Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Exterminarea Evreilor - Hilberg - Cap. 1

    Încărcat de

    Maria Givada
    35 vizualizări22 pagini
    lectură suplimentară

    Titlu original

    Exterminarea evreilor- Hilberg- cap. 1

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    lectură suplimentară

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    35 vizualizări22 pagini

    Exterminarea Evreilor - Hilberg - Cap. 1

    Încărcat de

    Maria Givada
    lectură suplimentară

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 22
    CAPITOLUL 1 Precedentele Exterminarea evreilor din Europa de citre Germania a fost o lovituré magistrala, iar descumpinirea evreilor in fafa agresiunii germane, 0 evidenti dovada a unui eyec total Privit sub aceste doud aspecte, procesul nimiciriiiudaismului s-a dovedit a fi implinirea lunor practici foarte vechi. Nici politicle, nici actiunile antievreiesti n-au apdrut bruse in 1933. De foarte multe Yeacuri si in numeroase fri, evreii fuseserd victimele unor actiuni de distrugere. Care fusese scopul urmérit de ele? Ce voiau, de fapt, cei care-i prigoneau pe evrei cu atita Indarjre si perseverenta? fn istoria Occidentului, trei politici succesive au fost puse in ctiune impotriva evreilor din diaspora. Prima politica de acest tip a fost cea a Imperiului roman, din secolul al IV-tea dup CI. La putin timp dupa anu! 300, sub domnia impératului Constantin, Biserica cresting a dobiindit la Roma o influengé atat de mare, incdt a devenit religie de Stat; din acel moment, Biscrica a fost inspiratoarea actiunilor autoritiiicivile, Vreme de douasprezece veacuri, ea avea si dicteze atitudinea care trebuia adoptata fati de evrei. Ori, spre deosebire de romani pre-crestini, ce mu voiau si impund nici o religie sau credinta exclusiva, Biserica sustinea 4 tot erau obligati si fie erestin se comportamentul acesta, este important si ne dim seama ci Biserica voia sici converteasca pe evrei nu pentru a conduce si domina mai multi enoriasi (evreii n-au constituit niciodata © populatie numeroasé), ci si pentru cd ea considera de datoria ‘adevaratilor credinciosi si-i salveze pe necredinciosi de osindirea lor la arderea in /emicele flaciri ale jadului. Crestinul, prin zelul siu de a converti, dovedea mésura valorii credingei lui, Crestinismul nu era numai o religie printre alte relig ci adevirata si singura Cine nu se alla in sinal Biserici, probabil cf stitea depare de ea numai dit ne, cuttoastere, san din greseald. Ori, evreii mu puteau aceepta crestinismul Jin primete impuri ale acesei noi credinje, multi dintre ei o consideraser8 drep o sect iudaic. In defntiv, primis crestini continua 58 se supund leg iudaice, ei nu adugeserd wormelorreligioase decit unele practci nefundamentale ca, de pilda, botenul. Dar oral sa schimbat atunci cénd a fost proclamata divintatea lui Christos. Evreii nu au decd! va singur, unie Dumnezeu; acest. Dumnezeu este indivizbil; acest Dumneaeu este un policd anievreiascd. a distu Jude, rn earl Impeilu, evel se bucutau de epaitaea de dept, El area ‘dea ocupafunetin publics. Oto Siobbe, ,.Die Jude in Deuschland wi ial independent al legale, de a exercita functiile de tuteli nd des MinelaltersLeipig, 1902p. 2. i a 811-8206 “Dg wan Pn so EA JP wonyaLayounnsy WH L014 J9p aNoNDseE- a} 214 Bee ZAG 2 topm F eon Fam ‘spewonbiog, tn] cama w Pomp“ scHTNT) Im SYA Wl Fost fe ba ‘wooatose 9p “up anew nex grain mae; un fe HapIADI OUD “CPI MAWNIED Wap covatooren oe SSoxe 205 ne ua ou pgp] nnd uns 2ou0 m kssaoe russ sltouraomsait ay ars ad putes © mp © opsioy up jena un “gph UL ‘nampog pion Ht Eo ezn>e meso sunsas Your HAIN, stone od (Oped z sppis pos wseney stm U ApMS V —UEMNDS-May Tey pu souNAK™ WN foo Pal ¢ Ste oman eaopoyy w Smo STF ‘LET "87 1006p “HOR se uO poe SAMI “RI HM SHOE UL po “UIA sO] M seoHDRAE PUR SHOR [LOHNER qu MUL” Wawro] stNOL nee a Yy sium ajeonsgo oeotpdp 5 mma spe Estauantoo se eon sie Hoo ous 100" "646 BF, AMEN [eAOPOIY Ut Sn9p LL" MRT OpIND ae Bo Fe AL 2 nap tour mana un "oj wud ama iton 069 Rp ges Nd tm ald apn Fee” Ime | xopuy pup om ue ‘aap paleo uns ON -ae 5 uno vail void “pBunppiy wad“ aid iso aswou earn dus & oe tne ou aid og Sou a ee opens autmeo yap sx (2 mga a [Un opus sunt op otjuyn ovo Huljoa Sota tee CST ty ets JoxnN ‘MmymMUSHUED Soioid [e sowpuog “Punsai9 eiumpaxo nud sorpfowud “InjnuustunsarD vaxewayD P] pins “tuniax> ep 1waqip {mot no “oistzeds dna un idasp raina ad aropisuon F-¢S woLasigl IEUNUD JbIap & jnsa29nSuy “arBojduse areus DuEOS O ap a10aJo INAe v BSE UI HUTLIDAUOD [Roe ‘etredop tous we IS do npesd op tunsaro tou, ays ad runoxo tou" “,orempumf od runsano fou 9p 1uofaqe9 1a hes settee runuod ae1 ‘pioayzed iuapuaose 0 meane axeo sojtunsexs (ozarduyy) ,ayewundt tage mate mes “uedS | eeuoHU amour JoWm yOHAKRO oO} Me iezoud “ziuisasuod uy 'yatzazo op vloadsns |-" ap W ‘nalaa 1605 un idaup uNaiD nou 30140 ‘ad troprsuoo ¥ ap pnusigo yoneid 0 muoKap e "MIpOW, {nag uy “Igauy asaoons aLgoIpouL ‘iseoe ap andisou op eye walwis os otjore> (Mu9I "va ap seme fasad ap zEUMU |MoM no euodwoo v-s amo us jmpow wd dos aseres Kt "idey ap "GO UpaAop ¥ EoUASIE “UN ¥DAUOD ‘aadsop ww> “2Jetuopaoaud aimunsuoo 20 areoneSnsip runsjoe astu oj me LspUl aISooy 92tignd along utp rune ad t-npugznjoxo ¥ ynpnuuye |, pupzze 2otepnt soquMIpaM o1e) {afpou" ap tunaio ad 30190" v-1 Polisi “ouo7 Heajaae Ul RosEINOO} WS Hpe}0}20 1 Mpa oun spre puySrzioiut “esvorSyax afeuuoqqoxd audsop ayltinastp puyuurepuo> “apaUl 20]!0) Wspo Balsioduy epIS atieyst89q 0 puprogypo “taiaa no tmuodes somOUIO ape : 2eluizesuoo 9p tunsaro ad ,.noso0" ¥-4 eq “aIeUUIEZap 19 sOJoWOIA waLNOdW ,aatsuajap* ‘unspur yeidope & woURsigl “Sea feu 20 ty 90 uEp mijeds un ad sup ‘sed no seq -aaftoo}00 axa upuisuoo 9p aporous postasojoy BS YoteIsofoo PIKE “waIsaOe feo} no “porpaldul v-u 29 29D releLJo} sojUNaAUOD vIIsO TID EWOY ‘ENpLAIpUl aptumisaid wzuoMe nu warEuTEdeg ‘Wmoy elo} ,eausensiod™ no rmiupano vaunioe azare[dwoo ys “ueyMuNS “IndQout ® woudsig| “nope nu wasAa eemo9p “wep ‘oorZojoa Muntted 2fou no aidny gs ubsepuL '-s m9 “tue op ains aoazaidsenop ap auuar, tieupiedgouy niooe ad YSulAuod F-¥s PluarDsaStad 8 orepqe: eumu no waygou! t eouestg -ustepnt e| ajumual YS faxA9 ad fUIUIOIOD $98 nati aueoy “mpese so} v ‘mpayy inna dun uy ode ‘nigMyonUy IMIES ‘nqmuyesns9q varfouar ford nnuod ruuosuy wstuniar y] vamueAueo ‘ongemtouosai Stat hop “esooou pou! uf “ituaAap me fmusTuNaxD 1S ymuIsTepN! “tore op puRdaduy “Tq a1so AU Sorst 8 ‘SOISuD a9 nu Ig MHIUIAIP soMe PluaIsIxe ape nu areo “sojes nazauuNg de cumplita ménie a lui Dumnezeu fati de aces {ntreg trupul meu si cu sufletul meu, de ceea ce ve Dumnezeu impotriva neadevirailor eredinciosi popor, deoarece ma insplimant cu Putea si fie in iad vesnica mane a lui ‘ tuturor necredinciosilor*? Pe scurt, dacd Luther ar fi fost e! insusi evreu, sar fi 4a crestinism. Un popor,argumenteazi el, nu poate a £¢ ant i si se incipaténeze in credinta cd ar fi poporul fusese lovit de ménia lui Dumnezeu furioasd cu orbire si cu turbare in sufletul tau, $i cu feeu 4 politicii antievreiest. La inceput, beri si ia hotirérea pe care o doreau, si atunci cfind Statulincetase de mult . expulzarea si excluderea au rimas obiectivele clare si Sabi tle militantismului antievreiesc. Declegai de motieaiia eligioase, antisemitii din Ssrolul al X1X-leasi-au aes dreptscop sii sileascd pe evel at ‘emigreze. Ei fi urau, siguri secede area lor justia si rajunea: si exact ca st speculan nee preiau activele unei Societitifalimentare, ei au ,rscumparat™ ai evreilor mai mosteniseri de la Biserica . imuabil in comportamentele lui sin credinta sa, Adoptati de cite nazis, politica de expulzare si de excl isin; Peratunile antievreies: pnd in. 1941. Insa acest sm a eprezentat 0 riscruce in minetd ae acmitismului activ, deoarece nazstiis-au confruntat semen situatie deter ermal un rizboi total. Mai multe milioene de evrei erau inehiny