiri la puterea tiziea; In brahmanism e aplieat numai lui Shiva

Pastrat in numele Harau, comuna linga Deva. Numele Harakles (Harakles) e derivat de la Hara

Ida Termenul inseamna piine pentru ritual. Este ~i

numele unei practiei liturgice stinte

Probabil in Ideciu, Idiciu, Idicel

Idu lumij)

Un alt nume al zeului Soma (dar nu un alt zeu al

Pastrat in numele satului Indot

Jamandogn i~ (Djamandagnij

Numele unui rishi. Numele fratelui Sitei, care guverna in tinutul num;t Militta

Geamartatului, un afluental riului Oltel, in bazinul caruia seafla linuful Militta

Krisna (Frishna) In unele texte Krishnau

Fiul feeioarei Devaki; erou al unai Parli din Mahabharata; un reformator religios

Este un nativdin zona Cri~ufilor. Areciteva. nume in Bhagavad Gita, care sprijino1 aceasta afirmatie. Aeestea stnt: Acynta, Govinda, Hari, Kensava, H rishikesa, corespund sate lor:

Aeina, Govojdia, Harala, Chesau~i Hrinor,. Hriscani

Kucea (Cucea)

Un alt nume pentru zeitalile lunare

68

Pastrat in numele satelor: Cuceu, Cucerdea etc.

Kandapala Numele unui intelept ... P ast rat in numele satulu i Mardoce~ti, subordonat com unei Bug lule~t~ (num ele unui alt rishi). Aceasta dovecsste existenta, aeolo, a un u l eentru de iniliere

Hadhvi Cuvintul lnseamna: "eu miere" ~i este un

nume dat .zeitalilor Asvini

Pastrat Tn numele localitalii Madved care a de~mintit ~timologia. acelui nume prin eel unguresc "medve" - urs ~I dovedind astfel origi-nea sa carpato-duna-reana

Matarisva omului \

N'umele unui dintre zeii cei mai favorabili

Pastrat in numele satului Matarana, in apropriere de Bucuresti Mrtra Zeul Soarelui, succes~r a I~~ ~rka ~i, oa ~i predscesorul sau, apa'1infnd populatisi eelei mal vecht din pan.teo~u I

di Este un zeu al carui nume a fast preluat de biserica

ve IC. . A' M't

crestina ~i a devenit Sf.Demetries. ~tit ~f.Demetnes, ~tt :!il. l ra

sint patronii lunii septembrie. Amtndol patron~aza incheisrea fnleleg'erii. Pastrat in numele ~itreni, Ii~ga ?ltenlla, ,~nde au fast descoperite recent ruinele unui templu inchinat zeulur solar.

M . Cuvintul inssamna "Tmparatia lui Me",

pr::iUI dezintegrarii. NumeleZamol~~a (Zamolxe), zeul suprem algeot-dacilor, deriva de la acest cuvtnt

Pastrat in numele comunei Moc~a

Numel~ ciobanului care a protejat-o pe

Nanda

69

Numele unui persanaj mitie. Inse.amna 9i

Devaki, mama refarmatarului Krishna Puru

... Pastrat in numele Nandru, ITnga Deva puritate sftnta

Iocul nasterf lUI Devaki '

Nagas Dragani (spirite rele) cu rol de semizei

pa~tra.tin nume ea: Nagel, Nehai, Nege9ina, 9.3. Potrivitdeserierii lor In h~eratura vediea, sint identici eu dragonul (~arpe descoperit la Tornis acum cltiva ani)

Nara aspect

Un principiu insemnind apa sub oriee

Este probabil pasirat in riurile Nerau, Naruja, 9i cel mai sigur in Nera, riu in Banat.

