Teste - Mihai Manea

Mihai Manea (coordonator)
Marilena Bercea
Valentina Bilcea
Milviuţa Ciauşu
Rodica Mihalaşcu
Gabriela Vasilescu
Culegere de teste pentru admiterea la

Academia de Politie 9
„Alexandru loan Cuza"
Editura Nomina
Mihai Manea
(coordonator)
Marilena Bercea Valentina Bilcea Milviuţa Ciauşu
Rodica Mihalaşcu Gabriela Vasilescu
ISTORIE
Culegere de teste
pentru admiterea
la Academia de Poliţie „Alexandru loan Cuza”
Grilă
Logică istorică
Cronologie
Editura Nom ina

CUPRINS
ARGUMENT
Câteva sfaturi adresate candidaţilor ia examenul de admitere
SUBIECTE........................................................................ o
A. POPOARE Şl SPAŢII ISTORICE......................... 6
1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. 6
B OAMENI!, SOCIETATEA Şl LUMEA IDEILOR ...
1 . Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX-XX; curente
şi politici culturale, identităţi naţionale şi identitate europeană.........21
2. Secolul al XX-lea - între democraţie şi totalitarism.
Ideologii şi practici politice în România şi în Europa............................ 40
3 . Constitutiile din Rom ânia......................................................................... 61
C. STATUL Şl POLITICA.................................................................................... 76
1. Autonomii locale şi institutii centrale în spaţiul românesc
(secolele IX-XVÎII)........... .............................. ’.........................................76
2 . Statul român modern: de ia proiect politic la realizarea României Mari
(secolele XVI ll-XX) .............................................................................. 100
3 . România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă
anticomunistă...... .................................................................................. 127
D. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE....................................... ........................136
1. Spaţiu! românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu
şi la începuturile m odernităţii...............................................................136
2. România şi concertul european: de la Criza Orientala
la Marile Alianţe ale secolului XX........................................................ 147
3. România în perioada „Războiului rece” ........................................... . 169
RĂSPUNSURI .......................................................................................................190
ARGUMENT
Câteva sfaturi adresate candidaţilor
j ia examenul
de admitere
C oncurenţa acerbă pe un loc la exam enul de adm itere la
Academ ia de P oliţie „A lexandru loan C u za” din Bucureşti din ultim ii ani
face ca lupta pentru trecerea la statutul de student să fie o încercare din
ce în ce mai tem erară.
Lucrarea de faţă, alcătuită de cadre didactice de specialitate,
propunători de subiecte la disciplina istorie la exam enul de adm itere la
A cadem ia de P oliţie „A lexandru loan C u za” din Bucureşti, prezintă
cand ida ţilor la a cest exam en de adm itere, credem , un instrum ent foarte
util de verificare a cunoştinţelor.
Testele au fo st form ulate pe baza celor şapte m anuale de istorie
recom andate pentru exam enul de adm itere şi aprob ate de către
M inisterul E ducaţiei C ercetării şi T ineretului (în prezent, M inisterul
Educaţiei, C ercetării, Tineretului şi S p ortului) şi a p rogram elo r de
bacalaureat şi de adm itere la A cadem ia de Poliţie „A lexandru loan
C uza” din Bucureşti.
Lucrarea conţine întrebări structurate pe cele trei tipuri de itemi
stabilite pentru exam en ul de adm itere - grilă, logică istorică, cronologie.
Autorii recom andă cand ida ţilor la exam enul de adm itere -
specialitatea istorie - parcurgerea în întregim e a tu tu ro r celor şapte
m anuale de istorie pentru clasa a X ll-a , aflate în uz şcolar, cunoaşterea
foarte bună a n o ţiu nilor istorice fundam en tale cu care se operează, a
cronologiei istorice - înţeleasă în detaliu, a d o cu m e n te lo r/ izvoarelor
istorice m enţionate, cu toate prevederile lor corespunzătoare,
înţe lege re a m ecanism u lui de stabilire a relaţiei de cauza litate între două
propoziţii/ afirm aţii.
Sugerăm ca n d id a ţilo r la exam enul de adm itere ca, după ce
parcurg m ateria de exam en prevăzută în program a de adm itere
publicată de A ca d e m ia de P oliţie „A lexandru loan C u za ” din Bucureşti,
să treacă la rezolvarea te ste lo r în condiţii de exam en, fără a apela la
nicio sursă de inspiraţie. După verificarea răspunsurilor, candidaţii sunt
călduros îndrum a ţi să treacă, din nou, în revistă inform aţia necesară de
specialitate, pentru a identifica punctele slabe şi să reia, cu intensitate,
pregătirea de specialitate.
A utorii urează m ult succes candidaţilor!
SUBIECTE
A. POPOARE Şl SPAŢII ISTORICE
1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
1. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

Umanist italian, care a scris la comanda regelui Ungariei, Matei Corvin, o
istorie a ungurilor şi în care face referire la continuitatea daco-romană.
a) Poggio Bracciolini;
b) Flavio Biondo;
c) Antonio Bonfini;
d) Enea Silvio Piccolomini.

Din substratul limbii române face parte cuvântul:
a)cruce:
b) gleznă;
c) brânză;
d) precupeţ.

Cel care afirmă unitatea de neam, origine şi limbă a românilor din cele trei Ţări
Româneşti în lucrarea Hungaria este:
a) Constantin Cantacuzino;
b) Nicolaus Olahus;
c) Benko lozsef;
d) Andrei Huszti.

Ce! care susţinea că «valahii de la nord şi de la sud de fluviu au toţi aceiaşi
origine» era marele slavist:
a) Benko lozsef;
b) Alexandru Rosetti;
c) Michaei Lebrecht;
d) Paul loseph Schafarik.

La mijlocul secolului al XVII l-lea cărturarul maghiar care a susţinut teoria
descendenţei românilor din romani a fost:
a) Nicolae Istvânffy;
b) Istvan Szamoskoszy;
c) Andrei Huszti;
d)Jan Lasky,
6
Primul cărturar, care a reprodus o propoziţie în limba română - „Sti Rominesti”
(„ştii româneşte”) - a fost:
a) Francesco della Valle;
b) Enea Silvio Piccolomini;
c) Poggio Bracciolini;
d) Flavio Biondo.

Mişcarea naţională românească din 1791 a fost comentată defavorabil de:
a) E. Gibbon;
b) M. Lebrecht;
c) Th. Mommsen;
d) Bolla Marton.

Cronicarul bizantin care identifică limba cu neamul, numindu-i „daci” pe cei de
la nordul Dunării şi „vlahi” pe cei de la sudul fluviului:
a) loan Kynnamos;
b) Demetrie Chalconcondil;
c) Laonic Chalconcondil;
d) Daniel Philiphide.

Umanist originar din Braşov înscrie în harta sa din 1542 numele Dacia pentru
întreg teritoriul locuit de români:
a) Johannes Honterus;
b) Anton Verancsics;
c) Valentin Frank von Frankenstein;
d) Martin Schmeitzel.

Printre dialectele limbii române se numără şi cel:
a) moldovenesc;
b) maramureşan;
c) oltenesc;
d) aromân.
11. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:

A.activitatea Şcolii Latiniste;
B.activitatea Şcolii Ardelene:
C.răspunsul lui A.D. Xenopol ia teoria roesleriană.
a) ACB;
12 . Marcaţi iitera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi
corectă:
A. apare lucrarea lui V. Pârvan Getica;
B. apare lucrarea lui R. Roesler Studii româneşti. Cercetări asupra
istoriei vechi a României;
C. Mihail Roller neagă romanitatea românilor exagerând rolul elemen
tului slav în etnogeneza românească.
a) BAC;
b) CBA;
c) ACB;
d) BCA.
13. Marcaţi iitera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

corectă;
A. apare Dicţionarul limbii române;
B. apare studiul Pierit-au dacii?:
C. răspunsul lui D. Onciul ia lucrarea lui Robert Roesler.
a) ABC;
b) CBA;
c) CAB;
d) BAC.
14. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

corectă:
A. Poggio Bracciolini afirmă originea romană a poporului român;
B. loan Kynnamos consemnează despre vlahi: „se zice că sunt coloni
veniţi de demult din Italia”;
C. Vasile ai ll-iea Macedoneanul foloseşte într-o scrisoare termenul de
„vlahi".
a) BCA;
b) CBA;
c) BAC;
d) ACB.
15. Marcaţi iitera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

corectă:
A. istoricul persan Gardizi oferă o ştire importantă despre originea
poporului român;
B. Poggio Bracciolini afirmă originea romană a poporului român;
C. loan Lucius (Lucic) face consideraţii asupra originii romane a popo
rului român.
a) ABC;
b) CAB;
c) BAC;
d) ACB.
8
corectă:
A. încheierea procesului etnogenezei româneşti;
B. Imperiul Bizantin revine la Dunărea de Jos;
C. limesul dunărean cedează şi slavii se revarsă în Peninsula Balcanică.
a) ABC;
b) ACB;
c) CAB;
d) CBA

corectă:
A. redactarea şi prezentarea memoriului Supplex Libellus Valachorum:
B. unirea unei părţi a clerului şi a românilor ortodocşi cu Biserica
Catolică;
C. Franz Sulzer dezvoltă „teoria imigraţionistă” în lucrarea sa Geschichte
des Transalpinischen Daciens.
a) ACB;
b) BAC
c) BCA
d) ABC.

corectă:
A. crucea de aur de la Histria;
B. stela funerară de la Căşeiu;
C. donariul de la Biertan.
a) ABC;
b) BCA
c) BAC
d) CBA.

corectă:
A. Gheorghe Şincai publică Hronica românilor şi a mai multor neamuri]
B. Benk.6 lozsef publică „Transilvania, sive magnus Transilvaniae
Principatus";
C. Elogiul lui Decebal în celebrul discurs a lui Mihail Kogălniceanu.
a) BAC;
b) BCA
c) ACB
d) ABC.
9
20. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă: 25. Analizat
A. Dobrogea este anexată provinciei romane Moesia; a) daq
B. Dacia devine regat clientelar Romei; b) dac
C. Sfârşitul domniei lui Burebista. întf
d) ABC; c) dac
b) ACB; d) dac
c) BCA; Inochentie |
d) CAB. română.
21. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu: 26. Analizai

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există relaţii cauzale între ele; a) da<
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate dar nu există relaţie cauzală b) ca<
între ele; înt
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar a! doilea fals; c) aa<
d) dacă primul enunţ este fals şi al doilea este adevărat. d) cai
Etnogeneza a devenit o problemă politică din secolul al XlX-lea; s-a încercat Huszti A rd
justificarea dominaţiei maghiare în Transilvania. ideile saie ;
22. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu: 27. Analiza

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există relaţii cauzale între ele; a) ca
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate dar nu există relaţie cauzală b) da
între ele; ini
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals; c) ca
d) dacă primul enunţ este fals şi al doilea este adevărat; d) ca
Problema continuităţii româneşti în Transilvania a stârnit mereu p o le m ic i în tre La s f â r ş i
istoricii români şi unguri; cronicarii unguri din secolele XII-XIII nucontestă T ra n s ilv a n i
prezenţa românilor în Transilvania în momentul cuceririi maghiare. din TransJi
23. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu: 28. Anaiizq

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există relaţii cauzale între ele; a) da
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate dar nu există relaţie cauzală b ) da
între ele; în
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals; c) da
d) dacă primul enunţ este fals şi al doilea este adevărat; d) de
Marile migraţii au separat romanitatea occidentală de cea orientală; după Domnia iui
formarea popoarelor neolatine s-au adăugat elemente lingvistice străine. ideii romai
, românii nu
24. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există relaţii cauzale între ele; 29. Anahzi
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate dar nu există relaţie cauzală a) di
între ele; b) di
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals; îr
d) dacă. primul enunţ este fals şi al doilea este adevărat.; c) d<
Columna lui Traian celebrează victoria romanilor asupra dacilor; înanul 271 d) di
împaratul Aurelian a retras armata şi administraţia romană din Dacia.
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există relaţii cauzale între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate dar nu există relaţie cauzală
între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals;
d) dacă primul enunţ este fals şi al doilea este adevărat;
Inochentie Micu-KIein a fost episcop unit; el a cerut drepturi pentru naţiunea
română.

între ele;
Huszti Andrâs a remarcat continuitatea şi originea latină a poporului român;
ideile sale au fost influenţate şi de opera lui Martin Schmeitzel.

între ele;
La sfârşitul secolului al XVIII-lea dominaţia austriacă s-a diminuat în
Transilvania; la sfârşitul secolului al XVIII-lea mişcarea naţională românească
d in T ra n s ilv a n ia se caracterizează prin radicalism şi militantism.

între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar ai doilea fals;
Domnia lui Mihai Viteazul a marcat o epocă în istoria românilor dar şi în cea a
ideii romanităţii lor; în epitaful „Nero verus”, Istvan Szamoskoszy afirmă că
românii nu mai erau înrudiţi şi nici „urmaşii romanilor” .

între ele;
în timpul lui lustinian s-a întrerupt controlul militar la nord de Dunăre, ca 35. 7 a
avanpost împotriva migratorilor; rolul creştinismului ca factor de romanizare Carac:
este demonstrat de terminologia bisericească din limba română. >
: ti
30. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu; t<
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există relaţii cauzale între ele; ţj
între ele; 36 7 3
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals; Nurre a <
d) dacă primul enunţ este fals şi al doilea este adevărat; eiabcaa'.ă
în limba română s-au păstrat multe cuvinte din slava veche (sec. VI-VII); a I
procesul de formare a limbii române a fost complex şi îndelungat. *
: J
31. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: : |
Românii vorbesc o limbă romanică asemenea:
a) finlandezilor; 37. 7 a/a
b) portughezilor; Fapt., sj
c) olandezilor; roma - oi
d) englezilor. 3 '
; <
32. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: l
Diplomele leopoldine privind unirea religioasă a unei părţi a românilor : I
ortodocşi cu Biserica Romei sunt publicate în:
a) 1698 şi 1705; 337/ C
b) 1699 şi 1705; De=a ■j
c) 1699 şi 1701; ca-iec. a
d) 1697 şi 1701. 5),
33. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: :s

Lupta de emancipare a românilor ardeleni a fost susţinută de intelectualii din
Şcoala Ardeleană:
a) Gheorghe Şincai şi Samuil Micu; 39. 7 a i
b) Mihail Kogălniceanu şi Petru Maior; Că
c) Nicolae lorga şi Gheorghe Şincai; =)
d) A. D. Xenopol şi Ion Budai-Deleanu. :)
)
Romanitatea românilor este temeinic argumentată în lucrarea O enigmă şi un
miracol istoric: poporul român aparţinând lui: 40. 7 an
a) Nicolae lorga; C o rr. J
b) Vasile Pârvan; T r a 'V
c) A. D. Xenopol; al
d) Gh. I. Brătianu. =>)
:)
3]
12
35. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care î! consideraţi corect:
Caracterul „imperalist” al stăpânirii sclavagiste romane este afirmat de:
a) teoria stalinistă:
b) teoria imigraţionistă;
c) teoria roesleriană;
d) teoria europenistă.
36. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îi consideraţi corect:

Numele de Dacia este înscris pentru întreg teritoriul locuit de români pe harta
elaborată de:
a) Nicolaus Olahus;
b) stolnicul Constantin Cantacuzino;
c) Johanes Honterus;
d) Benko loszef.

Faptul că ungurii au găsit în Panonia slavi, bulgari şi „blachi, adică păstorii
romanilor” este relatat în:
a) cronica lui loan Kynnamos;
b) cronica lui Anonymus;
c) Hungaria lui Nicolaus Olahus.
d) lucrarea lui Szamoskosy Istvan.

Despre „descendenţa românilor din colonişti romani" relatează consilierul de la
curtea iagellonă, care a călătorit în Moldova:
a) Jan Laski;
b) Huszti Andras;
c) Fiiippo Buonaccorsi;
d) Antonio Bonfini.

Că „românii sunt locuitorii cei mai vechi ai Transilvaniei” recunoştea:
a) împăratul losif II;
b) împăratul Constantin VII Porfirogenetui;
c) contele Teleki;
d) Huszti Andras.

Continuitatea autohtonilor după abandonarea provinciei Dacia este relatată în
Transilvania, sive magnus Transilvaniae Principatus aparţinând lui:
a) Benko lozsef;
b) J. Troster;
c) L, Toppeltinus;
d) Huzti Andras.
în secolele XV-XVI, cunoaşterea poporului român, descendenţa românilor din
„coloniile romane” aduse de Traian este o preocupare a umaniştilor:
a) Johannes Leunclavius şi Flavio Biondo;
b) L. Toppeltinus şi Antonio Bonfinius;
c) Francesco della Valle şi E. Gibbon;
d) Grigore Ureche şi Miron Costin.
4 2). Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

Neîncrederea faţă de teoria originii romane a românilor şi autohtoniei lor este
exprimată de către:
a) Benko lozsef;
b) Andrei Huszti;
c) J. Troester;
d) Szamoskozy Istvan.
.43. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

Autohtonia şi romanitatea românilor este prezentată în lucrarea Hronicul
vechimei a romano-moldo-vlahilor de către:
a) Petru Maior;
b) stolnicul Constantin Cantacuzino;
c) Gheorghe Şincai;
d) Dimitrie Cantemir.
44. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care I! consideraţi corect:

„Teoria imigraţionistă” este dezvoltată de Franz Sulzer în iucrarea:
a) Istoria Daciei transalpine;
b) Studii româneşti. Cercetări cu privire la istoria veche a României;
c) Transilvania, sive magnus Transiivaniae Principatus;
d) Elementa linguae daco-romane sive valachicae.

Primul istoric român care ia atitudine faţă de versiunea roesleriană a teoriei
imigraţioniste este:
a) A.D. Xenopol;
b) Mihail Kogălniceanu;
c) Bogdan Petriceicu Hasdeu;
d) Dimitrie Onciul.

Cea mai viguroasă şi sistematică replică, bazându-se pe argumente solide, a
fost dată imigraţioniştilor de către:
a) A.D. Xenopol;
b) Nicolae lorga;
c) Gheorghe Brătianu;
d) Vasile Pârvan.
14
„De la Râm ne tragem şi cu a lor cuvinte ni amestecat graiul” afirmă cronicarul:
a) Miron Costin;
b) Ion Neculce;
c) Grigore Ureche;
d) stolnicul Constantin Cantacuzino.

între ele;
Primul izvor medieval care atestă elementul romanic de la nord de Dunăre
este tratatul militar bizantin Strategikon; provenienţă bizantină are şi geografia
lui Moise Chorenati care aminteşte despre ţara Balak.

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există reiaţii cauzale între ele;
între ele;
d) dacă primul enunţ este fals şi al doilea este adevărat,
Grigore Ureche în „De neamul moldovenilor” afirma originea comună a
românilor; Miron Costin acordă o atenţie deosebită originilor neamului.

între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doiiea fals;
loan Inochenţie Micu este primul care elaborează un program de emancipare
politică a românilor din Transilvania; Reacţia la această mişcare este apariţia
teoriei imigraţioniste.

între ele;
Afirmarea ideii romanităţii românilor a fost influenţată de ameninţarea oto
mană; în condiţiile luptei antiotomane a românilor, în secolul al XV-lea s-a
manifestat interesul umaniştilor faţă de originea lor.
15
între ele;
în secolul al XVII-lea apare tiparul în spaţiul românesc; Tot acum, Grigore
Ureche şi Miron Costin afirmă originea latină şi unitatea românilor.

corectă.
A. împăratul Aurelian renunţă la administrarea provinciei Dacia;
B. Limba greacă devine limba oficială în Imperiul Bizantin;
C. Limba slavonă devine limba liturgică în biserica românilor.
a) ACB;
b) ABC;
c) BAC;
d) CAB.

corectă.
A. Realizarea unirii unei părţi a românilor ortodocşi cu Biserica romano-
catolică;
B. Redactarea memoriului Supllex Libetlus Vaiachorum;
C. Organizarea Transilvaniei ca principat autonom sub suzeranitate
otomană.
a) ABC;
b) CAB
c) BCA
d) ACB.

corectă.
A. Apariţiei teoriei geografului austriac Robert Roesler;
B. Apariţia teoriei despre inferioritatea lumii rurale româneşti în raport cu
cultura maghiară;
C. Apariţia teoriei autohtoniste care supraevaluează importanţa
elementului dacic.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) CBA.
16
corectă.
A. Apariţia teoriei despre caracterul „imperialist” al stăpânirii sclavagiste
romane;
B. Apariţia teoriei imigraţioniste;
C. Apariţia teoriei despre inferioritatea lumii rurale româneşti în raport cu
cultura maghiară.
a) ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) BAC.

corectă.
A. Menţionarea ţării vlahilor în cronica Oguzname;
B. Menţionarea vlahilor în Sfaturile şi povestirile lui Kekaumenos;
C. Menţionarea vlahilor în cronica Iu loan Kynamos.
aj ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) CBA.

c o re c tă .
A. Simon de Keza afirmă că vlahii sunt „păstorii romanilor”;
B. Strategikon îi numeşte romani pe locuitorii de la nordul Dunării;
C. Constantin VII Porfirogenetul îi numeşte romani pe locuitorii de la
nordul Dunării.
a) ABC;
b) BAC;
c) B C A ;
d) CBA.

corectă.
A. loan Inochenţie Micu afirmă romanitatea românilor;
B. Grigore Ureche reliefează conştiinţa romanităţii şi unităţii neamului;
C. Nicolaus Olahus susţine unitatea de limbă şi religie a românilor.
a) ACB;
b) BAC;
c) BCA;
d) CBA.
17
corectă.
A. Laurentius Toppeltinus susţine originea pur romană a poporului
român;
B. Şcoala Ardeleană demonstrează descendenţa pur romană a
românilor;
C. Francesco della Valle afirmă romanitatea românilor bazându-se pe
cunoaşterea lor directă.
a) ACB;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A. Grigore Ureche afirmă că românii se trag toţi „de la Râm”;
B. Andrei Huszti susţine teoria descendenţei românilor din romani;
C. Flavio Biondo afirmă ideea descendenţei românilor din „coloniile
romanilor”.
a) ACB;
b) BAC
c) BCA
d) CAB.

corectă.
A. Gh. Brătianu demonstrează romanitatea şi continuitatea românilor;
B. Bogdan Petriceicu Hasdeu susţine continuitatea autohtonilor din
nordul Dunării;
C. Gh. Şincai afirmă originea romană pură a românilor.
a) ABC;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A. Miron Costin vorbeşte despre originea latină a românilor;
B. Jan Laski vorbeşte despre originea romană a locuitorilor Moldovei;
C. Nicolaus Olahus susţine unitatea de neam, limbă, obiceiuri şi religie a
românilor.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CBA
18
corectă.
A. Poggio Bracciolini afirmă originea romană a poporului român;
B. Simon de Keza notează în lucrarea sa că românii erau în Pannonia la
venirea hunilor;
C. Johannes Honterus înscrie în harta sa numele Dacia pentru teritoriul
locuit de români.
a) ACB;
b) ABC;
c) BAC;
d) CBA.

corectă.
A. Realizarea dualismului austro-ungar;
B. Elaborarea de către români a Supplex Libellus Valachorum;
C. Răscoala condusă de Horia, Cloşca şi Crişan.
a) ACB;
b) BAC;
c) BCA;
d) CBA.

corectă.
A. Apariţia lucrării lui A.D. Xenopol, Teoria lui Rosler,
B. Apariţia lucrării lui R. Rosler, Dacii şi romanii:
C. Apariţia lucrării lui Benko lozsef, Transilvania, sive magnus Transilva-
niae Principatus.
a) ABC;
b) ACB;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A. Paul loseph Schafarik susţine că „valahii de la Nord şi de la sud de
fluviu au toţi aceeaşi origine;
B. Szamoskosy Istvan susţine că românii sunt urmaşii coloniştilor
romani;
C. Huszti Andras afirmă că românii au o limbă apropiată de cea „veche
romană”.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) BCA.
19
68. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă.
A. Contele Teieki recunoaşte că români sunt locuitorii cei mai vechi ai
Transilvaniei;
B. Simon de Keza notează că românii erau în Panonia ia venirea hunilor;
C. Filippo Buonaccorsi relatează despre „descendenţa românilor din
colonişti romani".
a) BAC;
b) BCA;
c) CAB;
d) CBA.
69. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă,

A. împăratul Constantin VII Porfirogenetul precizează despre români că
„aceştia se mai numesc şi romani pentru că au venit din Roma";
B. împăratul losif II îi consideră pe români „cei mai vechi şi mai numeroşi
locuitori ai Transilvaniei” .
C. Contele Teieki afirmă că „românii sunt locuitorii cei mai vechi ai
Transilvaniei”.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) BCA.

A. E. Gibbon arată că în Dacia, după retragerea aurealiană, a rămas „o
parte însemnată din locuitorii ei” ;
B. Benko loszef arată că, după retragerea aurealiană, „mulţi romani
împreună cu dacii indigeni au rămas pe loc”;
C. Michael Lebrecht arată că românii sunt cei mai vechi locuitori ai
Transilvaniei.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) BCA.

A. Anton Verancsics confirmă existenţa unei conştiinţe a descendenţei
latine a românilor;
B. loan Kyunamos afirmă despre români că „sunt veniţi demult din Italia”;
C. Laoonic Chalcocondil îi numeşte pe românii de la nordul Dunării
„daci” şi „vlahi” pe cei din sud.
a) ACB;
b) BAC
c) BCA
d) CBA
20
B. OAMENII, SOCIETATEA Şl LUMEA IDEILOR
1. Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX-XX;

curente şi politici culturale, identităţi naţionale şi identitate europeană

Considera că forţa creatoare care determină evoluţia vieţii este elanul vital, iar
adevărata metodă de cunoaştere este intuiţia:
a) Sigmund Freud;
b) Friedrich Nietzsche;
c) Henri Bergson;
d) Albert Einstein.

Prima femeie primită în Academia Română a fost:
a) Elena Văcărescu;
b) Carmen Silva;
c) Anna de Noailles;
d) Martha Bibescu.

Bazele liberalismului economic au fost puse de:
a) Thomas Hobbes;
b) Adam Smith;
c) John Mill;
d) Benedict Spinoza.

Ideologia conservatoare a fost fundamentată de:
a) Edmund Burke;
b) Robert Owen;
c) John Locke;
d) M. Falkland.

După cel de al doilea război mondial, a lansat ideea Casei Comune a Europei
de la Atlantic la Urali:
a) Charles de Gaulle;
b) Winston Churchill;
c) Aristide Briand;
d) Jean Monnet.
21
6. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: 12. Marcaţi ti
Expresionismul a fost reprezentat în literatura română de: corectă:
a) I.L. Caragîale; A. Se c<
b) Mihai Eminescu; B. Cons
c) Lucian Blaga; romă
d) Liviu Rebreanu. C. la fiir
a)
7. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pecare îl consideraţi corect: b)
Limba şi conştiinţa naţională au fost menţinute în Dobrogea datorită şcolilor c)
româneşti care au fost susţinute de: d]
a) Ion Inculeţ;
b) Nifon Bălăşescu; 13. Marcaţi li
c) Ion Nistor; corectă:
d) Pantelimon Halipa. A, Stgrr
instir
8. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: g Albe
Reprezentant de seama al fovismului a fost: C. Augt
a) Matisse; a'
b) Paul Gauguin; b'
c) Picasso; c1
d) Degas. j
9. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: 14 Marcaţi 1

Locomotiva a fost inventată de: corectă:
a) Ernst von Simens; A. S e n
b) George Stephenson; B. Sert
c) Robert Fulton; q Se c
d) James Watt. a
10. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: ^

Considera satul ca un sanctuar şi centru al originilor noastre: ^
a) Constantin Rădulescu Motru;
b) Eugen Lovinescu; 15 Marcaţi
c) Lucian Blaga; corectă:
d) Nicolae lorga. A Se c
11. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi p

corecta:
A. Piaţa Comună devine Uniunea Europeană; ^
B. Este semnat Tratatul de la Amsterdam; c
C. România semnează Acordul de asociere la Uniunea Europeană. h
a) ACB;
b) BAC;
c) CAB;
d) BCA.
22
corectă:
A. Se constituie Partidul Naţional Liberal din România;
B. Constantin Dobrogeanu Gherea publică manifestul „Ce vor socialiştii
români”;
C. la fiinţă Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România;
a) BAC;
b) CAB;
c) ABC;
d) BCA.

corectă:
A. Sigmund Freud susţine că indivizii sunt conduşi în acţiunile lor de
instincte;
B. Albert Einstein elaborează teoria evoluţionistă;
C. Auquste Comte pune bazele pozitivismului;
a) BCA;
b) ACB,
c) BAC;
d) CBA.

co re c tă :
A. Se introduce votul universal în Franţa;
B. Serbia îşi obţine independenţa;
C. Se creează dualismul austro-ungar.
a) BCA;
b) ACB;
c) CBA;
d) ABC.

corectă:
A. Se construieşte Universitatea din Cluj;
B. Se construieşte Universitatea din Cernăuţi;
C. Se construieşte Universitatea din Bucureşti.
a) CAB;
b) ACB;
c) CBA;
d) BCA.
23
A. la fiinţă Consiliul Europei;
B. Aristide Briand propune înfiinţarea unei „Uniuni federale a Europei”;
C. Richard Coudenhove Kalergi lansează ideea Pan Europei,
a) BAC;
b) CBA,
c) ACB;
d) CAB.