aptivi, in ghetour, si deasarea devenea imposibili. Un proiect vardiv, care consis ba imbarca pe evrei ct estintia Madagascar, esuase total. Trebuia invents nag metodi de a rezoh frblemaevreiasca, In aceast prioad cruciald, idea uvei i teritoriale™ §-a ivit in Solute Tt nazis. .Soluia tertorialé“ — sau, dupd cam 4 fon Aumitd ulterior, Si ~ prevedea, pur si simplu, moartea evreilor sia. fost a teia faza istoricd a actiunii a continuat si inspire antievreiesti. Si rezumim: au existat, Politici antievreiesti succesive, cea a c Edi origina operei ui $18 pars papi s feck fi. de a A, Alt All, Boom caticim si reernce leas modern yi devertt cated Br te care Vor den Jucden und Yhre Legon sun la pp. at a unis trios onsiuesc oinveiune de seas. Nebuna foal ese ‘care prisese pe snguru i unicul Dunne, | nd la 2, Zi, Zi, spo ea p.m ao hers Werke vol 33, Weimar, 1920, tn 5 Later. (519) Alva le uns dine pedepele rezervate clon 1B +1 9 suupaoand sap pas nd eu 29 “amaoy “asm anup ssunowods azo ap ‘amour wind ws 20 w 29 up “aaoNd map 29 oqo audsp yon amd sy “=HusRoas aust aan w PALSGO sod EO fon? o“rnugwo> pout uy myaxzap 2 (ated wauaNals “ppd 3p tnoxd) stay “RHMTIO Hu O ‘antuoxsouu vo 20] rest] 18 “axejrque ap areuanse ap tte ap ams avozaxdstouto ap dwn rig ap 18 woUastg ap yunIAsuoD pluatindx 9p palozat wisea O-nuIp neon 1g Meuorztnoade 96 {9 tueuoriouny ‘oisian av ey LOjON 28 © op ‘siuapanasd rst ad rexfids as v ap voreuigisod vase pueWLio® wies2ouIg “yueSo90U 2 rew nur triuanu rou ‘aiatat ap yineand wae aroBamno o ap ndsip yoep “imap area19 Jsoy ne ojaruoponasd voEP sep ‘oriuantn voreus aso “tnqzoxoud oumds “earnIsa2—N “ypetiU—s ‘aise tiuatiadxa a9 op 1S piuewodw tre are turanooxa whumnuigo 90 9p wey azned 1o1U “vorgaoé fou muuod ne onns oxumory “Jo urp Kat w nunued LPasDOUN Op JI UN YoTU BOE} peu 10d 18-nu Yo psu “mymuutge| eueodes wt Ruud “uoodn “tans HesDONg 1g “ROIOOUL ‘8 upingo ayn ednp 1go0p ansot op unup jumnduts avased nu ynuejoqos “nuiNgey ty geno Imo} no ounisiut 0 omg ¥8 spodas nsoumdapuy ws aingann woep “Pivatiadx rpupqop Y nud Indusy ypsooe ti-nu viuodin goep seq “aust vuneapiony 15 30% afaoeoyiur “Forwaind ap Irusop aso ehutoa goep set ‘ofaaeoyfur 1S stxo “giutoa gistxo apur, "ynoax9 ty BA va ame ‘uy earenfepow gutuueIap 99 jwOIes ommANsUOD funIstUE foun eanNER po ‘mMBSOp “ung euty ngs indoos axds eunos eu vad eIuH yesEA ® oxieIDONG svoor “bard my tumuaLIO ye ims un n> "waoR 99 909 aug LEO} LUNBapIOIUY ws uowed exlensturwupe yo mde ap mndoout ny op adeoud tun waumns ‘sojaHAa wasbutus 421% P| aNOMOjar afaruauin.op. pulspMIs “KMIO4, "JOIeISGO ap aEHUyUL OK HeYNIYp 9p wllgsinoreou gureas 0 wEoduio9 aze> “gldum ap wanxe Fu|gasd o aund 2s “zP9 18298 4 39 Muquiow anuyp sgumu areu un pides aueos apton e nawod aymus ap rere aaoyfu 9p aundsip nu gurepour oieiatoos Q “ZoNeWIOSTS eatvenstutMpE NSE somn e "yea no pdeva “vaeoxjde exesogou exo 40] vareyrqtue nuwuad ‘anenstutumpe s9ooud un 3$0) ®30]19NA9 PamuMuUer| ‘Totiensrurwupe nueyd us spaduay wow amede Jojaiwapazaid viieoljuwiog “rmolranxa aumisarSe 0 no sleunguod JopasAe 2 "zeuOHIpEN ‘uonap “orloees ofutoepea W isyfax wos mmnoan ayLmMomypE wy WO], “exeUMMATXD ap ‘rado taiqear 2 nnued nstzeu ap nz yews ousoyoj‘Sorojompsd 6 DANENSTUTpE 2farUaM ujsut autp ayes Lodossep wor nSdiaixanice sojLanHOd Youorst aye areaoUMIEY ajaxoysuN uy “Tru fo ewonx9 y gud o-reNUMUOD me fo “URDstUI foun vou y| 180} Ne NN, ‘WpOAeAS Heures od upef> ne ra eFauiar ne nur “moan 9p wpeday ne-s nu MSEzPU “repesy ‘uoU a1 turd Soy me tasAo puty> tounte reIayou Bs vlinjona !9za]xa 95 YS AMIS 180} ne ajouniota ‘aseoryuuan dere uy ‘tumnaxd yulnap WS Yaiad ad odgo I-Bs Wosoout Y TOURS up toume indaouy w ynsooosg “areorrzundsa109 Jo[TuOM BW sojlansesd w aNEOAZaP ‘lueisuoo zep “piuo{ 0 9p walosur 1soj v amp tru 29 N29 UIP JoJeaTioaIgo vamIqeIg “sting es idaup tiane nu 1o,* aeiaioap ne méteu wSseys yf "fou astuLd th 2s mnidoup tone nu 10," :eroseumesoud fore uoK.aMpuoD “Ta pend], {AIA tiaupUNRE BS Hata oe fou anutad Hina gs midaup Hane mu To ceiuase uy “aunds ® uid asKRS MyMUESTU Saxo turuoIsiy “Tsetarnonue, fntjod soyaquapadsad JojloezT se Hnijoe PUP Ws 2S-npLTAL anzea te-2j e9 2d 900 no amporeURUIas ",2DHo19 MinjOx9 laun nafode 1S [9 “eUEIIOds anterirur o-nutsd utind ap tSnig9 OAZDp w-S NU SERRU axPUIMUDIXD ap |NS9D0Iq TOU yosqe nez9 na tue aoazaxdstop tiaae ut amsanad afansouuana ‘sojLNZe> RareIUO‘eUt to ‘wpreisuoo “preuoridaoxa auipmirudea o ap wstjoeie9 wsgor atinare m9 pupiaou99 “¥SMO, “OMA nauod oes ottesnidust op “urind yeur apie no “Hé auuoUD fo ajruMIsuOUNP ap uUURAS IEP YY SS-ps aon bo tay retayoun F-§ PoumHTesado "Tue walgo Wop uy StuIO9 “suPOsIed ap auPO! {pula ap xeumma man ymeuIsese veynzay idaxp nae & EMpuEs 1 weIDaOsd Sunjapuy auntloe {In decursul indelungatei sale incercdri de a-i converti pe evrei, Biserica catolicd luase humeroase misuri tmpotriva populatiei evreiesti, Scopul ei era de a .ocroti* comunitatea restind de influenta ei dundtoare, si, aproape in aceeasi masuri, de a submina'" inadmisi bile sincdpatinare” evreiasca. Din acel moment, Biserica si Statul crestin, decizille concililor si legile imperiale au colaborat la persecutarea evreilor.10 Desi majoritatea acesior misuri n-au fost aplicate in intreaga Europ’ catolicd chiar din clipa elaboriri lor cle au devenit niste precedente pentru epoca nazisti 7 : Tabchl segs 0 raleld ntre principalele masuri Iuate de Biserica catolica le corespunziitoare contemporane dictate de regimul nazis. impotriva evreilor, si mi TABELUL F-1 IMPOTRIVA EVREILOR: LEGISLATIA CATOLICA $I LEGISLATIA NAZISTA RO LEGISLATIA CATOLICA $1. LEGISLATIA NAZISTA Dreptul cano) Masurile naziste Interzicerea cisitoriilor mixte sia 3 relatiilor sexual , Sinodul de la Legea pentru ocrotirea singelui german si ntre crestini si evre @ onoarei germane, 15 septembrie 1935, Elvira, 306 (GBI I, 1146) Interdictia pentru evrei si pentru crestini __Excluderea evreilor din vagoan : de 2 manca la aceeasi m Elvira, 306 le restau. Sinodul dela rant’ (ministerul de Inieme — cétre ministerul ‘Transporturilor, 30 decembrie 1939, Documentul NG-3995) Excluderea evreilor din orice functie Publicd, Sinodul de la Clermont 5: gea referitoare la reorganizarea Serviciu: lui public civil, 7 aprilie 1933 (Ri Interdictia pentru evrei_ de a folosi _‘Legea pentru ocrotirea sfingelui german si Slujitori crestini sau de a poseda sclavi a onoarei germane, 15 septembrie (RGBI crestini, Sinodul al IMI-lea de la Orléans, I, 1146) 538 Interdictia pentru evrei de a circula pe Decretul care autoriza autoritatile locale sirizi in timpul Séptiménii Mari, Sinodul de a interzice evreilor circulatia pe strizi al 3-fea de la Orléans, 538 fn anumite zile (respectiv in cele ale festivtitilor germane) 3 decembrie 1938 (RGBI I, 1676) Distrugerea prin. foc altor arti, conciliul Toledo, 681 Distrugerea prin foc a unor citi in Germania nazisti Stobbe, Die Jude in Deutsch Lise mas ite de Bisricl este In ntregime pelt din J E. Scherer Die Reichsverhlenise der den in den deutsch-dstereichischen Landern, Leipzig 190, pp. 39-49. to fiecare cas, tae 1 ma tied 15 (61-1 tm-ode1s95 ® RANDOM) Ip6T augUIOIOO y¢ “HaNa® no ‘iocoroud wpa aula op eiltpasuy (asoe ‘Sd 8€61 ouquo!ou 11 “BuUep anes FOUPAEH) 8E6I BqUIION OT “YoIoy tnBaa1uy up sojZo8euls earosausi] (ars 1 1BOW 1461 Suquordes 1 wf ap jade (66 ‘1 12D) SAINI TE ,tMIMUOdod v asvonztps ttiesapni™ Sofuauiod ojenraureisa) enue & ap warsind Papsay myanstun epsooe area jmaisaq, (st-9N) ‘ThOT atquordes 6 ‘oxnsnp jrsaistunur ano wueog) Zp6T aUquTaIdag 6 ‘alta runtioe emarur e ap sopiarna sorzlatun © 9p yompred roure}sou"- voreundasg (9991 1 189) OP61 auqurodep pz “Ips sojquiots tisoee 9p asnduit istzeu inplueg aungo sojtieuop 29] wy ues ad jetoods wreoduat un Hed 20% Maung :,oqe8qesyatorSsneperzog" (69°Sd “6661 guenuer {1 ‘Suoquasoy ango uueuuog) oreredes “impyio uy sojtaina vam WeOUnD eUOpIO aro JuNOD In] eansastey (696 ‘1 18OW 8€61 