RECAPITULARE:

GETO-DACII
Burebista, Decebal
Cucerirea romană

Războiul daco-roman din 101-102 d. Hr. 

Mai întâi, Traian inspectează trupele de la Dunăre şi le sporeşte efectivul cu noi unităţi. După care va
trece fluviul  pe un pod de vase de la Dierna (Orşova). O altă coloană trece pe la Lederata, iar cele două
coloane se vor uni la Tibiscum (Jupa). De aici, după cum ne spune, Cassius Dio, Traian înaintează cu
prudenţă spre Sarmizegetusa pentru a nu fi surprins de Decebal. La Tapae, are loc o bătălie în care dacii
sunt înfrânţi, iar romanii pătrund în Ţara Haţegului. În timp ce grosul armatei romane era aici, Decebal se
aliază cu sarmaţii, cu sciţii roxolani din nordul Mării Negre şi cu bastarnii din Moldova şi în iarna anilor
101-102 declanşează atacul asupra garnizoanelor romane din Dobrogea şi Moesia Inferioară. Prin acest
atac Decebal spera ca Traian să întoarcă trupele din Ţara Haţegului şi să le aducă aici. Împăratul aduce
însă garnizoanele de pe Dunăre şi veteranii, transportaţi în parte cu ajutorul flotei fluviale. Cu aceşti
soldaţi el angajează bătălia de la Adamclisi cu dacii şi roxolanii, extrem de sângeroasă. Odată pericolul
îndepărtat, primăvara, împăratul reia înaintarea spre capitala dacă şi cucereşte cetatea Costeşti. Pentru a-şi
menaja forţele şi capitala, Decebal cere pace, pe care Traian i-o acceptă, dar cu condiţiile puse de el. De
data aceasta pacea este foarte dură pentru regele dac:
 Ţara Haţegului, Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei şi sud-estul Transilvaniei sunt ocupate de
romani; predă armele şi maşinile de războ, meşterii şi instructorii militarii; nu mai avea voie să primească
fugari din imperiu; trebuia să dărâme zidurile cetăţilor; să renunţe la politica externă.
Cu ajutorul lui Apolodor din Damasc va construi la Drobeta, peste Dunăre, un pod de piatră pentru a avea
o legătură stabilă cu Dacia. Se pare că tot acum începe colonizarea Banatului şi Olteniei, dovadă clară că
urmărea cucerirea Daciei. La rândul său, Decebal nu putea respecta prevederile tratatului de pace şi drept
urmare nu va dărâma zidurile cetăţilor, îşi va reface armata, va primi dezertori de la romani, dar nu va mai
reuşi să refacă vechile sale alianţe. Mai mult, îi va ataca pe iagizii din nord-vestul Banatului, care erau
aliaţi ai romanilor, oferindu-i pretextul lui Traian pentru o nouă intervenţie, care oricum era inevitabilă.
Războiul daco-roman din 105-106 d. Hr.
De această dată Traian are un avantaj clar asupra lui Decebal. Romanii trec pe podul de la Drobeta şi se
îndreaptă spre Sarmizegetusa din cinci direcţii (Traian a condus coloana de pe Valea Oltului). Coloanele
romane înaintează prin Banat, pe Cerna, Jiu, Olt şi prin sud-estul Transilvaniei. Sunt cucerite şi distruse
cetăţile de la Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie, iar Sarmizegetusa Regia este practic înconjurată. În vara
lui 105, capitala dacilor cade în mâinile romanilor şi va fi distrusă. Decebal încearcă să se retragă în
munţi, dar este ajuns din urmă de un corp de cavalerie roman, condus de T.C. Maximus şi se sinucide.
Acest episod al sinuciderii regelui dac este incizat într-o scenă de pe columna lui Traian.