A. la fiinţă societatea „Astra” la Sibiu;
B. Crearea Partidului Naţional Român din Bucovina;
C. Partidul National din Transilvania a adoptat tactica activistă;
a) A B C ;'
b) BAC
c) CBA
d) BCA.

A. Se creează o uniune vamală la care aderă cea mai mare parte a
statelor germane;
B. Belgia îşi proclamă independenţa;
C. începe lupta de eliberare a grecilor.
a) BAC;
b) ACB
c) BCA
d) CAB.

A. Se încheie procesul de unificare a Germaniei;
B. Regatul Sârbo-Croato-Sloven devine Iugoslavia;
C. Are loc al doilea război balcanic.
a) BCA;
b) ACB;
c) CBA;
d) BAC.

A. în Marea Britanie este introdus votul universal;
B. Bulgaria devine stat independent;
C. Este inventat cinematograful.
a) ACB;
b) CAB;
c) CBA;
d) BAC.
24
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există relaţie cauzală între ele;
b) dacă am bele enunţuri sunt adevărate dar nu există relaţie cauzală
între ele;
d) dacă primul enunţ este fals şi al doilea este adevărat.
După al doilea război mondial ideea de naţiune etnică este înlocuită cu ideea
de naţiune civică; Apariţia unor entităţi politice suprastatale de tipul Uniunii
Europene a creat o nouă problemă, aceea a respectării identităţii naţionale.

între ele;
Revoluţia engleză a avut drept urmare constituirea celei mai democratice
republici din acea vreme; Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului, adop
tată în timpul revoluţiei franceze, cuprindea idei care au avut o mare influenţă
asupra dezvoltării ulterioare a popoarelor europene.

între ele;
c,) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals;
d) dacă primul enunţ este fals şi al doilea este adevărat,
în 1830 Congresul belgian a proclamat independenţa Belgiei, fapt recunoscut
în acelaşi an şi de către Olanda; Un rol important în pregătirea revoluţiei de la
1848 din Ţara Românească l-a avut societatea secretă Frăţia.

între ele;
d) dacă primul enunţ este fals şi ai doilea este adevărat.
Membrii mişcării hippy din anii ’60 şi începutul anilor '70 susţineau ideea
întoarcerii ia epoca preindustrială; în 2007 capitala culturală europeană a fost
oraşul Sibiu.

a; dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există relaţie cauzală între ele,
b) dacă ambeie enunţuri sunt adevărate dar nu există relaţie cauzală
între ele;
25
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar a! doilea fals;
Prin operele sale (Poarta sărutului, Coloana infinitului, Masa tăcerii),
Constantin Brâncuşi a fost un precursor al artei abstracte; Un rol important în
promovarea învăţământului în limba română în Ţara Românească la începutul
secolului al XlX-lea l-au avut Gheorghe Asachi şi Gheorghe Lazăr.

între ele;
Românii din afara graniţelor şi-au păstrat identitatea naţională şi datorită unor
societăţi culturale precum „Astra” din Transilvania sau „Arboroasa” din
Bucovina; Publicaţii precum „Basarabia” sau „Cuvânt moldovenesc" au avut
un rol însemnat în menţinerea conştiinţei naţionale româneşti înfaţa pro
cesului de rusificare a populaţiei din Basarabia.

între ele;
Mişcarea germană „furtună şi avânt” din secolul al XlX-lea revendica pentru
creatori dreptul de a se exprima liber; Ideologia liberală şi romantismul au fost
asociate.

între ele;
d) dacă primul enunţ este fals şi a! doilea este adevărat.
Urbanizarea a fost expresia în plan politic a modemizării;La jumătatea
secolului al XlX-lea supremaţia economică a Angliei lua sfârşit, locul ei fiind
luat treptat în spaţiul european de Germania, iar pe plan mondial de SUA.

între ele;
26
Secolul al XlX-lea a fost caracterizat prin încrederea în atotputernicia ştiinţei şi
prin ideea de progres; Societatea de masă creată la sfârşitul secolului al XlX-
lea nu aprecia cultura modernă, ea fiind atrasă de spectacolele de varietăţi, de
cinematograf, de reviste ilustrate.

între ele;
După primul război mondial Richard Coudenhove Kalergi lansează ideea Pan
Europei, organism politic, confederal, parlamentar; în a doua jumătate a
secolului al XlX-lea Victor Hugo formulează ideea Statelor Unite ale Europei,

După 1880, supremaţia economică în spaţiul european aparţine:
a) Angliei;
b) Germaniei;
c) Franţei;
d) Belgiei.

Pozitivismul s-a manifestat:
a) prin sociologia lui August Comte;
b) prin teoria relativităţii a iui A. Einstein;
c) prin psihanaliza lui S. Freud;
d) prin fenomenologia lui E. Husserl.

Pe aceeaşi direcţie cu pozitivismul se înscrie şi:
a) existenţialismul;
b) intuiţionismul;
c) pragmatismul;
d) evoluţionismul.

Existenţialismul este reprezentat de:
a) Martin Heidegger;
b) Henri Bergson;
c) Friederich Nietzsche;
d) William James.
Elanul vital ca forţă creatoare care determină evoluţia vieţii este esenţa:
a) intuiţionismului;
b) fenomenologiei;
c) pozitivismul;
d) pragmatismului.

Teoria progresului lent, gradual şi atent contextualizat al societăţii aparţine:
a) liberalilor;
b) conservatorilor;
c) legionarilor;
d) comuniştilor.

Reprezentant al Fovismulgi.a fost pictorul francez:
a) E. Manet;
b) C. Monet;
c) H. Matisse;
d) P. Picasso;

Revista „Convorbiri literare” i-a strâns în jurul ei pe susţinătorii teoriei:
a) junimiste;
b) tradiţionaliste;
c) poporaniste;
d) ţărăniste.

Revista „Sburătorul” a promovat curentul:
a) tradiţionalist;
b) europenist;
c) poporanist;
d) junimist.

Organizarea şcolii secundare cu opt clase a fost prevăzută prin:
a) Legea Instrucţiunii Publice din 1864;
b) Legea învăţământului propusă de Take lonescu;
c) Legea Spiru Haret;
d) Constituţia din 1866.
28
O entitate politică europeană este propusă în lucrarea „Despre principiul
federator” de către:
a ) J o s e O rte g a y G a s s e t;
b) Victor Hugo;
c) Joseph Proudhon;
d) Henri de Saint-Simon.

Pentru neintervenţia statului în economie şi pentru libertatea de acţiune a
oamenilor în căutarea propriului interes pledează:
a) John Stuart Mill;
b) Adam Smith;
c) fiziocraţii;
d) Edmond Burke. ,,BSr
43. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe caVe îl consideraţi corect:

Ideologia conservatoare a fost fundamentată de englezul:
a) Adam Smith;
b) Edmund Burke;
c) Robert Owen;
d) John Locke. , s 0 )jii

în concepţia conservatorilor:
a) numai statul poate garanta libertatea oamenilor, în afara acestuia nu
poate exista nici libertate şi nici drepturi;
b) statul trebuie să asigure ordinea publică, să respecte libertăţile
individuale şi să aplice aceeaşi lege pentru toţi;
c) interesul societăţii primează în faţa interesului individual sau a unui
grup restrâns;
d) bogăţia unei naţiuni nu constă doar în bani, ci şi în produsele utile
care pot satisface diferitele trebuinţe.

Socialismul utopic al secolului al XlX-lea este reprezentat de:
a) Edmund Burke;
b) Thomas Hobbes;
c) Robert Owen;
d) Karl Marx.

Legea Guizot din 1833 se referă la domeniul:
a) justiţiei;
b) presei;
c) electoral;
d) învăţământului.
29
47. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: 53. Marcaţi Ij
în 1830: ’ Lupta de la 3
a) Grecia îşi proclamă independenţa; a) >nfra
b) Imperiul otoman recunoaşte statul grec; b) victd
c) Congresul belgian proclamă independenţa Belgiei; c) înfra
d) independenţa Belgiei este recunoscută de Olanda. d) înfra
48. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: 54. Marcaţi li
în a doua etapă a unificării Italiei; In 1871, Wilf
a) Parma, Modena, Toscana, Romagna se unesc cu Piemontul; a) Beri
b) Piemontul eliberează Lombardia; b) Frar
c) Veneţia este eliberată de sub dominaţia Austriei; c) Vien
d) trupele franceze se retrag din Roma. d) Vers
49. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: 55. Marcaţi I
Unirea cu Piemontul a Siciliei şi Neapolelui are loc în urma eliberării lor de în războiul f(
către: capitulează I
a) Victor Emanuel II; a) Mag
b) Camillo Cavour; b) Sad
c) Giuseppe Mazzini; c) Solf
d) Giuseppe Garibaldi. d) Sed
50. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: 56. Marcaţi I
în 1866, când izbucneşte războiul dintre Prusia şi Austria: în primul ră;
a) Italia se aliază cu Prusia; din:
b) Italia se aliază cu Austria; a) Gre
c) Piemontul se aliază cu Prusia; b) Seri
d) Franţa se aliază cu Prusia. c) Gre|
d) Ser
în bătălia de la Sadova din 1866, victoria aparţine: 57. Marcaţi
a) armatei austriece; Statul naţion
b) armatei franco-piemonteze; a) îna'!
c) armatei prusace; b) într<
d) armatei italo-prusace; c) dup
d) dup
Zollverein-ul este: 58. Marcaţi I
a) uniunea politică a statelor germane; După Primu
b) uniunea vamală a statelor germane; se formează
c) uniunea dintre Austria şiUngaria; a) Aus
d) uniunea politico-teritorială a statelor germane de la nord de Main. b) Ger
c) Ror
Lupta de la Solferino se încheie cu:
a) înfrângerea armatei austriece;
b) victoria armatei prusace;
c) înfrângerea armatei franceze;
d) înfrângerea armatei franco-piemonteze.

în 1871, Wilhelm I se proclamă împărat al Germaniei la:
a) Berlin;
b) Frankfurt; J bSBB s
c) Viena; 3 E tS t^ d
d) Versailles. 1Î9 1 9 8 e

în războiul franco-prusac care încheie unificarea Germaniei, armata franceză
capitulează la:
a) Magenta;
b) Sadova;
c) Solferino;
d) Sedan.

în primul război balcanic, Imperiul otoman s-a confruntat cu alianţa formată
din:
a) Grecia, Serbia şi Muntenegru;
b) Serbia, Grecia şi Bulgaria;
c) Grecia, Muntenegru şi Bulgaria;
d) Serbia, Grecia şi România.

Statul naţional albanez se constituie:
a) înainte de primul război balcanic;
b) între cele două războaie balcanice;
c) după al doilea război balcanic,
d) după Primul Război Mondial.

După Primul Război Mondial, în urma dezmembrării Austro-Ungariei şi Rusiei
se formează state naţionale, precum:
a) Austria, Ungaria, Polonia, Serbia;
b) Germania, Austria, Polonia, Cehoslovacia;
c) România, Finlanda, Bulgaria, Cehoslovacia;
d) Estonia, Letonia, Lituania, Polonia.
Ideea constituirii Casei Comune a Europei de la Atlantic la Urali aparţine lui:
a) Aristide Briand;
b) Charles de Gaulle,
c) Winston Churchill;
d) Woodrow Wilson.

Statul democratic asigură prosperitatea pentru întreaga societate, nu numai
pentru anumite grupuri sociale afirmă:
a) Alexis de Tocquiville;
b) John Stuart Mill;
c) Adam Smith;
d) Edmund Burke.

Cetăţenia europeană s-a instituit prin:
a) Tratatul de la Maastricht;
b) Tratatul de la Roma;
c) Tratatul de la Amsterdam;
d) Tratatul de la Paris.

în 2007, capitala culturală a Europei a fost:
a) Roma;
b) Amsterdam;
c) Paris;
d) Sibiu.

în 1848, steagul tricolor a fost arborat pentru prima dată la:
a) Islaz;
b) Bucureşti;
c) laşi;
d) Blaj.

Versurile imnului naţional „Deşteaptă-te române” au fost scrise de:
a) Vasile Alecsandri;
b) Anton Pann;
c) Andrei Mureşan;
d) Ion Heliade Rădulescu.
între ele;
Romantismul a lansat în literatură nume precum Mark Twain şi Walter Scott;
Romantismul pune accent pe exprimarea liberă a emoţiilor şi sentimentelor.

între ele;
Modernismul este mişcarea culturală care apare înainte de Primul Război
Mondial; în dramaturgie, modernizarea creaţiei se reflectă în teatrul lui Luigi
Pirandello.

între ele;
Garabet Ibrăileanu este teoretician al „specificului naţional”; Tradiţionalismul
este promovat de revista „Viaţa Românească”.

între ele;
Stilul Art Nouveau utilizează noi materiale de construcţie, precum sticla;
Mişcarea artistică Art Nouveau are doar răspândire europeană.

între ele;
Modernizarea României este realizată şi prin intermediul societăţilor culturale;
Academia Română s-a impus ca fiind cea mai importantă instituţie de cultură.
între ele;
Giuseppe Mazzini lansează proiectul unei federaţii de republici europene în
cadrul revoluţiei paşoptiste; W. Churchill lansează ideea unei construcţii
europene, Statele Unite ale Europei.

între ele;
România a semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană în 1993; în
cadrul summit-ului de la Helsinki statele membre ale Uniunii Europene au
votat pentru semnarea tratatului de aderare a României.

între ele;
Revoluţia industrială a apărut în Anglia la sfârşitul secolului al XVIII-lea;
Descoperirea şi generalizarea unor noi surse de energie, precum petrolul şi
electricitatea, reprezintă un element al acesteia.

A) Apariţia impresionismului;
B) Apariţia psihanalizei lui Sigmund Freud;
C) Apariţia teoriei relativitătii a lui A. Einstein.
a) ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) CBA.

A) Proiectul unei uniuni a statelor europene iniţiat de Aristide Briand;
B) Proiectul unei uniuni europene elaborat de Richard Condenhove-
Kalergi;
C) Proiectul de uniune europeană elaborat de Saint-Simon.
34
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) Proiectul unei uniuni europene elaborat de Richard Condenhove-
Kalergi;
B) Proiectul de uniune europeană elaborat de ducele de Sully;
C) Proiectul de uniune europeană elaborat de Saint-Simon.
, a) ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) CBA.

corectă.
A) Apariţia Romantismului;
B) Apariţia Impresionismului;
C) Apariţia Expresionismului.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) CAB.

corectă.
A) înfiinţarea Societăţii literare române;
B) Legea învăţământului a lui Spiru Haret;
C) Legea Instrucţiunii Publice, a învăţământului primar obligatoriu şi
gratuit.
a) ABC;
b) ACB;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) Afirmarea Tradiţionalismului în cultura română;
B) Afirmarea Romantismului în cultura română;
C) Afirmarea Realismului în cultura română.
a) ABC;
corectă.
A) Proiectul federaţiei de republici europene propus de G. Mazzini;
B) Proiectul de confederaţie europeană propus de contele Henri de
Saint-Simon;
C) Proiectul uniunii politice a Europei propus de Joseph Proudhon.
a) ACB;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) Joseph Proudhon susţine ideea creării unei entităţi politice europene;
B) Winston Churchill susţine ideea creării Statelor Unite ale Europei;
C) Jose Ortega y Gasset susţine viziunea Statelor Unite ale Europei.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) CAB.

corectă.
A) Adam Smith publică lucrarea „Bogăţia naţiunilor";
B) K. Marx şi Fr. Engels publică lucrarea „Manifestul Partidului Comunist”;
C) Constantin Dobrogeanu Gherea publică manifestul „Ce vor socialiştii
români”.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) CAB.

corectă.
A) Legea Guizot impune fiecărei comune obligaţia de a întreţine o
şcoală elementară;
B) Legea Haret extinde reţeaua şcolară din România;
C) înfiinţarea Academiei Române.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) CAB.
36
corectă.
A) Proclamarea independenţei Belgiei;
B) Proclamarea independenţei Greciei;
C) Restaurarea domniilor pământene în Principatele Române.
a) ACB;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Crearea Zollverein-ului;
B) Mişcarea condusă de Tudor Vladimirescu;
C) Recunoaşterea independenţei Belgiei de către Olanda.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CAB.

corectă.
A) războiul Crimeii;
B) războiul Prusiei împotriva Danamarcei;
C) războaiele balcanice.
a) ABC;
b) BAC
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) Camillo Cavour ajunge prim-ministru în Regatul Piemontului;
B) Alexandru Ipsilanti conduce răscoala antiotomană a grecilor;
C) Alexandru loan Cuza este ales unic domnitor în Ţara Românească şi
Moldova.
a) ACB;
b) BAC
c) BCA
d) CAB.

corectă.
A) Wilhelm I se proclamă împărat al Germaniei;
B) Victor Emanuel II este proclamat rege al Italiei;
C) Congresul belgian proclamă independenţa Belgiei.
37
a) ABC;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) Italia obţine Veneţia;
B) Germania anexează Alsacia şi Lorena;
C) Franţa obţine Nisa şi Savoia.
a) ACB;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) Convenţia de la Paris;
B) Tratatul de pace de la Adrianopol;
C) Actul Final de la Viena.
a) ABC;
b) ACB;
c) ACB;
d) CBA.

corectă.
A) Conferinţa de pace de la Paris;
B) Congresul de pace de la Paris;
C) Congresul de pace de la Viena.
a) ABC;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) Charles de Gaulle lansează ideea Casei Comune a Europei;
B) Aristide Briand propune Pactul Briand;
C) Jose Ortega y Gasset susţine crearea Statelor Unite ale Europei de
la Atlantic la Urali.
a) ACB;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.
38
corectă.
A) Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu;
B) Pacea de la Karlowitz;
C) Pacea de la Adrianopol;
a) ACB;
b) BAC
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) Apariţia mişcării hippy,
B) Apariţia Fovismului;
C) Apariţia Pozitivismului.
a) BAC;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Adoptarea monedei naţionale, „leul”;
B) Arborarea primului steag tricolor în spaţiul românesc;
C) Adoptarea steagului tricolor în Ţara Românească.
a) ABC;
b) BCA;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) Tratatul de la Maastricht;
B) Tratatul de la Roma;
C) Lansarea Planului Schuman.
a) ACB;
b) BAC
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) Intrarea în vigoare a monedei comune europene;
B) Lansarea paşaportului european;
C) Lansarea Proiectului de Politică Externă şi Securitate Comună.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) BCA.

corectă.
A) Adoptarea „Declaraţiei universale a drepturilor omului";
B) Adoptarea Covenţiei europene a drepturilor omului;
C) Adopatarea Declaraţiei Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului.
a) ABC;
b) ACB;
c) CAB;
d) CBA.
2. Secolul al XX-lea - între democraţie şi totalitarism.

Ideologii şi practici politice în România şi în Europa

în 1920, în urma alegerilor din Marea Britanie se formează un guvern de
coaliţie, condus de:
a) W. Churchill;
b) Margaret Thatcher;
c) George Loyd;
d) G.F. Kennan.

Liderul comunist sovietic care a promovat principiul „exportului de revoluţie” a
fost:
a) V.l. Lenin;
b) Lev Troţki;
c) I.V. Stalin;
d) Alexandr Soljeniţin.

Opozant al regimului comunist şi militant pentru drepturile omului în
Cehoslovacia:
a) Bronislav Geremek;
b) Adam Michnik;
c) Lech Walesa;
d) Vaclav Havel.
40
Unificarea Germaniei s-a realizat în timpul mandatului cancelarului creştin-
democrat:
a) Helmuth Kohl;
b) Konrad Adenauer;
c) Paul von Hindenburg;
d) Willy Brandt.

O caracteristică a regimurilor totalitare o reprezintă:
a) separarea puterilor în stat;
b) respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
c) respectarea parţială a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
d) controlul exercitat de stat asupra societăţii.

Cea mai importantă grupare extremistă de dreapta, condusă de Corneliu
Zelea Codreanu, a fost:
a) Garda de fier;
b) Liga Apărării Naţional Creştine;
c) Legiunea Arhanghelului Mihail;
d) Frontul Renaşterii Naţionale.

P.C.R. este scos în afara legii datorită orientării sale antinaţionale în anul:
a ) 1921;
b) 1923;
c) 1924;
d) 1927.

Politicianul român care a susţinut, între alţii, edificarea statului ţărănesc a fost:
a) Virgil Madgearu;
b) Gh. Gr. Cantacuzino;
c) Vintilă Brătianu;
d) Ştefan Zeletin.

Teoreticianul cel mai de seamă al neoliberalismului a fost:
a) Mihail Manoilescu;
b) Vintilă Brătianu;
c) Ştefan Zeletin;
d) Victor Slăvescu.
41
Adept al principiului economic al „porţilor deschise" a fost:
a) Partidul Naţional Liberal;
b) Partidul Naţional Ţărănesc;
c) Partidul Naţional Creştin;
d) Partidul Naţiunii.

corectă:
A. sfârşitul războiului civil în Rusia;
B. marşul asupra Romei organizat de Mussolini;
C. instaurarea regimului ultranationalist condus de Horthy în Ungaria.
a) ABC;
b) CBA
c) CAB
d) BAC.

corectă:
A. ridicarea zidului Berlinului;
B. Charles de Gaulle preşedintele Franţei;
C. Nikita Hfusciov condamnă crimele staliniste.
a) ABC;
b) CBA
c) CAB
d) BAC.

corectă:
A. losif Visarionovici Stalin ajunge la conducerea URSS;
B. Ferdinand I devine Regele României;
C. Hitler devine Cancelar al Germaniei.
a) ABC;
b) CBA
c) CAB
d) BAC.

corectă:
A. începutul marilor procese politice în URSS;
B. „noaptea cuţitelor lungi" (Germania);
C. sfârşitul Războiului Civil din Spania.
a) BAC;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.
42
corectă:
A. Ionel I.C. Brătianu devine preşedintele P.N.L.;
B. Gh. Gr. Cantacuzino devine preşedinte al Partidului Conservator;
C. este introdusă practica rotaţiei guvernamentale în România.
a) BCA;
b) CAB
c) CBA
d) BAC.

corectă:
A. constituirea Ligii Apărării Naţional Creştine;
B. înfiinţarea P.N.Ţ.;
C. legea minelor.
a) ABC;
b) ACB
c) CAB
d) BAC.

corectă:
A. războiul din Coreea;
B. războiul din Vietnam;
C. începutul aventurii militare sovietice în Afganistan.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) BCA.

corectă:
A. crearea sindicatului liber Solidaritatea;
B. intervenţia militară sovietică pentru înăbuşirea mişcării de reformare a
sistemului comunist din Cehoslovacia;
C. lichidarea oficială a rezistenţei anticomuniste din România.
a) BAC;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.
43 /
corectă:
A. Constituirea Organizaţiei Atlanticului de Nord;
B. înlăturarea regimului antonescian;
C. Se încheie primul mandat al premierului Winston Churchill.
a) ABC;
b) BCA;
c) CBA;
d) CAB.

corectă:
A. legile rasiale în Germania nazistă;
B. Hitler câştigă alegerile pentru Reichstag;
C. instaurarea regimului autoritar al lui Carol al ll-lea.
a) ABC;
b) BAC;
c) BCA;
d) CAB.

între ele;
în 1947 SUA au iniţiat politica de stăvilire a expansiunii comunismului în
Europa de Vest (containm ent) şi în restul lumii; la 4 aprilie 1949 s-a constituit
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

între ele;
în 1933 Hitler devenea noul Cancelar al Germaniei; în primuldeceniu
interbelic Germania a fost organizată pe baza Constituţiei de laWeimar, ca o
ţară cu un regim politic democratic.

între ele;
44 \
Cele mai puternice formaţiuni politice în Marea Britanie după 1918 au fost
Partidul Conservator şi Partidul Laburist; reforma constituţională din 1962 a
stabilit ca preşedintele Franţei să fie ales de cetăţeni prin vot universal.

între ele;
în 1926 s-a adoptat o nouă lege electorală; ea afecta egalitatea votului.

între ele;
Principala modificare prevăzută de noua lege electorală se referea la repartiţia
mandatelor şi proclamarea aleşilor; partidul care obţinea 50% din voturi ocupa
40% din locurile din Parlament.

între ele;
P.N.Ţ. a fost celălalt partid principal în perioada interbelică; el a luat fiinţă în
1926;

între ele;
în perioada interbelică P.N.Ţ. a guvernat mai mult decât P.N.L.; el a guvernat
şi în perioadele crizei.

între ele;
45
După 1923, P.C.R. s-a identificat cu interesele sovietice; el a adoptat o linie
politică antiromânească.

între ele;
Mişcarea de dreapta a cunoscut un proces rapid de dezvoltare în România; ea
a avut un rol mai important decât cea de stânga.

între ele;
în perioada stalinistă opozanţii politici fie au fost executaţi, fie au fost trimişi la
închisoare sau în lagărele de muncă forţată din ţară, care formau GULAG-ul;
în „Arhipelagul GULAG”, Alexandr Soljeniţîn demască crimele comunismului.

Mişcări politice fasciste au apărut în ţări învinse în Primul Război Mondial:
a) Germania şi Italia;
b) Germania şi Bulgaria;
c) Italia şi Ungaria;
d) Austria şi Spania.

în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, partidul fascist a fost adus la
putere în:
a) Germania;
b) România;
c) Italia;
d) Bulgaria.

Până în 1945, regimuri comuniste au existat doar în:
a) Uniunea Sovietică şi China;
b) China şi Coreea de Nord;
c) Uniunea Sovietică şi Cuba;
d) Uniunea Sovietică şi Mongolia.
46
Comuniştii au preluat puterea cu sprijinul URSS în:
a) Albania şi Iugoslavia;
b) Cehoslovacia şi Polonia;
c) Bulgaria şi estul Germaniei;
d) Abania şi Bulgaria.

„Republici ale sfaturilor” (bolşevice) au fost instaurate în:
a) Polonia;
b) Austria;
c) Ungaria;
d) Bulgaria.

Politica de stăvilire a expansiunii comunismului în Europa de Vest a fost
concepută de:
a) premierul britanic W. Churchill;
b) diplomatul G. Kennan;
c) preşedintele H. Truman;
d) preşedintele F.D. Roosvelt.

Rezultatul politicii de containmentW reprezintă crearea:
a) Ligii Naţiunilor;
b) înţelegerii Balcanice;
c) Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord;
d) Pactului Briand-Kellogg.

România nu a participat la intervenţia militară împotriva mişcării de reformare
a sistemului comunist din:
a) Polonia;
b) R.D. Germană;
c) Ungaria;
d) Cehoslovacia.

în 1989 înlăturarea liderilor comunişti s-a petrecut în urma unor mari manifes
taţii de stradă în:
a) Cehoslovacia şi Germania de Est;
b) Polonia şi Ungaria;
c) Bulgaria şi Polonia;
d) Albania şi România.
Dintre noile state naţionale apărute în Europa în 1918, monarhie parlamentară
devine:
a) Polonia;
b) Austria;
c) Cehoslovacia;
d) Iugoslavia.

După 1918, pe scena politică britanică apare un nou partid:
a) Partidul Laburist;
b) Partidul Liberal;
c) Partidul Conservator;
d) Partidul Democrat.

Viaţa politică din Franţa în deceniul al treilea al secolul al XX-lea a fost
dominată de coaliţii, precum:
a) Blocul Parlamentar;
b) Blocul Naţional;
c) Uniunea Partidelor Democrate;
d) Uniunea Democrată.

După Primul Război Mondial, existenţa unui număr mare de partide induce
instabilitatea politică în:
a) Republica II Franceză;
b) Republica III Franceză;
c) Republica IV Franceză;
d) Republica V Franceză.

„Revoluţia spartakistă” din 1919 a reprezentat o lovitură de forţă dată de:
a) fascişti;
b) comunişti;
c) social-democraţi;
d) nazişti.

Prin Tratatul de pace de la Versailles, Germania pierdea:
a) 13% din teritoriu, 10% din producţia agricolă, 48% din minereurile de fier;
b) 10% din teritoriu, 12 % din populaţie, 15% din industrie;
c) 12% din populaţie, 13% din teritoriu, 10% din industrie;
d) 13% din populaţie, 10% din producţia agricolă, 15% din industrie.
Sloganul „Un popor, un stat, un Conducător” aparţine:
a ) c o m u n is m u lu i s ta lin is t;
b) fascismului italian;
c) hitlerismului german;
d) comunismului chinez.

Partidul Naţional Creştin a luat fiinţă prin fuziunea:
a) Partidului Naţional Ţărănesc cu Partidul „Totul pentru Ţară”;
b) Partidului Ţărănesc cu Partidul Naţional Român;
c) Ligii Apărării Naţional-Creştine cu Partidul Ţărănesc;
d) Ligii Apărării Naţional-Creştine cu Partidul Agrar.