oH ¢z uIP massa arsyzeu ajansey, Q ¥ 9p funéar> nuod wrompio ZCI “PAO}xO BI ap |nItou00 ‘You rGofeus mmnsuoo & op sioiprauy (ouaqre8 wor Suro sojfarna ze ‘ansegqe Horus sounsaso eoundus amo ‘rewo, Impteo wo] w oxteuu 0) go tnuouy ‘S121 ‘mynweney ye eap-p Te yntpoU09 “op 299 oforutunien runwad oanounstp auuiog 97 InuoUED “6414 “INH SPAT B PaL-E [e (NMouoD “wstuNSar 2{ inueAuoo woyuarsour oun neauanai 20 funung tnspd ap tasao nuntad etinpsoquy 97 IououeD “641 mnueNE] 1 ¥9[-¢ re InMHouo9 ‘soqunaN9 earsodu Jorpreungua vey uy atmizzun nes asoSuyyd eundep © 9p faino nnuad vitoproluy Z60t “soI0qres Mpourg ‘eorurung foun ® 2p vtitpronuy 8L01 "200590 wap pours HoUasIg avoutianuy nunuod wunsauo i 99 axe 908 fpId ® 2p ais mud roretat 0 0s01 ‘suuoqeny BI 9p Mpomg “nkorazso sopyrumy jrupes % Mao] & 9p tuner nawad eristpsanay 769 ‘otra B 9p mpoUTg “tasAD Yorpam op ntuay quoue ymidaug, Dreptul canonic Masurile naziste ee ee Br ra ae tag emg ee Interdictia pentru evrei de a discuta Gespre doctrina religiei catolice cu per. Soane crestine, Sinodul de la Viena, 1267 Ghetourile obligatorii, Sinodul de 1a Breslau, 1267 Interdictia pentru crestini de a vinde sau e a inchiria bunuri imobiliare evreilor, Sinodul de la Ofen, 1279 Convertirea unui crestin la iudaism sau reintoarcerea la iudaism a unui evreu botezat, definite ca erezii, Sinodul de la Mayenza, 1310 Interdictia de a vinde sau de a transmite fn alt mod evreilor obiecte care apartin Biserici, Sinodul de la Lavour, 1368 Interdictia pentru evrei de a actiona ca in- temediari a incheierea de césitorii, Conciliul de la Bale, 1434, sesiunea XIX Interdictia de a decemna evreilor titluri Uuniversitare, Conciliul din Bale, 1434, sesiunea XIX Ordinul lui Heydrich 21 septembrie 1939 (PS -3363) Decretul care ingtiduia vinderea fortati a bunurilor imobitiare evreiesti, 3 decem- brie 1938 (RGBI I, 1709) Un crestin convertt ta iudaism risci si fie tratat ca evreu. (Verdictul Oberlan desgericht-ului{Inaltul Tribunal regional] din Kénigsberg, 4 Zivilsenat, 26 iunie 1942 Die Judenfrage — [Ventrauliche Beilage), | noiembrie 1942, pp. 82-83) Decretul din 6 iulie 1935, care organiza lichidarea agentilor imobiliare, birourilor i agentiilor matrimoniale ce-si ofereau serviciile ne-evreilor (RGBI I, 823) Legea impotriva supraincireitii scolilor $i universitatilor germane, 25 apritie 1933 (GBI 1, 225) Tnsi nici un sumar al lepslatieicanonice n-ar izbuti, totus, fe att de revelator si de expresiv ca o descriere a ghetourilor din Ri ia Pe care Statul pontifical I-a mentinut Bind la ocuparea oragului de armata italiana in 1870, Un ziarist german, care viniee shetoul roman cu putin timp inainte de aceastd dai, si-a publicat reportajul in Neue Freie (eise'. El vizuse céteva srizi umede, murdare si intunecoase unde Tuseserd hvahesone (cingepferch) 4700 de creaturi umane. Pentru a inchiria 0 casi sau un local comercial in afi limitelor ghetourilor, evreii \rbuiau sé objid 0 autorizatie a cardinalului-vicar. Orie achiztie tn afara aceloray finite 2 Cat Eaard Bi ‘udethams Leipig 19 Tule 1870, pp 580-582 schmid Neue Freie Pr, esse, 17 Mai 1870, recpirit in Algemtine Zeitung des 81 “L114 (2z60) 91 “aneuptesayoyosung, Pen — pos af sayssaphouny “apo 9AM 9p sHINPNID AMZ" AHEAOIS ONO ey vor ‘azaaour ys 8 azoztaqiduat ys teu worensturupe od 1s v-t Jopiogpront vase rwaase 9qj ‘offigumiaisod ayeor iedeo v| yuyd amokgysap iS-ys 1S ayonzap 16-¥s ameuTML 91% 9p Joytuntieiado oruuiad waind ‘ajoseysqo ap asnduut sojenuat eareustadns Teun ‘otiezsoxtg pountise naiued mnseutou ep amt ‘axiqu dey jnannoadsay rénsuy uid “neaqigeas af9 “aatizeigo atsaoe 1S-npumgeis “ound Hume tun oy yupd woop raradnnsip afurduy neaind nu orezindxo op #§ atuaauoo ap nsetauasnue ayfontiod “19 varerruné v| vodnuanut 95 ‘oinsa [umae24 2p yIeseHl vO esosny wND we ‘soqtarad wrorutu wore ‘atoyduoout “ayant “erosesyure wig op 16 yoLIsIg| ap ateaiD eaten stunupe ajaiuapacaly “22aro}dxo |-BS wiepototu praseay9ouy nu Hiosao9paud ares ed uaral un ‘ad roms nP-s Jor ymion no tadoasap ayfnut “s19AUL pour uy “xD ymides erUN]qnS v ep eUCIED lor “Lnzgaape fyaaaRs afoun antiadossapa aly YS IMNgaN Ne BD WeIBAape arse woe aUOIst P ai99q ay>94 0 ‘ow utp afaAuy 98 ws awso99U SOF Y “SIBUBAR JOj9qLQouH av oUIeds JOFaUIIMA jrusoD HEUER sojumaudosd azasinqumes ys yngan ne a> amwndise 9p ofigioioos wo} me engnded “gmp wise ap :niotasna ajourzeSour *30] ynpuES P| “TeISeADp ne HSESeWOID K HoeUIeprEY ‘G€61 AUsqua!ou wy ‘pup foun pre ywI01 advoade asasny eiuatiodxe BIseaoy “—rIZENS ‘ad nemniugyzap 9s ame> J0j90 sery9 nvautimede ‘no1ays wip mipuadut afareu ap wuTUDs aInogy 18 ase “faubure ap ajipagid neajduin 2 ajtnting goamw09p “Halad 1g99p rnynwosod euloud ‘Np you! Yeu mpyoid ne HunSaxo “SeTeAK UE :CUDEA UIP NSoxaIAD sfaroneD ut eLiemndod ‘asepap 9s amo ¥| JojaiuayolA Pun ad op eiyjoud wa go astnpfepeu o¥Zungsqey [mIEIS “901 Uy “a]umwosSod 4 ylusjor ap ojuIHONgZ! Ad 2s ¥ ap vasEpUEWODAA ‘ypIid ap ‘umoaxd = aauedou oponuturivauy sope tus aren ap onodooe ei2sesn4 “Indum n> BrBstyEd ayHUt are anuip ‘mymunsan fe mise{ aIseov =O} ergy wy PaNUIU teM Wn woWn] “mBlsoq “astzeu youeoong vempuIseu op ayuawour eforuapacasd axtuIp 2foun Iso} NE LOISIOy ‘aIsT2RU Jo] so|pUMISHOA w 16 wuNgasd — ‘poyjoma exist 18 aqugwoans ap areTnype ojeMNgns # soqLIPIO|AMIOD v-aMeIOAD BUNS © 2-1 1O]aqeI Uy “SOF YoU ISPT WOA “PAI-ILAX [e tmjooos uy yuRd reUOtineFIEd Way v aseD + RIPON. TMA] utp soqFaNAe Te yPuottPUsaHUE IMIS" uN yeIOETe eS FaRISY “e|tAID 2feiuIvesuOD sofinutur pour uy wyoazap v-9] 1 aotuoULD a[uEINdNS IeNIaX w YeAdIpaUL WIg arwDoLy “ore muntior wzeq usu sIMSUOD HS USMY Me JO{NT}>uOD fe 1 JOjLNPOUIS apIZIo9p ‘pSaouasiq talutoa 989] ap axoind wp x ynreig ‘nquoyTUZ uN ap JMU reur ep duty, “2onserza{20 ‘ararnep ud reumu pIsayIUEW a nu HoLESI Rony ‘snjd uy “1g “~aanwinuumo 9y2199}9 vauOds 1g PMOY UIp sO]LMOHoU Te feoyFHUOd jmuUtFa “AotuoURD roEly|sI39] MyuIBSUIE puENY ‘op svjog vant nniuad {plu 1 arivonpo nunod ueq un fo1u eapEP nu esuy “aliqentes azedo esiantp nunuod ast] ap OST ue aresayy uy ea0qe reouUOd ymIMIg “PaAtad [-90 #999 UI se] “TOTLOMLEALOD LAINSPURIY rnauad amy ap oszs “dons iSeja0e aun ad [uaAuOD FP ap POUMISHUL COAT 29 “tid vse nnuad ue ad am ep oc o!OUAD tMeUNMOD wriezIUESIO 18 so|UNO}GUS v ysHIoUPUY weeNSIURMUPE MejonuOD axe> foyOIe> sojLTeUOHIouny voroUtIONU ‘nauad yrenue gumns 0 “pugs usd uy :2jervoreuamn snjd ‘Tveyt2> thot 6 ea aurzodunt1seaf2or posvargid ps tieyjqo meso fasaq -gorgnd stiouny o vdnoo v op ymdoxp voxe nu nasn lun ToIN “auA2 1y99p HfL3uL nue ap EIpuOD no BSUE ‘IPM Y BaINd MosAD UA, “OstZsONUL ‘nero Tame “sOI9Id “MIU “stoeULMY 9p “WOOAD op o|fuNISoJOIg “ostzHoIW nea ao -adns aqupmig “asrzzo1ut nex9 sopHiz~ ye [29 18 ayetmsnpuF ojasnposd ynioWo> “ystzze}UT wD de aceea birocrajia germanii a ficut in doisprezece ani, sub regimul lui Hitler, infinit mai ‘mult riu decit reusise si facd Biserica catolici vreme de dowisprezece veacuri Totusi precedentele administrative nu au fost singurele elemente istorice care au intrat in joc. in societiyile occidentale, o actiune de distrugere nu se reduce la o simpli operatiune tehnicd. Problemele pe care le pune un proces de nimicire nu sunt numai de naturi sista turd psihologicd. Un crestin are datoria de favoriza binele si de a respinge raul: cu e&t mai vasti este actiunea de distrugere pe care trebuie s-o comitd, cu atat mai mari sunt obstacolele morale pe care acest crestin e slit s& le depiiseasca. Obstacolele ascestea trebuie, deci, suprimate, conflictul interior trebuie, intr-un fel sau altul, rezolvat Unul dintre principalele mijloace de care dispune criminalul pentru a avea constiinta impicaté este acela de a-si invilui vietima intr-un soi de vestmant infamant, de a o reprezenta ca pe un obiect ce trebuie distrus ee eee adn TABELUL 1-2 MASURI ANTIEVREIESTI PRE? ‘Vechea legislatie de Stat Taxa de protectie per capita (der goldene Opjerphennig) impusi evreilor de regele