P~i Condueatorul unui trib care a furat vadle ~fl ~te ce au fast eliberate de I ndra, aj utat de cafeaua Saram a 91 de z':rt ~ a!ut. . P astrat in nu m ele Pan ie, linga care se afla Samara9ag, care aminte~te de cateaua Sarama

Pavaka caminului

Un alt epitet al zeului Agn; ca zeu al

Pastra in numele Pava

Prana (Priana) Numele ,suflului vital care este uneori

canfundat cu focul. Este, ae asemenea, un altnums a lui Agni

I P astrat in n umele Pria 9 i in tsrmsn ul (bou: "prian ")

Pralaya universale

Termen desemnind timpul dezintegrarii

Pastrat in numele comunei Ralea

70

Pastrat in numele satului Puruianca linga Gae9ti

Pura lnsearnna "zeitate sacra"

Pastrat Tn numele satului Purani, unde ~lnt ~i urmele vechiia~ezari

Pushan N u mele zeul ui care ghideaza. turmele ~ i al

celor care calatoresc pe cararile rnuntilor

Pastrat In numele muntelui Piipu9a

Rakshas (Raksasa) Numele unor genii dintr-o categoria

asernanatoare cu Nagas si alte spirite rete .

Pastrat in numele Rac9a

Sharangi (Sarangi) Numele tribului Daradas. De asemenea,

numele ·femeii care a devenit sotia inteleptulul Mandapala Pastrat in nurnele 9aringa, ling3 Buza.u

Sarama Numele calelei sfinte a lui Indra

Pastrat in numele Sarma9ag, cars lrnprsuna cu zsul vinturilor (Maruta), a eliberat vacile furate de Pani. Aceasta catea sfinta a avut un rol important in viata carpata-istrienilor; lmpreuna cu 1 ndra 9 i cu zei i vinturi lor a fast rsprezentata in sem nu I de batalie al acestor papaare, printre care Daciisi Romanii

Sri (Siri) N urn ele zeitsi abundentai 9 i a orn amentari L

inseam na 91 splendoare

I

Este pastr.at in nu m ele m u ntelu i Si ri u 9 i aiiocaHta1ilor Si riu, S i ri n easa

etc,

Surya

N urn el!il' zeu lui Soarelui Tn I u m ea vedica de

71

rnai tirziu. Mal tirziu a fost si nurnele unei fjice a soarelui Pastrat in nurnele muntelui Surlanu

SOCIETATEA CULTURALA ."ZALMOXIS" ADRESA: P-ta UNIRII nr. 1 CLUJ-NAPOCA PRE~EDINTE: HORIA MUNTENUS REDACTORI: DANIEL HOBLEA

FLORIN BOGDAN ADRIAN DUMB CIPRIAN SUCIU IONUT TENE SAMOILA IUGA VIORlCA SADO RADU MURE~AN SEPfIMIO CORNEA ION ALBULESCU MIRELA ALBULESCU

CONSILIER: FANICA MALACU

SPONSOR "DACIA FELIX"

Soma N u m ele zeulu 1 care guverna I u m ea I unara.

Este;>1 nurnele bauturii.sfinte - sorne

Pastrat Tn numele riulefului Soma ;>i al localitati.i (acurn disparuta) Soma

Tam ash Zeul intunericului primordial (ca

necunaa~tere)~i al csturitor dese de pe parnint

Pastrat in nurnele Tamestdava, Tarnastalva si Tamas, !lnga Bucurssf

. Tamasha

dintrs "damni" creatiei

Numele celui de-al patrulea Mnu, unul

Pastrat in nurnele lacalitatii Tarnasa

Vitana N urn ele unui mod special de I u m inare;> i de

. past rare a foculu! sacru

Pastrat in nurnele Vitan oii Vitane;>ti, ca dovada in plus a existentei ermitajuiui de la Purani

OM Expresie monosuablca exprimind suprema invocare a zeului suprem, care OU fusese formulata in religia vsdica, Pastrat in nurnele muntefui Omu, unde potrivit credlntei s-a aflat marele Sanctuar vedic, asa dupa cum a fbst sxpus de Nicolae D~nswi'ianu ·In vasta sa opera "Dacia Preistorica" .

Tlparul exccutat !R:

Imprimeria "Ardcillul" Cluj coma nda lit. 273