După Primul Război Mondial, în statele democrate electoratul a adus la putere
partide, precum:
a) Partidul Laburist în Anglia;
b) Partidul democrat în SUA;
c) Blocul Naţional în Franţa;
d) Partidul Poporului în Italia.

în perioada interbelică, regimurile democratice se menţin în:
a) Olanda şi Suedia;
b) Grecia şi Franţa;
c) Danemarca şi Polonia;
d) Cehoslovacia şi Portugalia.

în Germania, prin Legile de la Nurenberg din 1935:
a) toate partidele politice sunt scoase în afara legii;
b) evreilor le sunt retrase toate drepturile civile;
c) se instituie controlul statului asupra bisericii;
d) sindicatele sunt desfiinţate.

Neoliberalismul românesc a fost promovat de către:
a) Virgil Madgearu;
b) Gheorghe Zâne;
c) Victor Slăvescu;
d) Constantin Stere.
49
Ţărănismul a fost promovat de către:
a) Virgul Madgearu;
b) Victor Slăvescu;
c) Ştefan Zeletin;
d) Mihail Manoilescu.

în cei 20 de ani ai perioadei interbelice s-au perindat la conducerea României:
a) 15 guverne;
b) 20 de guverne;
c) 25 de guverne;
d) 30 de guverne.

Regimul democratic din România a eşuat:
a) în urma alegerilor parlamentare din 1937;
b) în urma aducerii legionarilor la putere;
c) în urma crizei economice;
d) în urma preluării puterii în Europa de forţele de extremă dreaptă.

între ele;
Dezvoltarea cu prioritate a agriculturii a stat în atenţia sămănătoriştilor, grupaţi
în jurul lui Constantin Stere; Acesta aprecia în 1920 că statul român nu poate
fi decât un stat ţărănesc.

între ele;
Teoria „formelor fără fond” este susţinută de junimiştii din jurul revistei „Con
vorbiri literare”; Politica „paşilor mărunţi” afirmă ritmul mai lent dar temeinic de
realizare a progresului.

între ele;
50
Constituţia României interbelice introducea principiu! votului universal, egal,
direct; Legea electorală din 1926 acorda „prima electorală” partidului care
o b ţin e a c e l m u lt 4 0 % d in v o tu ri.

între ele;
Conform Constituţiei din 1923, regele putea dizolva Parlamentul, cu condiţia
să organizeze alegeri în interval de maxim o lună; în anii 1919-1937 regele
Carol II a dizolvat de 8 ori Parlamentul prin decret regal.

între ele;
După 1918 a dispărut sistemul rotativei guvernamentale; Scena politică
interbelică a fost dominată de două partide politice, Partidul Naţional Liberal şi
Partidul Naţional Ţărănesc.

între ele;
Puterea exercitată prin teroare este caracteristică unui regim totalitar; Mişcări
fasciste au apărut după 1918 în ţări învinse în Primul Război Mondial, precum
Germania şi Italia.

între ele;
Fasciştii italieni au pus accent pe promisiunile de restaurare a „onoarei
naţionale”; A. Hitler considera vinovat pentru problemele Germaniei sistemul
democraţiei parlamentare.
51
între ele;
Teoria drepturilor omului a fost elaborată în Epoca Luminilor; Teoria a evoluat
sub forma „Declaraţiei universale a drepturilor omului” , adoptată de Consiliul
Europei în 1950.

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există relaţie cauzală între e le ;,
între ele;
Toate regimurile totalitare au fost instaurate prin violenţă; Fasciştii au orga
nizat „marşul asupra Romei”, forţându-l pe rege să-l numească pe Mussolini
ca premier.

între ele;
La început, ţărăniştii au susţinut „lupta de clasă” a ţărănimii împotriva
„burgheziei oligarhice”; Ideea „luptei de clasă” ca motor al istoriei aparţine
socialismului marxist.

între ele;
Liga Apărării Naţional-Creştine a fuzionat cu Partidul Naţional Agrar în
deceniul trei al secolului al XX-lea; Partidul format în urma acestei uniuni este
atras de Carol al ll-lea în manevrele pentru instaurarea regimului autoritar.

între ele;
52
Legiunea Arhanghelului Mihail l-a asasinat pe premierul liberal I. Gh. Duca în
1933; La ultimele alegeri parlamentare din România interbelică, mişcarea
le g io n a ră s-a s itu a t pe locul trei.

între ele;
Unificarea Italiei se încheie în 1870 când trupele franceze se retrag din Roma;
în acelaşi an, trupele franceze sunt înfrânte de Prusia la Sadova şi capitu
lează.

corectă.
A) Preluarea puterii de către nazişti în Germania;
B) Preluarea puterii de către fascişti în Italia;
C) Preluarea puterii de către bolşevici în Rusia.
a) ABC;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Naziştii ajung la putere în Germania;
B) Legionarii ajung la putere în România;
C) Fasciştii ajung la putere în Italia.
a) BCA;
b) BAC
c) CAB
, d) CBA.

corectă.
A) Instaurarea regimului comunist în China;
B) Instaurarea regimului comunist în Rusia;
C) Instaurarea regimului nazist în Germania.
a) ABC;
b) BCA
c) BAC
d) CBA.
53
corectă.
A) Instaurarea regimului comunist în Rusia;
B) Instaurarea regimului comunist în Cuba;
C) Instaurarea regimului comunist în Mongolia.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CAB.

corectă.
A) înfiinţarea Gesfapo-ului în Germania;
B) înfiinţarea poliţiei politice CEKA în Uniunea Sovietică;
C) înfiinţarea S ecuritătii \n România.
a) ABC;
b) BCA
c) BAC
d) CAB.

corectă.
A) Războiul civil din Spania;
B) Războiul civil din Rusia;
C) Deteriorarea alianţei dintre Germania şi URSS.
a) ABC;
b) BCA
c) BAC
d) CAB.

corectă.
A) Crearea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord;
B) Lansarea Planului Marshall;
C) Crearea Ligii Naţiunilor.
a) ABC;
b) BCA
c) CBA
d) CAB.

corectă.
A) Lansarea Planului Marshall;
B) Crearea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord;
C) Politica de containment iniţiată de preşedintele american Harry Truman.
54
'
a) ABC
b) BCA
c) CBA
d) CAB.

corectă.
A) Războiul din Coreea;
B) Lansarea Planului Marshall;
C) Ridicarea zidului Berlinului.
a) ABC;
b) BCA
c) BAC
d) CAB.

corectă.
A) Mişcarea de reformare a sistemului comunist din Cehoslovacia;
B) Mişcarea anticomunistă din Ungaria;
C) Mişcarea antisovietică din Republica Democrată Germană.
a) BAC;
b) BCA
c) CBA
d) CAB.

corectă.
A) Ridicarea zidului Berlinului;
B) Mişcarea de reformare a sistemului comunist din Cehoslovacia;
C) Mişcarea anticomunistă şi antisovietică din Ungaria.
a) ACB;
b) BAC
c) CBA
d) CAB.

corectă.
A) înfrângerea mişcării anticomuniste din Polonia;
B) Crearea sindicatului liber Solidaritatea al muncitorilor din Polonia;
C) înfrângerea mişcării de reformare a sistemului comunist din
Cehoslovacia.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CAB.
55
corectă.
A) începutul războiului din Vietnam;
B) începutul războiului din Coreea;
C) începutul războiului din Afganistan.
a) ACB;
b) BCA
c) BAC
d) CAB.

corectă.
A) Asasinarea de către legionari a lui I. Gh. Duca;
B) Asasinarea de către legionari a lui Nicolae lorga;
C) Asasinarea de către legionari a lui Armând Călinescu.
a) ABC;
b) ACB
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) înfiinţarea Ligii Apărării Naţional Creştine;
B) înfiinţarea Partidului Naţional Ţărănesc;
C) înfiinţarea Partidului Ţărănesc.
a) ACB;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) începutul regimului de autoritate monarhică a lui Carol II;
B) Criza economică mondială;
C) Dizolvarea tuturor partidelor politice din România.
a) ACB;
b) BAC
c) BCA
d) CAB.

corectă.
A) înfiinţarea Legiunii Arhanghelului Mihail;
B) înfiinţarea Partidului Naţional Creştin;
C) înfiinţarea Partidului Naţional Ţărănesc.
a) ACB;
b) BCA;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) înfiinţarea Partidului „Totul pentru Ţară”;
B) înfiinţarea Partidului Comunist din România;
C) înfiinţarea Partidului Ţărănesc.
a) ACB;
b) BAC
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) Partidul Naţional Liberal este condus de Vintilă Brătianu;
B) Partidul Naţional Liberal este condus de C.I.C. Brătianu;
C) Partidul Naţional Liberal este condus de I. Gh. Duca.
a) ABC; '
b) ACB
c) BAC
d) CAB.

corectă.
A) România semnează acordul de asociere la Uniunea Europeană;
B) România semnează tratatul de aderare la NATO;
C) România semnează tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
a) ABC;
b) BAC
c) BCA
d) CAB.

corectă.
A) Constituirea Partidului Naţional Liberal;
B) Constituirea Partidului Naţional Ţărănesc;
C) Constituirea Partidului Naţional Moldovenesc.
a) ABC;
b) ACB
c) CAB
d) CBA.
57
corectă.
A) înfiinţarea Ligii Apărării Naţional Creştine;
B) înfiinţarea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România;
C) înfiinţarea Partidului National Creştin.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CBA.

corectă.
A) întemeierea Legiunii Arhanghelului Mihail;
B) Numirea lui Benito Mussolini ca prim-ministru al Italiei;
C) înfiinţarea Partidului Comunist din România.
a) ACB;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Marea criză economică mondială;
B) Adolf Hitler se proclamă „Fuhrer”;
C) Constitutia României interbelice.
a) ACB;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Legionarii ajung la putere în România, instaurând un regim dictatorial;
B) Comuniştii participă la guvernare, reuşind să preia treptat puterea;
C) Ţărăniştii preiau guvernarea în România.
a) ABC;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Comuniştii români adoptă teza cominternistă privind dreptul poporului
la autodeterminare;
B) Ţărăniştii susţin „apărarea de clasă” împotriva agresiunii ţărănimii din
partea burgheziei;
58
C) Legionarii lansează teza purificării prin moarte.
a) ABC;
b) BAC
c) BCA
d) CAB.

corectă.
A) B. Mussolini este înlăturat de la putere;
B) C.Z. Codreanu constituie Garda de Fier;
C) Formarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.
a) ACB;
b) BAC
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) în România este adoptată legea minelor;
B) în România este aplicată politica economică a „porţilor deschise”;
C) în Germania sunt adoptate Legile de la Nurenberg.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) Scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român;
B) Introducerea votului universal în România;
C) Legile agrare adoptate în statele naţionale create după Primul Război
Mondial.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) Instaurarea regimului comunist în Rusia.
B) Instalarea dictaturii naziste în Germania.
C) Războiul civil din Rusia dintre albi şi roşii.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CAB.
59
corectă.
A) Ocuparea de către francezi a regiunii demilitarizate a Ruhrului;
B) Revoluţia spartakistă de la Berlin;
C) Adoptarea votului universal în SUA, extins şi asupra femeilor.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CAB.

corectă.
A) Proclamarea Republicii Sovietice Ungare;
B) Formarea guvernului de coaliţie al lui Lloyd George;
C) Formarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) BCA.

corectă.
A) Constituirea Republicii de la Weimer;
B) B. Mussolini primeşte din partea Parlamentului puteri depline;
C) Constituirea Micii înţelegeri.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CBA.
60
3. Constituţiile din România

corectă.
A. Adoptarea Constituţiei României care consacra sistemul votului uni
versal;
B. Modificarea Constituţiei României ca urmare a proclamării indepen
denţei de stat;
C. Adoptarea Constituţiei României care prevedea ca formă de organi
zare politică republica.
a) ACB;
b) ABC
c) CBA
d) BAC.

corectă.
A. Adoptarea Constituţiei României conform căreia regele era „capul
statului”;
B. Adoptarea Constituţiei care numeşte Regatul României „stat naţional,
unitar şi indivizibil”;
C. Adoptarea Constituţiei care consacra schimbarea denumirii ţării în
„Republica Socialistă România”.
a) BCA;
b) BAC
c) ABC
d) CAB,

corectă.
A. Este adoptat prin plebiscit Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la
Paris;
B. Ionică Tăutul elaborează Constituţia Cărvunarilor;
C. Intră în vigoare în Moldova şi Ţara Românească Regulamentele
Organice.
a) CBA;
b) ACB
c) BCA
d) ABC.

corectă.
A. Constituţia din 1938 este suspendată;
B. Statul român este numit oficial Republica Populară Română;
C. Adoptarea Constituţiei României care prevede votul universal.
61
a) CAB;
b) BAC;
c) ABC;
d) BCA.

corectă.
A. Introducerea sistemului parlamentar bicameral prin înfiinţarea
Corpului Ponderator (Senat);
B. Marile Puteri garante semnează Convenţia de la Paris;
C. Articolul 7 din Constituţia României care prevedea un regim preferen
ţial persoanelor de religie creştină este modificat.
a) ABC;
b) BAC;
c) BCA;
d) CBA.

corectă.
A. Adoptarea Constituţiei statului român care consacra caracterul
socialist al proprietăţii în întreaga economie;
B. Adoptarea Constituţiei statului român care prevede înfiinţarea Marii
Adunări Naţionale ca organ suprem al puterii de stat;
C. înfiinţarea Consiliului de Stat.
a) CBA;
b) ABC;
c) BCA;
d) BAC.

corectă.
A. Este adoptată prin referendum prima Constituţie a României după
prăbuşirea regimului comunist;
B. Revizuirea Constituţiei României în contextul procesului de integrare
europeană;
C. Este înfiinţată funcţia de preşedinte al statului român.
a) CAB;
b) ACB;
c) ABC;
d) CBA.
8 . Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

corectă.
A. Modificarea art. 7 al Constituţiei din 1866 în sensul acordării
naturalizării indiferent de confesiune;
62
B. Acordarea dreptului de vot femeilor;
C. Introducerea sistemului parlamentar bicameral prin înfiinţarea
Corpului Ponderator (sau Senat).
a) ACB;
b) CAB;
c) ABC;
d) BAC.

corectă.
A. Constituţia din 1866 este înlocuită cu o nouă lege fundamentală;
B. Acordarea dreptului de vot femeilor;
C. înfiinţarea Marii Adunări naţionale ca organ suprem al puterii de stat.
a) ACB;
b) CAB;
c) ABC;
d) CAB.

corectă.
A. Se instituie funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România;
B. Adoptarea primei Constituţii a statului român realizată după model
sovietic;
C. Adoptarea Constituţiei statului român care consacra caracterul
socialist al proprietăţii.
a) BAC;
b) CBA;
c) BCA;
d) ABC.

Regulamentele Organice au fost elaborate în condiţiile ocupaţiei militare:
a) ruseşti;
b) otomane;
c) germane;
d) austriece.

Constituţia din 1866 a fost modificată în 1884 ca urmare a:
a) proclamării independenţei;
b) schimbării sistemului de proprietate;
c) schimbării sistemului electoral prin reducerea numărului de colegii
electorale;
d) schimbărilor în orientarea politicii externe a României.
63
Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris prevedea:
a) lărgirea prerogativelor domnitorului;
b) desfiinţarea votului cenzitar;
c) ieşirea statului român de sub suzeranitate otomană;
d) împroprietărirea ţăranilor în funcţie de numărul de vite.

Denumirea de Republica Socialistă România a fost consacrată de
a) Constituţia din 1948;
b) Constituţia din 1952;
c) Constituţia din 1965;

Constitutia din 1923 a fost contestată până la adoptare de:
a) P.N.L. şi P.S.D.;
b) P.N.R. şi Partidul Ţărănesc;
c) P.N.Ţ. şi P.N.L.;
d) mişcarea legionară.

Conform Constituţiei din 1965, rolul conducător în întreaga viaţă a societăţii
româneşti revenea:
a) preşedintelui;
b) Marii Adunări Naţionale;
c) Partidului Comunist Român;
d) guvernului.

Una dintre cele mai importante modificări aduse Constituţiei din 1991 în 2003
a fost:
a) restrângerea atribuţiilor Parlamentului;
b) Introducerea votului uninominal;
c) reorganizarea administrativă;
d) prelungirea mandatului preşedintelui de la 4 la 5 ani.

Conform Constituţiei din 1923 forma de guvernământ a statului român era
a) monarhia autoritară;
b) republica parlamentară;
c) monarhie constituţională ereditară;
d) republica prezidenţială.
64
Convenţia de la Paris din 1858 prevedea funcţionarea a două instituţii comune
pentru Principatele Unite:
a) înalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi Consiliul Legislativ;
b) înalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi Corpul Ponderator;
c) Comisia Centrală şi înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.
d) Consiliul Legislativ şi Comisia Centrală.

Constituţia din 1938 a fost suspendată la:
a) 1 septembrie 1939, în condiţiile izbucnirii războiului;
b) 5 septembrie 1940, în condiţiile prăbuşirii regimului de autoritate mo
narhică;
c) 22 iunie 1941, în condiţiile intrării României în război;
d) 30 decembrie 1940, în condiţiile abdicării regelui Mihai.

Constituţia din 1923 a fost elaborată în timpul guvernării:
a) liberale;
b) conservatoare;
c) ţărăniste;
d) legionare.

între ele;
Constituţia din 1866 nu făcea nicio referire la statutul de dependenţă al statului
român faţă de Imperiul Otoman. Forma de guvernământ a României potrivit
Constituţiei din 1866 era monarhia constituţională ereditară.

între ele;
în Constituţia din 1923 dreptul la proprietate este nuanţat prin referire la
utilitatea socială. Conform Constituţiei din 1923 căile de comunicaţie, apele
navigabile şi spaţiul atmosferic sunt incluse în domeniul public.
65
între ele;
Constituţia statului român din 1952 reflecta încheierea procesului de
colectivizare a agriculturii şi de desfiinţare a proprietăţii private. Denumirea
oficială a statului român conform Constituţiei din 1952 era Republica Populară
Română.

între ele;
Regele Carol al ll-lea şi-a bazat regimul autoritar pe Constituţia din 27
februarie 1938. Constituţia din 1938 a fost suspendată la 5 septembrie 1940 în
condiţiile declanşării războiului.

între ele;
Constituţia din 1923 introducea controlul preventiv al constituţionalităţii legilor
prin Consiliul legislativ. Constituţia din 1923 a consacrat în plan juridic Marea
Unire din 1918.

între ele;
Constituţia din 1965 preciza încă de la primele articole faptul că Partidul
Comunist Român reprezenta forţa politică conducătoare a întregii societăţi.
Prin Constituţia din 1965 se înfiinţa funcţia de Preşedinte al Republicii
Socialiste România.
66
b) dacă ambele enunţuri sunt'adevărate dar nu există relaţie cauzală
între ele;
Potrivit Constituţiei din 1866, Parlamentul avea drept de control asupra
activităţii guvernului exercitat prin interpelare. Constituţia din 1866 avea la
bază principiul separării puterilor în stat.

între ele;
Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris anula principiul separării puterilor
în stat prin sporirea prerogativelor domnului. Statutul Dezvoltator al Convenţiei
de la Paris a fost impus prin lovitură de stat în 1864.

între ele;
c) dacă primul ehunţ este adevărat, iar al doilea fals;
La alegerile parlamentare din 1937 niciun partid politic nu a obţinut majoritatea
necesară pentru a putea forma guvernul. La începutul anului 1938 situaţia
politică din România a permis instaurarea unui regim autoritar consacrat prin
Constituţia din 27 februarie 1938.

între ele;
Constituţia din 1948 nu mai prevedea principiul separaţiei puterilor în stat. Prin
Constituţia din 1948 se înfiinţează Marea Adunare Naţională ca organ suprem
al puterii de stat.
i
între ele;
67
în 1884 Constituţia României este modificată pentru a seintroduce noua
titulatură, aceea de Regat. în 1884 a fost modificat sistemul electoral din
România prin reducerea numărului de colegii electorale de la 4 la 3.

Constituţia din 1866 prevedea împărţirea teritoriului ţării în:
a) judeţe şi ţinuturi;
b) regiuni şi raioane;
c) judeţe, plăşi şi comune;
d) judeţe.

Votul universal acordat bărbaţilor de peste 21 ani era prevăzut în:
b) Constituţia din 1923
c) Constituţia din 1938
d) Constituţia din 1948

Constituţia din 1923 a fost adoptată de un parlament cu majoritate:
a) ţărănistă;
b) naţional ţărănistă;
c) liberală;
d) conservatoare.

Legea electorală adoptată în 1926 prevedea:
a) votul universal masculin acordat cetăţenilor de peste 21 ani;
b) extinderea dreptului de vot şi asupra femeilor;
c) abolirea piedicilor de natură religioasă la acordarea dreptului de vot;
d) acordarea „primei electorale” partidului care obţinerea 40% din voturi.

Constituţia din 1923 acorda puterii judecătoreşti controlul actelor puterii
executive prin:
a) înfiinţarea Consiliului Legislativ;
b) înfiinţarea contenciosului administrativ;
c) înfiinţarea Curţii de Casaţie şi Justiţie;
d) înfiinţarea Consiliului de Stat.

Constituţia carlistă a fost elaborată de:
a) Ion C. Brătianu;
b) Nicolae Titulescu;
68
c) Armând Călinescu;
d) Istrate Micescu.

Constituţia din 1938 a fost supusă unui plebiscit asemeni:
a) Constituţiei din 1866;
b) Constituţiei din 1923;
c) Constituţiei din 1965;
d) Statutului Dezvoltator al Convenţiei de la Paris.

Deosebirea dintre regimul Antonescu faţă de cel personal al lui Carol II constă
în:
â) cultul personalităţii conducătorului statului;
b) guvernarea prin decrete legi;
c) lipsa partidului unic;
d) dreptul conducătorului statului de a încheia convenţii şi tratate.

Legea electorală din 1946:
a) asigura drept de vot femeilor;
b) acorda drept de vot bărbaţilor de peste 21 ani;
c) acorda drept de vot cetăţenilor de peste 30 ani;
d) acorda drept de vot cetăţenilor de peste 18 ani.

Prin Constituţia din 1965, „forţa conducătoare a întregii societăţi” este:
a) Partidul Muncitoresc Român;
b) Partidul Comunist Român;
c) Marea Adunare Naţională;
d) Prezidiul Marii Adunări Naţionale.

Prin Constituţia din 1948:
a) Prezidiul Marii Adunări Naţionale emitea decrete legi;
b) Preşedintele emitea decrete prezidenţiale şi decizii;
’ c) Consiliul Legislativ aviza legile;
d) guvernul elabora proiectele de legi.

Dreptul de a vota bugetul statului revenea prin Constituţia din 1866:
a) ambelor Camere ale Parlamentului;
b) Senatului;
c) Adunării Deputaţilor;
d) Comisiei Centrale.
69
Modificarea Constituţiei din 1866 realizată în 1884 se referă la:
a) atribuirea naturalizării individuale locuitorilor ţării fără deosebire de
confesiune;
b) introducerea titulaturii de România pentru statul român;
c) regimul proprietăţii;
d) reducerea numărului colegiilor electorale de la 4 la 3 pentru Adunarea
Deputaţilor.

Titlul „Structura social-economică” îl întâlnim doar în:

„România este un stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea
omului, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti ( . . . ) sunt garantate” se precizează
în art. 1 din:

Iniţiativa legislativă a electoratului (art. 73) este prevăzută în:

înalta Curte de Justiţie şi Casaţie era înfiinţată prin:
a) Regulamentul Organic;
b) Convenţia de la Paris;
c) Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris;

Parlamentul, ca organ reprezentativ suprem al poporului român, este unica
autoritate legiuitoare a ţării se prevedea în:
între ele;
Constituţia din 1923 a fost cel mai important act legislativ care a stat la baza
statului creat în urma Marii Uniri; Constituţia din 1938 reprezintă o adaptare a
vechiului act fundamental la noua realitate politică.

între ele;
Prin Constituţia din 1866 puterea legislativă este împărţită între Rege şi
Parlament; Parlamentul este bicameral, având şi iniţiativă legislativă.

b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există relaţie cauzală
între ele;
Prin Constituţia din 1938 se constituia Consiliul de Coroană, cu membri numiţi
de Rege; Regele era declarat „capul statului”.

între ele;
Constituţia din 1923 prevede egalitatea între sexe, fără a se da drept de vot
femeilor; Prin Constituţia din 1938 se acordă pentru prima dată în România
dreptul de vot pentru femei, ele nefiind eligibile.

între ele;
Prin Constituţia din 1952 statul român este definit ca un „stat democrat-
popular”, unitar, indivizibil şi inalienabil; Ea fundamenta monopolul politic al
PCR.

corectă.
A) Constituţia prin care puterea legislativă este exercitată de rege prin
Reprezentanţa Naţională;
B) Constituţia prin care puterea legislativă este exercitată de Marea
Adunare Naţională;
C) Constituţia prin care puterea legislativă este împărţită între Domn şi
Adunare.
a) ACB;
b) BCA;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) Constituţia prin care puterea legislativă este împărţită între Domn şi
Adunare.
B) Constituţia prin care puterea legislativă este exercitată de rege prin
Reprezentanţa Naţională;
C) Constitutia prin care Consiliul Legislativ cu rol consultativ aviza legile.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) CAB.

corectă.
A) Constituţia prin care teritoriul statului român este inviolabil şi nu poate
fi modificat decât în virtutea unei legi;
B) Constituţia prin care „Regatul României este un stat naţional, unitar şi
indivizibil”;
C) Constituţia prin care statul român este „stat popular, unitar,
independent şi suveran” .
a) ABC;
b) BAC;
c) BCA;
d) CAB.
72
corectă.
A) Constituţia prin care teritoriul statului român este inviolabil şi nu poate
fi m o d ific a t decât în virtutea unei legi;
B) Constituţia prin care statul român este „stat popular, unitar,
independent şi suveran”;
C) Constituţia prin care statul român îşi schimbă denumirea în Republica
Socialistă România.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CBA.

corectă.
A) Constituţia care garantează proprietatea privată „agonisită prin
muncă şi economisire”;
B) Constituţia care garantează proprietatea privată, declarând-o sacră şi
inviolabilă;
C) Constitutia care garantează proprietatea, care nu mai e un drept absolut.
a) ABC;
b) BCA
c) CBA
d) CAB.

corectă.
A) Constituţia care consfinţeşte caracterul socialist al proprietăţii, statul
fiind proprietarul bogăţiilor de orice natură;
B) Constituţia care garantează proprietatea privată „agonisită prin
muncă şi economisire”;
C) Constitutia care garantează proprietatea, care nu mai e un drept absolut.
a) ABC;
b) BCA
c) CBA
d) CBA.

corectă.
A) Constituţia prin care puterea executivă este încredinţată regelui, care
devine capul statului;
B) Constituţia prin care puterea executivă este acordată domnului şi
miniştrilor;
C) Constituţia prin care puterea executivă aparţine Consiliului de
Miniştri.
73
a) ABC;
b) BAC;
c) BCA;
d) CAB.

A) Constituţia prin care Marea Adunare Naţională devine „organul
suprem al puterii de stat";
B) Constituţia prin care preşedintele este şeful statului, reprezentând
puterea de stat în relaţiile interne şi internaţionale;
C) Constituţia prin care puterea executivă este încredinţată regelui, care
devenea capul statului.
a) ACB;
b) BAC;
c) BCA;
d) CAB.

A) Adoptarea votului universal acordat bărbaţilor de peste 21 de ani;
B) Adoptarea Legii electorale, cea a „primei electorale”;
C) Adoptarea Constitutiei României interbelice.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) CBA.

corectă.
A) Constituirea Prezidiului Marii Adunări Naţionale;
B) Constituirea Consiliului de Stat;
C) Constituirea Consiliului de Coroană ca organ permanent consultativ.
a) ABC;
b) BCA;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) Constituţia României întregite;
B) Constituţia Republicii Populare Române;
C) Constitutia Republicii Socialiste România.
a) ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) CBA.
74
corectă.
A) Dreptul de vot acordat integral femeilor;
B) Dreptul de vot acordat tuturor cetăţenilor de peste 18 ani;
C) Dreptul de vot acordat cetăţenilor ştiutori de carte de peste 30 ani.
a) ACB;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Aplicarea Regulamentului Organic în Moldova;
B) „Cererile norodului rom ânesc”;
C) Prezentarea Rezoluţiei Adunării Ad-hoc din Moldova.
a) ABC;
b) BAC
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) Adoptarea „Proclamaţiei de la Islaz” ;
B) Elaborarea „Osăbitului Act de numire a suveranului românilor”;
C) Elaborarea Constituţiei cărvunarilor.
a) BAC;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Constituirea Corpului Ponderator cu rol legislativ;
B) Constituirea Comisiei Centrale de la Focşani;
C) Constituirea Adunărilor Obşteşti cu rol legislativ.
a) ABC;
b) BAC
c) BCA
d) CBA.
75
C. STATUL Şl POLITICA
1. Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc

(secolele IX-XVIII)

în secolul al Xll-lea menţiona faptul că la trecerea lor prin Carpaţii Păduroşi
spre Panonia ungurii i-au găsit acolo pe romani şi pe slavi:
a) Cronica lu i Anonym us;
b) Legenda Sfântului Gerard;
c) Cronica lu i Nestor;
d) Diploma cavalerilor ioaniţi.