Ludovic Bavarezul, 1328-1337 (Stobbe, Die Juden in Deutschland p31) uirea cdtre colectivitate a bunurilor unui evreu cis intr-un oras german .deoarece evreii si posesiunile lor apartin Camerei imperiale": anicol din codul Regulae juris Ad decus” din secolul-al XIV-lea (Kisch, Jews in Medieval Germany pp. 360-361, 560-561) Confiscarea politelor debitorilor crestini dejinute de evrei, Nimberg, sfirsitul secolului al X1V-lea (Stobbe, Die Juden in Deutschland p. 58) Amenzi: spre exemplu, la Ratisbonna, in 1421, pentru ,uciderea unui copil erestin ibid. pp. 77-79) Plata pentru construirea zidului din jurul shetoului din Roma perceputi de la viet me, 1555 (Ceci Roth, .,The History of the Jews of Italy (Filadelphia, 1946) p. 297) SENAZISTE, Legislatia nazist Ordonanta a 13-a pentru aplicarea legit referitoare la_cetitenia Reich-ului, care prevedea confiscarea bunurilor unui evrew decedat, | iulie 1943 (RGBI I, 372) Ordonanja a 11-a pentru aplicarea legit referitoare la cetijenia Reich-ului, 25 noiembrie 1941 (RGBI I, 922) Decretul referitor la ,amenda expiatorie impusi evreilor, 12 noiembrie 1938 (GBI I, 1579) lati pentru construire zidului din jurul ghetoului de 1a Varsovia perceputi de la Vietime, 1941 Comisarul _ghetoului Auerswald citre Presedintele Consiliului Evreiesc Czerniak6w, 22 octombrie 1941, JM. 1112) oz {amv08L4 tigre no ‘99 ‘axe ‘neunses teu 20 9G {ttieeMoR aIsaoe arnaLi0} 18 oindaouoo grosesny ouumuw yoda are> uy “eattoeal o naliod 1 olupussnp aypoanns o pumas 2 8 numuod Sunjopuy LwEs un-nUp Inj HuBUAIaS ad vazan 1-p9 voned {SMH Yotn9 od ofouegyys no volgaowauy 118 wiosed pup “yresaipow auipnie 0 viata {2 aun no ofawot4 rarodooe 18 pup oumy “rerum Tequuy un-snu)sojtueULad raquo Fp "alxa audsap eaquon Jon DUES “anuediuy ugpe IK antigeis yinu ap kuasasny Injnjopot SUursEn Yo ‘outa eyBU op wistxe vaurTew asoind By sunfe we sojmp, alto Ut Edo 2 nude ileoydus aseaxownu no ¥ piueodust axew ap “oop “ag -ImjnouAD & MEAOP ‘swenuazaidat 0 |S0l0} geod ys swsa09u wd ‘dnoareIs un ap d1Oxot MEDAP HIZENY asoSnursip 2p Pauntise rutiad Fanos O tute ap Yao axeoxsnto tayo v ap sum {0 ‘atfouny Wee0e euneapioiny ne tndnoasais oseoe “ao4ytoads 40} oqsiznfouly mes aputsts0 9 2 amo ojaiuaunvod 16 sojLmaeae Bun] v-ap ‘Bun LOW axIN e> punn|d ‘upon 31 "HqeuEaut pour uj turseuN asaoe no yuyd HET ¥eaNKY O tensed wow eHO%S PSI a “pret Suquoise vorpnp —muossiy ,saureu (rO1——ysmor uot suempeN| W097) TEDW sE61 snc Lt up maIG —_oI-XIX fe Injnjooos ¥ orteDO4Ig Poti (GT 1aOW c€61 Ors up ymaweq —_ uy moweFIgo antuansp ,nsorasna" opouINyY (eps "1 185¥) 161 suquordas 1 oqrEs “Pidap 2fe mioinsai euopso. ares yasnoq (88¢-L8¢ “dd “pigu) wor LAX Zr6I AHtude —— ye |mpooos suNyuRL| “sopURSeIdap ayo EL Sane -squonoraysoN sayasipny —_Hounsas “umseduama | 2anp 95.© ranued fem@ 9 arednao iojiunoo, vaeewosty dads io “ana Jone? areUDse] (pLe-£L¢ ‘dd *¢ Joa E761 “wuDTA ug ‘wapnp 1p amonpsen ‘aysiu “7A ZB YUNA) MpyUEIE, (Gre1 1 180W 861 euqwor0 ¢ ‘ouvod Ip nasaa umppuesg tos par Boo ‘esed od .naiag* nuntiusm varuwasur ‘Pzvandty nes jnuodesed ad yo greisuos mes vanojée round oma maireq —_ouipa Stapery nana Iniod ‘Gosh tng (167 "d tou 'z¢61 sazpmig pors0g ysiva ,uonnjoxey ypuat,| ax SuuNp AvadosgTeuoneN Jo ayes oxi mt uoN -udioiumd ystomar" “rysmoytezg vs0Z) 40) uorgund nes jruorrutiap ad maine v9 ne> (2x61 1aDw set au gz 9m ——_“ynuapr amo aymioned sporooumsey INBPE ep aouHeING e oNAtAdtmarIeq —_gotw ad ead uu aims aes YF pe sree risa 21s ap atiepr2a vaya04 SSS Saree Reprezentarea evreului pe care 0 intilnim in propaganda nazis si in scrierle Bee Se nazisilor fusese compusi cu mai multe secole fnainte. Martin Lathe 4 elas wasiturile principale, side aceea nazis, la vremea lor, au avut foarte pute de fieut pentru a completa desenul. Vom cita aici céteva pasaje din catea ui Lather Despre pate ineiunile or’, reamintind faptul c& in secolul al XVI-lea, Luther nu era Cato de busin Singurul care gindea in acest fel, si cd violenta stilului siu corespunde modula de ‘apresie caracteristic epocii sale. Iar dacd-l citi, facen adresa in mod direct unui public larg si Valuti de invinuiri si condamnéri. De pilda, in acest pasa SiAS'Ey Yea bine cum tnieleg si cum se supun ci porunci a cincea a Domina, ‘fume cA sunt niste clini insetai de sn ull erestinitti si ucigasii crestnilor Printro vointi indigjt, si i le-aplicut atat de mult si fact Inensrile section en fone csear ars pan la moarte pe rug, Invinuti de a fi otrvit apa si finite de wt furs cop, de a-i fi ciopitt i tiat in bcd, pentru agi ricort ¢ multunt fe vane turbarea lor cu singe crestin!4*" ‘$i putin mai departe ~Acim veri tu ce famous, roast si grasf minciun este, stun cand ei se png ed Sint prizonicri nostri. Av trecut mai mult de 1400 de ani de cn Terusalimel a oe isrus, si tn timpul prezent sunt aproape 300 de ani de cand noi, crest, sontog, mi i ati de evrei in intreaga lume (dup cum am spus inainte), aga incdt ao am Pate foarte bine si ne plingem cS, tn timpul prezent, noi am fost feat pt Zonied lor gi ues dupS cum arattadevirul adcvirat gi impede. Ba mai mult dech st oi nu stim incd nici pind azi care diavol i adus in tara noasta,flinded noi mu ne ana dius sii cdutim La Terusalim! Astizi, continua Luther, nimeni nu-i refine. Deoarece ei sunt 0 grea povard Fan un eae si 0 adeviral nenorocre pentru fara noasta. Ei fuseserh expulzaf din Sauls ~in cui dinte cele mai frumoase”, si .dragul impirat Carol" i sitogee din Praia wel mai bun dintre toate cuiburle" chiar in acest an, ei fwseserd agora af ae Praga, unde isi aveau, de asemenea, unul dintre cele mai bune cuibort™ sree intreaga Coroani a Boemiei; apoi si din Ratisbona, Magdeburg si din alte orage 16 Pacamnd, oare, a fi prizonier, atunci cénd esti prostprimit into fart san intro casi? Ds, desigur i ne tin pe noi eesti, prizonier n ara noasta, cine silese af woden rangarea frunti noastre pentru casi cdstige ei bani gi bunur, in timp ce ef stau areean {ines cuptor ca si tréndveasci, sl pide, sl pund pere la copt, s4 mindnce si al beak Dale casei din roadele munciinoasie. Ei ne-at hia prizonie, pe nal a Dunurile noaste, prin camata lor blestemati si apoi eine batjocorese seule pe act, { Luther, Von den Jueden, p.diii (520), S Tb '6 Luther, .Von den Jueden" (520-521), we ‘nyo ap pasa soytdo> spoyrn opus roudio | — sundnsaud es tuna yap — eye as aonayueas ap, axhun>gaemqain 00 © Hpi zo aE oundorEPrand up ajoase“esusiose sp eAoD oY eed) rz nnd ee; no oj o8ups eosaum vmod sorting mcs uy Ynsarsndos pon fatna Paes tsajuoy Teniy momo rpusky aku wpe —anPU MA talapion vas Iago Yponey aoe cx gore ang x nae tego fey ps © 28 DY EOE Wt vomurD eo Ht ey e002 auran Vs anaes ojoand steep ammo vind] amtoues ened 1. fe U6I-161 “A oonao puapoyy Wf t42p “st myrston oe # tose v pun eidaouoo adsaq| 181° ‘o96t salty sobong “xgns 2 x onvafy 9 ex¥opomy “po spueIog“o owotay ‘my Pa. Wp ¥I2D ap JojuUMIA « mes wNKes> soAlen eaea\foR grends> yus adap eesousts iu 221 “sompaf $01 20) AIKX.otm “wnDon epund ‘sep sone sy OFIINe Te Inomer Uw “Worms Impoo ‘quips uf '86-9¢ “8d “uopnr sop asnupoysoiswvy 21g iai4ag “stm sp autpuos chop pee 9) FIDE mm) arm N+ mH ora wos sn oN |s236 op ururanionpeouun9 nu amos opsod3 wp anemia opuo8>m9 ap Dun 0g miasanas 20m wet e9z vowing yay sof HON UND fisonyung ¥dalp Um Io axe a I nwa Iniedion # iyeunog wucinoaud puny aoarecop "a, momande soon Uy asp yo amngen |e ie toes am 1 ound arod tu jatna “pion mes waa tm pero nosso an Ewch C'd Weed powers Sp eum ImpOO “T-AN. HOS Up Ha} ap FMI? oSBoqNa Ostend uN UID BS oe 6b 8 Kuows09 poypay wt svoy eI sD a eno "9p {Mom RHO "and op sasenge nu 19 2x arse ag oun) up ft4d 2d apm Wy Tou fee ad teh loka omwey Supa) :L£21 MSP Uppal SoG pny Wp als od rTyUEeM NG “Ges 125) apanp wap won NT OE (12S) Par ft “Panvesen 0 191u weaKIPOW v= 18 NU ommasso vourSewut “ue ap ams ruied uy “ynjataeadns ne aqsieznoe “oxeziwoD ayitizmsuowap '8 aqupSou areor mo psu “pIeIpnday Lo3sap 1503 v natarso