Primul domn al Ţării Româneşti care s-a intitulat „singur stăpânitor", confir
mând astfel independenţa statului a fost:
a) Basarab I;
b) Nicolae Alexandru;
c) Vladislav Vlaicu;
d) Dan I.
3. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care consideraţi corect:

Primele monede se bat în Dobrogea în timpul lui:
a) Balica;
b) Dobrotici;
C. Ivanco;
d) Jupan Dimitrie.

Congregaţiile Generale au fost convocate pentru prima dată în Transilvania în
timpul voievodului:
a) Leustachius;
b) Roland Borsa;
c) Ladislau Kan;
d) Stibor.

Organizează Banatul de Serverin ca o marcă (ţinut de g ra n iţă ), regele ma
ghiar:
a) Ştefan cel Sfânt;
b) Andrei al ll-lea;
c) Andrei al lll-lea;
d) Carol Robert de Anjou.
76
Primul stat creat de romanitatea orientală a aparţinut:
a) vlahilor din Peninsula Balcanică;
b) românilor de la sud de Carpaţi;
c) românilor din interiorul arcului carpatic;
d) românilor dintre Dunăre şi Marea Neagră.

Prima mitropolie a Moldovei a fost recunoscută de către Bizanţ în timpul lui:
a) Petru Muşat;
b) Roman I;
c) Ştefan I;
d) Alexandru cel Bun.

Condiţionează calitatea de nobil de apartenenţa la catolicism regele maghiar:
a) Carol Robert de Anjou;
b) Ludovic cel Mare;
c) Andrei al lll-lea;
d) Andrei al ll-lea.

Trecerea Transilvaniei sub suzeranitatea habsburgică este consfinţită prin
pacea de la:
a) Carlowitz;
b) Passarowitz;
c) Belgrad;
d) Adrianopol.

Gelu îşi avea centrul politic la:
a) Bălgrad;
b) Dăbâca;
c) Morisena;
d) Biharea.

corectă:
A. Saşii au beneficiat de privilegiile acordate de regele maghiar Andrei al
ll-lea;
B. Este organizat primul comitat în Transilvania;
C. Sunt elaborate diplomele antiromâneşti de către regele Ludovic cel Mare.
a) CAB;
b) ACB
c) BAC
d) CBA
77
corectă:
A. Sultanul otoman acordă Dietei din Transilvania dreptul de a alege
principele;
B. Transilvania intră sub stăpânire habsburgică;
C. Maghiarii sunt înfrânţi de către otomani la Mohacs.
a) CAB;
b) BAC;
c) CBA;
d) ACB.

corectă:
A. Este consemnată de izvoarele istorice Ţara Bârsei;
B. Vlahii din Balcani se răscoala sub conducerea lui Petru şi Asan;
C. Este mentionată în izvoarele istorice Tara Haţegului;
a) BCA;
b) ABC;
c) CBA;
d) BAC.
14. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronolggice pe care o consideraţi

corectă:
A. Este recunoscută Mitropolia Moldovei de către Bizanţ;
B. Este înfiinţată prima mitropolie în Ţara Românească;
C. Petru Muşat inaugurează tradiţia depunerii jurământului de credinţă
fată de regii Poloniei.
a) BCA;
b) ACB;
c) CAB;
d) BAC.

corectă:
A. Basarab I se recunoaşte vasal al regelui Carol Robert de Anjou;
B. Dragoş descalecă la est de Carpaţi;
C. Este mentionată Tara Cavarnei în izvoarele istorice.
a) ACB;
b) BCA;
c) CAB;
d) BAC.
78
corectă:
A. Sunt colonizaţi cavalerii teutoni în Ţara Bârsei;
B. Regele maghiar Ştefan I îl infrânge pe Gyla;
C. Izvoarele istorice îl menţionează pe Mercurius Princeps Ultransilvanus.
a) BCA;
b) CBA;
c) CAB;
d) ABC.

corectă:
A. Litovoi, alături de Bărbat încearcă să înlăture suzeranitatea maghiară;
B. Sunt desfiinţate autonomiile româneşti din Făgăraş;
C. Ţara Românească îşi obţine independenţa de sub suzeranitatea
maghiară;
a) BAC;
b) ABC;
c) CBA;
d) BCA.

corectă:
A. Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană;
B. Diploma Leopoldină îi numără pe românii uniţi printre privilegiaţi;
C. Se creează Unio Trium Nationum.
a) BAC.
b) CAB.
c) ACB.
d) CBA.

corectă:
A. Este constituită mitropolia Moldovei;
B. Voievodul Laţcu se supune papalităţii;
C. La cererea regelui maghiar Ludovic cel Mare se organizează o marcă
de apărare cu centrul la Baia.
a) CAB;
b) BAC;
c) ACB;
d) CBA.
79
corectă:
A. Nicolae Alexandru se intitulează „singur stăpânitor";
B. Este construită a doua mitropolie ortodoxă în Ţara Românească;
C. Un document papal vorbeşte despre „puternicii acelor locuri”.
a) CAB;
b) ACB;
c) BCA;
d) BAC.

între ele;
în secolul al Xl-lea în Banat domnea Ahtum care avea centrul la Cuvin;
Unitatea administrativ-teritorială în zonele locuite de români în Transilvania era
districtul.

între ele;
Pentru secolul al X-lea un izvor epigrafic din complexul de la Basarabi îl menţi
onează pe Jupan Dimitrie; în secolul al Xl-lea prinţesa bizantină Ana
Comnena îi pomeneşte pe Tatos, Seslav şi pe Satza, probabil de origine
pecenegă.

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există relaţie cauzală între e le ;'
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dşr nu există relaţie cauzală
între ele;
în timpul stăpânirii maghiare asupra spaţiului intracarpatic au continuat să
funcţioneze autonomiile româneşti, deosebit de puternice, mai ales în ţările de
margine; întemeietorul legendar al Ţării Româneşti este Negru Vodă.

între ele;
80
Coroana maghiară intenţiona să-şi extindă stăpânirea şi asupra spaţiului
extracarpatic; regele maghiar Andrei al ll-lea i-a expulzat pe cavalerii teutoni
din Ţara Bârsei.

între ele;
încercarea maghiarilor de a-şi impune forma de organizare politică în
Transilvania a eşuat; Pentru zonele extracarpatice o bulă papală de la înce
putul secolului al Xlll-lea vorbeşte de o ierarhizare a bisericii ortodoxe.

între ele;
Diploma cavalerilor ioaniţi vorbeşte, printre altele, şi de „maiores terres” în
spaţiul dintre Dunăre şi Carpaţi; In stânga Oltului sunt consemnate în prima
jumătate a secolului al Xlll-lea cnezatele lui loan şi Farcaş.

între ele;
Numele de Basarabia provine de la Basarab întemeietorul; Contextul istoric al
timpului l-a determinat pe Basarab I să reia raporturile cu Ungaria după
obţinerea independenţei.

între ele;
Desăvârşirea procesului de formare a statului feudal Moldova a avut loc în
timpul lui Roman I; Balica a primit titlul de „despot” din partea Imperiului
Bizantin.
81
între ele;
Unificarea formaţiunilor prestatale dintre Dunăre şi mare a fost făcută în
secolul al XlV-lea de către Dobrotici; Nucleul în jurul căruia s-a produs
unificarea a fost „Ţara Cavarnei” cu centrul la Varna.

între ele;
Românii din Transilvania sunt excluşi definitiv din viaţa politică a provinciei
după răscoala de la Bobâlna. Odată cu intrarea Transilvaniei sub suzeranitate
otomană Congregaţiile nobiliare se transformă în Dieta.

După anul 1000 în centrul şi răsăritul Europei îşi împart sferele de influenţă:
a) Ungaria şi Imperiul otoman;
b) Polonia şi Rusia;
c) Ungaria şi Imperiul bizantin;
d) Polonia şi Imperiul otoman.

Voievodatul condus de Glad era situat în:
a) Banat;
b) Biharea;
c) Ţara Haţegului şi nordul Olteniei;
d) Podişul Transilvaniei.

Singurul conducător al românilor din Transilvania pe care Anonymus îl
numeşte blach (român) este:
a) Glad;
b) Gelu;
c) Menumorut;
d) loan.
82
Centrul formaţiunii politice conduse de Gelu se află la:
a) Biharea;
b) Cuvin;
c) Dăbâca;
d) Bălgrad.

Ana Comnena menţionează numele şefilor unor formaţiuni politice dintre
Dunăre şi Marea Neagă, de origine:
a) cumană;
b)pecenegă;
c) română;
d) slavă.

Bula papală din 1234 menţionează:
a) vasalitatea lui Basarab I faţă de regele Ungariei;
b) existenţa unor structuri politice la sud de Carpaţi;
c) existenţa unor elemente de ierarhie bisericească ortodoxă la sud de
Carpaţi;
d) privilegiile acordate cavalerilor teutoni.

Voievodatul condus de Seneslau este situat în:
a) nord-vestul Munteniei;
b) Ţara Haţegului şi nordul Olteniei;
c) între Jiu şi Olt;
d) nord-estul Munteniei.

în lupta de la Posada se confruntă armatele conduse de:
a) Nicolae Alexandru Basarab şi Ludovic I;
b) Basarab I şi Ludovic I;
c) Basarab I şi Carol Robert de Anjou;
d) Mircea cel Bătrân şi Ludovic cel Mare.

Primul voievod al Ţării Româneşti care îşi ia titlul de sam odîrjeţ este:
a) Basarab I;
b) Nicolae Alexandru;
d) Mircea cel Bătrân.
83
Prima Mitropolie a Ţării Româneşti este întemeiată de Nicolae Alexandru
Basarab la:
a) Argeş;
b) Câmpulung;
c) Severin;
d) Târgovişte.

Vladislav I Vlaicu, în schimbul recunoaşterii suzeranităţii maghiare, primeşte
ca feude:
a) Almaşul şi Făgăraşul;
b) Severinul şi Almaşul;
c) Haţegul şi Severinul;
d) Severinul şi Făgăraşul.

Unirea formaţiunilor politice de la est de Carpaţi a fost favorizată de:
a) lupta Ungariei pentru înlăturarea dominaţiei tătare;
b) criza politică din Ungaria;
c) atacurile tătarilor;
d) prezenţa otomanilor la Dunărea de Jos.

Sediul primei Mitropolii a Moldovei a fost stabilit la:
a) Baia;
b) Şiret;
c) laşi;
d) Suceava.

Mitropolia Moldovei a fost întemeiată de:
a) Bogdan I;
b) Petru l Muşat;
c) Roman I;
d) Alexandru cel Bun.

Primul care bate monedă proprie în statul dobrogean a fost:
a) Balica;
b) Dobrotici;
c) Ivanco;
84
Nucleul statului dobrogean a fost reprezentat de:
a) Ţara Cavarnei,
b) Ţara Bârsei;
c) formaţiunea condusă de Seslav;
d) formaţiunea condusă de jupan Dimitrie.

Diploma leopoldină din 1701:
a) condiţiona calitatea de nobil de apartenenţa la catolicism;
b) recunoştea catolicismului ca religie receptă;
c) acorda conducerea Transilvaniei unui guvernator militar;
d) recunoştea drepturile politice ale greco-catolicilor.

Domnia pământeană dispare din:
a) secolul al XVI-lea;
b) secolul al XVII-lea;
c) secolul al XVIII-lea;
d) secolul al XlX-lea.

Principala funcţie a statelor medievale româneşti în timpul fanarioţilor este
cea:
a) fiscală;
b) militară;
c) administrativă;
d) legislativă.

în secolul al XVIII-lea dispare instituţia:
a) oştirii;
b) domniei;
c) divanului domnesc;
d) administraţiei.

Inscripţia de la Mircea Vodă menţionează:
a) formaţiunea condusă de jupan Dimitrie;
b) formaţiunea condusă de jupan Gheorghe;
c) formaţiunea condusă de Tatos;
d) formaţiunea condusă de Seslav.
85
Pe locul ţării „Ulak-ili” menţionată de o cronică turcească, în jurul anului 1000
tradiţia istorică plasează:
a) Ţara Haţegului;
b) Ţara Loviştei;
c) Ţara Severinului;
d) Ţara Sipeniţului.

La jumătatea secolului al Xll-lea dominaţia maghiară se extinde până la:
a) Carpatii Răsăriteni şi Meridionali;
b) Olt;
c) Mureş;
d) Târnava Mare.

Primul episcop catolic al Transilvaniei, Simion, avea reşedinţa în cetatea:
a) Dăbâca;
b) Bălgrad;
c) Cuvin;
d) Morisena.

în 1599, Mihai Viteazul este recunoscut de Dieta Transilvaniei:
a) „locţiitor al împăratului”;
b) principe;
c) voievod;
d) domn.

Hatmanul în Moldova are atribuţii precumpănitor:
a) administrative;
b) fiscale;
c) juridice;
d) militare.

Evoluţia spre monarhia feudală are loc în timpul domniei lui:
a) Mihai Viteazul;
b) Matei Basarab;
c) Mircea cel Bătrân;
d) Ştefan cel Mare.
Mitropolia de la Severin este întemeiată de către:
a) Nicolae Alexandru;
b) B a s a ra b I;

Banatul de Severin a fost organizat ca marcă de graniţă de către regele
maghiar:
a) Ştefan I;
b) Andrei II;
c) Bela IV;
d) Carol Robert de Anjou.

Inexistenţa dreptului primului născut i-a determinat pe unii domni să-şi
asocieze la domnie pe unul dintre fii, precum:
a) Basarab pe Vladislav I Vlaicu;
b) Bogdan pe Petru I Muşat;
c) Mircea cel Bătrân pe Mihail;
d) Nicolae Alexandru pe Vladislav Vlaicu.

După intrarea principatului Transilvaniei sub dominaţie habsburgică:
a) titlul de principe dispare;
b) titlul de principe este însuşit de împărat;
c) titlul de principe rămâne, acesta fiind ales de Dietă;
d) titlul de principe rămâne, acesta fiind numit de împărat.

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există relaţie cauzală între
ele;
între ele;
Bizanţul a oferit românilor modelul structurilor de stat şi de civilizaţie; Puterea
domnească de origine divină era exprimată prin formula „din mila lui Dumnezeu”.

între ele;
87
Expansiunea maghiară în Transilvania a fost însoţită de o adevărată cruciadă;
La mijlocul secolului al Xlll-lea, regele Andrei II i-a instalat pe teutoni în Ţara
Bârsei.

între ele;
Pentru stăvilirea invaziei cumanilor, regalitatea maghiară îi aduce în Ţara
Severinului, în 1246, pe cavalerii ioaniţi; Diploma ioaniţilor surprinde tipurile de
formaţiuni teritoriale de la sud de Carpaţi.

între ele;
Mitropolitul era considerat al doilea demnitar în stat; Mitropolia Moldovei a fost
întemeiată şi recunoscută în timpul lui Alexandru cel Bun.

între ele;
Locuitorii din Balcani şi de la nord de Dunăre sunt denumiţi vlahi, valahi,
români în izvoare bizantine, slave şi maghiare; Cronicarul maghiar Anonymus
admite existenţa „vlahilo r” In bazinul Dunării.

între ele;
Autonomiile locale din nordul Peninsulei Balcanice au fost supuse anihilării în
secolele IX-XIII din partea Bizanţului; Tot acum autonomiile ţărilor româneşti
din marginile Transilvaniei au fost anihilate de dinastia arpadiană.
88
între ele;
Cronicarul bizantin loan Kynamos confirmă originea romană a românilor;
acelaşi cronicar menţionează „Ţara Balak” în secolul al IX-lea.

între ele;
înaintând la sud de Carpaţi, regalitatea maghiară a găsit autonomii politice
care dispuneau de structuri militare şi ecleziastice; Diploma ioantţilor menţio
nează existenţa voievodatelor lui Litovoi şi Seneslau şi cnezatelor lui loan şi
Farcaş.

între ele;
în 1176, Transilvania redevine voievodat condus de „Leustachius Voyvoda",
corniţele de Biharea; Bihorul este cel mai vechi comitat, amintit de izvoare în
1111.

între ele;
s c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals;
Regii unguri au colonizat în Transilvania pe saşi, secui şi cavalerii teutoni;
Aşezarea noilor veniţi a condus la o nouă structură etno-demografică.

între ele;
89
Roland Borş a convocat la Deva prima Congregaţie generală din Transilvania;
în acelaşi timp, voievodul Litovoi încerca să înlăture suzeranitatea maghiară.

între ele;
în secolele al XlV-lea - al XV-lea, grupurile privilegiate ale societăţii transil
vane se constituie în stări, denumite oficial „nationes”; Ele semnează o
înţelegere, Unio Trium Nationum, în 1347.

între ele;
Autonomia principatului Transilvaniei aflat sub suzeranitate otomană s-a
manifestat prin dreptul Dietei de a-l alege pe principe; Principele Transilvaniei
hotăra în problemele de politică externă, bătea monedă, declara război.

între ele;
Dieta Transilvaniei avea între atribuţii alegerea principelui; în 1599 Mihai
Viteazul era recunoscut de Dietă ca principe al Transilvaniei.

între ele;
în secolul al XV-lea apar dregătorii cu îndatoriri specializate, răspunzând la
diferite funcţii ale statului; Atribuţii militare aveau în Moldova marele spătar şi
marele postelnic.

între ele;
90
în secolul al XVII-lea se manifestă tendinţa boierimii de a insitui regimul
nobiliar în Ţările Române; în timpul lui Matei Basarab se remarcă evoluţia spre
monarhia feudală.

între ele;
în secolul al XlV-lea Ţara Cavarnei, cu centrul la Silistra, era condusă de
Balica; Dobrotici a unificat „ţările” dintre Dunăre şi Mare, întemeind Dobrogea.

între ele;
Domnii fanarioţi sunt integraţi în ierarhia administrativă otomană, fiind asimilaţi
unui paşă cu trei tuiuri; Numirea domnilor fanarioţi era condiţionată de plata
unor sume considerabile de bani.

între ele;
Din secolul al XVIII-lea dispare domnia pământeană, domnii fiind aleşi de
Poartă dintre grecii din Fanar; Prin reformele iniţiate, domnii fanarioţi se
aseamănă despoţilor luminaţi din restul Europei.

corectă.
A) Seslav conduce o formaţiune politică situată în Dobrogea;
B) Seneslau conduce un voievodat situat în nord-vestul Munteniei;
C) Menumorut conduce un voievodat situat în Biharea.
a) ACB;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.
91
corectă.
A) Glad conduce un voievodat situat în Banat;
B) Tatos conduce o formaţiune politică situată în Dobrogea;
C) Litovoi conduce un voievodat situat în nordul Olteniei.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CAB.

corectă.
A) Colonizarea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei;
B) Marea invazie tătară în Europa;
C) Aşezarea ungurilor în Pannonia.
a) ABC;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Aşezarea cavalerilor ioaniţi în Ţara Severinului;
B) Colonizarea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei;
C) Marea invazie tătară în Europa.
a) ABC;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) încercarea voievodului Litovoi de a înlătura suzeranitatea maghiară;
B) înfrângerea lui Gyla de regele Ungariei;
C) Răscoala vlahilor din Balcani împotriva dinastiei bizantine Anghelos.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) Atestarea existenţei unor elemente de ierarhie bisericească ortodoxă
la sud de Carpaţi;
B) Atestarea diferenţelor dintre rustici şi m ajores terrae\
92
C) Atestarea voievodului blach Gelu.
a) ABC;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Ungaria încearcă organizarea Transilvaniei ca principat;
B) Ungaria desfiinţează autonomia Ţării Făgăraşului;
C) Ungaria îi aduce în Tara Bârsei pe cavalerii teutoni.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA:
d) CBA.

corectă.
A) Ungaria desfiinţează autonomia Ţării Făgăraşului;
B) Ungaria îi aduce în Ţara Severinului pe cavalerii ioaniţi;
C) Ungaria întemeiază o marcă de apărare în nordul Moldovei condusă
de Dragoş.
a) ACB;
b) ABC
c) BAC
d) CBA.

corectă.
A) Existenţa formaţiunii politice conduse de Satza;
B) Existenţa formaţiunii politice conduse de Farcaş;
C) Existenta formaţiunii politice conduse de jupan Dimitrie.
a) ABC;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Existenţa formaţiunii politice conduse de jupan Dimitrie;
B) Existenţa formaţiunii politice conduse de Glad;
C) Existenta formaţiunii politice conduse de loan.
a) ABC;
b) BAC
c) BCA
d) CAB.
93
corectă.
A) începutul domniei lui Dobrotici;
B) începutul domniei lui Petru I Muşat;
C) începutul domniei lui Vladislav I Vlaicu.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) începutul domniei lui Ivanco;
B) începutul domniei lui Roman I;
C) începutul domniei lui Nicolae Alexandru.
a) ABC;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) „Descălecatul” lui Dragoş din Maramureş;
B) înfrângerea voievodului Litovoi în confruntarea cu regele Ungariei;
C) „Descălecatul” lui Negru-Vodă din Făgăraş.
a) ABC;
b) BAC
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) încetarea vasalităţii lui Basarab faţă de regele Ungariei;
B) „Descălecatul” voievodului Bogdan din Maramureş;
C) înfrângerea voievodului Litovoi în confruntarea cu regele Ungariei.
a) ACB;
b) BCA
c) CBA
d) CAB

corectă.
A) Dobrotici primeşte titlul de despot din partea Bizanţului;
B) Nicolae-Alexandru îşi ia titlul de „singur stăpânitor”;
C) Roman I se intitulează „domn din munte până la mare”.
94
a) ABC
b) ACB
c) BAC
d) CAB.

corectă.
A) Petru I Muşat se recunoaşte vasal regelui Poloniei;
B) Vladislav I Vlaicu se recunoaşte vasal regelui Ungariei;
C) Basarab I se recunoaşte vasal regelui Ungariei.
a) ABC;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) întemeierea Mitropoliei de la Suceava;
B) întemeierea Mitropoliei de la Argeş;
C) întemeierea Mitropoliei de la Severin.
a) ABC;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) întemeierea Episcopiei Cumaniei;
B) Laţcu este recunoscut duce al Moldovei;
C) Ivanco bate monedă proprie.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) BCA.

corectă.
A) Moldova înlătură suzeranitatea maghiară;
B) Dobrogea intră sub dominaţie otomană;
C) Transilvania intră sub suzeranitate otomană.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CBA
95
corectă.
A) înfrângerea armatei maghiare la Mohacs;
B) înfrângerea armatei maghiare la Posada;
C) înfrângerea armatei maghiare la Baia.
a) ABC;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Seneslau conduce o formaţiune politică situată în nord-vestul Munte
niei;
B) Ahtum conduce o formaţiune politică situată în Banat;
C) Leustachius conduce voievodatul Transilvaniei.
a) ACB;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Litovoi conduce un voievodat situat în nordul Olteniei şi Ţara
Haţegului;
B) „Puternicii acelor locuri” sunt atestaţi în Moldova;
C) Tatos conduce o formaţiune politică în Dobrogea.
a) ACB;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească;
B) Instaurarea regimului habsburgic în Transilvania;
C) Instituirea protectoratului rusesc asupra Principatelor Române.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CBA.
96
corectă.
A) Organizarea instituţiei administrative a Guberniului Transilvaniei;
B) Ultima alegere a unui domn în Principate de către Adunarea Ţării;
C) Recunoaşterea greco-catolicilor între stările privilegiate ale Transil
vaniei.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CAB.

corectă.
A) Dispariţia domniei fanariote în Principatele Române;
B) Dispariţia armatei Principatelor Române;
C) Dispariţia instituţiei centrale a voievodatului în Transilvania.
a) BAC;
b) BCA
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A ) Diploma leopoldină prin care Transilvania devine provincie a
Imperiului Habsburgic;
B) Diploma leopoldină prin care uniţii sunt primiţi între stările politice ale
Transilvaniei;
C) Diploma lui Ludovic I prin care calitatea de nobil este condiţionată de
apartenenţa la catolicism.
a) ABC;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A) Diploma regală prin care calitatea de nobil este condiţionată de
apartenenţa la catolicism;
B) Diploma regală prin care Basarab este numit „voievodul nostru
transalpin”;
C) Diploma regală prin care sunt acordate privilegii cavalerilor ioaniti.
a) ABC;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.
97
corectă.
A) Menţionarea celui mai vechi comitat din Transilvania, Bihorul;
B) Menţionarea voievodului Transilvaniei, Leustachius;
C) Menţionarea ducatului condus de Menumorut.
a)’ ACB;
b) BCA;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) Diploma de privilegii acordată saşilor de regele Andrei II;
B) Diploma regală a lui Ludovic I prin care recunoştea o singură religie,
catolicismul;
C) Diploma de privilegii acordată de regele Ungariei cavalerilor ioaniţi.
a) ACB;
b) BAC;
c) BCA;
d) CBA.

corectă.
A) Constituirea unei „mărci” conduse de Dragoş;
B) Constituirea „Unio Trium Nationum”;
C) Organizarea Banatului de Severin de către regele Andrei al ll-lea.
a) ACB;
b) BCA;
c) CAB;
d) CBA.

corectă.
A) Convocarea primei Congregaţii generale a nobilimii din Transilvania;
B) Răscoala vlahilor sud-dunăreni condusă de Petru şi Asan;
C) încercarea voievodului Litovoi de a înlătura suzeranitatea maghiară.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) BCA.

corectă.
A) Transformarea Banatului în paşalâc;
B) Transformarea Ungariei Răsăritene în paşalâc;
98
C) Transformarea Transilvaniei în Mare Principat al Imperiului Habs-
burgic.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CBA.

corectă.
A) Consemnarea Ţării Maramureşului ca ţară românească;
B) Menţionarea primului episcop catolic al Transilvaniei;
C) Menţionarea primului voievod al Transilvaniei.
a)’ ACB;
b) BAC
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) Dispariţia dinastiei arpadiene;
B) Voievodul Roland Borşa îşi asumă prerogative sporite în Transilvania;
C) Nicolae Alexandru se intitulează „domn autocrat”.
a) ACB;
b) BAC
c) BCA
d) CBA.

corectă.
A) Unirea realizată de Mihai Viteazul;
B) Apariţia tiparului în spaţiul românesc;
C) Constituirea Unio Trium Nationum.
a) ACB;
b) BAC
c) BCA
d) CBA
99
2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari
(secolele XVIII-XX)

corectă.
Rezoluţia de Unire a Transilvaniei cu România a fost citita în cadrul Marii
Adunări Naţionale de la Alba lulia de către;
a) luliu Maniu;
b) Vasile Goldiş;
c) George Pop de Băseşti;
d) loan Raţiu.

corectă.
în 1822 Imperiul Otoman a acceptat restaurarea domniilor pământene
numindu-i domni pe:
a) Barbu Ştirbei în Ţara Românească şi loniţă Sandu Sturdza în
Moldova;
b) Grigore Dimitrie Ghica în Ţara Românească şi Mihail Sturdza în
Moldova;
c) Grigore Dimitrie Ghica în Ţara Românească şi loniţă Sandu Sturdza
în Moldova;
d) Alexandru Ghica în Ţara Românească şi Mihail Sturdza în Moldova.

corectă.
Documentul fundamental al Revoluţiei de la 1848 în Tara Românească a fost:
> i
a) Petiţia Proclamaţiune',
b) Proclam aţia de la Islaz;
c) Cererile norodului românesc:
d) Prinţipurile noastre pentru reform area patriei.

corectă.
Tratatul de la Paris din 1856 prevedea modificarea graniţei dintre Moldova şi
Rusia astfel:
a) Rusia anexa Basarabia;
b) Moldova ceda Rusiei trei judeţe în sudul Basarabiei;
c) Rusia retroceda Moldovei trei judeţe în sudul Basarabiei;
d) Moldova anexa Delta Dunării.
100
corectă.
U nirea d e p lin ă a P rin c ip a te lo r Române a fost recunoscută de Poarta Otomană
în cadrul:
a) Conferinţei de la Paris din martie - septembrie 1859;
b) Conferinţei Puterilor Europene de la Constantinopol din septembrie -
noiembrie 1861;
c) Congresului de la Bucureşti din 1913;
d) Conferinţei de la Paris a Marilor Puteri Europene din 1858.

corectă.
în vara anului 1877 comanda supremă a trupelor aliate române şi ruseşti de la
Plevna a fost primită de:
a) Marele Duce Nicolae;
b) Ţarul Alexandru al ll-lea;
c) Carol I, domnitorul României;
d) Valter Mărăcineanu.

corectă.
Ideea intrării României în Primul Război Mondial alături de Puterile Centrale a
fost susţinută de:
a) Nicolae lorga;
b) Petre P. Carp;
c) Ion I.C. Brătianu;
d) Regina Maria.

corectă.
Sfatul Ţării, organ legislativ al Republicii Democrate Moldoveneşti, constituit în
1917 a fost prezidat de:
a) Ion Nistor;
b) Ion Inculeţ;
c) lancu Flondor;
d) Sextil Puşcariu.