Muutznsa e “nSotaine teempeUUtsD ® ‘rwny WBauuy eidnse sojiauAd tarieurWop e yuoUaYN| axEIUezaxdax swaDy ";cautOOR ‘ouou wea #6 axeoynp “yard daxp eotytyeo m JoyiN] ‘PUES DaqLaN Te Uy ‘yctgnEUINosD nam we WS sowsuy my medion uns “yeurUMAD-sodns aKiw uns 12 ody “s/auIny wSvaunuy YonpuoD BS JOA 19 “WAS EIU “soWpN'] In} BIUIdO YeNp “HazAa TMs ENSooy 0] ‘amu Uy ameqaM no WS amqIO Nd “eseoLINY aFuNgou No astAo} [| NazatuNg “wadoHTE asosnds RU OStO, 30] ofoSuES ap o195 atsa ou Nu Rou ‘oJ ¥de WHARNO NU YoU “uutimdOID L-nu font ‘itdos waging 2 nu you (") wewarseqq H nu You () aym~ Jo] apiautay ad wruMU a} ALL YON" (eutos vouawase o maUr e najuad “J24N] BqRANU “‘BUNaI9 aze0 “IMoR] NE a> “netmoouoUuDu #1109 apefa;29 er 18 ‘Tour ynoSiugs wanesoxuy “iyorutsv} 9p wow wayed upupgop tr ua ee yo1 “oruozud twourt r#8 yen) wet rou ‘eq “uotuozud wour 1 Tou Ro Bup[d as to ¥imor 1 ‘otupre soma 31 8 tmny 9] 19 area ad “anseou ajumung up rzmse HB WO ad “unUNg 40) ajrudosd lp tm ap wpe dum un ‘uowofog 1 praeq qns “unpesma9y ef yqHe ys mNd Me MU Ia, evan 18 nazamun od auirsoqq es 6 goseazosofing es ‘sty ut “ode nsw 1 we aduse ou os gtd 19 W snnsou pe ays2 20 101 a09RUL BS “IM MUBs “o{faxAD [rUoInIe nD ‘aweod jo you sipessa sous op rpre un ‘Munéax9 “lou Hare yo nawod ‘aNPo “fo yawasuEp nu 8 ope! nu injoasiq) "ansou jnazouume tnundogy ad yuorsoqq yf 19 “autuniyne 8 tneid idarp ‘jode ‘nseou esunw uud x vamopns utd “mung anseou ayuudoud wud Jo] wonfings you my “ingou qupdes 19 juns apse Sunes) apun mfNdoy He 1 nnsoM [e 2189 99 po0o w jupdms ‘Wounind Neuorog aisru ay ws wueSe 118 tunoUNU You yO nayuad tn 1895, Reichsag-ul a discus un proc de lege pezntatdegruplanisemit, care dandsceul pegezarea din Germania a evrelorstrini Sa oferim aici cltews cans ‘in ciseursul deputatului Ablward, purtitorul de cuvnt al grupului2™ “Fae absolut limpede faptul cl exist prnte noi numeros evei despre caren se poate aaa nas fit: Totui atunci end afimaim ci ansamblul evrcilor ents dauenios Ce wt ucts deoarece sim foarte bine cin fond, caracterisicile rasiale ale wen opor terse, amsnes Ratueh init, cutimpu, ele nu se pot armoniza eu excapisile ee commis nah ue Me Popoarelor germanice, si cd orice evreu cae, pink br’ weenie paca aa jcelct 4 comite, probabil, unul, tn anumite hmprejunie, aeccrece Particulaittile Ii rasial Ml silese $21 inflptuiascd, pomnilor, exist In India o anumiti set, cea a Thuglor, care ina asainatl pnd la altitudinea unui program moral. n aceastl sec sisit, fird-ndoial’, numeroase a av egg muses siciodati nici un omor, $i tot, dupt opinia mea, spleee au avut dreptate atunci end au exterminat (ausrovtete fn intregime, fir si Sciinay tesea individ sau ala, cutare sau cuiare, infiptuse vreodal perovah ck ‘sssinat Intuit, la momentul potrvit,oricare dintre membriisecel lar Moonen Ficind observajia ci antisemitii luptax impotiva evrellor nu din cauza religici Acestora, ci din pricina rasei, Ahlwardt a continuat roma at rust fac tot ceca ce nua izbutit si realizeze nici un dhigman stain ef au tata ev ae ayn Frankfurt la pedfrile rag. $i exact aga se intl eos pad (570 © Adund in mune mar. Int-adevir, Domnilor, evel sunt mise haere Pradi (..) ne eck (tale deputt care se opuseseexpultrilewrelor) a nceput prin ane Pod egilas eiedeeea lt lege, in consecngl, nu tebuie si ne cuties deg hua eeislatie privitoare la evri. Acesta este, int-adevis, cel mai unenean; argument Maztrcased nig ete antsemitismutu. Agadar, ar uebui ai Usim pe cot assent lng deoarece avem prea mule legi? Ei bine, cu cred cd daca Seep, See clarasim de evrei (Die Juden abschaffen, am putea sine dcbavasicn yi Jumitate ain legile noastre afel, Seputatul Rickert a pretins cl era intradevir o rusine nu gtindacd a folost hint sest cuvdnt,n-un reuitsi-mi fac Snsemnari ~ dar, in once eas seven spuselor malian ieee Mic afta cB este o adevaratémigie pentnu 9 hati Oe ete milioane de persoane si oaten ait depot asa atunc, evident, germani nar eb sis tamil de eipe comment att dep ‘are actioneazi ca nite paraziti, problema shine, tran mod cu total fet. Domaul Ricken este tot at de masiv fe oe Janrmsie etl ese foarte fried de un singur micro de hole gi dortellon va Sunt nite microbi de holeri (Rasere) we ait: Snapaphh Brice yds 453-6 marie 189%, 9p. 12:96 mp Ee mera ui Pout Tngt #4 eopent set cur de ies hemes seers Pe eet "York, 19. 23 ve ized soysaoe voutqpuy vf ap ‘axe> 18 vonyjod ape W Jarwouose ape ajao od 6 wasaxd aqemisojaiut 18 ayenintds Hota aye stays atirzod aywor asrdno0 ama “sodod nnsou Indanuy amupdes uy aseny ame> axaind ‘ooqueyes sind oun eatnodusy 2y7eN0q © 803 Y" rerejoop w sop *,azzind najuad in eidny* nos ad erey—r [Parra uy sunostp un-nuy “OF6I UI “alUa|OIA ap Ud oquPNY un “arPoWTUaUIR 1 weUUlE araind 0 masa ut vapaa ‘TeuOSIod “sop ‘axneastumUPE aLreodes ap 18 UOStIDS ap ‘aSLyE ap. ‘unsanostp ap idruanutou advoude xnj un-snur rnynaxao ape upiuazaadas arsooR reyOAzap v 18 ronyas v stzeu mutex “farayoy ye 120 ‘Stoasd reus nes “FowED jngorows *qosotus UN EIS ‘uy ‘qeuad npoo utp ayergwnt ISruoUODe waind se jn-BoISYoIOY “-NpUgUIUH “rou PSION 9p tee “ypesd ap esol o “UISeSE uN “[eUIMIED uN “ode “INNS oD} P| LIMPYUEL| ‘uip Wueued ed surduy et yo soamwoep “soLaIxe UIP oWeUE uN foI RoR] BS astingzt ‘nu 99 909 101 azaztteas Bs aISnon e aro woIUT jnUEUESN * ‘ues94in] injnuasap e gorda o Wop “eyertuasa ofes ofLMTESEHT Up "aN nu ipmemrgy on Thain vourseu {equa Kojoow WATE BS Way A TUSUBO Top "TUR"=. oziSuB ins 1an 9p Puvisip 0 v[ "E> [nudes iqusvew [MIO no “Tpadpe-siuy “ane IN ‘tive B yosesos reus nu ys 1gouy apse "eune=pror nud ‘po wuwod soqfarsa opryouy w tad wodsour ws ms200U IMjosqe a1so ‘do>s 1S998 WE 1g unas 1 ro1a9 anuy vyeuoties ® yorubed ommdas o unLgets Ys 2189 Jou LUIOA 99 ¥93>) ‘suedap ap Tei wou ys tron nu “e208 |njap op l4TAORy ey UMPUES ou NU TON, (2xsanoud 16 ayasps) aqymung yoseouaysour |-Ys na1Ko UM apron A 2909 9 e9 UHEIRIOG [Bs masa nu Jou uaroK ua8puuD9g uapne ayp anf pjassny2s ula 41% Sop) n94A9 YUN ‘adnse ofc wa 20 1mja0 yurid o apuooe 9s 1 ws W139 BS HOUT of098 yun wo8soW ws ‘eunsne je-qressyoroy up ninuosnue od ‘njduroxo auds “urruum 1s wipups ou nu see {ouu ION “aH9p94 9p 19und sao” Mp PosEIaNAD vounNTSaYD uNTAL ps flgpsuodstpUT OAS ‘Sous aLmeo} pow un-siuy BEN] emnqant 29 18 pumjd o urind ap rinrg> ro nu FuIo|goud vantsadsax yD lode WosEWaN © IPE (*) notag un euneaprony yea azo 1p “uousO8 un fo UEP a0ey nu esaoe [ruDny ‘eUEUUSD UY NaIAD un ynosEU Bs BGeSRaKy (2195DY ap PUNE) EEA (© “iday imsoor mIUOWP “AMON "Y BA NU “IoeA ap [MES UN-AUY MosRU [ED UN AMSINDsIp uu op eyIsO}O}“yeLALn atjeseduso> o -ijipHRY “181 uavogasisnnsay 42 12p Ose ¥S OIL UMP WE uns nu vaxsooe awe} ‘surg 19 ‘ajeuzodu 8 ery> ane 2-1 w> oquuoIepus amor yumdapun EE w> — (mdoasp aap ap.oupg ad ajasps) — wso2e (TH>H audsop uqios mu ps auig teu “S03 ® IwpIOs ap [25 99. — nuOwRLGO smETUE [MP1s mogy 8-8 w “suPUUDR sopHRo| sndns w-s wo “2uBUUD® s1op toun >Joxde| 1dns vo BO “erueuap wy mosru 8-5 jnauad po flaunds au yoeq “2apr piseaze Injosqe pow wt Futdsox {> Joop ys vou BuO 9p 2 1oUNIE “uwUUOe un [9 Hf OIS9 jNaNAD 9 — jpaddud NE AND Hores0 top Jojeo & grediouud eriusur exo mseaoe 18 — gunds au ps auLA BAaUID RoE srenuniuoo v ypremqtyy “(She azanqneyy asa1p 21g uuanoy) ,Epead ap amy atsane" ap rrueuu9p ,aiauno™ gs teindap ad rertaut w-t 29 dng] _bie0|dx9 2p 301 vasoind audsop 1 sojarao areurereuos 9p voxoind oxdsop “ide 9p “uRIMDSIp Loe “2OHIULHOCT Trae sab nate. fost bitte impotrivaunei pueri care aves, totoda, pos Pista de &uemiri cu autor legi pe oricine voias& tnceapa lupia impotring ef nk ae aca rcistent intensificiitacstel fore. In acea epoct,jidovimea aletpaer Rica ne declarase rizboi (Gauleiter-ul Julius Streicher insista mai mult asupracriminalitiinrinsece a evreilo. Si citim edteva extrase caracteristice dintr-un discurs pe care |-a tinut tn 19 ineretului hitlerst is ete! Priviti in urma voast Ia o distant de zece ani, poate ceva mai mult. senate