corectă.
Regele Ferdinand şi Regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României
Mari la 15 octombrie 1922 la:
a) Bucureşti;
b) Alba lulia;
c) Cluj;
d) Blaj.
101
corectă.
Biserica Ortodoxă Română şi-a proclamat autocefalia în raport cu Patriarhia
de la Constantinopol în:
a) 1880;
b) 1881;
c) 1885;
d) 1878.

corectă.
La 22 ianuarie 1862 s-a constituit primul guvern unic al României condus de:
b) Barbu Catargiu;
c) Mihail Kogălniceanu;
d) C.A. Rosetti.

corectă.
Răscumpărarea de către guvernul României a acţiunilor Societăţii Strousberg
a constituit:
a) o condiţie impusă la Congresul de pace de la Berlin din 1878 pentru
recunoaşterea independenţei statului român.
b) o condiţie pentru aderarea României la Tripla Alianţă;
c) o condiţie pentru menţinerea relaţiilor diplomatice cu Germania;
d) o condiţie pentru menţinerea relaţiilor diplomatice cu Austro-Ungaria.

corectă.
A. Imperiul Otoman renunţă la domniile fanariote şi numeşte pe tronul
Ţării Româneşti pe Grigore Dimitrie Ghica şi pe tronul Moldovei pe
loniţă Sandu Sturdza;
B. Tratatul de la Adrianopol instituie oficial protectoratul rusesc asupra
Ţărilor Române;
C . Tratatul de pace de la Paris prevede convocarea Adunărilor ad-hoc.
a) ABC;
b) BAC;
c) CAB;
d) ACB.
102
corectă.
A. Alexandru I. Cuza supune aprobării prin plebiscit Statutul Dezvoltător
al Convenţiei de la Paris;
B. Este adoptată Legea rurală din timpul domniei lui Al. I. Cuza;
C. Se desfăşoară Congresul de Pace de la Paris de după Războiul
Crimeii.
a) CAB;
b) BAC
c) ACB
d) ABC.

corectă.
A. Ionică Tăutul elaborează Constituţia Cărvunarilor;
B. Instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească;
C. Este redactat la Braşov programul revoluţionar Prinţipiile noastre
pentru reform area patriei.
a) ABC;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A. România este proclamată regat;
B. Recunoaşterea internaţională a independenţei României;
C. Fondarea Băncii Naţionale a României.
a) CAB;
b) ABC
c) BCA
d) CAB.

corectă.
A. Partidul Naţional Român şi Partidul Social Democrat din Transilvania
elaborează Declaraţia de la Oradea;
B. Sfatul Ţării, organ reprezentativ al Basarabiei, hotărăşte proclamarea
independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti;
C. încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria ca suverani ai
României Mari.
a) BAC;
b) ABC
c) CAB
d) BAC.
103
corectă.
A. Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu;
B. A doua domnie a lui Dimitrie Cantemir;
C. Ion Câmpineapu elaborează documentul Act de Unire şi Independentă.
a) CAB;
b) ABC
c) BAC
d) BCA.

corectă.
A. Marea Adunare Naţională de la Blaj;
B. Este înfiinţată la Bucureşti Societatea Frăţia;
C. încetează funcţionarea Regulamentelor Organice.
a) ACB;
b) BAC
c) ABC
d) BCA.

corectă.
A. în Principatele Române se desfăşoară lucrările adunărilor ad-hoc;
B. In temeiul Convenţiei de la Balta Liman, Barbu Stirbey este numit
domn al Ţării Româneşti;
C. Declanşarea Războiului Crimeii.
a) BCA;
b) ABC
c) CAB
d) BAC.

corectă.
A. Se deschid la Bucureşti lucrările primului Parlament unic al României;
B. Printr-o lovitură de stat, domnitorul Al. I. Cuza dizolvă Adunarea
Legislativă.
C. Marile Puteri garante recunosc dubla alegere a lui Al. I. Cuza.
a) BCA;
b) CAB
c) ABC
d) CBA.
104
corectă.
A. Este înfiinţat Partidul Naţional Liberal;
B. Ion I.C. Brătianu devine preşedinte al PNL;
C. Domnitorul României, Carol I, primeşte titlul de Alteţă regală.
a) ABC;
b) ACB
c) CAB
d) CBA.

corectă.
A. Recunoaşterea internaţională a independenţei statului român;
B. Constituirea Partidului Conservator;
C. Principele Carol de Hohenzollern devine rege al României.
a) ABC;
b) CAB
c) CBA
d) BCA.

între ele;
Forma de guvernământ pentru care optează majoritatea memoriilor politice şi
a proiectelor de reformă în secolele XVIIl-XIX o constituie monarhia. Teoria
domniei constituţionale se bucură de o largă popularitate în proiectele politice
ale românilor în secolele XVIII-XIX.

între ele;
Regulamentele Organice reprezintă primele legi cu valoare de constituţie din
istoria românilor. Regulamentele Organice prevedeau alegerea domnului pe o
perioadă determinată.

între ele;
105
Prin Tratatul de pace de la Paris din 1856 se limita influenţa Imperiului Rus
asupra politicii interne a Principatelor Române. Tratatul de la Paris din 1856
instituia garanţia colectivă a Marilor Puteri asupra Principatelor Române.

între ele;
Redeschiderea „chestiuniii orientale" în Balcani prin declanşarea răscoalelor
antiotomane din Bulgaria şi Bosnia-Hertegovina a reprezentat cadrul extern
favorabil cuceririi independenţei statului român. La solicitarea Rusiei armata
română, condusă de Carol I, a intervenit pe frontul din sudul Dunării în 1877.

între ele;
în 1878 Tratatul de pace de la Paris recunoştea independenţa României. Ca
urmare a participării României la războiul din 1877-1878, delegaţia română
este admisă la negocierile de pace.

între ele;
Manifestul Către popoarele mele credincioase lansat de împăratul Carol I de
Habsburg a asigurat pentru o perioada de timp integritatea Imperiului dualist.
Declaraţia de la Oradea a Partidului Naţional Român din Transilvania
proclama dreptul românilor la autodeterminare.

între ele;
106
în timpul guvernului condus de Mihail Kogălniceanu (1863-1865) s-a pus în
aplicare o parte din programul generaţiei paşoptiste. Primul guvern unic al
statului român a fost condus de Barbu Catargiu.

între ele;
La 4/16 aprilie 1877 se încheie Convenţia româno-rusă care stabilea condiţiile
participării României la operaţiunile militare din sudul Dunării. Armata română
a trecut Dunărea în 1877 sub comanda domnitorului Carol I.

între ele;
Consiliul Naţional Român Condus de Ion Nistor a coordonat acţiunea de Unire
a Bucovinei cu România. La 12 noiembrie 1918 s-aconstituit Consiliul
Naţional Român Central, cu sediul la Arad.

între ele;
La 24 ianuarie 1862 şi-a deschis lucrările la Bucureşti primul parlament unic al
României. în 1862 Comisia Centrala de la Focşani şi-a încetat activitatea.

între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar aldoilea fals;
în octombrie 1866 Carol I primeşte firmanul de învestitură în urma unei vizite
la Constantinopol. Recunoaşterea domniei lui Carol I a însemnat consacrarea
monarhiei constituţionale ereditare în România.
107
între ele;
Revoluţia bolşevică şi ieşirea Rusiei din război au subminat stabilitatea socială
şi politică în Moldova. Guvernul român condus de Al. Marghiloman a semnat
Tratatul de la Bucureşti (mai 1918) prin care România devenea dependentă
politic şi economic de Puterile Centrale.

între ele;
La începutul anului 1863 s-a format monstruoasa coaliţie, o alianţă a forţelor
conservatoare şi a liberalilor radicali; marii proprietari erau temători de a-şi
pierde odată cu pământul şi puterea politică iar liberalii radicali erau
nemulţumiţi pentru că nu erau asociaţi la putere de către domnitor.

între ele;
încă de la începutul domniei, Al. I. Cuza a trecut la unificarea instituţională şi a
reunit armata celor două Principate în tabăra de la Floreşti; în 1861 Puterile
Garante, întrunite la Conferinţa de la Paris, au aprobat unirea deplină a Ţării
Româneşti şi a Moldovei iar Sultanul a emis firman pentru aceasta.

între ele;
în Primul Război Mondial, eşecul contraofensivei generalului Alexandru
Averescu de la Flămânda a obligat România să oprească ofensiva în
Transilvania; după bătălia de la Neajlov şi Argeş din decembrie 1916,
Bucureştiul, părăsit de oficialităţi, era ocupat.
108
b) d a că a m b e le enunţuri sunt adevărate dar nu există relaţie cauzală
în tre ele;
Regulamentele Organice pot fi considerate „actul de naştere al parlamen
tarismului din România” ; prin Regulamentele Organice domnul era numit pe
viaţă.

între ele;
Boierii români au reacţionat faţă de regimul fanariot din Principate prin
redactarea unor memorii adresate puterilor creştine; memoriul din 1772
susţinea unirea Moldovei cu Ţara Românească.

între ele;
Primii ani ai domniei lui Carol I sunt dominaţi de instabilitate politică şi chiar de
o „criză dinastică”; reticent faţă de elitele politice autohtone, noul principe
coresponda frecvent cu tatăl său, aflat la Sigmaringen, de la care primea
principalele îndrumări.

între ele;
Rusia era hotărâtă să folosească evenimentele din Balcani pentru a anula
prevederile Tratatului de pace de la Paris din 1856 care pusese capăt
războiului Crimeii; odată cu redeschiderea Crizei orientale în 1875, liberalii
români erau favorabili unui război antiotoman, în alianţă cu imperiul ţarilor.
între ele;
Pentru înfăptuirea unirii, românii au identificat o soluţie originală care respecta
Convenţia de la Paris din 1858 şi punea puterile europene în faţa faptului
împlinit; astfel, Adunările ad-hoc de la laşi şi Bucureşti au ales domn aceeaşi
persoană, pe cunoscutul revoluţionar paşoptist Alexandru loan Cuza.

între ele;
La începutul războiului (1877-1878) Rusia a refuzat colaborarea cu armata
română, deoarece nu dorea să-şi facă „obligaţii” faţă de o ţară de la care
urmărea să răpească sudul Basarabiei; în urma opririi înaintării armatei ruse
de forţele otomane adăpostite în cetatea Plevna, Marele duce Alexandru s-a
văzut nevoit să ceară ajutor Principelui român Carol.

între ele;
Deşi contribuise pe plan militar la înfrângerea Turciei în războiul din 1877-
1878, România nu a fost acceptată la tratativele de la San Stafano; jocul de
interese al Marilor Puteri a făcut ca Tratatul semnat la San Stefano să fie
înlocuit cu cel de la Berlin.

între ele;
Un rol important în sprijinirea aspiraţiilor naţionale ale românilor l-au avut
aniversările istorice, comemorările (în 1900: 300 de ani de la moartea lui Mihai
Viteazul, în 1904: 400 de ani de la moartea iui Ştefan cel Mare); regele Carol I
a intervenit pe lângă Franz losef, împăratul Austro-Ungariei şi a obţinut în
1895 graţierea liderilor memorandişti
110
între ele;
c) d a că p rim u l e n u n ţ e ste a d e vă ra t, ia r al d o ile a fals;
La scurt timp după ce armata română a trecut la eliberarea Transilvaniei,
înaintarea a fost oprită deoarece la sud, la Turtucaia, germanii şi bulgarii au
străpuns linia de apărare română; situaţia s-a agravat în octombrie-noiembrie
1916 când, ca urmare a atacurilor violente duse de germani pe Jiu şi pe Olt,
armata română a fost înfrântă şi 2/3 din teritoriul ţării, inclusiv Bucureştii, au
intrat sub ocupaţie străină.

între ele;
România şi-a desăvârşit unitatea teritorială în 1918, când au apărut condiţiile
favorabile desfăşurării acestui proces: afirmarea ideii de autodeterminare a
popoarelor ca urmare a Revoluţiei din Rusia şi publicării „Celor 14 puncte”
redactate de preşedintele american Wilson; lupta de emancipare a românilor
din Basarabia s-a amplificat în 1917 pe fondul prăbuşirii ţarismului şi a
afirmării ideii de autodeterminare.

între ele;
La 27 martie 1918, Sfatul Ţării a adoptat Declaraţia de unire a Basarabiei cu
România, salutată de populaţie; în 1918 ultranaţionaliştii ucrainieni urmăreau
să realizeze Ucraina mare, care să înglobeze şi Bucovina.

între ele;
Consiliul Naţional Român Central din Transilvania format în 1918 era format
din zece reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi zece reprezentanţi ai
Partidului Social-Democrat; în noiembrie 1918 o delegaţie guvernamentală
111
maghiară a sosit la Arad şi a purtat discuţii cu reprezentanţii Consiliul Naţional
Român Central din Transilvania.

între ele;
La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, Marea Adunare, întrunită la Alba-lulia,
formată din 1200 de delegaţi, a votat Rezoluţia privind unirea Transilvaniei,
Basarabiei, Bucovinei cu România; Rezoluţia de la 1 decembrie 1918 a fost
prezentată de Vasile Goldiş în faţa celor peste 100000 de cetăţeni veniţi la
Alba-lulia.

în Moldova, proiectul de reformă elaborat în 1822 s-a numit:
a) A ctul de Unire şi Independenţă;
b) Petiţiunea Proclam aţiune;
c) Constituţia cărvunarilor,
d) Dacia istorică.

C. A. Rosetti a publicat la 11 iunie 1848 articolul Către fra ţii noştri din Moldova,
în care făcea un apel la unirea românilor, în gazeta:
a) „Propăşirea";
b) „Pruncul român”;
c) „Dacia literară”;
d) „Arhiva istorică”.

România a fost proclamată Regat în:
a) 1877;
b) 1878;
c) 1880;
d ) 1881.

Banca Naţională a României a fost fondată în:
a ) 1881;
b) 1880;
c) 1877;
d) 1876.
112
Lovitura de stat prin care Al. I. Cuza a dizolvat Adunarea deoarece majoritatea
conservatoare nu dorea reforma agrară prin împroprietărire a avut loc în:
a) 2 mai 1862;
b) 2 mai 1864;
c) 11 februarie 1864;
d) 11 februarie 1866.

Bucovina a fost anexată la Imperiul Habsburgic, prin Convenţia de la
Constantinopol din:
a) 1777;
b) 1775;
c) 1867;
d) 1868.

Tratatul de la Adrianopol, care consacra individualitatea politică a Ţărilor
Române, a fost încheiat în:
a) 1821;
b) 1822;
c) 1829;
d) 1826.

Prima revizuire a Constituţiei din 1866 a fost realizată în:
a) 1884;
b) 1879;
c) 1877;
d) 1914.

Societatea secretă care avea drept scop eliberarea grecilor, cu sprijinul Rusiei,
pe fondul general al unei răscoale a creştinilor din Balcani, s-a numit:
a) Reconquista;
b) Junimea;
c) Carbonaria;
d) Eteria.

Cel mai important document al mişcării conduse de Tudor Vladimirescu a fost:
a) Proclam aţia de la laşi',
b) Cererile norodului românesc,
c) Prinţipiile noastre pentru reform area patriei',
d) Proclam aţia de la Islaz.
113
După un secol fanariot, primul domn pământean din Ţara Românească a fost:
a) Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica;
b) loniţă Sandu Sturdza;
c) Mihail Sturdza;
d) Gheorghe Bibescu.

Singurul domn ales în conformitate cu prevederile Regulamentului Organic a
fost:
a) Alexandru Ghica;
b) Mihail Sturdza;
c) Gheorghe Bibescu;
d) loniţă Sandu Sturdza.

Guvernul revoluţionar care a funcţionat în Ţara Românească din iunie până în
septembrie 1848 s-a numit:
a) regenţă;
b) locotenenţă domnească;
c) plebiscit;
d) adunare legislativă.

instituţiile comune pentru Ţara Românească şi Moldova, Comisia Centrală şi
înalta Curte de Justiţie şi Casaţie au fost organizate ca urmare a prevederilor:
a) Tratatului de la Versailles;
b) Tratatului de la Berlin;
c) Convenţiei de la Paris;
d) Convenţiei de la Constantinopol.

Planul de oblăduire aristo-dem ocraticească ce propunea un proiect republican
de nuanţă aristocratică a fost elaborat de:
a) Gheorghe Bibescu;
b) Dimitrie Cantemir;
c ) ) Mihail Sturdza;
d) Dumitrache Sturdza.

Manifestul Către popoarele mele credincioase a fost lansat în 1918 de către:
a) Carol I de Hohenzollern;
b) Carol I de Habsburg;
c) Carol al ll-lea de Hohenzollern;
d) Carol al ll-lea Habsburg.
Marea Adunare Naţională de a Alba lulia de la 1 Decembrie 1918 a fost
condusă de:
a) Vasile Goldiş;
b) Gheorghe Pop de Băseşti;
c) Ion C. Brătianu;
d) Mihail Strudza.

Conducerea Partidului Comunist şi implicit a regimului politic a fost preluată de
Nicolae Ceauşescu în 1965, la:
a) Congresul al Vll-lea al PCR;
b) Congresul al Vlll-lea al PCR;
c) Congresul al IX-lea al PCR;
d) Congresul al X-lea al PCR.

Domniile fanariote au fost instaurate în Moldova în:
a) 1716;
b) 1711;
c) 1772;
d ) 1791.

Constitutia cărvunarilor a fost elaborată în:
a) 1822;
b) 1831;
c) 1802;
d) 1848.

în timpul domniei lui Alexandru I. Cuza a fost elaborată legea secularizării
averilor mănăstireşti, în:
a) 1864;
b) 1859;
c) 1863;
d) 1866.

Domnitorul Alexandru I. Cuza a fost silit să abdice la:
a) 11 februarie 1866;
b) 10 mai 1866;
c) 10 mai 1864;
d) 16 februarie 1866.
115
Guvernul condus de dr. Petru Groza a fost constituit la:
a) 30 martie 1945;
b) 6 martie 1945;
c) 30 decembrie 1947;
d) 28 noiembrie 1947.

Biserica greco-catolică a fost interzisă în:
a) 1948;
b) 1949;
c) 1951;
d) 1912.

„Revoluţia culturală” manifestată în special prin exacerbarea propagandei
comuniste şi a cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu, a început în:
a) 1970;
b ) 1971;
c) 1972;
d) 1982.

Revolta minerilor din Valea Jiului, ca formă de rezistenţă anticomunistă a avut
loc în:
a) 1970;
b) 1980;
c) 1977;
d) 1987.

Dinicu Golescu susţinea unirea tuturor provinciilor româneşti sub forma Daciei
Mari în lucrarea:
a) A ct de unire ş i independenţă;
b) însem nare a călătoriei m ele;
c) Cererile norodului rom ânesc;
d) Proclam aţia de la Padeş.

Gruparea naţională din Ţara Românească din jurul lui Ion Câmpineanu a
elaborat un proiect de constituţie numit:
a) A ct de unire şi independenţă;
b) însem nare a călătoriei m ele;
c) O săbitul act de num ire a suveranului rom ânilor,
d) Cererile norodului românesc.
116
Inochentie Micu a redactat un memoriu înaintat Curţii de a Viena, intitulat:
a) Constituţia cărvunarilor
b) Supplex Libellus;
c) însem nare a călătoriei m ele;

Memoriul înaintat Curţii de a Viena, intitulat Supplex Libellus a fost redactat
de:
a) Ion Câmpineanu;
b) Inochentie Micu;
c) Dinicu Golescu;
d) Tudor Vladimirescu.

Forţele austriece şi ruseşti au reuşit să înfrângă armata maghiară şi să pună
capăt revoluţiei de la 1848 din Transilvania la:
a) Blaj;
b) Islaz;
c) Şiria;
d) Telega.

Războiul Crimeii din secolul al XlX-lea s-a încheiat cu prevederile Tratatului de
la:
a) Berlin;
b) Constantinopol;
c) Viena;
d) Paris.

Prin Convenţia de la Paris din 1858 statul român urma să se numească:
a) Dacia Unită;
b) România;
c) Principatele româneşti;
d) Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti.

Recunoaşterea oficială a unirii de către puterile garante s-a realizat în cadrul
conferinţei din 1861 de la:
a) Berlin;
b) Constantinopol;
c) Viena;
d) Paris.
117
Primul guvern unic al Principatelor Unite, format în 1862 a fost condus de un:
a) liberal;
b) conservator;
c) social-democrat;
d) ţărănist.

Din 1863 până în 1865 Al. I. Cuza a încredinţat conducerea unui guvern de
orientare:
a) liberal;
b) conservator;
c) social-democrat;
d) ţărănist.

Din 1863 până în 1865 Al. I. Cuza a încredinţat conducerea unui guvern
condus de:
a) Mihai Kogălniceanu;
b) Barbu Catargiu;
c) Ion Câmpineanu;
d) Inochentie Micu.

Pentru a-şi consolida poziţia în stat, Al. I. Cuza a promulgat o constituţie
numită:
a) Constituţia cărvunarilor;
b) Supplex Libellus;
c) Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris;

Trecerea de la sistemul unicameral la sistemul bicameral pentru organizarea
Parlamentului s-a realizat în secolul al XlX-lea, în perioada lui:
a) Carol I;
b) Al. I. Cuza;
c) Carol al ll-lea;

Prin Legea rurală din timpul lui Al. I Cuza se prevedea:
a) desfiinţarea şerbiei;
b) drepturile depline ale clăcaşilor asupra pământului pe care îl aveau;
c) desfiinţarea Comisiei Centrale de la Focşani;
d) unificarea serviciilor publice.
118
3rimele universităţi de la laşi şi de la Bucureşti au fost înfiinţate în timpul lui:
a) Carol I;
b) A l. I. C u z a ;
c) C a ro l al ll-le a ;

.iberalismul românesc din secolul al XlX-lea promova:
a) menţinerea structurilor social-economice existente;
b) minimalizarea rolului burgheziei;
c) constituţionalismul şi pluralismul politic;
d) restricţii în dezvoltarea industriei.

Conservatorismul românesc din secolul al XlX-lea promova:
a) menţinerea structurilor social-economice existente;
b) maximalizarea rolului burgheziei;
c) constituţionalismul şi pluralismul politic;
d) preluarea modelului occidental.

Teoria „formelor fără fond” a fost susţinută de:
a) social-democraţi;
b) liberali;
c) socialişti;
d) junimişti.

Programul de la Concordia din 1867 a reprezentat o primă încercare de
constituire a unui partid:
a) social-democrat;
b) liberal;
c) socialist;
d) junimist.

Partidul Naţional Liberal s-a constituit în 1875 în urma:
a) Programului de la Concordia;
b) Coaliţiei de la Mazar-Paşa;
c) Monstruoasei coaliţii;
c) Pactului de neagresiune.
119
Primul conducător al Partidul Naţional Liberal a fost:
a) Dimitrie Sturdza;
b) Ion I.C. Brătianu;
d) Dumitru Brătianu.

Din 1880 lider al Partidului Conservator a devenit:
a) Dimitrie Sturdza;
c) Lascăr Catargiu;

Din 1914 lider al Partidului Conservator a devenit:
a) Alexandru Marghiloman;
c) Lascăr Catargiu;

Constituţia din 1866 stabilea atribuţiile domnitorului şi le limita la cele ale unui
monarh:
a) autoritar;
b) totalitar;
c) constituţional;
d) executiv.

Pe plan intern, cea de a doua perioadă a domniei lui Carol I s-a bazat pe
stabilitate politică prin introducerea:
a) principiului formei fără fond;
b) principiului unipartidismului;
c) rotativei guvernamentale;
d) locotenenţei domneşti.

Activitatea Parlamentuui instituit prin Constituţia din 1866 se desfăşura pe
parcursul a:
a) şase luni;
b) cinci lune
c i trei luni;
d) două luni.
120
Primul guvern unic al României s-a constituit în timpul domniei lui:
a) Carol I;
b) A l. I. C u z a ;
c) C a ro l al ll-le a ;

Legea pentru organizarea puterii armate în temeiul căreia s-a introdus
principiul mobilizării generale a fost elaborată în timpul lui:
a) Carol I;
b) Al. I. Cuza;
c) Carol al ll-lea;

în 1885 Biserica ortodoxă şi-a proclamat, în raport cu Patriarhia de la
Constantinopol:
a) suzeranitatea;
b) supuşenia;
c) acefalia;
d) autocefalia.

Primul Război Mondial a început prin declaraţia de război adresată Serbiei de
către:
a) Austro-Ungaria;
b) G e rm a n ia ;
c) Franţa;
d) Rusia.
108. M a rc a ţi lite ra corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect;

Poziţia oficială faţă de război a României a fost stabilită în urma Consiliului de
Coroană din 1914 de la:
a) Bucureşti;
b) Sinaia;
c) laşi;
d) Cluj.

în cadrul Partidului Conservator gruparea condusă de Titu Maiorescu şi
Alexandru Marghiloman se pronunţa pentru:
a) intrarea în război împotriva Puterilor Centrale;
b) intrarea în război alături de Antanta;
c) intrarea în război alături de Puterile Centrale;
d) neutralitate şi bune relaţii cu Germania şi Austro-Ungaria.
121
în cadrul Partidului Conservator gruparea condusă de Nicolae Filipescu se
pronunţa pentru:
a) intrarea în război împotriva Puterilor Centrale;
b) intrarea în război alături de Antanta;
c) intrarea în război alături de Puterile Centrale;
d) neutralitate şi bune relaţii cu Germania şi Austro-Ungaria.

Prima fază a campaniei României împotriva Puterilor Centrale din august 191^
a început prin trecerea trupelor române în:
a) Moldova;
b) Dobrogea;
c) Muntenia;
d) Transilvania.

în 1918 noul guvern bolşevic al Rusiei a semnat cu Puterile Centrale pacea de la:
a) Bucureşti;
b) laşi;
c) Brest-Litovsk;
d) Trianon.

Alexandru Vaida Voevod a prezentat Declaraţia de autodeterminare prin care
se cerea recunoaşterea suveranităţii Transilvaniei, în noiembrie 1918, în faţa
Parlamentului:
a) Ungariei;
b) Germaniei;
c) Austriei;
d) României.

Pentru coordonarea acţiunilor mişcării naţionale din Transilvania, în octombrie
1918 s-a constituit:
a) Sfatul Ţării;
b) Consiliul Naţional Român Central;
c) Congresul General;
d) Congresul Naţiunilor.

în Tara Românească şerbia a fost desfiintată în:
a) 1746;
b) 1749;
c) 1846;
d) 1849.
122
Constantin Mavrocordat a domnit alternativ în Ţara Românească şi în
Moldova în secolul:
a) XVI;
b) XVII;
c) XVIII;
d) XIX.

O patentă imperială a desfiinţat iobăgia în Transilvania în:
a) 1785;
b) 1795;
c) 1699;
d) 1799.

Din iniţiativa lui Alexandru Ipsilanti, primul cod de legi fanariot s-a tipărit în:
a) 1680;
b) 1780;
c) 1790;
d) 1822.

Legiuirea Caragea a înlocuit Codul de legi fanariot elaborat în timpul lui
Alexandru Ipsilanti în:
a) 1718;
b) 1818;
c) 1780;
d) 1880.

în Transilvania, Maria Tereza a restaurat din raţiuni de stat ortodoxia prin
edictul din:
a) 1789;
b) 1759;
c) 1812;
d) 1822.

Reformele religioase iniţiate de Maria Tereza au fost continuate de losif al ll-
lea prin Edictul de toleranţă din:
a ) 1771;
Partida Naţională condusă de mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei
propunea instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri în:
a) 1669;
b) 1769;
c) 1853;
d) 1856.

Revoluţia de la 1848 a fost înfrântă iar ruşii au preluat controlul în:
a) iunie;
b) mai;
c) septembrie;
d) octombrie.

în timpul revoluţiei de la 1848, Dieta de la Cluj a votat pentru anexarea
Transilvaniei la Ungaria în:
a) mai;
b) iunie;
c) septembrie;
d) octombrie.

Regele Ferdinand a semnat Decretul privind reforma agrară şi pe cel referitor
la introducerea votului universal în:
a) 1916;
b) 1917;
c) 1918;
d) 1914.

corectă:
A. Ionică Tăutu întocmeşte Constituţia cărvunarilor;
B) Tudor Vladimirescu întocmeşte Cererile norodului rom ânesc,
C) Sunt impuse Regulamentele Organice în Tara Românească şi Moldova.
a) ACB;
b) ABC;
c) BAC;
d) CAB.

corectă:
A. Elaborarea Rezoluţiei Adunărilor ad-hoc;
B. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza;
C. încheierea războiului Crimeei.
124
a) ABC
b) CAB
c) BCA
d) ACB.

corectă:
A. Al. I. Cuza promulgă Legea rurală;
B. Elaborarea Legii pentru secularizarea averilor mănăstireşti;
C. Prima întrunire a Adunării legislative unificată a Principatelor.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CBA.

corectă:
A. Constituirea Partidului Naţional Liberal;
B. Austro-Ungaria şi Rusia semnează Convenţia de la Budapesta;
C. România aderă la Puterile Centrale.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) BAC.
130. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi*

corectă:
A. România intră în al doilea război balcanic;
B. Se încheie Tratatul de pace de la Berlin;
C. Se formează Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CBA.

corectă:
A. Bătălia de pe Neajlov din Primul Război Mondial;
B. Unirea Transilvaniei cu România;
C. încheierea păcii ruso-germane de la Brest- Litovsk.
a) ACB;
b) BAC
c) CAB
d) CBA
125
corectă:
A. Constituirea Guvernului condus de dr. Petru Groza;
B. Desfăşurarea Marii Adunări de la Alba lulia;
C. întrunirea Adunării Constituante a românilor din Bucovina la Cernăuţi.
a) ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) CBA.

corectă:
A. Mackenseri contraatacă în zona Focşani-Mărăşeşti-Adjud;
B. Contraofensiva mareşalului Foch de pe râul Somme;
C. Consiliul de Coroană de la Cotroceni a aprobat oficial intrarea
României în război împotriva Austro-Ungariei.
a) ABC;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. Delegaţia română, condusă de I. C. Brătianu şi M. Kogălniceanu, se
întâlneşte la Livadia cu Ţarul Alexandru al ll-lea;
B. Imperiul habsburgic se reorganizează şi se formează Imperiul Austro-
Ungar;
C. România decretează mobilizarea generală pentru pregătirea
participării la războiul cu Imperiul Otoman.
a) BCA;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. Este elaborată Proclam aţia de la Islaz;
B. Regulamentul Organic intră în vigoare în Ţara Românească;
C. Sunt restaurate domniile pământene.
a) ABC;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.
126
corectă:
A. Este pus în aplicare Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris;
B. Se formează în Ţara Românească un guvern revoluţionar denumit
locotenenţă domnească;
C. Este pusă în aplicare Convenţia de la Paris, prin care se instituie
garanţia colectivă a Marilor Puteri.
a) BCA;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.
3. România postbelică.
Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă

între ele;
Conferinţa de la Moscova din noiembrie 1945 a definitivat planul Marilor Puteri
învingătoare pentru România; primele alegeri din România după Al Doilea
Război Mondial au fost organizate în noiembrie 1946.

între ele;
La 21 august 1945 regele Mihai I i-a cerut primului ministru Petru Groza să
demisioneze; „greva regală” s-a manifestat prin retragerea regelui Mihai I din
viaţa politică şi prin refuzul de a semna legile elaborate de guvern.

între ele;
în planul politicii externe, Nicolae Ceauşescu a urmărit să câştige simpatia
Occidentului faţă de politica sa independentă în raport cu Moscova; în august
127
1968 Nicolae Ceauşescu a fost popular şi respectat când s-a opus invaziei
Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varşovia.

între ele;
După al Doilea Război Mondial jocul de interese al marilor puteri a fost evident
în Conferinţele de la lalta (februarie 1945) şi Potsdam (iulie-august 1945); în
statele din Europa au urmat patru decenii de socialism totalitar, caracterizat
prin deţinerea puterii de către comunişti.

între ele;
După înlăturarea la 23 august 1944 a regimului antonescian, regele Mihai a
apelat la guverne formate din militari şi tehnicieni conduse succesiv de
generalii C. Sănătescu, şi N. Rădescu (1944-1945); cursul firesc de revenire a
ţării la democraţie a fost schimbat de Stalin care, profitând de prezenţa
armatelor sale în România, a impus la 6 august 1945 un guvern prosovietic
condus de Petru Groza.

între ele;
După 30 decembrie 1947, odată cu proclamarea Republicii Populare Române,
s-a dat „undă verde” unui regim de tip totalitar, condus de partidul unic care a
adoptat măsuri de sorginte stalinistă; pe plan cultural, s-a adoptat modelul
sovietic: proletcultismul.

între ele;
128
Nicolae Ceauşescu a imprimat regimului comunist o latură naţionalistă;
România a restabilit relaţiile diplomatice cu RFG în 1967, a menţinut relaţiile
cu Israelul după Războiul de şase zile cu statele arabe din 1967, a condamnat
intervenţia militară în Cehoslovacia a statelor membre ale Tratatului de la
Varşovia, în 1968.

Proclamarea de către Parlament a Republicii Popolare Române a fost
consfintită prin Constituţia din:
aj 1948;
b) 1952;
c) 1965;
d) 1967.

Direcţia Generală a Securităţii poporului a fost organizată în:
a) 1945;
b) 1946;
c) 1949;
d) 1948.

Guvernul prezidat de generalul Nicolae Rădescu a fost instaurat la:
a) 23 august 1944;
b) 6 martie 1945;
d) 6 decembrie 1945.

întreprinderile mixte româno-sovietice au fost înfiinţate în:
a) 1945;
b) 1946;
c) 1948;
d) 1949.

Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român care a decis
transformarea socialistă a agriculturii din România a fost organizată în:
a) 1945;
b) 1946;
c) 1948;
d) 1949.
129
Gheorghe Gheorghiu-Dej a anunţat oficial încheiere procesului de colec
tivizare a agriculturii în:
a) 1961;
b ) 1962
c) 1948
d) 1949.

Liderii Partidului Muncitoresc Român au dat publicităţii Declaraţia prin care se
pronunţau împotriva hegemoniei sovietice în:
aj 1965;
b ) 1964
c) 1987
d) 1989.

Modelul stalinist de plan economic a fost aplicat în România şi prin L e g e a d e
naţionalizare a întreprinderilor industriale şi miniere din:
a) 6 martie 1945;
b) 6 martie 1946;
c) 11 iunie 1949;
d) 11 iunie 1948.

După ce, în timpul represiunii faţă de unii membri ai Partidului Comunist,
Lucreţiu Pătrăşcanu a fost arestat şi apoi a fost executat în 1954, el a fost
reabilitat în:
a ) 1958
b ) 1960
c) 1968
d) 1980.

Unul dintre făuritorii României Mari, luliu Maniu, a fost condamnat la închi
soare pe viaţă şi şi-a găsit sfârşitul la penitenciarul de la:
a) Târgovişte;
b) Sighet;
c) Râmnicul Sărat;
d) Piteşti.

în timpul celui de al Doilea Război Mondial, Convenţia de armistiţiu între
România şi Aliaţi a fost semnată în:
a) august 1944;
b) septembrie 1944;
130
c) februarie 1945;
d) mai 1945.

Adjunctul ministrului de externe al URSS, Andrei Vâşinski a fost trimis de
Moscova în România pentru a conduce ofensiva comuniştilor pentru preluarea
puterii în:
a) februarie 1944;
b) martie 1944;
c) februarie 1945;
d) martie 1945.

Partidul Comunist a făcut ultimul pas spre asigurarea dominaţiei sale forţân-
du-l pe regele Mihai să abdice la:
a) 19 noiembrie 1946;
b) 19 noiembrie 1947;
d) 30 decembrie 1947.

Un pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă; astfel,
aripa procomunistă a Partidului Social Democrat s-a contopit cu PCR şi au
format Partidul Muncitoresc Român în:
a) februarie 1948;
b) februarie 1949;
d) mai 1946;
d) mai 1947.

Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a îndepărtat din structurile de conducere ale
Partidului Muncitoresc Român pe Ana Paukerr, Vasile Luca şi Teohari
Georgescu în:
a) 1947;
b) 1948;
c) 1950;
d) 1952.

Partidul Muncitoresc Român revine la denumirea de Partidul Comunist Român
la Congresul al IX-lea din:
a) 1965;
Nicolae Ceauşescu a fost ales preşedintele Consiliului de Stat, ceea ce era o
abatere de la statutul PCR, care prevedea separarea funcţiilor de partid şi de
stat, în:
a) 1965;
b) 1955;
c) 1967;
d) 1970.

Adunarea Naţională a votat Legea naţionalizării întreprinderilor industriale, de
asigurări, miniere şi de transport la:
a) 22 iunie 1947;
b) 22 iunie 1948;
c) 19 noiembrie 1946;

Legea cultelor care a conferit Ministerului Cultelor controlul în problemele
legate de treburile cultelor legal recunoscute a fost emisă în:
a) 1947;
b) 1950;
c) 1948;
d) 1958.

Scrierea Istoriei României de M. Roller, o completă revizuire a trecutului ţării, a
ideii naţionale şi a conceptului de patriotism a fost realizată în:
a) 1946;
b) 1947;
c) 1950;
d) 1957.

Nicolae Ceauşescu a lansat, la întoarcerea din China, Revoluţia culturală prin
care trebuiau ideologizate toate sectoarele vieţii sociale în:
a) 1965;
b) 1967;
c) 1970;
d ) 1971.

corectă:
A. Formarea guvernului condus de generalul C. Sănătescu.
B. Formarea guvernului condus de Petru Groza.
C. Formarea guvernului condus de generalul N. Rădescu.
132
a) ACB
b) ABC
c) BAC
d) CAB.

corectă:
A. Regele Mihai intră în „greva regală".
B. Suspendarea activităţii PNL-Brătianu.
C. Desfăşurarea alegerilor câştigate de Blocul Partidelor Democratice.
a) ABC;
b) CAB
c) BCA
d) ACB.

corectă:
A. A început revolta minerilor din Valea Jiului.
B. Ion Mihaiache şi-a găsit sfârşitul în penitenciarul de la Râmnicul Sărat.
C. luliu Maniu şi-a găsit sfârşitul în penitenciarul de la Sighet.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CBA.

corectă:
A. Declaraţia din aprilie prezentată de Gh. Gheorghiu Dej.
B. Organizarea Direcţiei Generale a Securităţii Poporului.
C. încep deportările din Banat în zonele aride din Bărăgan.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) BAC.

corectă:
A. Paul Goma iniţiază mişcarea de solidaritate cu mişcarea Charta 77.
B. începe manifestaţia muncitorilor de la uzina „Steagul Roşu din
Braşov”.
C. începe revoluţia de la Timişoara.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CBA
133
corectă:
A. Plenara CC al PMR care decide începerea colectivizării.
B. Gh. Gheorghiu Dej îi înlătură pe Ana Pauker, Vasile Luca şi Teoharie
Georgescu.
C. Guvernul Petru Groza legiferează legea pentru reformă agrară.
a) ACB;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. Este executat Lucreţiu Pătrăşcanu.
B. Peste 10000 de mineri de la mina Lupeni întrerup lucrul cerând
condiţii decente de viaţă şi muncă.
C. Nicolae Ceauşescu este ales secretar general al PCR.
a) ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) CBA.

corectă:
A. Regele Mihai a fost obligat să abdice.
B. Gh. Gheorghiu Dej a anunţat oficial încheierea procesului de
colectivizare a agriculturii.
C. Este organizată diversiunea de la Tămădău.
a) ABC;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. Decesul lui Gh. Gheorghiu Dej.
B. A fost arestat Lucreţiu Pătrăşcanu.
C. Sunt elaborate Decretele nr. 176, 411 prin care sunt eliberaţi deţinuţii
politici.
a) BCA;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.
134
corectă:
A. începe primul plan cincinal prin care se aplică în România normele şi
practicile staliniste;
B. luliu Maniu şi Ion Mihalache au fost condamnaţi la închisoare pe
viaţă;
C. Este arestat grupul de rezistenţă anticomunistă „Haiducii Muscelului”
condus de Toma Arnăuţoiu.
a) ABC;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. Se încheie „greva regală” iniţiată de Mihai I;
B. luliu Maniu a fost arestat iar PNŢ a fost scos în afara legii;
C. Reinstalarea administraţiei Româneşti în Transilvania, în timpul
guvernului Petru Groza.
a) BCA;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.
D. RELAŢIILE INTERNATIONALE
9 1
1. Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu

şi la începuturile modernităţii

între ele;
în contextul conflictului prelungit cu Imperiul Habsburgic, Poarta a asigurat
legătura între Crimeea şi Ungaria superioară printr-un lanţ de raiale, toate
smulse Ţărilor Române sau cu o populaţie majoritar românească; participarea
celor trei ţări româneşti la Liga creştină şi la războiul antiotoman a reprezentat
cadrul în care s-a afirmat Mihai Viteazul.

între ele;
La sfârşitul secolului al XlV-lea, Imperiul Otoman ajunsese pe linia Dunării, după
victoriile împotriva bizantinilor, sârbilor şi bulgarilor ale căror state sunt desfiinţate;
Imperiul Otoman îşi propunea să ajungă, prin Belgrad şi Viena, în inima Europei.

între ele;
După ce întăreşte în interior puterea domnească în raport cu marea boierime
prin măsuri adesea extreme, în 1456 Vlad Ţepeş refuză plata tributului; în
1461-1462 domnitorul muntean lansează expediţii la sudul Dunării.

între ele;
136
în 1597 raporturile lui Mihai Viteazul cu Sigismund Bâthory erau reaşezate pe
picior de egalitate anulându-se, în practică, Tratatul de a Alba-lulia; Mihai
în c h e ia în 1598 un tratat de prietenie cu împăratul german Rudolf al ll-lea de
Habsburg.

între ele;
Victoria de la Posada însemna sfârşitul suzeranităţii Regatului Ungariei şi
obţinerea independenţei de către Ţara Românească; Mircea cel Bătrân s-a
orientat spre o alianţă cu Polonia mijlocită de domnul Moldovei, Petru Muşat.

între ele;
în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, Ţata Românească a cunoscut
întinderea teritorială maximă iar statul a fost bine administrat şi gospodărit; la
sfârşitul domniei sale, Mircea cel Bătrân a alipit Dobrogea statului său.

între ele;
Prin Tratatul de la Lublau regele Ungariei şi cel al Poloniei îşi împărţeau
Moldova, în cazul neparticipării lui Alexandru cel Bun la o expediţie anti-
otomană ce se plănuia în acel moment; tratatul nu a intrat în vigoare pentru că
domnul Moldovei, Ştefan, a avut abilitatea de a-şi respecta angajamentele faţă
de suzeranii săi.

între ele;
Neagoe Basarab a dus o politică externă prin care a căutat să mărească
prestigiul internaţional al Ţării Româneşti; Neagoe Basarab a realizat
137
ceremonia de sfinţire a bisericii de la Argeş, la care au fost prezenţe marile
personalităţi religioase ale Orientului ortodox.

între ele;
Constantin Brâncoveanu a continuat politica externă activă a predecesorului
său la tron; Domnitorul muntean şi-a creat un adevărat cabinet diplomatic
pentru a stabili legături cu Imperiul otoman.

între ele;
Mircea cel Bătrân a promovat politica „blocului românesc” ce viza o colaborare
cu domnii moldoveni Petru Muşat şi Vlad Ţepeş; în vremea lui Mircea cel
Bătrân Ţara Românească a cunoscut cea mai mare întindere teritorială.
11 . Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu:

între ele;
Ştefan cel Mare a căutat să contracareze tendinţele hegemonice ale Poloniei
prin apropierea de Ungaria recunoscându-l suzeran pe regele maghiar; în
aprilie 1459 Ştefan a încheiat o convenţie cu regele Cazimir al IV-lea al
Poloniei prin care l-a recunoscut ca suzeran unic, anulând astfel angajamen
tele anterioare faţă de Ungaria.
12 . Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu:

între ele;
După ultimele confruntări cu turcii la Cătlăbuga şi Şcheia, Ştefan cel Mare a
încheiat pace cu turcii; neînţelegerile dintre loan Albert şi Ştefan cel Mare au
reprezentat cauza expediţiei întreprinse de regele polon în Moldova dar în
bătălia de la Codrii Cosminului oastea polonă a suferit o grea înfrângere.
138
Sultanul care a organizat o mare expediţie împotriva lui Ştefan cel Mare şi a
cucerit Chilia şi Cetatea Albă a fost:
a) Mahomed al ll-lea;
b) Baiazid al ll-lea;
c) Mahomed I;
d) Musa I.

Pe tot parcursul Evului mediu, tipul de război purtat de Ţările Române cu
otomanii poate fi considerat drept „conflict asimetric” iar inferioritatea armată îi
obligă pe români să ducă un război:
a) de infanterie;
b) de uzură;
c) de tranşee;
d) de mişcare.

După bătălia de la Rovine, boierimea munteană nu doreşte să mai continue
lupta antiotomană şi acceptă ca domn, în locul lui Mircea cel Bătrân, pe:
a) Vladislav;
b)lancu;
c) Mihai;
d) Vlad.

Timur Lenk îl ia prizonier pe Baiazid I după victoria de la:
a) Rovine;
b) Vama;
c) Ankara;
d) Nicopole.

După bătălia de la Târgovişte, boierimea îl acceptă drept domn pe fratele lui
Vlad Tepeş:
’a) Vlad;
b) Vladislav Vlaicu;
c) Radu cel Frumos;
d) Petru Şchiopu.

Expediţia otomană împotriva Moldovei din 1476 a fost condusă de:
a) sultanul Mehmed al ll-lea;
b) beglerbegul Soliman;
c) sultanul Baiazid I;
d) Hamza Paşa.
139
Liga Sfântă, alianţă antiotomană a unor state creştine, a fost condusă de:
a) Sigismund Bâthory;
b) Rudolf al ll-lea;
c) Mihai Viteazul;
d) Albert Kirâly.

în octombrie 1599 Mihai Viteazul obţinea la Şelimbăr victoria împotriva lui:
a) Andrei Bâthory;
b) Sigismund Bâthory;
c) Gheorghe Basta;
d) Simion Movilă.

„Campania cea lungă”, expediţie organizată de lancu de Hunedoara la sud de
Balcani, a avut loc în:
a) 1444;
b ) 1443
c) 1453
d ) 1456

Petru Aron a acceptat plata tributului, ca răscumpărare a păcii către Imperiul
otoman, în:
a) 1456;
b) 1457
c) 1473
d ) 1474

Transilvania este organizată ca Principat autonom sub suzeranitate otomană
în secolul:
a) XIV;
b) XVI;
c) XV;
d) XVII.

Regulamentul Organic a fost introdus în Tara Românească în'
a) 1853;
b ) 1856
c) 1832
d ) 1831.
140
Regatul medieval maghiar a fost cucerit de otomani, în urma luptei de la
Mohacs, din:
a) 1453;
b) 1526;
c) 1402;
d ) 1521.

Ştefan cel Mare a obţinut o victorie împotriva Ungariei în lupta de la Baia, din:
a) 1475;
b) 1484;
c) 1459;
d) 1467.

Cruciada antiotomană de la Nicopole a avut loc în anul:
a) 1402;
b) 1444;
c) 1396;
d) 1395.
în Transilvania, situaţia economică dificilă a ţărănimii a declanşat răscoala de
la Bobâlna, în anul:
a) 1437;
b) 1422;
c) 1446;
d) 1412.

Moldova a pierdut, fiind cucerite de otomani, cetăţile Chilia şi Cetatea Albă în:
a) 1485;
b) 1484;
c) 1475;
d) 1497.

Tighina a devenit raia sub numele de Bender, în:
a ) 1541;
b) 1529;
c) 1538;
d) 1542.
141
Mihai Viteazul îşi făcea intrarea triumfală în Alba lulia, în:
a) 1599;
b ) 1600
c) 1601
d) 1595.

Alexandru cel Bun a acordat ajutor militar în lungul război cu cavalerii teutoni,
la Grunwald şi Marienburg:
a) maghiarilor:
b) polonezilor;
c) sârbilor;
d) ruşilor.

Ştefan cel Mare l-a învins la Codrii Cosminului pe:
a) loan Albert;
b) Cazimir al IV-lea;
c) Ivan al lll-lea;
d) Suleiman Paşa.

loan Vodă a fost învins de otomani, datorită trădării boierilor, în lupta de la:
a) Obertyn;
b) Bender;
c) Feldioara;
d) Roşcani.

Transilvania a trecut sub stăpânire habsburgică în:
a) 1683;
b) 1699;
c) 1697;
d ) 1711.

Din secolul al XV-lea relaţiile ţărilor Române cu Imperiul otoman au fost
reglementate prin documente numite:
a) capuchehaie;
b) convenţie;
c) capitulaţie;
d) mucarer.
142
Ştefan cel Mare a încheiat Tratatul de la Overchelăuţi prin care îl recunoştea
ca suzeran pe regele polon Cazimir al IV-lea în:
a ) 1 45 6;
b ) 1 45 9;
c) 1498;
d) 1472.

Ştefan cel Mare a reuşit să aducă în stăpânirea sa cetatea Chilia subminând
interesele comerciale ale Ungariei şi Ţării Româneşti în:
a) 1456;
b) 1459;
c) 1465;
d ) 1472.

Punând capăt conflictului lor, Ştefan cel Mare şi Matei Corvin au încheiat un
tra ta t de a lia n ţă a n tio to m a n ă în:
a) 1456;’
b) 1459;
c) 1465;
d) 1475.

Ştefan cel Mare a ieşit învingător în confruntarea cu loan Albert de la Codrii
Cosminului din:
a ) 1 49 7;
b) 1459;
c) 1465;
d) 1475.

Mihai Viteazul a învins oastea ardeleană în lupta de la Şelimbăr din:
a) 1597;
b) 1559;
c) 1465;
d) 1599.

Invocând ca motiv alianţa lui leremia Movilă cu turcii şi tătari, Mihai Viteazul a
cucerit Moldova în:
a) 1600;
b) 1559;
c) 1465;
d) 1599.
143
Nobilimea din Transilvania, ostilă unei supremaţii româneşti, s-a alăturat gene
ralului imperial Basta şi l-a învins pe Mihai Viteazul în lupta de la Mirăslău din:
a) 1600;
b) 1559;
c) 1465;
d) 1599.

Mircea Cel Bătrân a preluat stăpânirea supra Dobrogei în:
a) 1393;
b) 1388;
c) 1402;
d) 1417.

După o puternică acţiune militară în interiorul Peninsulei Balcanice, regele
Vladislav a încheiat pacea cu turcii de la Seghedin în:
a) 1393;
b) 1388;
c) 1444;
d) 1417.

Oastea Regatului maghiar a fost nimicită la Vama iar regele Vladislav a căzut
pe câmpul de luptă în:
a) 1393;
b) 1388;
c) 1444;
d) 1417.

încercarea lui Mahomed al ll-lea de a cuceri Belgradul a fost oprită sub
zidurile oraşului apărat de lancu de Hunedoara în:
a) 1456;
b) 1488;
c) 1444;
d) 1417.

Otomanii au tranformat cetatea Tighina într-un complex militar după campania
lui Soliman în Moldova, din:
a) 1556;
b) 1488;
c) 1538;
d) 1417.
Otomanii au ocupat cetatea Timişoarei deschizând astfel drumul spre
T ra n s ilv a n ia în:
a) 1556;
b) 1488;
c) 1538;
d) 1552.

A. Se desfăşoară lupta de la Rovine;
B. Organizarea „Campaniei cea lungă”;
C. Cruciada de la Nicopole;
a) ACB;
b) ABC;
c) BAC;
d) CAB.

corectă:
A. Lupta de la Podul înalt;
B. Mahomed al ll-lea a cucerit Constantinopolul;
C. Vlad Tepeş refuză plata tributului.
a) ABC;
b) CAB;
c) BCA;
d) ACB.

corectă:
A. Este organizată Cruciada de la Varna;
B. Ştefan cel Mare declanşează lupta antiotomană;
C. Vlad Ţepeş este înscăunat prima dată ca domn al Ţării Româneşti.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) CBA.
corectă:
A. Vlad Ţepeş moare într-o luptă cu otomanii;
B. Ştefan cel Mare încheie pace cu Poarta;
C. Tratatul de la Alba lulia dintre Transilvania şi Ţara Românească.
a) ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) BAC.
145
corectă:
A. Lupta de la Gurăslău;
B. Mihai Viteazul se intitulează „Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului
şi a toată Ţara Moldovei";
C. Marele vizir Sinan Paşa trece Dunărea cu o armată evaluată la circa
100000 de oameni.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CBA. Jiu:

corectă:
A. Cruciada de la Nicopole;
B. începe domnia lui Mircea cel Bătrân;
C. lancu de Hunedoara moare de ciumă.
a) ACB;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă:
A. Sub conducerea sultanului Baiazid al ll-lea otomanii reiau atacul
asupra Moldovei;
B. Vlad Ţepeş este înscăunat de către lancu de Hunedoara ca domn al
Ţării Româneşti;
C. Lupta de la Târgovişte.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CBA.

corectă:
A. Lupta de la Gurăslău;
B. Nobilimea maghiară se revoltă împotriva lui Mihai Viteazul;
C. Mihai Viteazul obţine la Şelimbăr victoria asupra lui Andrei Bâthory
a) ABC;
b) BAC
c) CAB
d) CBA
146
corectă:
A. Se organizează „Cruciada de la Varna”;
B. Victoria mongolă de la Ankara;
C. Tara Românească pierde Dobrogea.
a) BCA;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă:
A. Regatul Ungariei este cucerit de otomani;
B. Prima pătrundere a otomanilor în Europa;
C. Se încheie domnia sultanului Soliman Magnificul.
a) ABC;
b) BAC
c) CAB
d) CBA.

corectă:
A. Ştefan cel Mare îl învinge pe Matei Corvin în lupta de la Baia;
B. Moldova şi Polonia încheie tratatul de la Overchelăuţi;
C. Participarea domnitorului Alexandru cel Bun la lupta de la Marienburg.
a) BCA;
b) BAC
c) CAB
d) CBA
2. România şi concertul european:

de la Criza Orientală la Marile Alianţe ale secolului XX

Statutul internaţional care indică o autonomie limitată, sub controlul Marilor
Puteri:
a) Convenţie;
b) Garanţie colectivă;
c) Protectorat;
d) Regulament Organic.
147
Retrocedarea raialelor către Ţările Române dar şi instaurarea protectoratului
rusesc asupra acestora s-a făcut prin:
a) pacea de la Adrianopol;
b) pacea de la Bucureşti;
c) Convenţia de la Balta Liman;
d) Convenţia de la Akkerman.

Proclamarea României ca Regat şi a lui Carol ca rege a avut loc în anul'
a) 1879;
b) 1880;
c) 1881;
d) 1883.

Aderarea României la Tripla Alianţă a luat forma unui tratat bilateral cu:
a) Germania;
b) Austro-Ungaria;
c) Italia;
d) Bulgaria.

Mica înţelegere era formată din România, Cehoslovacia şi:
a) Iugoslavia;
b) Polonia;
c) Grecia;
d) Turcia.

Protocolul care propunea eliminarea războiului în relaţiile dintre statele
semnatare, fără a se menţiona inviolabilitatea graniţelor, a fost semnat la:
a) Geneva;
b) Moscova;
c) Munchen;
d) Roma.
7. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:în

1921 România a semnat o convenţie politică şi una militară cu Polonia la
iniţiativa ministrului de externe român:
a) N. Titulescu;
b) luliu Maniu;
c) I.C. Brătianu;
d) Take lonescu.
148
Relaţiile diplomatice între România şi U. R. S. S. sunt reluate în anul:
a) 1934; tlJO BÎ G-c
b) 1935; soq one
c) 1936; ifamu
d) 1939.

în a doua jumătate a anului 1938, România desfăşoară o intensă activitate
diplomatică în sprijinul integrităţii:
a) Cehoslovaciei;
b) Iugoslaviei;
c) Poloniei;
d) Bulgariei.

După 21 martie 1939, în condiţiile ocupării Cehoslovaciei, România:
a) permite aviaţiei ruseşti să traverseze România;
b) semnează cu Germania „Pactul petrolului”;
c) renunţă la garanţiile britanice;
d) semnează tratatul economic cu Germania.

corectă:
A. România semnează o alianţă cu Franţa;
B. România semnează Protocolul de la Moscova;
C. România semnează Protocolul de la Geneva.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) CAB.

corectă: _
A. înţelegerea Balcanică;
B. Mica înţelegere;
C. Antanta Cordială.
a) BCA;
b) BAC:
c) CBA
d) CAB
corectă:
A. Acordul anglo-rusj^oim s
B. Germania, Austro-Ungaria şi Italia semnează Tratatul Triplei Alianţe;
C. Austro-Ungaria anexează Bosnia şi Hertegovina.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CBA.

corectă: ‘oipo^
A. Convenţia ruso-otomană de la Akkerman;
B. Pacea de la Bucureşti (Rusia anexează Basarabia);
C. Pacea de la Adrianopol.
a) ABC;
b) CBA
d) CAB
d) BAC.

corectă:
A. Semnarea Tratatului de pace de la Paris în urma războiului ruso-
otoman;
B. Convenţia de la Balta Liman;
C. Principatele sunt ocupate de trupele ruseşti (războiul Crimeii).
a) ABC;
b) CBA
c) CAB
d) BCA.

corectă:
A. România încheie o convenţie comercială cu Austro-Ungaria;
B. Convenţia de extrădare între România şi Serbia;
C. Convenţia româno-austro-ungară privind sistemul poştei şi cel de
telegraf.
a) BCA
b) BAC
c) CBA
d) ACB
150
corectă:
A. România încheie un tratat de alianţă şi amiciţie cu Franţa;
B. România semnează Pactul Briand-Kellog;
C. România semnează Convenţia internaţională privind Statutul definitiv
al Dunării.
a) ACB;
b) BAC;
c) CAB;
d) BCA.
.v .ţ> y j *>..*(*•..
corectă: _
A. începutul primului Război Balcanic;
B. România aderă la Puterile Centrale;
C. Parlamentul proclamă România Regat;
a) ABC;
b) ACB;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. Prima notă ultimativă dată României de către URSS;
B. Aderarea României la Pactul Tripartit;
C. Guvernul român renunţă la garanţiile britanice.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) CAB.

corectă:
A. România condamnă agresiunea contra Abisiniei;
B. N. Titulescu negociază un tratat de asistenţă mutuală cu URSS;
C. tratat economic româno-german.
a) ABC;
b) BAC;
c) ACB;
d) CAB.