Tizboi, Rézboiul mondial se dezlintuiseinze popoarele Pimntulss¢ ne Messe isgae esa, Scat nig grimeri de rine, Din aces rlzbo!Infloetor un siggur popes ees panies, um popor despre care Christos spunea ei avea pe Diavol trey vo ‘Acest popor ruinase poponul german, trupul si sufletl ei ‘nd atunci a aparut Hitler, si lumea a prins curajgndindu-se ed de acum ‘naime: Toba aga vf liberati de acest popor care, fsemnat cu semnul ui Cain, artic obul pliméntese vremie de veacuri side milenti Fit si fete! Dac cineva vine si v8 pune ch evr au fost altidath poporl ales ie, Beasts dete, mai degra, pe ni, care spunem cl evrli nu sin! un pope “Gs, Deoarece nu Se poate ca un popor ales'si se comporte ine popuare ase coer ce comport poporal evreu. on ores ma pleacd in lume pent face pe alti 8 munceas spre propria sku Tr ccc Pentre suge single cl nu seduce inte popoare penta a surga pe tse cri vege cum or fail, el mu seduce inte popoare pentru mi Ake pe Prati vow si ai impinge la disperare. Un popor ales nu ‘omoafl animalele, nae stat tal an la mearte, un popor ales nu teste din sudoarea alta, Un poner sea jig in rindurile aclora si inainteazA impreund eu cei ce trliese pentma ed moncns Luerulacesta si nu uitati niciodat, Pat 9 fete, noi am fost azar in inchisoare pentru voi. Pent voi, noi am suferit raegatna, Pentru voi am fos sli indurim bajocurle gi insultle gam meena {{pkin impotrva peporutuievreu, acest comp de criminal organiza la card merclake $impotriva cui luptase si Christos, el mai mare antsemit din tote impure: Numerosi naziti ca, de pl, Himmler, seul fortlor SS si al Potitiei, Hans Frank, sonata er vernator general al Poloniei, si Thierack, ministrulJustivei aveau tendinta dee | a be evteu dept o specie biologicd inferiard, sau ca pe ti fel dé passat ta inferob, ce transmitea poporulut german, prin simplul contact cu el, maladii mortale, fntr-o pe pinmler ja prevent pe general lui de primejdia pe care 0 prezentafaptul de alec, Pe germani sisi insuseasca obiectele ce apartinuseri unor evrei decedat. Decl am exterminat un microb", a decarat el, au am procedat asfel pentru a ne iss. i cele din um, contaminaji de acelasi microb si pentru a muri25: Vorsina despre ‘wre Frank fi numea foareadesea .piduchi". Dupi ce an fos wisi cei din imperial” rg Discus a Hite, publican pres genmani, 10-1 noiembrie 1940, Discus i Ste iunie 1935, 2 Discursul ui Himuner, 4 Octombvie 1943, PS-1919, 25 9 191-091 841261 "HEMI “moRLey 9p u wopHT atc “ENA PIER og 31) RIV "uoponp Hap uoA a] or L11-4'5U61 SHOR: maN, “iowa We9pON Pub 1044 129 244 NBME Ime MIpEUD PION UN HASHIM) HOBUUDD WES WOTUO> “pepuou oar td yan eats sre mpossa “pd 9 ‘SHGeroap auto unre sy ea une ‘Hed 2 mom “qeaua end ap are wove Yon Ua! 99 9p a[MAHOSING “Ls “OA “EhGl “ULE PS 2ap00 pally “AMRPEYY aHosnaq ",H>MFaboN4 SHES UNL” Mw APH [omUTe MNSUOD 2 Y ge ‘Bers J01299 ASI bo {Moone vores no UIE Dd “OPOT-ON “EROL mY MH AED HONE yz erin Senpoida rs a 8500 EEESd “EL I IMeUINE™ FENG aH 6 "IIT. jNRURUIDAND UP ISUDS PiENE;UED "og up moynzay “jas nes oung.‘syeamyn> afonsaiaee> aio) y> VNTCXS-pomr-wt TEU SOEXIX [P10}0095 MP TSISEY ‘ORI BU ABDap mMNSHOD ne-s NU fONUSISEs Ape ,eonaIO=y ajazeq SHO], “pesokNeS sfuMAEIT um neasgde am ,tnqoasno oye HMIeSuES? sjsu 1d FIO “TOFUAX TE !MIOIS ¥ oIEUNE ENOp v UF MOsPU ¥-S asoIeIAONTE |MUSISEH ‘eanp yun] 2utoj op yorFojoop!oxnyono o-s1up ywaWOU uN wYD9p wHuIzaKdaL MU IsIses muoumze wnsuy Bo “uu up 2j90 ut ‘arbopaAop as fapse 1S “zfeDOsHUE aIDe EALIOD Bs Tugnstzast pow uy Bundy y apetses my aposuoioene> oo aoaseo9p “euMEp e op ,2o1patdamy aod as nur mauag ‘asfbaud aznz9 foun Psosutnuy eUBIEW vIseave c¢NguNe 2s pCa i 2odo wo) a oo] tngOIA fu oo HENNE Fe oekas aio od Zinynes ye mdroud un mmynauaa wiony wy iste “aides wud Yu ajutano wad 11u “pEpoasa wdauput vaind won nu 10u ‘onjdwuns unio} eovoWose Ud videospus nu tSnsuy nazaxun 29 Y29]" “nayAd un BuMFapIO1 Maued YoUpUTES Narxa why “aqUTYDS RaInd 9s NU |NaNAD TD azansuowop 7S neInpens 9$ sere ¥ rnun 1S :ereuoHouny eIMMETO] SUBS O HpEAUY tM ysises PaREWUDWUNIIE 8 OUIAEP FoHUPWH v ZOU] aNGD ap PastooAD OMUE wISHAD KiMIO, qiwastyueynsanostp utp anapdstpw foqua 18900 “PO]-XIX Te [9029S uw 30} a|LUUT WPI as waNEgIM IF “TuNqIO 1S fou EIA TONS 9 ¥o “DOWD K PUIOpOg SnuIsIp ne ame> ajataHjny ¥ oJeIoUM WESOp Tass veut ySdeaped © 18 mymuuzoq riaudsip reioas ne youn p> yrodas au soxpnry “eauoddnc “B9|-1AX Te [010208 Up oyorxar uy esx nu 99 aun yses % woosop qaajau os mézeu ‘rwostiae 40 1u0s200p -oud vp “eeoqdx9 1 a¥ao aneo asiqasoap 0 ozede “auanas tet 920 16 ype URLS any Inqune aysane aqeON ap wawEDu 96 © ud ass (2pnf) yaya MUBAND HSL > “plujoosuoo uy “ouULye vaind as ‘aqenwt puny PULIN UIP aISeoY “2orey-oSNSURITENED 8 ‘tered ansqu 1 yeuruts arstu ‘tueusnp axstu faiaa ad nesaprsuoD tt IHStzEU “RAL-XTX [Moron wip soytinosnue v 1S vaL-TAX Te [moses up so]FZojoa) wurBeu WOU JA8]0-41Q igmeueg ftoyonp no unnsoys ope ootuorSiy-opeises aforoadse oxdsop EINDSIP 10, ‘aru nzesau atu ap — yexde) woudl ame — Huts od vinao t-» nnuod opeuios opeuad ‘yupun asuudariu 30} ne-u imo], Pusu! 0 stmUAsUoD Towznse je uKUDU HS oIUZEIGO imupueyodisoa ‘snjd ul uruuos deo au nnuad mamod yuER] o wIapISUED ‘mod nu 2919449 Youn je worew ajarde] soameap ‘ounep THa}ns ne mjordey ruoTeseduan-) "epnesy ap gedinout aso wieznsy “tudos nnuod yorn|a o-nmp uetuol and ofups 2p uvdns oun ep 160} ¥ aide] ys09y “ForaNAd v10 wa HD ymde} F-npupZuNDse “siuOOP youn wojeur ajaidey mpuga v8 “qdoo un pupar “gosealaa ind pses op otouay {mgs ynzereunsap ad yu ap wanxe wednaoo1d ‘ey amo ‘sopIH{ In] BWWsaIpE BS B amBostEDS 0 urQUHlap 1oU “yoBIONUL, ad atsaxtad |-29 Hee ‘sy “geRoswaNOIRURSU aS YS SHUNRUY WiNDE 9p *wOAR BARUTOG RdoINT Eo YeUUZE e [o"ZoUOIOd tipurle sociale de comportament eran si ele, cu nevesitate, imuabile. Pentrufantisemig, vreau devenit ,0 rasa 31 Cei ce i-au exterminat pe evreii din Europa au fost germanii, si, de aceea, atentia ‘oastri trebuie sé se indrepte cu preciidere asupra lor. Nu se poate intelege ce s-a intdmplat ‘w evreli, fri a explica foarte bine deciziile luate de responsabilii germani la Berlin sau pe teren. Totusi,eforturile germane si costurile necesare pentru realizarea obiectivelor propuse ‘au fost in permanentd influentate de insusi comportamentul victimelor. Daca admitem ci lu organism german nu putea mobiliza pentru infiptuirea unui proiect decat niste resurse limitate, desfasurarea operafiunii si, in cele din urma, reusita ei trebuia s4 depinda de modul evreilor de a reactiona fati de ea Ori, atitudinea evreiasca fata de procesul de exterminare n-a fost cétusi de putin o improvizatie de circumstanta. Nu era, nu, deloc, pentru prima oari in decursul istoriei cind vrei europeni se confruntay cu violenta; datoriti acestor experienfe se crease o serie de react tipice, care aveau si riména remarcabil de constante de-a lungul veacurilor, si care Pot fi reprezentate, la un mod schematic, astfel: Rezistenti Incercéri de ugurare a situatiel Evadare Paralizie~—-Supunere Atacul. preveniiv, Feaisieaf aFMald, rizbuniarea Suat aproupe total inexistente i istoria eilor din diaspora. Ultima revolt si de altfel singura de mare amploare, a avut loc tn Aimpal Tmperiufet roman, in secolul al U-lea dup’ I-C., adic& intr-un moment in care ma- jortatea evreilor triiau ined in grupuri compacte pe malul Mediteranei risiritene, $i nidijduiau fn continuare si restabileascd o Tudee independenti.32. In Evul Mediu, comunititle evreiesti renuntaseri la orice imtentie de a lupta, iar poetii lor nu Kiudau nici tarile fapte rizboinice si nici, in general, vitefia, Evreii din Europa se plecaseri sub protectia autorititilor constitute: li se incredintau din punct de vedere juridic, fizic $i Un incident din 1096 ne infitiseaz’ foarte expresiv-aceasti|Mependent’ mentgli.}La acea dati, numeroase scrisori si emisari sositi din Franta au avertizat comunititile evreiesti in Germania ci zelosii Cruciati se pregiteau pentru un masaeru. Personalititile marcante evreiesti din Mayenza au rispuns: ,Suntem foarte ingrijorati de soarta voastri. lar in cea ‘e ne priveste, noi avem foarte pufine motive si ne temem. N-am auzit nimic, nici un despre aceasta chestiune i nimic nu ne face si credem ci vietile voasire ar fi Poste gisi un exemplu de gindie nazstl despre notunes de ras, cu formule ca, de pil stant ras Rassenker) sas] supeioar (Hochrase) si ecln rail (Rasseverall in Konrad De, Werle und Bedeutung der Rassen in Die Neue Prapslden ~ Wellgeschiche, Belin, 1940, pp. 89-118 2 Revola din aii 115-117 dup J-C. sb domnia lui Tren (ourvenitt dupa disrugeree Templului de re Romani fn anul 70 dup I-C, 9 nant insure ui Bar Kachiba din 132-138) izbscnae ta Epi ot ipa pi ins 3! Mesopotamia Iudees isis. Insintarea convergent afonelr evel ne stall cho ‘ietvl lor rales A se consulta Simon Applebaum, Jews nd Greets in Ancien’ Cirene, Levee 1999, 201-33 gi tn special pp. 336-337 1S A se conta David Segal Observations on Three War Poems of Shmuel Ha-Nogi, AIS review 4 1979), pp 165.208, Ha-Nagi a fost Singur poet ebonic din Evel Mas, 87 -edno0 snot UO up una aun qe ew SUR Ws fsa 2p sounds saenanoe yo "acta snpoid #4 nowt ap asameuy Fiasuody fel Wao fo eiNO Eanes fam fai uowomud 9p syezucso 380) me s0qK90g WALL Bap Hou aaR'H wp afyorss Yo WuROAMUDS fp iron ‘omgan “zap aouo uf Su injuig. talNodiy morplazn ot nu vis Up. seco > aN zauojod yzna> 0 nauod aod 1 UoHNaot 9p Jo ranees My ead EwosseA ep wiaataa afenloeses Tosnasa guj}un o nen Aone ns SuSKa8 2] up a3 Hspog eANBsne Fo 9p 1090 ai gp "mol stutsuaD ft watopy ae shuDDGND AY fy fe azo sa ew Np atts> ate) Impaatr amo ojote 1 Hog ojoeupay sad nt “aBoworo 8 aipq no new “teow ap wal Hn rO6I-C061 "Ue uy "szuojodojoko; ap urate eAokI A wks aude oraine aUEUISEND “1g xe LEU euewtuoD radeon 3jieay He HUBLNGKS LANHUBGOD HsiAs“GRLI Wp PUP ye 4 ($961). SOS uayeeA POL assy uv spumpoURN 244" Buor —p N07 SP EID “LBL BEGUEIO Z| “UaHOL) Cm FURIE (01-66 44.61 tsuonty, “sip sunpoina oy pe Sy 2, ‘pan ¥ po Sioqopr oot CrusodmaD> pas 9p snp) ezuaSeH Wp PUMOWS fatale FEO) ye {uPU! mluonqzt ne :vax29 2] a1e> ad aseorsyfar [LMIOUO apsooe |-PS IezNjaL WE BEPUEXOTY Up tony Tlaz-twes un > mesBUDA ay ES MOP ¥ vMsieD lesdun “y-] ednp 1¢ [ux Uy “ouo OMe UF MeINo9} fo aNUEp HUN psu “IM NAUSEA B HEMUS (eAfaP) @ fRUBHTED Uy erases1u20U09 os Jojfain2 vawiLoleWy “2 “9° ‘gD ayumu arate fouls uy wiseduay e19 PUpURXaLy [nseI0 “arEYONIUY Ul “ojduiaxD LADIED uIRP Eg “a[aloaja azanUBTE Lys “OseIsey ur 16 38 Biuayora pugo tounve “nes wapfowtad aumaeyus WS axtuaUL JoUNEIgE Joan w “UNOS ‘ad — ationssuoses ep soyzmyoya “unung ap nes auRosiad ap Jo|LBafes “aflquatze> sojareo3nt 2 “eattuoaaid maundns & ‘1ueq ap wins s0un vyefd ulad aynultgo ases9qHfo op ms otiocioxd 9p unpyooe oun x ‘aqret soun emo} nen] axLzeoxOu] “aresMpU soqtieIna:s v axeunén ap Uyoveou! ulid 21d 1S wejweuoUr euotiovar posetasA v=IENUNUUOD “OWIOKA gHINU acl 11a ‘Hhumgiuo op orereurens uy amsey aueuNeSHuR axuies|sap ap wie} vamqoudezap oyjqnd Wud v- EIUCWOD UIP fa1Ad tuEIBIAA ap atlezIURBIO O *Eg6] atITEM WL “OIBUELDSE Pow uy -apedeg ajareig wip Jojo fe I BuOSUY uIP soyLMUOd Je 10010q uN azaztUEIO ys or2our ne UWI [ale WIP FIA HuOISNOU PUR IouNIE “9¢C] Ul BUODLYY Up soj!exNe BauIpmane 1s05 v eIseaay “vex HUW 6 You w19 “SPIO 40] [nLUdoNd UIP Mes “exeA JO} eUdoxd lip etienns azeo up soyunzes viidaoxe n> ‘souoIoasiad watnoduat Uph aye WIP HSelaiND s0]!iguunuo9 ape axirzodo aresamo ap opttiovar 18 sey neaurdsau Hiomnoosiod 194A or luesut UNM UY reUNU To “PUELAG GY nu aUMdsUL EuNeapION js0J ne a[9 ‘Snpord ne-s apUNLIO, tS dwowow eeu uy ‘Se rem 1g ayeojdwe Fon 2p ¥8 aseoxouIne Und K0F HE Rarseay op afefaWox9"Sy6T-EEGT HU UP FIPOBEA [OS U] Massa WIE UM-ny BauLaHpL 98 Ys NaAP osnloino-viebe aneo-uy edo 4 soop soja149 BIBDVENS UF dO] pastasTaL 6-38 nM THO, ‘oIposida W o1ejozt wuosTuaxap weUUR YiUDSI2DL op aflmtign “eIOGSTIP UIP HAD PT ons 4] sy #9 Yowxe Hota 105 me SOf-op-ofUR UEP HaUND PSU septouiqnd wtundo azayoo’ nu ys row eouoand 2s mo ayvod 2s ws nen 19 “eTUoJog pUTJaU Sof-op-aTERE, 1 nnuad tode 1 “tzauojod ta1no axdsop wrseoud stared o runrapionu nae me WUBLWLDS 20z809p TpIUI YU “IZapuRlO HIND no pout 18e}90" Uf (21S) FUOdWHOD as 19 4 aparo & {9p aNOW Un ors nu Yzauojod sojro4A> watnodun FigyDoNT stuHoo ne HUCUHDR po {mide ‘gunds ys YOAB UPUL[O UEP 2SararA9 IN|NISUOS fe anuEpasaud un “ny2zpy YoU avEN_UL 8 ajones do ye'etueMLIED UIP aSeI0 aIye IP HS uNoaud vzUaKEYY ‘SMO, “BALdG UIP HOIAD ad were me-t Hitonap *,uorereg Bdnp UoHEIeq™ pulsos ‘pupsno “PSU, 21qes ap aeiuruoUIR violente in oras. Toti evreii au fost impinsi, inghesuiti in cartierul delta, populatia a luat posesiune locuintele golite; autoritatile au suprimat temporar regimul de egalitate a drep ‘urilor, au intrerupt aprovizionarea cartierului delta si au blocat toate iesirile din ea. Din ‘imp in timp, un centurion roman intra cu forta in casa cite unei familii evreiesti sub Pretextul de a cduta arme. In aceste imprejurari, care ne evocd in mod ciudat unele realititi mai recente, evreii au trimis la Roma o delegatie pentru a-1 implora pe Caligula si-i dis. penseze dea practica noul cult. in delegatie se afla printre alti, celebrul filosof Philon care, ‘n capitala Imperiului, a discutat respectiva problemi cu Apion, © personalitate oficial binecunoscuta pentru antisemitismul si Aproximativ nouiisprezece sute de ani mai trziu, in 1942, cu un scop destul de ‘seminitor, evreii bulgari au trimis o delegatie pentru a implora si nu fie evacuati din locuintele tor, Uneoriseincerca si se objind ecuritatea contra cost™)in 1384, pe cand singele ceilor curgea in valuri mari in Franconia, comunitaiea a propus si pliteasca o sumi de bani pentru a ocroti vietile membrilor sai. Acordul referitor la modalititile de a efectua mai Heuse nied % rede Chry, The Bulgarian Jews andthe Final Sluion", 1940-1944, insburgh, 1972, pp. 73-74, ° Sob, Die Juden ir Deutschland, pp. 57-8 40 In dowd scrisoradesate lui Hier, a 4 apie ls 6 ma 1933, o onganizatic conservatoare de fox ombatnti ewei (Reictbund jidscher Promsoldaten) 2 afirmat ci ea pracca. de multe ewe Benuiumschichrung care aves dept scoppirissea profesiuniorsntelectuale" pi opyunes penta agricul imetruguri Tene In Klaus Hemmann, Das Drive Reich ued de deutsch jdischen Organissionen, 1953, 1334 Kel, 1969, p. 66-67, 9498 29 o¢ ibs 468 oo suqusiouz wip "Bdo runypopay sop Sunnog auonioSyy wy saeaqgnd yiduasqns op ws “cD ads "MNSUOD OF Y_ ‘Lat 99e ska ‘Ob6| HU [z IAOKIA qnke0 nH EID ap ayy remiurodotg ano op tuznD ‘nsed'p| 18 dH ONG auENUET ET 12 “EET SUAEIEDMP 6 “Boor Buqusjou er 7 6e61 SBRWOIO pec =U EaEIUNED oF YANY NEEDE HMSUED = Y ey 16 S661 HOA emayg ‘apyasc wopy fo Cam mosioy, 2, "p9 aaRAy sor VOR mEpIUNS “TAG IEA gp St Col] de “Te1-a8° 9961 waSunqn,-2e6t ABLsuNPPAIID ‘po oso Jaue44 o .uspn J9p mang SAHIPAIT pun sessesTOWNp <1” UEGRUNG WIL yy {Bs reampordu 8-1 autpmire paseede “sope auBo,] “OIF No atstxo09 BS — non] SOO MEME ‘Bs “WepIse “ituod ott oiwawnoop osvosauUMU IS — seIYD easBDUt NE 1 “EIS!KVOD B OP 1D ‘tGny v op wiurpuor neaAv nu Malad ‘nkotasaon tumoe [oun wie} Ul TMWOsTod 20] a¥asn.aP ‘apun jose BoseIEs YS TenUT}UOD ne TONNjateidns “vasepe Yeu [99 ‘HOsBod un ap vdyos t nanuod 1Gny me 19 area uy Lnze> auTind ayo} wIstxe] “FSIWOUODD WALID 0 ap oy Tarez|Ndxo ap aff KeuEISWOD Mere pupo Founre ‘TesouRe uy “nEsBTTD HasAg Teqeuodnsut vosed as y was ‘arena ns arena ap siidumt e19 of 2x9 ANDLISOZ NIMES YO RAIUad rUIN| wS80" HOAs Mes ‘ne zep Soye-nuy ae) O-siUEp reisoU}oU In9as) Ne tosAo “sN3sOCT-TOT TaAUMMIS WHR wISOTANS UP-arepAul PIM Feu InAv no ED K “tupMNE rsave vardope ud renzo ouLiNd eure veidarse ne-S 10 Ro "yquidap (Mui “fo sojfauAd je atiseas ap afoldouTHVOdUOS Ur ons ‘uF 50] Un rednoo 1 ze vareUNSapURjo “opundse 96 E Op waIBSvIOUT “ey yO UNEUITTE BS {UO AI TOU Poured axewuazaudas prswaae whi “otiemis e (asewT¥o op nes) aNStuH| ap OOTe oop pjduue und rewr (g8nj ap nes) azepead ap vriovas tode amde Rnsrow eUIOHS Uy ‘ueyodun fet afdo anutid auRSUL aS CHB UL IezHfeau B-S are [90 ‘OflanmsUOSAS Op OmLMLO}O anuig “irunwoo vesyiqeisos najuod yiuoueuurad vounca “aaninoasuo9 ajtseKiepear “wade ‘sip 1 wpngim afareroouou “eiwasa wy “pzeareyar naiaa ynjruodod ape apesoues eyssoKst ‘area, “ASarauxa ata tignnunuoa OULU |e ToexD LO} HUUTUOUIS wrD exlonaIstIOSS! Tjreworne advoude 1 yueiuods ammisnfeas 0 10j2|oo9s yun] v-op astuerdp ~ now jupused un ad otf “ttinoassod varewjea gdnp reuqeY |MIYDOA us aM “ASSIAIAD HLA VAT ‘asol Yorpe = BonNsuOsaA TF yy BIIqesOpIsuoD asvo|dUrE oO EIUCWUIID, UL BIOSEN] wISNY UEP Joylauna varwoxty tf afMOuOSGRS “OORT HUE Uy “WOI-NTX Te (Mooos uy wou mua ave (© nvia ‘jnaddy ystmap pap \ativawur®10 ajioustiotoereD anuip wun yrurzaudas “zest aun 18 (atuaunoag MUU We “EIUMDD W) ,J8Nd-sNs™ HHasAd AN ap arIMINSUOD axEIAP ap ajatarusoogns 1S ajeromo) “ByeuoriIpeN afinnstt o Sslusap JOqLMUNE|e Tes sOf=uEOS “od v aIva[eS ap W ARIGINIE op LOARATUTTIG "Yosser o YNp azauotionar ys wn “OwOIA imu ap 18 ‘aug areoy vauowase ap “Mens ojteMunWO> “yaueMDS qHuasT ofeHuOyEp 1] nisoyes psej ateziigowt “2oeses soynjuy vasesoinfe najved ‘axelouuy whesuadwoo foun qunys uy “isu Hoxxo gounws 9p tinnos au BS YpOuY fe} BSE Uy NEALaUAA NONy op wLuTyUE agwmnupas JezTUeS10 # NI|ISuOD O}ADR “To wulD|sd Up 1011S “eyfWEUUIDB ap oMuAEs LASOIOHAD ojtsnung vamwastjuoo ef Knsty fo aeapaaoud ys reuoHIUaHUT B wIAOKIE,A UIP OS9104s9 IMIISKO iipupenuu: roisooe ysuotecy“laesys TUL 1% 1qRIS IU H29 nuyuad wrarseoe ayaiuppasuod azaxnin itind 0 "tou30u) npaind nefaine afutsuo 99 dus uy ‘aanpuL ap BS yEqedeo urind ret 4ofee soja1A9 azae19 2] YS EALAN 19 ap MUO YorwoUoDD emsyUE axe MES axeAN axe od attizinard ap esed a urind “aja neapuys ‘soylueusaD sojouIpIO 1S 4ojoiued|xo vaxeutdusyye UM paieou ys volosu e nijugd LNNOJe oyNUK sndap no NsoleIAg a|IsUOD “ESE ‘tlednoo qns snizspi feu tue waligD (301 ynjondes wud nes ypD9p Norasne TUE 1S OL vammde nu © nnuad 1a1n9 LreuoFiouny ap FeIuadoud un yHIGEIS me FipeIDOS exMU HEU 195A ojlieuepes raveuofeus nefe3ue ago 120 Nesp Yous tHuoMed “TounE Pup Yo] qnyeuossed {ugh timp, iar ind si mai freevent, tot ea -a convins, in ultima etapa, si renunte la orice veleitate de scipa, iau-un fel oarecare, inaintea sosiriucigasilr. Existi momente in care iminenta unei catastrofe determina victimele, cu unele excep, si creadi ch orice reactie dn partea lor n-ar face dec si le agraveze suferinele sau i apropie clpa unor chinuri mortale, Datortt acestui proces mental se poate instala 0 siuatie de paralizie. Simptomele ei nu sunt foarte vizibile; tomsi in 1941, un observator geman nota agitatia dezordonaté.a evreilr din Gala care, intre doua operatuni de exter ninare, isi asteptau moartea into stare de .wnervoditate disper". (ver=weifete Nerosio'S. Dar chiar si in trie situate in afara Spaiului de exterminare, evrei péreau cupringi de un fel de pasivtae. In 1941, in 1942, atuneicfind a inceput marea anlar ere din restal lumii s-au dovedit a ft sie lx fel-de-neputinciost até de nimicirea comunitailor evreiest din marie orase, ba chiara acelora dn texto neg Unima reactie-‘mentionaté schema noasir este aceea a supuneri, Pentru evrei, aceasti supumere fat de lepile si ordinele indreptateimpotrva lr a reprezentatintotdeauna tn mijloc de supravietire. Masurilor restrictive i le opuneau implorarea; uneori, incercau sili se susragi iar atunei end acest atitudiniesuau, supunerea automata devenea modil rormal de a actiona. In anumite cazuri evreii au dus aceasté modalitate de reactie pind la extrema ei limits la comportamente tragice. La | septembrie 1614, la Frankfurt pe Main, nise haidamaci violent, condusi de un anume Vincenz Fettmilch au navlit in cartirul eeiesc, unde au inceput si jfuiasc si sh uci. Numerosievrei sau refugiat in cimitiral lr in rindun strnse, inveymantai in giulgil ritual al monilor, ei au asteptat pe ucigasi ruginduse© Exemplul este cu atit mai semnificativ cu 1041, sa observatadesea ca evrei ca fn_1614, se adunau langé momintele comunitfilor lor. = fn fata agresiunii, evreli au reactionat foarte multé vreme prin incereiri de usurare a sitvatii sau prin supuinere, si vom avea si alte ocazii de a vedea frecvente reapariti: ale scestor atitudin. Ins rebuie si insistim inci de pe acum asuprafaptulu cd aceste tact eesti caacterizau exclusv pe evrii ghetourilr, Néscut in ghetou, acest tip de com- Portament va dispireao dati cu el, deoarece comportamentul acesta este tocmai un rezultat siun element al societti de ghetou ~ si anume un element care se regseste la oti evr din ghetour, ie cd erau asimilationisti sau sini, parizani ai capitalismului sau ai socal ism, fie cd practcau iudaismul, fe cd se indepirtasera deel Esie, de asemenes, necesar si inelegem foarte bine si un alt aspect al chestiunt Cup usurare-supunere apare, dupii cum am vizut, inci de la inceputul ere crestne. Intiatori lu store’ au fost filozoful Philon si istoricul Josephus Flavius, care au negociat cu Romanii in numele evreior, si care leu recomandatacestora sin jgneasca nici un alt popor nic prin vorbe, nici prin fap. lar acesta a fost modelul de reactie ce i-a permis poruluievreu sé supraviejuiasc& uriageipresiumi exercitate de Biserca in sensul conver tri ,De ast dad, e2-in-multe alte imprejurir, stratepia evreiasci a asigurat comunitit S Operscommandar 365 cite Mike ni Gonerigouremement, 18 deco 1941, 7 ¥ Grn, ValstilicheGechce der Jaden, vl 3, pp. 38838, Poplist fh Eve au ior lacie do anima ei, ub proc npr etch «fot fica ep cl a orl mtorr Inara ms pcs pogrom La Esa sco el XIV ee Conoil Sep iat pe amar ch sproxmaiv omit de eve Antc iad maine a ncpu st amen peel ta i Cae imdssr, ictele wa cugiat noc oo nc unl fees apt sea nese alo rt hace bolca etre Ludwig, cont Utero, Gite Graf von Selwarcenburg Emer Deutchier Rong Usp, 162, nel ap 38 31 rey “2261 ‘mura uaBiomuagy vox uowoy ug wopnr ayo pe 21 sEDeEL OF gy ‘901 4 2261 91 ame ory RsseD bua ap SeRMGSEN Inge NON ‘unsezap tfa10a ad se ‘s220ns vy tueuua8 od snp B-1 wiuatadxe miseaoy “tye|n99s iuouodso 0 usojoj me upfeD 8 Eo ajoumora ype “2ooud}904 Jo} aftunuioded uy “repeSy aroBnattp ps PHTud 'Sysuy 29 “guid e418 Japse 16 “pistzeu Pountioe wiafeooe as 90 EAMSRU ad TS TuONUORId No warsogrjoo Woysuo v8 _ORUIAIAG vareyunMoo-pivayszay yundO” YS eoUpM ‘ne OqUUTIDS IS-BS pugedeouy "Pisa JeUr oo USO Up RIEaS 0 Ey ypuRoseA amon FlsAD axl yosraoqmnt -¥S mndoouy © puewuo8 erisooug “uuntiezado js09 ap tind ap Kg asad 1 8 rETanqesuadstpur y v esndnsaud 30] apiguatioe ap tou yuado wy mand y-u vo tuna edn “yonrepoug vumuseus ups ne Nu JO[aIAa alLeopojq “TeJonsEIe reI|NZAK Un ND “Hep ee 9p "psu wwradas nv-s ojeuoripen aptisear ‘oqustz wiey “gg Up TO ap Want yy audsop 40] TuorgonpuoD 16 Hata none 0 axeD ad eaunizi “arBUIUuIxe ap mynsaoaid varesuey> 9) ap atuteuy urine no “es eiseaay “aWypaL LS aploap a8 fo "PluIDastOD UL ny fasna "ay tea a1eod nu ynses0 go azansuoWp YS PUESIOOU! “BULA uIP s0jANAd varezindxa pula) ‘daxp are — nu ago ap suaind vasenjaid ap ayureuy tue aoazasdsun wewunU no ENP WO} 9 1gD mo NUL Feu WE, ND ~ YonsOoRzRD [MII No aunty HISWOOY “2449 RIP} INRA apne auyo apous aig] vougnd sanexiog oBn4{ ynsetouewso “Qz6| sOqUE tmindoou YT qigesuedstpur* runs 12149 B9 2ButAUOD ov Ula IKaRys ne raina fun ‘vaaoe aq “zoustu eHieai> mnuod 16 afesagy aftuntsojoud nanad “oWo> naiued tou tmuunup styosep Me Ha1A9 owpoU! aA U] “xo}dwoS tuH otOUOSE waIsS Mun ameyonzap nunuad soweziqewe9 Wdeup ross “i umsodwigiu09 22 18 s9YIN-] ap FIBUUURPLION wamioqea 2p tev Soe rews"epuED‘ofeIA MioUNY NEAAR HaNAD "IpAyY [NAC Uf “OHO! un ansenutumay 15H 0°5 Tala amt od BU HOMO MN")alaprald o-siuad epyOs os waunsfeiodo a1e9 9p oj0>uNp “ound june une RUEC-reRIMUTJep *Hotjousq EFENXS ts Ey vq “aa 4 ousoaur omomnyayp azasinqures W-ps neasnax “autullU ap LmNsEUU 0] PALNOdINY PUN]

    S-ar putea să vă placă și