între ele;
151
în 1856 suzeranitatea otomană era înlocuită cu garanţia colectivă a celor
şapte puteri; problema unirii Principatelor a fost abordată de marile puteri în
conformitate cu propriile interese.

între ele;
în timpul războaielor balcanice, România s-a declarat neutră; pacea de la
Bucureşti din 1913 constituia un indiciu privind creşterea prestigiului
internaţional al României.

între ele;
La 23 martie 1939 s-a finalizat înţelegerea economică bilaterală româno-
germană; în anul 1939 Anglia şi Franţa vor încheia acorduri economice cu
România.

între ele;
în iunie 1940, Germania a sprijinit revendicările URSS la adresa României; la
30 august 1940, Germania a acordat garanţii teritoriale României.

între ele;
România a colaborat cu Rysia în războiul de independenţă; după 1878,
raporturile ruso-române au continuat să se îmbunătăţească.
152
în tre e le ;
în 1916, Antanta considera că intrarea României în război era foarte
importantă; prin tratatul din 1916 s-a acceptat cea mai mare parte a cererilor
guvernului român.
27. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cUf:°

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi 6*fel!ă' relaţie cauzală între ele;
între ele;
în 1933 Nicolae Titulescu a elaborat textul documentelor cu privire la definiţia
agresiunii; în 1930 şi 1931 N. Titulescu a fost ales preşedintele Adunării
Generale a Societătii» Naţiunilor.
>

între ele;
Revizionismul devine politică oficială de stat în Germania odată cu venirea la
p u te re a lui H itle r; în februarie 1934 se constituie înţelegerea Balcanică.

între ele;
Germania dorea soluţionarea problemelor teritoriale ale României pe cale
paşnică; în ansamblul intereselor germane, România avea o importanţă
strategică excepţională.

între ele;
153
în contextul Crizei Orientale elitele boiereşti româneşti vor declanşa o mişcare
petiţionară adresată iniţial Rusiei, ulterior Austriei iar la începutul secolului al
XlX-lea şi Franţei napoleoniene; programul politic prezentat în petiţii încorpora
critica severă a regimului dominaţiei turco-fanariote şi prezenta o gamă largă
de soluţii.
>

între ele;
c) dacă primul enunţ, este adevărat, iar al doilea fals;
Primii ani ai domniei lui Carol I sunt dominaţi de instabilitate politică şi chiar de
o „criză dinastică”; reticent faţă de elitele politice autohtone, noul principe
coresponda frecvent cu tatăl său, aflat la Sigmaringen, de la care primea
principalele îndrumări.

între ele;
Rusia era hotărâtă să folosească evenimentele din Balcani pentru a anula
prevederile Tratatului de pace de la Paris din 1856 care pusese capăt
războiului Crimeii; odată cu redeschiderea Crizei orientale în 1875, liberalii
români erau favorabili unui război antiotoman, în alianţă cu imperiul ţarilor.

între ele;
La începutul secolului al XX-lea s-a făcut din ce în ce mai mult simţită
reorientarea diplomatică a României care s-a îndepărtat treptat de Tripla
Alianţă; această tendinţă a fost subliniată de participarea României la Primul
Război Balcanic.

între ele;
154
Curând după declanşarea Primului Război Mondial, Consiliul de Coroană de
la Sinaia a respins cererea regelui privind intrarea României în război de
partea Puterilor Centrale; în timpul celor doi ani de neutralitate (1914-
1916) primul ministru P.P. Carp a pregătit intrarea României în război.

între ele;
Prin Tratatul de pace de la Paris din 1858 s-a hotărât consultarea populaţiei
din cele două Principate române prin Adunările ad-hoc, cu privire la viitoarea
lor organizare; falsificarea alegerilor pentru adunarea ad-hoc a Moldovei a
provocat reacţia Marilor Puteri.

între ele;
încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov şi apoi izbucnirea celui de al Doilea
Război Mondial la 1 septembrie 1939 au găsit diplomaţia de la Bucureşti într-o
fază avansată de izolare; România a semnat cu Germania „Pactul petrolului"
prin care Bucureştiul livra Berlinului mari cantităţi de ţiţei, iar acesta
Bucureştiului - arme.

între ele;
în secolul al XlX-lea statutul politico-juridic al Ţărilor Române afost influenţat
de rivalitatea dintre Marile Puteri (Austria, Turcia, Rusia); astfel, teritoriul
românesc a fost teatrul unor conflicte militare ruso-austro-turce cu grave
consecinţe asupra situaţiei economice, sociale, politice, teritoriale.

între ele;
155
în Ţara Românească, în 1838, gruparea liberală intitulată Partida naţională,
condusă de Ion Câmpineanu preconiza un „Regat al Daciei” independent;
obiective asemănătoare erau sustinute de diverse societăti secrete din
- T ' 1
Transilvania (1834 - Sibiu) şi din Principate (1840 - societatea înfiinţată de

Dimitrie Filipescu).

între ele;
Ideea de unitate naţională a fost formulată diferit în timpul revoluţiei de la
1848-1849 de la o provincie românească la alta, în funcţie de contextul intern
şi extern; Pentru a nu incita imperiile vecine, această idee nu a fost inclusă în
programele revoluţionare adoptate la laşi, Islaz, Blaj.

Basarabia s-a unit cu România la:
b) 1 decembrie 1918;
c) 27 martie 1918;

România era definită ca „provincie privilegiată” în Constitutia otomană din:
a) 1878;
b) 1877;
c) 1875;
d) 1876.

Convenţia militară româno-rusă care pregătea războiul ruso-otoman (1877-
1878) a fost încheiată la:
a) Londra;
b) Livadia;
c) Viena;
d) Berlin.

Convenţia militară româno-rusă care pregătea războiul ruso-otoman (1877-
1878) a fost semnată de:
a) Mihail Kogălniceanu şi baronul Dimitri Stuart;
b) Ion Brătianu şi baronul Stuart;
c) Mihail Kogălniceanu şi ţarul Alexandru al ll-lea;
d) Ion C. Brătianu şi ţarul Alexandru al ll-lea.
156
în războiul din 1877-1878 comandantul armatei ruse de la sudul Dunării a fost:
a) ţarul Alexandru al ll-lea;
b) regele Carol I;
c) baronul Stuart;
d) marele duce Nicolae.

România a primit înapoi Dobrogea de la Imperiul otoman cu prilejul
Congresului de pace de la:
a) Paris;
b) Berlin;
c) Viena;
d) Constantinopol.

Parlamentul a votat transformarea României în Regat în:
a) 1879;
b ) 1881;
c) 1880;
d) 1878.

România a aderat la Tripla Alianţă în:
a ) 1881;
b) 1882;
c) 1883;
d) 1879.

Tratatul şi Convenţia militară dintre România şi Antanta au fost semnate în:
a) august 1914;
b) august 1916;
c) august 1918;
d) august 1915.

în secolul al XlX-lea expresia „omul bolnav al Europei" era atribuită:
a) Franţei;
b) Imperiului habsburgic;
c) Imperiului ţarist;
d) Imperiului otoman.
Pretenţia marilor Puteri de a se modifica articolul 7 din Constituţia României a
fost formulat în:
a) Tratatul de la Berlin;
b) Tratatul de la Paris;
c) Tratatul de la Londra;
d) Tratatul de la Constantinopol.

Artizanul înţelegerii Balcanice încheiate în 1934 a fost:
a) Take lonescu;
b) Nicolae Titulescu;
d) regele Ferdinand.

La Congresul de pace de la Paris din 1856 s-au opus ideii unirii românilor:
a) Franţa, Austria, Imperiul otoman;
b) Marea Britanie, Austria, Imperiul otoman;
c) Prusia, Austria, Imperiul otoman;
d) Rusia, Austria, Imperiul otoman.

Principatul Moldovei a primit înapoi de la Rusia sudul Basarabiei, format din
judeţele Cahul, Bolgrad, Ismail, cu prilejul:
a) Convenţiei de la Balta-Liman din 1849;
b) Congresului de pace de la Berlin din 1878;
c) Congresului de pace de la Paris din 1856;
d) Conferinţei de la Paris din 1858.

La Congresul de pace de la Berlin din 1878 s-a recunoscut independenţa:
a) României şi Bulgariei;
b) Bulgariei şi Serbiei;
c) României şi Serbiei;
d) Serbiei şi Bulgariei.

Primul război balcanic, izbucnit în 1912, a adunat Bulgaria, Serbia, Grecia,
Muntenegru împotriva:
a) Rusiei;
b) Bosniei;
c) României;
d) Imperiului Otoman.
După Primul Război Balcanic din 1912, Tratatul de pace a fost încheiat la:
a) Londra;
b) Paris;
c) Berlin;
d) Bucureşti.

România a preluat două judeţe din sudul Dobrogei, Durostor şi Caliacra, ca
urmare a Tratatului de pace semnat în 1913, la:
a) Bucureşti;
b) Londra;
c) Paris;
d) Constantinopol.

Convenţiile politică şi militară, încheiate în 1921 între România şi Polonia au
fost realizate din iniţiativa ministrului de externe român:
a) Alexandru Marghiloman;
b) Ion Brătianu;
c) Nicolae Titulescu;
d)T ake lonescu.

Tratatul de amiciţie şi colaborarea cordială semnat de România la 16
septembrie 1926 a fost încheiat cu:
a) Franţa;
b) Italia;
c) URSS;
d) Germania.

Ministrul de externe al României Nicolae Titulescu a negociat un tratat de
asistenţă mutuală româno-sovietic cu:
a) baronul Dimitri Stuart:
b) marele duce Nicolae;
c) Maxim Maximovici Litvinov;
d) Andrei I. Vâşinski.

Diplomatul român care a fost ales de două ori, în 1930 şi 1931, preşedintele
Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor a fost:
a) Take lonescu;
b) Alexandru Marghiloman;
c) Nicolae Titulescu;
d) luliu Maniu.
159
în urma notelor ultimative din 26-27 iunie 1940, România a cedat 50562 km2:
a) Germaniei;
b) Ungariei;
c) URSS;
d) Bulgariei.

Convenţia de la Balta Liman a fost încheiată în:
a) 1848;
b) 1849;
c) 1856;
d) 1858.

Convenţia româno-rusă din 1877, a fost semnată la:
a) 4 aprilie;
b) 4 iulie;
c) 19 aprilie;
d) 19 iulie.

Antanta Cordială s-a încheiat în:
a) 1904;
b) 1906;
c) 1882;
d) 1883.

Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo a avut loc la:
a) 22 iunie 1914;
b) 28 iulie 1914;
c) 25 iunie 1914;
d) 28 iunie 1914.

Prima alianţă regională în Europa, în spiritul Societăţii Naţiunilor, numită Mica
înţelegere a fost creată în:
a ) 1921;
b) 1919;
c) 1926;
d) 1920.
160
Tratatul de alianţă şi amiciţie între România şi Franţa a fost semnat la:
a) 15 iunie 1921;
b) 28 iunie 1914;
c) 28 octombrie 1920;
d) 15 iulie 1926.

Regele Carol al ll-lea a abdicat în favoarea fiului său Mihai la:
a) 6 septembrie 1940;
b) 6 septembrie 1939;
c) 30 august 1940;
d) 7 septembrie 1940.

România a aderat la Pactul Tripartit, intrând în sistemul de alianţe al Axei
Berlin-Roma-Tokio, la:
a) 7 septembrie 1940;
b) 22 iunie 1941;
d) 30 august 1940.

Colaborarea româno-germană în timpul celui de al Doilea Război Mondial a
fost în perioada:
a) 23 noiembrie 1940-23 august 1944;
b) 22 iunie 1941-23 august 1944;
c) 30 august 1940-23 august 1944;
d) 7 septembrie 1940-23 august 1944.

Convenţia de la Akkerman între Rusia şi Imperiul otoman a fost încheiată în:
a) 1826;
b) 1822
c) 1812
d) 1829.

Pactul Briand-Kellogg semnat iniţial de Franţa şi SUA, a fost încheiat în:
a) 1927;
b) 1928
c) 1932
d) 1933.
161
Ecaterina a ll-a obţinea concesii care urmau să direcţioneze, pentru aproape
un secol, modalităţile intervenţiilor ruseşti în Imperiul otoman prin Tratatul de
la Kuciuc-Kainargi din:
a) 1722;
b) 1774;
c) 1812;
d) 1822.

Tratatul de la Adrianopol care încheia un conflict militar ruso-otoman a fost
redactat în anul:
a) 1722;
b) 1774;
c) 1829;
d) 1822.

Regulamentul Organic a început să fie aplicat în Moldova în:
a) 1722;
b) 1774;
c) 1831;
d) 1832.

Alexandru I. Cuza a fost constrâns să abdice în:
a) 1866;
b) 1864;
c) 1831;
d) 1832.

Mişcările insurecţionale antiotomane din Bosnia şi Hetegovina au izbucnit în:
a) 1866;
b) 1864;
c) 1875;
d) 1885.

Tratatul comercial dintre Austria şi România care a contribuit considerabil la
apropierea statului român de Austro-Ungaria a fost încheiat în:
a) 1866;
b) 1864;
c) 1875;
d) 1885.
162
Situaţia creată de partea otomană prin bombardamentele asupra teritoriului
românesc au determinat riposta armatei române care a bombardat Vidinul în:
a) ianuarie 1877;
b) aprilie 1877;
c) august 1877;
d) octombrie 1876.
Armatele româno-ruse, sub comanda principelui Carol, au declanşat un atac
asupra Plevnei în:
a) ianuarie 1877;
b) aprilie 1877;
c) august 1877;
d) octombrie 1876.
Armatele româno-ruse, sub comanda principelui Carol, au cucerit reduta
Rahova în:
a) ianuarie 1877;
b) aprilie 1877;
c) august 1877;
d) noiembrie 1877.
în cadrul războiului din 1877-1878, guvernul otoman a acceptat condiţiile
Rusiei pentru încheierea armistiţiului în:
a) ianuarie 1878;
b) aprilie 1878;
c) august 1878;
d) noiembrie 1878.

Tratatul de la San Stefano prin care otomanii recunoşteau condiţiile de
armistiţiu stabilite la finalul conflictului armat a fost încheiat în:
a) ianuarie 1878;
b) februarie 1878;
c) august 1878;
d) noiembrie 1878.
O consecinţă a obţinerii independenţei a fost proclamarea Românieie ca regat
şi a lui Carol ca rege în:
a) ianuarie 1880;
b) februarie 1890;
c) august 1878;
d) martie 1881.
163
86. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerşţi corect:
Aderarea României la Tripla Alianţă a luat forma unui Tratat bilateral cu
Austro-Ungaria încheiat în:
a) octombrie 1883;
b) februarie 1890;
c) august 1878;
d) martie 1881.
După încheierea Primului Război Mondial, Conferinţa de pace de la Paris a
început în:
a) octombrie 1919;
b) noiembrie 1919;
c) august 1919;
d) ianuarie 1919.
După Primul Război Mondial, a fost recunoscută unirea Transilvaniei cu
România prin Tratatul de la Trianon încheiat în:
a) octombrie 1919;
b) noiembrie 1919;
c) iunie 1920;
d) ianuarie 1920.
După Primul Război Mondial, unirea Basarabiei cu România a fost
recunoscută prin Tratatul de la Paris încheiat în:
a) octombrie 1919;
b) noiembrie 1919;
c) octombrie 1920;
d) ianuarie 1920.
Tratatul de la Neuilly care a lăsat intactă frontiera din Dodrogea, stabilită în
1913, dintre România şi Bulgaria a fost încheiat în:
a) octombrie 1919;
b) noiembrie 1919;
c) octombrie 1920;
d) ianuarie 1920.
Tratatul prin care s-a încheiat alianţa dintre România, Iugoslavia, Grecia,
Turcia a fost semnat în:
a) 1920;
O măsură a influenţei crescânde a Germaniei în România a fost încheierea
tratatului economic între cele două state în:
a) 1939;
b) 1940
c) 1924
d) 1934.
93. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care 1I consideraţi corect:

înainte de începerea celui de al Doilea Război Mondial, Germania şi URSS au
încheiat un pact de neagresiune în:
a) august 1939;
b) octombrie 1939;
c) mai 1939;
d) ianuarie 1939.

Ministrul de externe Molotov a înmânat ministrului român de la Moscova un
ultimatum prin care se cerea României cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de
Nord în:
a) august 1940;
b) iunie 1940;
c) mai 1939;
d) ianuarie 1939.

Restaurarea frontierei dintre România şi Bulgaria ca în 1912 a fost prevăzută
prin Tratatul de la Craiova din:
a) septembrie 1940;
b) iunie 1940;
c) mai 1939;
d) ianuarie 1939.

Ungaria primea o regiune din nordul Transilvaniei de la Oradea în Sud şi
Maramureş în nord, cuprinzând şi Clujul prin Dictatul din:
a) septembrie 1940;
b) august 1940;
c) mai 1939;
d) ianuarie 1939.

La câteva ore după ce începuse invazia germană asupra URSS regele Mihai
şi Ion Antonescu au proclamat începerea războiului pentru eliberarea
Basarabiei şi a Bucovinei de Nord în:
165
a) septembrie 1940;
b) august 1940;
c) iunie 1941;
d) ianuarie 1941.

corectă:
A. Se declanşează insurecţia bulgarilor şi războiul Serbiei şi Muntene-
grului cu Imperiul Otoman;
B. Se declanşează răscoala antiotomană din Bosnia şi Herţegovina;
C. A fost încheiată Convenţia româno-rusă semnată de M. Kogălniceanu
şi baronul Stuart.
a) ACB;
b) ABC;
c) BAC;
d) CAB.

corectă:
A. Se semnează Tratatul de pace de la Paris care încheie războiul
Crimeii;
B. Se declanşează răscoala antiotomană din Bosnia şi Herţegovina;
C. Rusia - după ce se angajează să respecte drepturile şi integritatea
teritorială a României - declară război Imperiului Otoman.
a) ABC;
b) CAB;
c) BCA;
d) ACB.

corectă:
A. Se încheie pacea de la San Stefano;
B. Marele duce Nicolae solicită ajutorul armatei române;
C. Ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a proclamat independenţa
României.
a) ABC;
b) ACB;
c) BAC;
d) CBA.

corectă:
A. Se declanşează atacul româno-rus asupra Plevnei;
B. România se aliază cu Tripla Alianţă;
C. Se încheie Pacea de la San Stefano.
166
a) ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) BAC.

corectă:
A. Se declanşează cel de la doilea război balcanic;
B. Capitularea Plevnei în faţa armatelor româno-ruse;
C. încheierea Tratatului de pace de la Berlin.
a) ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) CBA.

corectă:
A. România a încheiat un tratat secret cu Austro-Ungaria;
B. Ministrul de externe M. Kogălniceanu a proclamat independenţa
României;
C. Prin Tratatul de la Bucureşti România anexează Dobrogea de Sud.
a) ACB;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. Se încheie Convenţia de la Balta-Liman între Imperiul Otoman şi
Imperiul Ţarist;
B. Se formează sistemul politico-militar Antanta Cordială;
C. Se formează sistemul politico-militar Tripla Alianţă.
a) ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) CBA.

corectă:
A. Se formează sistemul politico-militar Antanta;
B. Se desfăşoară Congresul de pace prin care Rusia reia sudul
Basarabiei;
C. Se încheie Convenţia româno-rusă prin care se stabileşte traseul
trupelor ţariste prin România.
167
a) ABC;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. România preia cele două judeţe din sudul Dobrogei, Durostor şi
Caliacra;
B. Se încheie Tratatul de pace de la Londra între Bulgaria, Serbia,
Grecia, Muntenegru pe de o parte şi Turcia pe de altă parte;
C. Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo.
a) BCA;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. Este parafat Tratatul de alianţă şi amiciţie între România şi Franţa,
pentru a se menţine principiile care au stat la baza Pactului Societăţii
Naţiunilor;
B. Este semnat Pactul Briand-Kellogg;
C. A fost creată prima alianţă regională în Europa în Spiritul Societăţii
Naţiunilor.
a) ABC;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. Se declanşează Cel de al doilea Război Mondial;
B. Se încheie Acordul de la Munchen prin care Germania este îndreptă
ţită să ocupe regiunea sudetă;
C. Se încheie înţelegerea economică bilaterală între România şi
Germania.
a) BCA;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.
168
între ele;
Nu există o convenţie militară româno-rusă în 1877; principele Carol hotărăşte
să acorde sprijin armatelor ţariste în Balcani.
3. România în perioada „Războiului rece”

Cel care a atras atenţia pentru prima dată asupra „Cortinei de Fier” care
împărţea Europa în două a fost:
a) preşedintele SUA, Harry Truman;
b) premierul britanic, Winston Churchill;
. c) liderul sovietic, I.V. Stalin;
d) ministrul de externe român, Gheorghe Tătărescu.

România a fost membru fondator al pieţei economice comune a statelor
socialiste
a) NATO;
b) CAER;
c) Tratatul de la Varşovia;
d) ONU.

Momentul decisiv care marchează distanţarea regimului de la Bucureşti de
Moscova l-a constituit:
a) retragerea trupelor sovietice din România;
b) vizita lui Ceauşescu la Washington, D.C.;
c) Declaraţia din aprilie;
d) medierea conflictului ideologic dintre URSS şi R.P. Chineză d^ către
România.

Pentru statele aflate sub controlul Moscovei, Conferinţa pentru securitate şi
cooperare în Europa de la Helsinki a fost:
a) o reuniune cu rol propagandistic;
b) un bun prilej pentru ameliorarea legăturilor cu Occidentul;
c) adâncirea prăpastiei dintre Est şi Vest;
d) punctul de plecare pentru respectarea drepturilor omului în statele din
centrul şi estul Europei.
169
Prin semnarea de către România a Actului final al Conferinţei de la Helsinki,
Nicolae Ceauşescu a urmărit:
a) retragerea României din Tratatul de la Varşovia;
b) retragerea României din CAER;
c) obţinerea unei poziţii mai vizibile pe arena internaţională pentru
România;
d) erodarea sistemului comunist pe arena internaţională.

Prin elaborarea doctrinei Truman, SUA au urmărit:
a) să determine Moscova sa renunţe la ideologia comunistă;
b) să determine Moscova să-şi retragă armatele din statele din estul şi
centrul Europei;
c) să determine o revoltă generală anticomunistă în statele aflate sub
influenţa Uniunii Sovietice;
d) să împiedice răspândirea comunismului şi în alte state din Europa.

Ministru de externe român care a devenit primul preşedinte al Adunării
Generale a ONU ce provenea dintr-un stat comunist:
a) Corneliu Mănescu;
b) Gheorghe Tătărescu;
c) Ana Pauker;
d) Manea Mănescu.

Pretextul înfiinţării Tratatului de la Varşovia a fost:
a) primirea în NATO a Republicii Federale Germane;
b) ameninţările proferate de SUA la adresa URSS;
c) ajutorul acordat de SUA prin Planul Marshall statelor din vestul
Europei;
d) cursa înarmărilor crescândă care îngrijora URSS.

Evenimentul de pe arena politică internaţională care a favorizat distanţarea
României de Moscova:
a) războiul din Vietnam;
b) „războiul de 6 zile” din Orientul Apropiat;
c) războiul din Coreea;
d) criza rachetelor din Cuba.
170
în timpul vizitei efectuate de către Mihail Gorbaciov la Bucureşti în 1987 liderul
sovietic atrăgea atenţia lui Nicolae Ceauşescu asupra:
a) necesităţii întăririi controlului de partid asupra populaţiei;
b) necesităţii unor reforme politice şi economice;
c) politicii discordante a României faţă de celelalte state comuniste şi de
Moscova;
d) politicii duşmănoase a regimului de la Bucureşti faţă de Moscova.

corectă:
A. Winston Churchill atrăgea atenţia asupra Cortinei de Fier care diviza
Europa;
B. Este dezavuat oficial cultul personalităţii lui Stalin în URSS;
C. Este proclamată independenţa statului evreu.
a) ACB;
b) BCA;
c) CAB;
d) BAC.

corectă:
A. Se încheie războiul din Vietnam;
B. Delegaţia României condusă de Gheorghe Tătărescu a semnat
Tratatul de pace de la Paris;
C. Este naţionalizat Canalul Suez de către statul egiptean.
a) CAB;
b) ACB;
c) BCA;
d) CBA.

corectă:
A. Ana Pauker devine ministru de externe al României;
B. Sunt retrase trupele sovietice din România;
C. Are loc revoluţia anticomunistă de la Budapesta.
a) BCA;
b) BAC;
c) ACB;
d) CBA.

corectă:
A. România refuză să participe la invadarea Cehoslovaciei;
B. România respinge Planul Valev;
C. Are loc criza rachetelor din Cuba.
171
a) CAB;
b) BCA;
c) ACB;
d) CBA.

corectă:
A. Corneliu Mănescu a devenit preşedintele Adunării Generale a ONU;
B. Nicolae Ceauşescu face prima vizită oficială în SUA;
C. Preşedintele SUA, Gerald Ford vizitează România.
a) ACB;
b) ABC;
c) CAB;
d) BCA.

corectă:
A. Se semnează Actul final al Conferinţei de la Helsinki;
B. România este acceptată în FMI;
C. începe războiul din Afganistan.
a) BAC;
b) ABC;
c) CAB;
d) BCA.

corectă:
A. la fiinţă NATO;
B. Blocada Berlinului instituită de către URSS;
C. începe războiul din Coreea.
a) BAC;
b) ACB;
c) CBA;
d) CAB.

corectă:
A. Gheorghe Gheorghiu Dej este primul şef de stat român care ţine un
discurs la ONU:
B. Este elaborată Declaraţia din A prilie;
C. România stabileşte relaţii diplomatice cu Republica Federală
Germană.
a) BCA;
b) CBA;
c) ABC;
d) ACB.
172
corectă:
A. Mihail Gorbaciov a vizitat România;
B. România este primită în GATT;
C. România este membru fondator al Tratatului de la Varşovia.
a) ACB;
b) BAC
c) CBA
d) ABC.

corectă:
A. România refuză să rupă relaţiile diplomatice cu Israelul;
B. Este construit zidul Berlinului;
C. Se constituie Consiliul Economic de Ajutor Reciproc.
a) ACB;
b) CBA
c) BCA
d) CAB.

între ele;
România a avut după 1968 o doctrină militară diferită de cea a Tratatului de la
Varşovia, doctrina „războiul întregului popor”; Deşi URSS era aliata României,
cele mai importante forţe erau dispuse la graniţa cu Uniunea Sovietică.

între ele;
în timpul războiului din Vietnam România a reprezentat unul din canalele
utilizate de americani pentru a duce negocieri secrete cu guvernul comunist
de la Hanoi; După 1960 Partidul Muncitoresc Român şi-a atribuit tot mai mult
un rol de mediator între China şi URSS.

între ele;
173
Construirea podului Giurgiu-Ruse în anii '50 a reprezentat un prim rezultat al
activităţii CAER; în 1963 România a votat la ONU pentru prima dată altfel
decât URSS şi aliaţii săi.

între ele;
Deşi delegaţia României prezentă la Conferinţa de pace de la Paris din 1947 a
insistat ca Basarabia şi Bucovina de Nord să revină la patria mamă, prin
tratatul încheiat, graniţa dintre România şi URSS rămânea cea din 1940; Prin
înlocuirea lui Gheorghe Tătărescu cu Ana Pauker la conducerea ministerului
de externe, în noiembrie 1947, Partidul Muncitoresc Român proclama
controlul total asupra diplomaţiei româneşti.

între ele;
Regimul comunist de la Bucureşti a manifestat sprijin faţă de Moscova în
condamnarea şi executarea liderilor revoltei anticomuniste de la Budapesta;
România a fost primul stat comunist din care au fost retrase trupele sovietice
după al doilea război mondial.

între ele;
După 1945 în România s-a făcut industrializare şi colectivizare forţată după
model sovietic; Planul Valev conceput de Moscova viza o colaborare cât mai
strânsă între statele comuniste în domeniul industrializării.

între ele;
174
Calea naţronală de construire a comunismului românesc a fost privită cu
rezerve de către Occident; România a fost primul stat comunist care a stabilit
relaţii diplomatice cu Republica Federală Germană.

între ele;
După 1970 România a fost abordată de foruri internaţionale precum: Fondul
Monetar Internaţional, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvol
tare; Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa a reprezentat pentru
Occident o premisă a liberalizării progresive a relaţiilor cu statele din centrul şi
estul Europei.

între ele;
Primele semne ale distanţării României faţă de URSS le-au reprezentat faptul
că statul român a continuat să întreţină relaţii diplomatice cu Albania şi China,
căzute în dizgraţia Moscovei; China comunistă a recunoscut dreptul României
asupra Basarabiei şi Bucovinei de Nord.

între ele;
După perioada de destindere din anii '70 a urmat o a doua fază a Războiului
Rece concretizată prin susţinerea de către URSS a mişcărilor procomuniste
din ţările Lumii a treia; România a avut o atitudine de condamnare a invaziei
sovietice în Afganistan.

între ele;
175
Crearea CAER în 1949 a constituit iniţial o ripostă imediată la aplicarea
Planului Marshall; între statele membre în cadrul CAER au fost adoptate şi
unele hotărâri politice vizând relaţiile cu Iugoslavia, după sciziunea Stalin-Tito.

între ele;
Formarea Tratatului de la Varşovia a fost replica imediată a primirii Germaniei
de Vest (Republica Federală a Germaniei) în NATO; Tratatul de la Varşovia
era alcătuit din ţările din Europa răsăriteană aflate în sfera de influentă a
URSS.

între ele;
în perioada 1959-1975 aviaţia SUA a bombardat Vietnamul de Nord; în
Vietnamul de Sud s-a dezvoltat o mişcare de rezistenţă (Frontul Naţional de
Eliberare) împotriva regimului corupt, aflat la conducerea ţării.

între ele;
După Ai Doilea Război Mondial principalul obiectiv al URSS era prevenirea
unei noi invazii prin crearea unei centuri de securitate constituită din state
europene cucerite în timpul invaziei antihitleriste; URSS a refuzat dreptul
statelor aflate în zona sa de influenţă de a organiza alegeri libere.

între ele;
Prin constituirea Cominformului în 1947, URSS îşi consolida dominaţia asupra
statelor comuniste recent create; prin Planul Marshall, SUA au acordat
asistenţă financiară statelor din Europa Occidentală.
176
între ele;
La sfârşitul Celui De Al Doilea Război Mondial, România era plasată în tabăra
statelor învinse; capacitatea României de a-şi influenţa destinul politic a fost
împiedicată de cinica decizie de la Malta privind împărţirea lumii în sfere de
influenţă.

între ele;
în cadrul Planului Valev României i se rezerva rolul de furnizor de produse
industriale; proiectul de creare a unei economii transnaţionale în spaţiul
controlat de URSS se încadra principiului internaţionalismului proletar.

Discursul în faţa studenţilor Universităţii din Fulton prin care se menţiona
Cortina de Fier a fost rostit de:
a) Richard Nixon;
b) Winston Churchill;
c) Jimmy Carter;
d) Mihail Gorbaciov.

Conducătorul delegaţiei oficiale a României la Conferinţa de pace de la Paris,
după cel de al Doilea Război Mondial, a fost:
b) luliu Maniu;
c) Gheorghe Tătărescu;
d) Vasile Luca.

Gheorghe Tătărescu a fost înlocuit din funcţia de ministru de externe al
României cu:
a) Manea Mănescu;
b) Vasile Goldiş;
c) Ana Pauker;
d) Vasile Luca.
Programul de industrializare rapidă a României a fost susţinut asiduu şi în
cadrul CAER, prin delegatul său permanent:
a) Mihail Manoilescu;
b) Alexandru Bârlădeanu;
c) luliu Maniu;
d) Alexandru Marghiloman.

Conferinţa de lalta a vut loc în:
a) februarie 1944;
b) august 1945;
c) august 1944;
d) februarie 1945.

Conferinţa de la Potsdam a avut loc în:
a) iulie-august 1944;
b) iulie-august 1945;
c) martie-aprilie 1944;
d) martie-aprilie 1945.

Conferinţa de pace de la Paris, după cel de al Doilea Război Mondial avut loc
în:
a) 29 iulie - 15 octombrie 1946;
b) 29 iulie - 15 octombrie 1945;
c) 22 iunie 1941 - 23 august 1945;
d) 22 iunie 1941 - 23 august 1946.

România a semnat Tratatul de pace, după cel de al Doilea Război Mondial la:
a) 10 ianuarie 1946;
b) 10 ianuarie 1947;
c) 10 ianuarie 1948;
b) 22 iunie 1947.

România a denunţat Planul Marshall la:
a) 9 iulie 1946;
b) 9 iulie 1945;
c) 10 ianuarie 1948;
d) 9 iulie 1947.
178
Ana Pauker a devenit ministru de externe al României la:
b) 5 noiembrie 1946;
d) 10 ianuarie 1944.

Conducătorul URSS, Stalin a murit în:
a) 1950;
b) 1951;
c) 1952;
d) 1953.

Dezavuarea cultului personalităţii lui Stalin s-a realizat în Raportul secret
prezentat de Nikita Hruşciov, la Congresul al XX-lea al PCUS din:
a) februarie 1953;
b) februarie 1956;
c) martie 1950;
d) martie 1952.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a încetat din viaţă la:
a) 19 februarie 1960;
b) 19 februarie 1962;
c) 19 martie 1964;
d) 19 martie 1965.

România a susţinut dreptul fiecărui partid comunist de a conduce ţara în
funcţie de condiţiile specifice din fiecare stat prin:
a) Declaraţia din aprilie 1964;
b) Pronunciamentul din aprilie 1964;
c) Tezele din mai 1964;
d) Proclamaţia din mai 1964.

Singurul stat al Tratatului de la Varşovia care nu a găzduit trupe sovietice pe
teritoriul naţional începând din 1958 a fost:
a) Polonia;
b) Ungaria;
c) Bulgaria;
d) România.
179
în timpul războiului din Vietnam România a avut o poziţie favorabilă faţă de:
a) Vietnamul de Nord;
b) Vietnamul de Sud;
c) Coreea de Nord;
d) Coreea de Sud.

în timpul Războiului de şase zile a avut loc la Berlin o conferinţă a partidelor
comuniste din statele Tratatului de la Varşovia unde URSS a propus adopta
rea unei Rezoluţii în care:
a) să se condamne ca stat agresor Egiptul;
b) să se condamne ca stat agresor Israelul;
c) să se condamne ca stat agresor Siria;
d) să se condamne ca stat agresor Iordania.
După terminarea Războiului de şase zile preşedintele SUA, Lyndon Jonson l-a
primit în vizită pe primul-ministru al României:
a) Vasile Luca;
b) Gheorghe Gheorghiu-Dej;
c) Ion Gheorghe Maurer;
d) Ana Pauker.

URSS a realizat prima explozie nucleară în:
a) 1949;
b) 1950;
c) 1944;
d) 1945.

Reconcilierea României cu Iugoslavia considerată disidentă în lumea
comunistă se va produce după:
a) 1953;
b) 1956;
c) 1945;
d) 1946.

Sugestivă pentru poziţia statului român în primii ani de după instalarea
regimului de sorginte stalinistă a fost atitudinea manifest ostilă faţă de
autonomia politică a Iugoslaviei conduse de:
a) losip Broz Tito;
b) Imre Nagy;
c) Maxim Litvinov;
d) Miklos Horthy.
180
Maghiarii încercau să pună capăt sistemului partidului unic prin revoluţia din
1956, sub conducerea comunistului reformator:
a) Marcel Pauker;
b) Imre Nagy;
c) losif Bem;
d) losip Broz Tito.

Proiectul de creare a unei economii transnaţionale în spaţiul controlat de
URSS a fost iniţiat de:
a) I. Valev;
b) I.B. Tito;
c) I. Bem;
d) A. Pauker.

Primul stat socialist cu care R.F. Germania a stabilit relaţii diplomatice în 1967
a fost:
a) Ungaria;
b) Polonia;
c) Bulgaria;
d) România.

Blocul militar NATO a fost format în:
a) 1948;
b) 1949;
c) 1960;
d) 1965.
63. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect.

Blocul militar Tratatul de la Varşovia a fost format în:
a) 1950;
b) 1945;
c) 1940;
d) 1955.

România a semnat Tratatul de pace de la Paris de după Cel De Al Doilea
Război Mondial la:
a) 10 august 1945;
b) 10 februarie 1947;
c) 10 februarie 1945;
d) 10 august 1950.
181
Planul Marshall a fost lansat în:
a) 1947;
b ) 1950
c) 1955
d) 1945.
România a semnat actul de integrare economică în CAER în anul:
a) 1945;
b) 1949
c) 1950
d) 1955.
După Al doilea Război Mondial în Ungaria a avut loc o revoluţie anticomunistă în:
a) 1946;
b) 1953
c) 1955
d) 1956.
URSS a acceptat retragerea trupelor sovietice din România în:
a) 1958;
b ) 1960
c) 1968
d) 1970.
România a respins Planul Valev în:
a) 1960;
b ) 1964
c) 1974
d) 1970.
Declaraţia cu privire la poziţia PMR în problem ele m işcării com uniste şi
m uncitoreşti internaţionale a fost elaborată în:
a) 1960;
b ) 1964
c) 1970
d) 1974.
Preşedintele Franţei, generalul Charles de Gaulle a vizitat România în:
a) 1965;
b ) 1966
c) 1968
d) 1970.
182
Preşedintele SUA Richard Nixon a vizitat România în:
a) 1969;
b) 1970;
c) 1979;
d) 1980.

România a semnat Actul Final al Conferinţei de la Helsinki în:
a) 1970;
b) 1975;
c) 1980;
d) 1985.

Nicolae Ceauşescu a hotărât anularea cât mai grabnică a datoriei externe în:
a) 1965;
b) 1970;
c) 1980;
d) 1985.

România a aderat la Fondul Monetar Internaţional în:
a) 1972;
b) 1974;
c) 1982;
d) 1984.

Liderul sovietic Mihail Gobaciov a făcut o vizită în România în:
a) 1989;
b) 1985;
c) 1987;
d) 1990.

Printr-o politică de austeritate pe plan intern şi mari privaţiuni pentru populaţie,
Ceauşescu anunţa plata datoriei externe în:
a) martie 1985;
b) martie 1989;
c) august 1980;
d) august 1987.
183
Nicolae Ceauşescu atrăgea atenţia că evenimentele din Polonia sunt periculoase
şi urmăresc „îndepărtarea socialismului” printr-un mesaj trimis conducerilor
partidelor comuniste din statele participante la Tratatul de la Varşovia, din:
a) august 1985;
b) august 1989;
c) martie 1986;
d) martie 1989.
Mihail S. Gobaciov i-a informat pe liderii statelor Tratatului de la Varşovia
despre întâlnirea de la Malta cu preşedintele american George Bush la
întâlnirea de la Moscova din:
a) 4 decembrie 1985;
b) 4 decembrie 1989;
c) 4 aprilie 1985;
d) 4 aprilie 1989.
Comisia pentru drepturile omului a ONU a adoptat o Rezoluţie pentru
constituirea unei comisii de anchetă privind situaţia din România în:
a) martie 1990;
b) decembrie 1990;
c) decembrie 1989;
d) martie 1989.
Tratatul de la Varşovia a încetat oficial în:
a) martie 1991;
b) martie 1989;
c) iulie 1991;
d) iulie 1989.
Nicolae Ceauşescu a condamnat în cadrul unei adunări populare, în 1968,
intrarea trupelor URSS şi a aliaţilor săi din Pactul de la Varşovia în:
a) Cehoslovacia;
b) Ungaria;
c) Bulgaria;
d) Iugoslavia.
Ministrul de externe al României care a fost preşedinte al Adunării generale a
ONU a fost:
a) Nicolae Titulescu;
b) Take lonescu;
c) Corneliu Mănescu;
d) Alexandru Marghioman.
184
URSS a fost propulsată după cel de al Doilea Război Mondial ca:
a) prima mare putere a lumii;
b) a treia mare putere a lumii;
c) a patra mare putere a lumii;
d) a doua mare putere a lumii.

Prin Tratatul de pace de la Paris de după cel de al Doilea Război Mondial
României:
a) nu i se recunoştea statutul de cobeligeranţă;
b) i se recunoştea statutul de cobeligeranţă;
c) nu i se recunoştea statutul de stat de rangul I;
d) i se recunoştea statutul de stat de rangul I.

Distanţarea României pe planul politicii externe faţă de URSS a fost iniţiată
de:
a) Nicolae Ceauşescu;
b) Gheorghe Gheorghiu-Dej;
c) Ion Gheorghe Maurer;
d) Lucreţiu Pătrăşcanu.

Prin Planul Valev se urmărea:
a) industrializarea masivă a României;
b) izolarea economică a României;
c) transformarea României într-un grânar pentru Europa;
d) transformarea României într-un grânar pentru URSS şi pentru
celelalte state socialiste.

România a semnat cu URSS un tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă
mutuală valabil pe douăzeci de ani în:
a) 1944;
b) 1948;
c) 1945;
d) 1950.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a vizitat Iugoslavia şi a încheiat un acord pentru
construirea complexului hidroenergetic de la Porţile de Fier î n :
a) 1950;
b) 1955;
c) 1960;
d) 1963.
185
Bătălia pentru o mai mare autonomie economică a României faţă de URSS a
culminat cu Declaraţia din aprilie a Partidului Muncitoresc Român din:
a) 1950;
b) 1955;
c) 1964;
d) 1965.

Răspunsul comuniştilor la Alianţa Nord-Atlantică prin crearea Pactului de la
Varşovia s-a realizat în:
a) 1950;
b) 1955;
c) 1960;
d) 1965.

România s-a preocupat de promovarea relaţiilor cu statele din afara blocului
comunist şi a devenit membră a ONU în:
a) 1950;
b) 1955;
c) 1960;
d) 1965.

Anul în care, la ONU, România a votat prima dată altfel decât URSS a fost:
a) 1953;
b) 1955;
c) 1963;
d) 1965.

corectă:
A. Formarea Tratatului de la Varşovia;
B. România îşi afirmă pentru prima dată poziţia de independenţă faţă de
Tratatul de la Varşovia;
C. Este semnat Tratatul Organizaţiei Atlanticului de Nord.
a) ACB;
b) ABC;
c) BAC;
d) CAB.
186
corectă:
A. Se desfăşoară „primăvara de la Praga”;
B. Se constituie NATO;
C. Nikita Hruşciov a fost de acord cu retragerea armatei sovietice de pe
teritoriul României.
a) ABC;
b) CAB
c) BCA
d) ACB.

corectă:
A. începe în Cehoslovacia acţiunea de reformare a sistemului comunist;
B. Ţările europene, Statele Unite, Canada semnează Acordul Final de la
Helsinki;
C. începe interventia militară a uniunii Sovietice în Afganistan.
a) ABC;
b) ACB
c) BAC
d) CBA.

corectă:
A. După retragerea armatei americane, Vietnamul de Sud a fost cucerit
într-un timp foarte scurt de Vietnamul de Nord;
B. Căderea Zidului Berlinului;
C. Se încheie războiul din Afganistan.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) BAC.

corectă:
A. Premierul chinez Zho Enlai vizitează România;
B. începe „Războiul de şase zile” în Orientul Mijlociu;
C. Căderea Zidului Berlinului.
a) ABC;
b) ACB
c) BCA
d) CBA
187
corectă:
A. Se desfăşoară „Războiul de şase zile” în Orientul Mijlociu;
B. Are loc naţionalizarea Canalului de Suez;
C. Mandatul britanic încetează în Palestina şi este proclamată
independenta statului evreu.
a) ACB; ’
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. înăbuşirea „Primăverii de la Praga”;
B. începe războiul din Vietnam;
C. Revoluţia din Ungaria împotriva comunismului.
a) ABC;
b) ACB;
c) BCA;
d) CBA.

corectă:
A. Construirea Zidului Berlinului;
B. începe criza Canalului de Suez;
C. Ca urmare a demonstraţiilor de protest din timpul războiului din
Vietnam, preşedintele Nixon încheie un acord de pace cu Vietnamul
de Nord.
a) ABC;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. începe agresiunea sovietică din Afganistan;
B. Prin D eclaraţia din aprilie se afirmă poziţia României cu privire la
dreptul fiecărui partid comunist de a conduce ţara în funcţie de
condiţiile specifice fiecărui stat;
C. Sunt semnate Acordurile de la Helsinki.
a) BCA;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.
188
corectă:
A. România semnează actul de aderare economică în Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc;
B. România a respins Planul Valev;
C. România semnează Tratatul de pace de la Paris care anula Dictatul
de la Viena.
a) ABC;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.

corectă:
A. Nicolae Ceauşescu anunţă finalizarea plăţii datoriei externe a
României;
B. România a aderat la Fondul Monetar Internaţional;
C. Mihail Gorbaciov face o vizită în România.
a) BCA;
b) BAC;
c) CAB;
d) CBA.
189
RĂSPUNSURI
A. POPOARE Şl SPAŢII ISTORICE

1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
1c. 2c. 3b. 4d. 5c. 6a. 7d. 8c. 9a. 10d. 11d. 12a. 13d. 14b. 15a. 16c. 17c. 18b.
19a. 20d. 21 d. 22d.23a. 24b. 25a. 26c. 27d. 28a. 29d.30d.31b.32c.33a.
34d. 35a. 36c. 37b. 38c. 39c. 40a. 41a. 42d. 43d. 44a.45c.46a.47c.48c.
49c. 50a. 51a.52d. 53b. 54b. 55a. 56c. 57a. 58c. 59d.60c.61 d.62d.63c.
64c. 65d. 66d. 67c. 68b. 69a. 70d. 71c.
B. OAMENII, SOCIETATEA Şl LUMEA IDEILOR

1. Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX-XX;
curente şi politici culturale, identităţi naţionale şi identitate europeană
1 c. 2d. 3b. 4a. 5a. 6c. 7b. 8a. 9b. 10d. 11a. 12c. 13d. 14b. 15a. 16b. 17a. 18d.
19b. 20c. 21a22d. 23d. 24b. 25c. 26a. 27a. 28d. 29b. 30a. 31b. 32a. 33d.
34a. 35a. 36b.37c. 38a. 39b. 40c. 41c. 42b. 43b. 44a. 45c. 46d. 47c. 48a.
49d. 50a. 51c.52b. 53a. 54d. 55d. 56b. 57c. 58d. 59b. 60a. 61a. 62d. 63d.
64c. 65d. 66a.67a. 68c. 69a. 70d. 71c. 72c. 73b. 74d. 75c. 76a. 77c. 78c.
79b. 80a. 81a.82b. 83b. 84c. 85a. 86b. 87d. 88c. 89d. 90d. 91b. 92b. 93d.
94b. 95d. 96d. 97c.
2. Secolul al XX-lea - între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici

politice în România şi în Europa
1 c. 2b. 3d. 4a. 5d. 6c. 7c. 8a. 9c. 10b. 11c. 12b. 13d. 14a. 15c. 16b. 17a. 18d.
19b. 20b. 21a.22a. 23b. 24a. 25c. 26b. 27d. 28a. 29d. 30b. 31b. 32b. 33d.
34a. 35c. 36b.37c. 38d. 39a. 40d. 41a. 42b. 43b. 44b. 45c. 46c. 47d. 48c.
49a. 50b. 51c. 52a . 53d. 54a. 55d. 56a. 57c. 58c. 59b. 60c. 61b. 62c. 63d.
64b. 65d. 66d.67c. 68d. 69c. 70b. 71b. 72c. 73c. 74c. 75d. 76c. 77c. 78d.
79b. 80c. 81b.82c. 83b. 84c. 85d. 86b. 87a. 88b. 89c. 90d. 91c. 92c. 93a.
94d. 95a. 96c. 97b. 98c. 99a. 100b.
3. Constituţiile din România

1d. 2b. 3c. 4a. 5b. 6d. 7a. 8b. 9c. 10c. 11a. 12c. 13c. 14c. 15b. 16c. 17d. 18c.
19c. 20b. 21a.22b. 23a. 24d. 25c. 26b. 27c. 28b. 29d. 30a. 31a. 32b. 33c.
34b. 35c. 36d.37b. 38d. 39d. 40c. 41a. 42b. 43a. 44c. 45d. 46c. 47d. 48d.
49b. 50d. 51c.52d. 53d. 54b. 55d. 56c. 57b. 58a. 59a. 60b. 61c. 62b. 63d.
64b. 65c. 66a. 67c. 68b. 69d. 70d.
190
C. STATUL Şl POLITICA
1. Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
(secolele IX-XVIII)
1c. 2b. 3c. 4b. 5b. 6a. 7d. 8b. 9a. 10b. 11c. 12a. 13d. 14a. 15c. 16a. 17b. 18b.
19d. 20a. 21 d. 22d. 23a. 24a. 25b. 26c. 27a. 28c. 29c. 30b. 31c. 32a. 33b.
34c. 35b. 36c. 37a. 38c. 39b. 40a. 41 d. 42a. 43d. 44b. 45c. 46a. 47d. 48c.
49a. 50a. 51a. 52d. 53b. 54b. 55a. 56d. 57b. 58c. 59b. 60c. 61b. 62a. 63c.
64d. 65c. 66d. 67c. 68c. 69. a. 70. d. 71a. 72c. 73c. 74c. 75c. 76c. 77b. 78d.
79d. 80a. 81c. 82a. 83c. 84b. 85c. 86c. 87b. 88c. 89c. 90b. 91b. 92c. 93c.
94d. 95a. 96d. 97b. 98a. 99a. 100b101b. 102c. 103c. 104b. 105d. 106c. 107d.
108c. 109a. 110c. 111d. 112c. 113c. 114b. 115d.
2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari.

(secolele XVIII-XX)
1b. 2c. 3b. 4c. 5b. 6c. 7b. 8b. 9b. 10c. 11b. 12a. 13a. 14a. 15b. 16c. 17d. 18c.
19b. 20a. 21b. 22b. 23a. 24b. 25c. 26a. 27b. 28d. 29d. 30b. 31d. 32b. 33a.
34a. 35b. 36a. 37c. 38a. 39c. 40b. 41a. 42a. 43c. 44c. 45b. 46d. 47a. 48d.
49b. 50d. 51 d. 52c. 53b. 54d. 55b. 56b. 57b. 58c. 59b. 60d. 61b. 62a. 63c.
64b. 65c. 66d. 67b. 68b. 69c. 70b. 71a. 72c. 73a. 74b. 75a. 76b. 77c. 78b.
79c. 80b. 81b. 82c. 83d. 84d. 85b. 86b. 87a. 88a. 89c. 90b. 91b. 92b. 93c.
94a. 95d. 96b. 97b. 98d. 99c. 100a. 101c. 102c. 103c. 104c. 105b. 106a.
107d. 108a. 109b. 110d. 111a. 112d. 113c,114a. 115a. 116c. 117a. 118b.
119b. 120b. 121c. 122b. 123c. 124a. 125b. 126c. 127b. 1^8d. 129a. 130c.
131a. 132d. 133c. 134b. 135d. 136a.
3. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă

anticomunistă
1a. 2a. 3b. 4d. 5c. 6b. 7b. 8a. 9d. 10c. 11a. 12d. 13b. 14b. 15d. 16c. 17b. 18b.
19c. 20d. 21a. 22d. 23a. 24c. 25a. 26c. 27b. 28d. 29a. 30d. 31d. 32c. 33a.
34c. 35b. 36c. 37a. 38b. 39c.
D. RELA TIILE INTERNA TIONALE

9 1
1. Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu

şi la începuturile modernităţii
1b. 2a. 3d. 4a. 5b. 6c. 7c. 8a. 9c. 10d. 11 d. 12b. 13b. 14b. 15d. 16c. 17c. 18a.
19b. 20a. 21b; 22a. 23b. 24d. 25b. 26d. 27c. 28a. 29b. 30c. 31a. 32b. 33a.
34d. 35b. 36c. 37b. 38c. 39d. 40a. 41 d. 42a. 43a. 44b. 45c. 46c. 47a. 48c.
49d. 50a. 51c. 52b. 53a. 54d. 55b. 56c. 57d. 58a. 59b. 60d.
191
2. România şi concertul european: de la Criza Orientală la Marile Alianţe
ale secolului XX.
1b. 2a. 3c. 4b. 5a. 6b. 7d. 8a. 9a. 10d. 11d. 12c. 13c. 14d. 15d. 16a. 17c. 18d.
19b. 20a. 21d. 22d. 23a. 24b. 25c. 26b. 27a. 28b. 29a. 30c. 31a. 32a. 33a.
34c. 35c. 36d. 37a. 38d. 39b. 40b. 41c. 42d. 43b. 44a. 45d. 46b. 47b. 48c.
49b. 50d. 51a. 52b. 53b. 54c. 55c. 56d. 57a. 58a. 59d. 60b. 61c. 62c. 63c.
64b. 65a. 66a. 67d. 68a. 69d. 70a. 71c. 72a. 73a. 74b. 75b. 76c. 77d. 78a.
79c. 80c. 81b. 82c. 83d. 84a. 85b. 86d. 87a. 88d. 89c. 90c. 91b. 92d. 93a.
94a. 95b. 96a. 97b. 98c. 99c. 100a. 101d. 102b. 103c. 104b. 105b. 106d.
107b. 108c. 109a.
3. România în perioada „Războiului rece”

1b. 2b. 3c. 4a. 5c. 6d. 7a. 8a. 9d. 10c. 11a. 12c. 13c. 14d. 15b. 16a. 17a. 18c.
19c. 20b. 21a. 22a. 23b. 24d. 25a. 26c. 27d. 28b. 29a. 30a. 31b. 32b. 33a.
34c. 35b. 36c. 37d. 38b. 39c. 40c. 41b. 42d. 43b. 44a. 45b. 46d. 47c. 48d.
49b. 50d. 51a. 52d. 53a. 54b. 55c. 56a. 57b. 58a. 59b. 60a. 61d. 62b. 63d.
64b. 65a. 66b. 67d. 68a. 69b. 70b. 71c.72a;73b. 74c. 75a. 76c. 77b. 78b.
79b. 80d. 81a. 82a. 83c. 84d. 85a. 86b. 87d. 88b. 89d. 90c. 91b. 92b. 93c.
94d. 95c. 96a. 97b. 98a. 99d. 100c. 101b. 102a. 103c. 104a.
192
Lucrarea de faţă, alcătuită de cadre didactice de specialitate, propunători de subiecte la
disciplina istorie la examenul de admitere la Academia de Poliţie„Alexandru loan Cuza"din
Bucureşti, prezintă candidaţilor la acest examen de admitere, credem, un instrument foarte
util de verificare a cunoştinţelor.
Testele au fost formulate pe baza celor şapte manuale de istorie recomandate pentru
examenul de admitere şi aprobate de către Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului (în
prezent, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului) şi a programelor de
bacalaureat şi de admitere la Academia de Poliţie „Alexandru loan Cuza" din
Bucureşti.
Lucrarea conţine întrebări structurate pe cele trei tipuri de itemi stabilite pentru
examenul deadm itere-grilă, logică istorică,cronologie.
Autorii recomandă candidaţilor la examenul de admitere - specialitatea istorie -
parcurgerea în întregime a tuturor celor şapte manuale de istorie pentru clasa a Xll-a,
aflate în uz şcolar, cunoaşterea foarte bună a noţiunilor istorice fundamentale cu care
se operează, a cronologiei istorice - înţeleasă în detaliu, a documentelor/ izvoarelor
istorice menţionate, cu toate prevederile lor corespunzătoare, înţelegerea
mecanismului de stabilire a relaţiei de cauzalitate între două propoziţii/afirmaţii.
Sugerăm candidaţilor la examenul de admitere ca, după ce parcurg materia de examen
prevăzută în programa de admitere publicată de Academia de Poliţie„Alexandru loan Cuza"
din Bucureşti, să treacă la rezolvarea testelor în condiţii de examen, fără a apela la nicio sursă
de inspiraţie. După verificarea răspunsurilor, candidaţii sunt călduros îndrumaţi să treacă,
din nou, în revistă informaţia necesară de specialitate, pentru a identifica punctele slabe şi să
reia, cu intensitate, pregătirea de specialitate.
t--------- x
pQ ISBN 978-606-535-116-5
Preţ: 25 lei
comenzi.nomina@gmail.com
w w w .edituranom ina.ro

Teste - Mihai Manea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste - Mihai Manea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihai Manea (coordonator)

Culegere de teste pentru admiterea la

„Alexandru loan Cuza"

Editura Nom ina

A. POPOARE Şl SPAŢII ISTORICE

1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

1. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

2. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

3. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

4. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

5. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

7. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

8. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

9. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

10. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

11. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:

13. Marcaţi iitera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

14. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

15. Marcaţi iitera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

17. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

18. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

19. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

21. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu: 26. Analizai

22. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu: 27. Analiza

23. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu: 28. Anaiizq

26. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu:

27. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu:

28. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu:

29. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu:

33. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: :s

36. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îi consideraţi corect:

37. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

38. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

39. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

40. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

4 2). Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

.43. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

44. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care I! consideraţi corect:

45. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

46. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

48. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu:

49. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu:

50. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu:

51. Analizaţi conţinuturile enunţurilor şi marcaţi cu:

53. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

54. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

55. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

57. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

58. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

59. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

61. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

62. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

63. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

65. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

66. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

67. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi

69. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă,

70. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă.

71. Marcaţi litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă.

1. Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX-XX;

1. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

2. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

3. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

4. Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect: