Sunteți pe pagina 1din 99

- 99 -

Activitatea 1
Activitatea 1

BUN VENIT!
PREZENTARE GENERALĂ
FELICITĂRI!
Eşti aici pentru că ai ales să înveţi cum să fii elev mediator.
Fiecare dintre voi are propriile motivaţii în această alegere importantă.

Elevii mediatori posedă calităţi care le permit să-i ajute pe ceilalţi:

• sunt imparţiali;

• sunt respectaţi de către colegii lor;

• sunt persoane de încredere cu care elevii pot discuta.

Fiecare dintre voi reprezintă unul sau mai multe grupuri care împreuna formează o
şcoală, loc de întalnire pentru o varietate de oameni, personalităţi, culturi sau grupuri
etnice. Este important ca medierea să vizeze acest spectru larg al populatiei şcolare, de
aceea vă rugăm să ne împartasiti cîte ceva din experienţele proprii sau din cele ale
grupului pe care îl reprezentaţi.
În timpul cursurilor de formare, vă veţi îmbogati calităţile şi abilitatile. Veţi învăţa cum
să ajutaţi persoanele care se gasesc într-un conflict de serviciu şi care nu-şi pot rezolva
singure problemele.

Acest proces al rezolvării conflictelor se numeşte mediere,


iar voi veţi învăţa să fiţi mediatori şcolari.

- 99 -
CE VEŢI ÎNVĂŢA
În timpul cursurilor, veţi fi implicaţi în mod activ în învăţarea multor lucruri noi privind
procesul de mediere. Vom învăţa împreună:
• Ce este medierea
• Cum să înţelegem conflictului – natura, originile şi tipurile de reacţii în situaţiile
conflictuale
• Principiile rezolvării conflictelor şi ale împăcării
• Abilităţile de comunicare
• Procesul medierii în şase paşi
• Exerciţii de mediere
• Cum funcţionează programul de mediere

La finalul pregătirii, veţi fi un mediator şcolar.

- 99 -
REGULILE DE BAZĂ ALE CURSULUI
Sunteţi aici pentru a învăţa cum să fiţi un mediator şcolar, iar noi ne aşteptăm ca fiecare
dintre voi să aibă succes. Medierea este un proces ce dispune de o eficienţă deosebită, dar
care presupune un număr ridicat de abilităţi pentru a fi folosită ca atare. De asemenea,
medierea se constituie ca un proces care presupune o adapatare individuală la propria
personalitate. Pregătirea se compune sub forma unui demers practic, ceea ce înseamnă că
învăţaţi şi exersaţi în acelaşi timp. Veţi învăţa să respectaţi procesul propriu-zis al
medierii, dar vi se va cere să-l adaptaţi în acelasi timp şi personalităţii voastre. Unele
persoane adulte de pe aici au folosit medierea, dar nu se poate afirma despre ele că sunt
„experte” absolute. La rândul nostru, învăţăm mai multe despre mediere de fiecare dată
când folosim aceasta tehnică, de fiecare dată când îi vedem pe ceilalţi folosind-o sau de
fiecare dată când îi pregătim pe alţii cu acest scop.

Pe parcursul acestui curs vom învăţa nu numai noi ci îi vom ajuta şi pe alţii să înveţe. Vi
se va cere să încercaţi ceva ce poate vi se va părea ciudat la început. Este important să
vrem să încercăm aceste lucruri noi precum şi să ne ajutăm reciproc.
Trebuie să fim cu toţii de acord încă de la început că nu vom demoraliza pe nimeni şi nici
nu vom ridiculiza efortul nimănui. În schimb ne vom ajuta şi nevom susţine reciproc. Ne
aşteaptă o muncă grea, dar totuşi distractivă. Vom râde, pentru că unele lucruri vor fi
amuzante şi pentru că, din când în când este nevoie să ne mai şi destindem. La finele
acestui curs, veţi avea o serie de abilităţi pe care puţini le au şi veţi putea să îi ajuţi pe
alţii în calitate de rezolvitor de conflicte. Aşadar, de-a lungul acestui curs:
• Trebui să îi respectaţi pe ceilalţi
• Fiţi buni ascultători
• Preţuiţi diferenţele. Sa nu uitaţi că fiecare dintre reprezintă câte un grup diferit şi
că venim cu experienţe diferite
• Cooperaţi şi ajutaţi-i pe ceilalţi

- 99 -
Activitatea 2
Activitatea 2
CONCEPTUL DE MEDIERE: DEFINIŢIE
CE ESTE MEDIEREA?
Medierea este un proces de comunicare prin care un grup de oameni este în situaţia de a-
şi soluţiona propriul conflict în mod paşnic de către şi cu ajutorul unei părţi terţe, neutre.
Această persoană neutră este mediatorul. Când rezolvarea conflictului are loc în şcoală,
de către un alt elev, acesta se numeşte mediator şcolar (peer mediator).
Medierea reprezintă o metodă de soluţionare a conflictul în care părţile implicate în
conflict – cei care nu se înţeleg într-o anumită problemă – au şansa de a sta faţă în faţă şi
de a vorbi, fără a fi întrerupţi, pentru ca fiecare punct de vedere să fie ascultat. După ce
problema a fost identificată, adversarii se gândesc la variante de soluţionare a conflictului
care sa fie favorabile ambelor părţi şi aleg o soluţie de tipul victorie-victorie
(câştig/câştigi) . Se semnează apoi un acord scris prin care ambele părţi ajung la un
consens în ceea ce priveşte comportamentul pe viitor al fiecăruia dintre semnatari.

PRINCIPIILE MEDIERII
Rezolvarea conflictelor presupune cooperare şi înţelegere. Acest tip de mediere se axează
pe principiul potrivit căruia pentru o soluţionare constructivă a conflictelor, adversarii
trebuie să respecte următoarele:
• să rămână calmi şi să-şi controleze furia, frustrarea sau alte emoţii puternice ;
• să se concentreze asupra problemei şi nu asupra învinovăţirii celuilalt ;
• să-şi exprime cu acurateţe sentimentele şi dorinţele;
• să respecte celelalte puncte de vedere, şi să încerce să le înţeleagă;
• să coopereze şi să găsească soluţii care să mulţumească ambele părţi implicate.

Mediatorul este cel care ajută părţile implicate într-un


conflict să se comporte într-un mod constructiv, respectând
regulile de mai sus.

- 99 -
Activitatea 3

ÎNŢELEGEREA CONFLICTULUI
FIŞĂ DE LUCRU- DEFINIREA CONFLICTULUI

PARTEA 1

Conflict Conflict

Conflict Conflict

PARTEA 2

Conflict
Conflict

- 99 -
FIŞA DE LUCRU- DESFĂŞURAREA CONFLICTULUI

Prezentaţi pentru fiecare dintre următoarele situaţii două sau trei exemple de
conflicte în care aţi fost implicaţi voi înşivă sau altcineva:

ACASĂ ( cu părinţii sau cu alte persoane adulte )

ACASĂ ( cu fraţii, surorile sau cu alţi copii )

LA ŞCOALĂ ( cu colegii )

LA ŞCOALĂ ( cu profesorii, cu alţi adulţi )

LA ŞCOALĂ ( din cauza regulilor, aşteptărilor )

ÎN PRESĂ

- 99 -
CE SE SPUNE DESPRE CONFLICTE
Majoritatea dintre noi au idei negative în ceea ce priveşte conflictele, idei care adesea
creează nişte bariere care ne împiedică să dăm curs dorinţei şi abilităţii noastre de
soluţionare a acestora. Oamenii trăiesc, muncesc şi se distrează împreună. Pentru asta, ei
trebuie să vadă conflictul din următoarea perspectiva :

• Conflictul face parte din viaţa noastră de zi cu zi ;


• Conflictul poate fi perceput în mod negativ sau pozitiv ;
• Conflictul poate avea atât rezultate pozitive cât şi negative;
• Conflictul poate fi o forţă pozitivă în calea dezvoltării personale şi a schimbării
statutului social.

Prin urmare.....

• Conflicte vor exista; nu înseamnă însă că trebuie să existe şi violenţă.


• Nu depinde de noi dacă vom intra sau nu în conflict cu cineva;
• Putem însă alege modul în care să reacţionăm într-un astfel de caz.

- 99 -
FIŞA DE LUCRU- REACŢII LA CONFLICT
Bifaţi ( √ ) căsuţele de mai jos care redau cel mai bine comportamentul dvs. atunci când
aveţi un conflict cu cineva:

Niciodată Uneori Adesea

Ţip sau ameninţ persoana □ □ □

Evit sau ignor persoana □ □ □

Schimb subiectul □ □ □

Încerc să înţeleg şi punctul său de vedere □ □ □

Mă plâng unui adult □ □ □

Jignesc persoana □ □ □

Îi fac pe plac □ □ □

Încerc să ajung la un compromis □ □ □

Las un adult să decidă


cine are dreptate □ □ □

Discutăm pentru a ajunge la un consens □ □ □

Îmi cer iertare □ □ □

Lovesc sau împing persoana □ □ □

Plâng □ □ □

Iau totul ca pe o gluma □ □ □

Mă prefac că sentimentele mele


nu sunt rănite □ □ □

- 99 -
REACŢII ÎN CAZUL UNUI CONFLICT
În cazul unui conflict reacţiile noastre se împart, în general, în trei categorii : reacţii fine,
reacţii dure sau reacţii principiale.
Reacţiile fine
Uneori reacţiile noastre sunt fine. Vi s-a întâmplat vreodată:
• Să ignoraţi un conflict sperând că se va aplana de la sine?
• Să negaţi că v-ar afecta un conflict ?
• Să vă retrageţi dintr-o situaţie fără să spuneţi ceea ce simţiţi ?
• Să faceţi pe placul celuilalt doar pentru a fi politicos ?
Reacţiile de acest tip implică evitarea. Oamenii evită conflictul renunţând, ignorând
problema sau neexprimându-şi sentimentele. Evitarea conflictului poate fi de ajutor doar
pentru o scurtă perioadă de timp, de exemplu, pentru a evita pierderea cumpătului.
Totuşi, evitarea duce cel mai adesea la o scădere a încrederii în sine şi ne face să ne
simţim anxioşi în privinţa viitorului. Mai mult decât atât, conflictul nu va putea niciodată
să fie soluţionat, din moment ce acesta nu este adus niciodată în discuţie.

Reacţiile dure
Uneori răspundem conflictului într-un mod dur. Vi s-a întâmplat vreodată:
• Să ameninţaţi cealaltă persoană?
• Să-l împingeţi pe celălalt din cauză că vă simţeaţi frustrat(ă) ?
• Să ţipaţi şi să aruncaţi vorbe, după care să vă pară rău ?
• Să loviţi pe cineva sau să distrugeţi ceva din cauza furiei ?
Reacţiile dure afişate într-un conflict presupun confruntare. Confruntarea, ca şi răspuns,
presupune furie, ameninţări verbale sau fizice şi agresiune. Mai poate conduce şi la
acceptare/dare de mită, pedepse precum deprivarea de bani, favoruri sau afecţiune.
Aceste acţiuni sunt tipice persoanelor ce adoptă atitudinea câstig-pierzi ( win-lose),
persoanelor care cred că cineva trebuie neapărat să piardă. În acest caz nu se poate vorbi
de cooperare şi nici nu se poate ajunge la o soluţie avantajoasă pentru ambele părţi
implicate în conflict.

- 99 -
Reacţiile bazate pe principii

Cel de-al treilea tip de reacţie la conflict este reacţia bazată pe principii. Vi s-a întamplat
vreodată:
• Să-l ascultaţi pe celalalt cu intenţia de a înţelege punctul său de vedere?
• Să cooperaţi cu celălalt fără să vă daţi bătut ?
• Să arătaţi respect pentru diferenţele dintre dvs. si altă persoană ?
• Să căutaţi o soluţie favorabilă toturor celor implicaţi în conflictul respectiv?
Reacţia bazată pe principii presupune comunicare. Comunicarea înseamnă înţelegere
reciprocă, nu neapărat consens. Pentru ca oamenii să coopereze, ei trebuie, mai întâi, să
comunice. Persoanele aflate în conflict, care încearcă mai întâi să înţeleagă punctul de
vedere al celuilalt şi mai apoi să fie înţelese, vin cu soluţii de tip victorie-victorie(win-
win ).

În cadrul unui conflict, reacţia bazată pe principii presupune ca


persoanele implicate să ajungă la o soluţie satisfăcătoare pentru
ambele părţi, fără ca nimeni să piardă.

- 99 -
Activitatea 4

ORIGINILE CONFLICTULUI

NEVOILE DE BAZĂ

Alegerea modului de rezolvare a unui conflict trebuie să înceapă cu identificarea


originilor acestuia. Majoritatea disputelor dintre oameni pornesc de la încercarea de
satisfacere a anumitor trebuinţe de bază, trebuinţe precum afilierea, puterea, libertatea
sau buna dispoziţie.
• Nevoia de apartenenţă este satisfăcută prin dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor
cu ceilalţi, ceea ce ne permite să iubim, să împărtăşim şi să cooperăm.
• Nevoia de putere este satisfăcută prin realizări, împliniri, faptul de a fi
recunoscuţi şi respectaţi.
• Nevoia de libertate este satisfăcută prin dreptul de a face alegeri în viaţă ;
• Nevoia de bună dispoziţie este satisfăcută prin râs şi joacă.
Putem crede că anumiţi oameni sau anumite situaţii sunt responsabile pentru reacţiile
noastre, ceea ce este greşit. Reacţionăm într-un fel sau altul, pentru că încercăm să ne
satisfacem nevoile de baza. Iată câteva exemple :
Să presupunem că eşti supărat(ă) pentru că prieten(a)ul ta(tău) va merge la o petrecere la
care tu nu ai fost invitat(ă). Ai putea să intri în conflict cu prieten(a)ul ta(tău) deoarece
nevoia ta de apartenenţa nu a fost satisfăcută.
Să presupunem că eşti în conflict cu unul dintre părinţi din cauza sarcinilor pe care le ai
de îndeplinit în casă. Conflictul ar putea rezulta din dorinţa ta de a avea libertatea de a
lege singur(ă) cum să-ţi petreci timpul liber.
Ai putea fi supărat(ă) pe antrenorul tău deoarece crezi că meritai să stai mai mult pe
teren, iar decizia lui de a nu te mai lăsa să joci te face să te simţi frustrat(ă): din cauza
nevoii de putere - eşti de părere că nu-ţi recunoaşte meritele şi că, nelăsându-te să joci, te
privează de şansa de a câştiga respectul colegilor şi fanilor.

- 99 -
FIŞĂ DE LUCRU:NEVOILE DE BAZĂ

APARTENENŢA PUTEREA

LIBERTATEA BUNA DISPOZIŢIE

Toţi ne naştem cu aceste patru nevoi de bază. Totuşi, felul în care ni le satisfacem
poate diferi de la o persoană la alta, ceea ce uneori duce la conflicte, fie pentru că
oamenii încearcă să-şi satisfacă aceleaşi nevoi în moduri diferite, fie pentru că fiecare
încearcă să-şi întâmpine altă nevoie.

- 99 -
RESURSELE LIMITATE:

Când resursele sunt limitate, pot izbucni adesea conflicte. Resursele limitate se refera la
timp, bani, proprietăţi sau orice combinaţie între acestea. De exemplu, doi colegi de clasa
se ceartă pe tema proprietăţii, contrazicându-se care dintre ei să folosească o anumită
carte de care amândoi au nevoie, pentru realizarea unui eseu.

Gândiţi-vă la exemple de situaţii conflictuale prin care aţi trecut şi care au implicat
resurse limitate :
• un conflict din cauza banilor
• un conflict din pricina unui obiect proprietate personală/a şcolii
• un conflict din cauza lipsei de timp

Toţi ne dorim bani, avere sau timp, deoarece ne dăm seama că aceste lucruri ne permit
satisfacerea nevoilor de bază. Dacă avem bani, ne putem permite mai multe (libertate,
distracţie, relaţii). Ne putem cumpăra haine grozave, echipamente de sport sau produse
audio-video, pentru a veni în întâmpinarea nevoii de recunoaştere (putere). Când avem
foarte mult timp la dispoziţie, ne putem desfaşura nu doar munca (putere) ci putem, de
asemenea, să ieşim cu prietenii (distracţie, apartenenţa, libertate).
Ne alegem singuri resursele de care avem nevoie pentru satisfacerea propriilor nevoi de
bază. Cei doi elevi care se ceartă în privinţa unei cărţi de care ambii au nevoie pentru un
eseu, încearcă amândoi să-şi satisfacă nevoia de putere: dacă eseul lor va fi de calitate, ei
se vor simţi apreciaţi şi cel mai probabil vor fi apreciaţi şi de către profesor şi de către
alte persoane.

Nevoile de bază nesatisfăcute duc la conflicte izbucnite din cauza resurselor limitate.
Dacă părţile implicate vor comunica, ele îşi vor putea dezvolta astfel un plan de cooperare şi
de împărţire a resursei limitate.

- 99 -
FIŞĂ DE LUCRU:DIVERSITATEA CULTURALĂ ŞI SOCIALĂ

Fiecare dintre noi deţine o serie de caracteristici care ne garantează unicitatea.


Probabil că pe unele le apreciem mai mult iar pe altele mai puţin. Dacă pe unele le
putem schimba, pe altele însa nu. Alegeţi categoriile sau completaţi spaţiul liber în
funcţie de ceea ce vă caracterizează :

Rasa/Etnia
Afro-americană
Asiatico-americană
Europeano-americană
Spaniolo-americană
Nativ americană
Altele______________________________________________

Abilitate
Artistică
de conducător
matematică
mecanică
muzicală
fizică
verbală
Altele_______________________________________________

Cultură
Practici de familie în:
Croitorie
Arta culinară
Vacanţe
Limbi străine
Altele_______________________________________________

Sex
Feminin
Masculin

- 99 -
Valori diferite
Toţi avem valori diferite. Valorile sunt ideile, convingerile, priorităţile şi regulile pe care le
urmăm. Diferenţele de valori pot duce la conflicte.
Conflictele ce implică valori tind să fie rezolvate cu dificultate, deoarece atunci când valorile
indivizilor sunt diferite, ei percep adesea disputa ca pe un atac personal. Când o persoană se simte
atacată, fie se retrage, fie atacă – şi nici una dintre aceste reacţii nu poate rezolva un conflict.
Spre exemplu, dacă o elevă care apreciază sinceritatea prietenelor afla că una dintre acestea a
minţit-o, ea va fi probabil foarte supărata şi furioasă.
Valorile noastre sunt foarte mult influenţate de ceea ce suntem şi de mediul social. Genul, rasa,
statutul social, grupul etnic din care facem parte, cultura şi abilităţile sunt factori ce vor juca un
rol important în formarea propriilor valori. Aceste diferenţe sunt redate şi prin termenii
diversitate culturala sau diversitate sociala. Ele includ de asemenea şi diferenţe referitoare la
religie, origine, vârstă, orientare sexuala, etc.
Valorile sunt deziderate folosite pentru orientarea acţiunilor personale, deziderate cărora le
atribuim capacitatea de a ne arăta drumul cel mai bun spre satisfacerea unor trebuinţe primare.
Avem această părere fie datorită unor caracteristici personale, fie pentru că ne imaginăm că
acestea sunt superioare sau inferioare caracteristicilor altor persoane.

Nevoile noastre nesatisfăcute duc la conflicte pe tema valorilor


diferite.

Eleva care s-a supărat pe una din prietenele ei pentru ca a minţit-o, încearcă să-şi satisfacă nevoia
de apartenenţa la grup, dar întâmpină dificultăţi în comunicarea şi cooperarea cu cineva nesincer.
Prietena ei poate să încerce la rândul său să-şi satisfacă nevoia de apartenenţă, dar îi este frică de
faptul că, fiind sinceră, adevărul se poate să rănească sentimentele celeilalte, care astfel va deveni
furioasă şi o va evita.
Rezolvarea conflictelor ce implică valori diferite nu înseamnă că adversarii trebuie să-şi schimbe
sau să-şi adapteze valorile. Ei trebuie să conştientizeze faptul că sunt diferiţi. Deseori, aceasta
este primul pas spre găsirea unei soluţii.
Când valorile sunt exprimate printr-un comportament ce limitează drepturile altei persoane,
conduita respectiva este greşită, iar regulile şcolii ar trebui să o interzică. Medierea poate să ajute
persoanele în conflict să adopte un comportament corect în această privinţă.

- 99 -
DIAGRAMA CONFLICTULUI

ORIGINILE CONFLICTULUI

Resurse Trebuinţe primare Valori diferite


Limitate nesatisfăcute Convingeri
Timp Apartenenţă Priorităţi
Bani Putere Principii
Bunuri Libertate Credinţe
Bună dispoziţie

Răspunsuri la conflict

CONFLICT
Fine Dure Bazate pe
Retragere Ameninţări principii
Ignorare Agresiune Înţelegere
Negare Furie Respect
Rezolvare

- 99 -
Activitatea 5

ÎNŢELEGEREA PĂCII ŞI A ÎMPĂCĂRII

PACEA ESTE....

PACEA este acea stare care permite fiecărui individ să supravieţuiască şi să


prospere fără a fi împiedicat de conflicte, prejudecăţi, ură sau nedreptate.

PACEA este acea stare în care fiecare individ îşi exercită pe


deplin responsabilităţile pentru a se asigura că toţi indivizii
beneficiază de toate drepturile.

PACEA este un proces prin care răspundem diversităţii şi


conflictelor prin toleranţă, imaginaţie şi flexibilitate ; războiul
este un produs al intenţiei noastre de a strivi diversitatea şi de
a înteţi conflictele abandonând procesul de menţinere a păcii.
(George E. Lyon)

PACE înseamnă echilibru şi armonie.

Readucerea păcii înseamnă să te respecţi pe tine însuţi, pe ceilalţi şi


mediul înconjurător. Mediatorii sunt cei care readuc pacea şi care au
abilităţile necesare pentru a-i ajuta pe alţii să se împace.

- 99 -
FIŞĂ DE LUCRU:PACE SAU VIOLENŢĂ

1. Numiţi câteva conduite afişate de elevii care prefera pacea unui conflict

2. Cum se comporta elevii din şcoala voastră care preferă conflictele ?

3. Mediul în care trăiţi devine mai liniştit sau mai violent ? De ce ?

4. Ce influenţă are violenţa asupra indivizilor, a şcolii, a comunităţii ? Daţi câteva


exemple.

5. De ce crezi că unii colegi de-ai tăi ar fi de acord să medieze un conflict?

6. De ce crezi că unii colegi de-ai tăi nu ar fi de acord să medieze un conflict?

Când conflictele rămân nerezolvate, poate apărea violenţa.

- 99 -
PRINCIPIILE REZOLVĂRII CONFLICTULUI
Procesul medierii se bazează pe patru principii de rezolvare a conflictelor.
Comportamentul celor care mediază conflictele este bazat pe aceste principii deoarece
acestea permit celor ce se dispută să ajungă la un acord care să-i onoreze pe ei înşişi,
cealaltă persoană şi, deseori, pe cei din jurul lor. Împăcarea poate implica şi respect faţă
de mediul înconjurător.

Principiul 1 : Separarea persoanelor de problemă


Acest principiu priveşte trei aspecte ale comportamentului :
• Percepţiile : Fiecare persoană implicată într-un conflict va percepe altfel
conflictul. Pentru rezolvarea situaţiei este important ca fiecare să înţeleagă
punctul de vedere al celuilalt.
• Emoţiile : Persoanele implicate în conflict sunt deseori încercate de sentimente
puternice unul faţă de celalalt sau faţă de situaţia care a dus la conflict.
Exprimarea acestor emoţii este importantă pentru înţelegerea deplină a problemei.
Este important ca în timp ce o persoana îşi exprima emoţiile, cealaltă să asculte şi
să-şi controleze reacţiile.
• Comunicarea : Rezolvarea conflictului cere ca fiecare persoană implicată în
conflict să vorbească despre conflict şi să-l asculte pe celălalt.

Principiul 2 : Concentrare asupra intereselor, nu a poziţiilor


Potrivit acestui principiu persoanele implicate în conflict au idei diferite despre ceea ce ar
trebui să se întâmple şi fiecare are motivele lui să-şi susţină părerile.
• Poziţia : Dorinţa unei persoane aflate în conflict, exprimată sub forma unei soluţii
posibile sau a unei cereri.
• Interes : Motivul pentru care o persoană aflată în conflict îşi doreşte ceva anume
sau pentru care se gândeşte că o soluţie anume ar rezolva problema.
De obicei, în spatele fiecărei poziţii se ascunde cel puţin un interes. Când persoanele în
conflict acordă un loc important discutării poziţiilor, foarte rar se ajunge la un acord
satisfăcător. Dar dacă discuţia se concentrează asupra intereselor, ei pot adesea să
găsească o rezolvare.

- 99 -
Principiul 3 : Crearea de opţiuni pentru un câştig reciproc
Potrivit acestui principiu este mai bine ca cei aflaţi într-un conflict să încerce să se
gândească la soluţii ce ar putea permite fiecăruia aibă un câştig, în detrimentul unei
dispute referitoare la alegerea persoanei ce are de cîştigat şi a aceleia ce are de pierdut,
sau la. un compromis. Se foloseşte brainstorming-ul, proces în urma căruia se generează
idei, fără a se lua decizii.

Principiul 4: Folosirea de criterii obiective

Potrivit acestui principiu folosirea unor standarde permite persoanelor în conflict să


ajungă la o soluţie. Dacă fiecare dintre părţi consideră o idee ca fiind corectă, atunci ele
vor respecta acordul final.

Mediatorii de conflicte se comportă în concordanţă cu aceste principii


de rezolvare a conflictelor.

- 99 -
Activitatea 6

ABILITĂŢI DE COMUNICARE
CE ESTE COMUNICAREA
Comunicarea are loc atunci când un ascultător aude şi înţelege gândurile şi
sentimentele interlocutorului. Deseori, conflictele persistă din cauza unei comunicări
deficitare

CAPCANELE COMUNICĂRII
Un elev mediator facilitează comunicarea dintre cei aflaţi în conflict. În cele ce urmează,
vom enumera câteva metode care, nerespectate, pot îngreuna comunicarea :

Întrerupe
Oferi sfaturi

N Judeca
Ridiculiza
U Distrage atenţia
Face referire la propria ta experienţă

Asigură-te că vei evita aceste capcane foarte des


întâlnite.

- 99 -
ASCULTAREA ACTIVĂ
Pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în conflict să comunice, elevul mediator va folosi
următoarele abilităţi specifice de comunicare :

• Ascultarea atentă
• Rezumarea
• Clarificarea situaţiei
Toate aceste abilităţi formează conceptul de ascultarea activă. Numele său sugerează că
ascultarea nu trebuie să fie pasivă, ci activă şi vigilentă.
Ascultarea atentă
A asculta înseamnă a folosi un comportament nonverbal pentru a demonstra că eşti
interesat şi că doreşti să înţelegi. Acest comportament non-verbal include contactul
vizual, expresia feţei, gesturile şi poziţia corpului. De asemenea, include şi interjecţii
precum „Hmm”, „Aha”, „OK”, „Wow”, etc. De obicei, atunci când stai intr-o poziţie
aplecată un pic în faţă, atunci când zâmbeşti, dai din cap şi ignori orice alt zgomot din jur,
se poate considera căasculţi cu atenţie spusele interlocutorului. Este important ca elevul
mediator să-i asculte cu atenţie pe cei implicaţi în conflict.
Rezumatul
Să faceţi rezumatul celor spuse înseamnă doua lucruri : să reluaţi discursul
interlocutorului prin sublinierea celor mai importante informaţii şi prin renunţarea la
informaţiile nefolositoare. De asemenea, rezumarea se referă şi la reflectarea
sentimentelor pe care cele doua parţi le au vizavi de conflict. Este foarte important ca
atunci când faceţi rezumatul să menţionaţi atât sentimentele, cât şi faptele din cadrul
situaţiei.
Clarificarea situaţiei
A clarifica o situaţie înseamnă a folosi întrebări sau afirmaţii cu final deschis atât pentru
obţinerea unor informaţii suplimentare, cât şi pentru a ne asigura că totul a fost înţeles.
Câteva exemple de întrebări deschise:
• Cum v-aţi simţit când s-a întâmplat aceasta? ( întrebare )
• Mai aveţi ceva de adăugat? ( întrebare )

- 99 -
• Spuneţi-mi cum au decurs lucrurile în continuare. ( afirmaţie)
• Ce credeţi că vă împiedică să ajungeţi la o rezolvare a problemei? ( întrebare )
Întrebările cu final deschis pot primi nenumărate răspunsuri şi pot încuraja astfel oamenii
să comunice. Răspunsul dat unei întrebări închise oferă puţine informaţii şi se reduce
adesea la da sau nu. Întrebările şi afirmaţiile închise prezentate mai jos tind să
descurajeze oamenii în continuarea unei discuţii :
• V-aţi supărat când aceasta s-a întamplat ?
( întrebare cu răspuns tip ‘da’ sau ‘nu’)
• Vă certaţi de mult timp.
( nu e necesar răspunsul )
• Credeţi că puteţi ajunge la un acord asupra problemei ?
( întrebare cu răspuns tip da sau nu)

DIAGRAMA ABILITĂŢILOR DE COMUNICARE

Interlocutor Interlocutor

Ascultare atentă
(contact vizual, poziţia corpului, expresia feţei, gesturi, etc.)

Rezumare
(de fapte şi sentimente )

Clarificarea situaţiei
( folosirea întrebărilor sau a afirmaţiilor cu final deschis )

Ascultarea activă este procesul continuu ce consta în ascultarea atentă, rezumarea şi


clarificarea situaţiei. Un ascultător activ foloseşte aceste trei componente pentru a
încuraja interlocutorul în continuarea discursului edificator pentru înţelegerea
mesajului de către interlocutor.

- 99 -
FIŞĂ DE LUCRU- VORBIŢI DESPRE UN CONFLICT
Gândiţi-vă la un conflict în care aţi fost implicat recent şi completaţi această fişă de
lucru :

1. Ce s-a întâmplat? Cine a fost implicat?

2. Ce simţiţi în legătură cu situaţia respectivă ?

3. Ce credeţi că simte cealaltă persoană ?

4. Ce doriţi ? De ce ?

5. Ce credeţi că doreşte cealaltă persoană? De ce?

6. Cum aţi reacţionat la conflict ? ( reacţie fină, dură sau bazată pe princii )

7. Cum a reacţionat cealaltă persoană ? (reacţie fină, dură sau bazată pe


princii)

- 99 -
FIŞĂ DE LUCRU- COMUNICAREA EFICIENTĂ
Folosiţi această fişă pentru a evalua abilităţile voastre de comunicare. Bifaţi căsuţa
care redă cel mai bine comportamentul dvs. :

Deseori Uneori Niciodată

1.Obişnuiţi să priviţi interlocutorul în ochi ? □ □ □


2. Priviţi poziţia corpului şi expresia feţei
interlocutorului ? □ □ □
3. Empatizaţi şi încercaţi să înţelegeţi sentimentele
gândurile şi acţiunile interlocutorului? □ □ □
4.Obisnuiţi să nu întrerupeţi conversaţia şi lăsaţi
persoana să termine, chiar şi atunci când credeţi
că ştiţi ce doreşte persoana să spună ? □ □ □
5.Puneţi întrebări pentru a clarifica situaţia ? □ □ □
6.Daţi din cap sau gesticulaţi pentru a arăta interes? □ □ □
7. Ascultaţi, chiar dacă nu vă place persoana care
vorbeşte şi nu aprobaţi ceea ce spune ? □ □ □
8.Ignoraţi zgomotele din jur ? □ □ □
9.Ascultaţi şi vă amintiţi afirmaţiile importante ? □ □ □
10.Rămâneţi neutri ? □ □ □

- 99 -
Activitatea 7

CALITĂŢILE ŞI ROLUL ELEVULUI


MEDIATOR
FIŞĂ DE LUCRU- AFIRMAŢII DESPRE MINE

Completaţi afirmaţiile de mai jos cu ceea ce vă vine prima oră în minte :

1. Colegii mei mă descriu ca fiind_______________________________


2. Devin frustrat când
3. Unul dintre modurile mele de relaxare este______________________
4. Mă simt dezamăgit atunci când________________________________
5. Părinţii mei mă descriu ca____________________________________
6. Mă supăr atunci când________________________________________
7. Calitatea pe care o caut la un prieten este________________________
8. Am încredere în cineva dacă__________________________________
9. Mă simt nedreptăţit atunci când________________________________
10. Un mod de a-mi arăta respectul faţă de cineva ar fi_________________
11. Îmi controlez furia prin_______________________________________
12. Mă simt cel mai bine atunci când_______________________________
13. Mă pricep la________________________________________________
14. Nu sunt bun la______________________________________________
15. Voi fi un elev mediator eficient pentru că_________________________

- 99 -
CALITĂŢILE UNUI MEDIATOR

Imparţialitate
Un mediator este neutru, obiectiv şi nepărtinitor.

Ascultare empatică
Un mediator este capabil să asculte cu intenţia de a înţelege ceea ce crede
şi simte fiecare persoană implicată în conflict.

Respect
Un mediator este capabil să trateze ambele tabere cu respect, înţelegere şi
fără prejudecăţi.

Demn de încredere
Un elev mediator atrage încrederea celor implicaţi în conflict prin
menţinerea confidenţialităţii informaţiilor. El nu vorbeşte despre conflictele pe care le
mediază cu alţi mediatori. De asemenea, un mediator îi ajută pe cei în conflict să-şi
rezolve propria problemă, fără să-şi impună soluţia lui.

Ajută oamenii să colaboreze


Un mediator este responsabil pentru procesul de mediere, nu pentru soluţia
problemei. Soluţia problemei este responsabilitatea celor aflaţi în conflict care, dacă sunt
dispuşi cooperării pot fi capabili să găsească ei înşişi o soluţie.

- 99 -
Activitatea 8

PREZENTARE GENERALA A PROCESULUI


DE MEDIERE
ETAPELE MEDIERII
Etapa 1 Acordul de a media
Etapa 2 Prezentarea punctelor de vedere
Etapa 3 Discutarea intereselor
Etapa 4 Crearea opţiunilor câştig-câştigi
Etapa 5 Evaluarea opţiunilor
Etapa 6 Crearea unui acord

PREGATIREA PENTRU MEDIERE


Pregătindu-vă cum trebuie, daţi dovadă de control asupra situaţiei şi creaţi un climat de
siguranţă în care adversarii vor dori să comunice. Pregătiţi-vă prin amenajarea mediului
fizic şi prin adunarea materialelor corespunzătoare.

Amenajarea mediului fizic


Amenajaţi mediul fizic într-o cameră destinată medierii astfel încât nimeni să nu fie
dezavantajat în nici un fel. Procedând astfel, aceştia se vor convinge că sunteţi
nepărtinitor şi în consecintă, vor comunica mai bine.
Este important să decideţi cine şi unde va sta, înainte ca părţile implicate în conflict să
sosească. În aranjarea scaunelor, ţineţi cont de următoarele două sfaturi :
• poziţia adversarilo la masă va fi unul în faţa celuilalt
• poziţia voastră va fi în capul mesei fiind la o distanţă egală de fiecare disputant şi
cel mai aproape de uşa de ieşire.

- 99 -
Adunarea materialelor
Înainte de începerea sesiunii, să aveţi la îndemână următoarele materiale :
• Cererea de mediere
Una dintre părţile implicate în conflict(sau altcineva, cum ar fi un profesor)
completează acest formular înainte ca medierea să aibă loc. Formularul prezintă
mediatorului în linii mari conflictul şi îl ajută la planificarea medierii.
• Fişa de lucru pentru brainstorming
Aceasta este o foaie pe care mediatorul notează toate ideile de rezolvare ale
conflictului popuse de adversari. ( Puteţi folosi un panou în locul fişei de lucru ).
• Acordul în urma medierii
Când disputanţii ajung la un acord, mediatorul completează acest formular pentru a
înregistra în scris soluţia la care aceştia au ajuns. Acest acord este semnat atât de
părţile implicate în conflict, cât şi de mediator.
• Pix sau creion
• Marker ( pentru panou )

Formularele de care aveţi nevoie pot fi găsite la pagina 87 a


acestui manual

- 99 -
REZUMAT AL PROCESULUI DE MEDIERE
PASUL 1: ACORDUL DE A PARTICIPA LA MEDIERE
• Prezentaţi şi definiţi medierea
• prezentaţi regulile de bază ale medierii:
- mediatorii rămân neutri; ei sunt nepărtinitori;
- medierea este privată;
- părţile în conflict trebuie să asculte şi să vorbească pe rând;
- cooperarea este necesară pentru soluţionarea problemei.
PASUL 2: PREZENTAREA PUNCTELOR DE VEDERE
• cereţi fiecărui disputant să-şi prezinte punctul de vedere (pe rând);
• ascultaţi fiecare disputant şi faceţi un rezumat al afirmaţiilor făcute de acesta;
• Oferiţi fiecărui disputant şansa de a-şi clarifica situaţia întrebându-l:
- Mai ai ceva de adăugat?
- Cum te-ai simţit în momentul acela?
• Ascultaţi şi faceţi un rezumat
PASUL 3: DISCUTAREA INTERESELOR
• Identificaţi interesele fiecărui disputant. Întrebaţi:
- Ce doreşti? De ce doreşti asta ?
• Ascultaţi şi rezumaţi. Pentru a clarifica situaţia, întrebaţi:
- Ce s-ar întâmpla dacă nu ajungeţi la un acord?
- Ce ai gândi dacă ai fi în locul celuilalt ?
- Ce doreşti de fapt?
• Rezumaţi interesele. Spuneţi : „Interesele tale sunt_________”

PASUL 4: CREAREA OPŢIUNILOR VICTORIE-VICTORIE( WIN-WIN )


• Explicaţi brainstorming-ul şi prezentaţi regulile sale de bază:
- Scrie orice idee îţi vine în minte.
- Nu judeca ideile celorlalţi.
- Prezintă cât mai multe idei posibil.
- Încearcă să te gândeşti la nişte idei mai puţin obişnuite.
• Notaţi ideile disputanţilor pe fişa de lucru respectivă.
PASUL 5 : EVALUAREA OPŢIUNILOR
• Cereţi disputanţilor să aleagă idei sau fracţiuni de idei. Înconjuraţi-le pe fişa de
lucru referitoare la brainstorming.
• Evaluaţi opţiunile prin aplicarea criteriilor:
- Este aceasta opţiunea dreaptă?
- Poţi să faci asta?
- Crezi că acest lucru va funcţiona?
PASUL 6: CREAREA UNUI ACORD
• Ajutaţi disputanţii să facă un plan de acţiune. Cereţi acţiuni specifice fiecărui
disputant: cine? ce? când? unde? cum?
• Scrieţi Acordul de Mediere. Pentru a avea un acord complet, cereţi fiecărui
disputant să facă un rezumat, întrebând : « Ce ai fost de acord sa faci ? »
• Încheierea medierii
- 99 -
EXEMPLU DE CAZ

Următorul caz ilustrează modul în care cei sase paşi ai medierii îi ajuta pe doi elevi să
ajungă la un acord. În această situaţie, medierea dintre Michael şi Sondra a fost
solicitată de către directorul şcolii, d-l Thomas.
Pasul 1: Acordul de a participa la mediere
Mediator : Bună ziua, numele meu este ________ şi sunt mediatorul însărcinat să
conduc această sesiune de astăzi. Cum vă numiţi?
Sondra : Numele meu este Sondra.
Michael : Michael.
Mediator : Michael si Sondra, bine aţi venit la centrul de mediere. Medierea
reprezintă un proces de comunicare în care veţi lucra împreuna, sub supravegherea
mea, cooperând pentru rezolvarea conflictului. Pentru ca medierea să funcţioneze,
trebuie urmate câteva reguli de bază. În primul rând, eu voi rămâne neutru – nu voi fi
de partea nimănui. Medierea este confidenţială–nu voi vorbi despre problema voastră
cu alţi elevi. Fiecare dintre voi va avea un timp pentru a-şi spune punctul de vedere,
iar când unul vorbeşte, celălalt va trebui să asculte. În final, sunteţi rugaţi să cooperati
pentru rezolvarea problemei. Sondra, esti de acord să participi la mediere şi să
respecţi regulile ?
Sondra : Da.
Mediatorul : Michael, esti de acord să participi la mediere şi să respecţi regulile?
Michael : Bine.
Pasul 2 : Prezentarea punctele de vedere:
Mediator: Sondra, spune-mi punctul tău de vedere.
Sondra : M-am certat cu Michael pe holul şcolii. M-am supărat şi am aruncat cu
manualele în el. Apoi el m-a împins în dulapuri şi a ţipat la mine, când dl Thomas ne-
a văzut. Dl Thomas l-a suspendat pe Michael; eu nu mă cert niciodată cu nimeni–dar
m-am simţit atât de frustrata încât mi-am pierdut controlul.
Mediator: Te-ai simţit frustrată şi ai aruncat cu cărţile în Michael. Dl Thomas l-a
văzut pe Michael împingându-te şi l-a pedepsit. Ce a fost în mintea ta când s-au
întâmplat acestea?

- 99 -
Sondra: M-am simţit prost când Michael a intrat în belea mai ales că eu începusem
cearta. Nu mai vrea să vorbească cu mine şi nimic din ceea ce fac nu pare să meargă.
Mediator: Sondra, iţi pare rău că Michael a fost pedepsit şi încă te mai simţi
frustrată. Michael, spune-mi punctul tău de vedere.
Michael: Sondra se supără pe mine mereu. Le spune tuturor celor din echipa de tenis
că sunt necioplit şi egoist. Am lipsit la un antrenament şi ea a făcut o tragedie din
asta.
Sondra: Eşti iresponsabil. Tu când întârzii la antrenament, când nu te mai deranjezi
să vii deloc.
Mediator: Sondra, este rândul lui Michael să vorbească. Te rog să nu-l întrerupi.
Michael, ai lipsit la un antrenament şi Sondra s-a supărat. Spune-mi mai multe despre
asta.
Michael : Ei bine, noi suntem parteneri la dublu. Ea încearcă să ia jocul prea în
serios. Ar trebui s-o lase mai moale. Crede că doar pentru că sunt partenerul ei la
tenis, îi aparţin. Mă sună tot timpul, dar eu nu vreau să fiu doar cu dânsa tot timpul.
Am nevoie de libertate.
Mediator: Michael, vrei să spui că eşti îngrijorat de faptul ca Sondra ar vrea mai mult
de la tine decât să fiţi parteneri la tenis ?
Michael: Da, nu vrea ca eu să vorbesc cu alte fete.
Mediator: Sondra, mai ai ceva de adaugat ?
Sondra: Michael mă desconsidera. Nu vreau decât să-i arăt cum mă simt când mă
lasă baltă la antrenamente.
Mediator: Sondra, vrei ca Michael să-ţi înţeleagă sentimentele când nu vine la
antrenamente şi când nu te anunţă că nu va veni.
Sondra: Da, asta vreau.
Mediator: Michael, mai ai ceva de adăugat ?
Michael: Nu.
Pasul 3: Concentrare asupra intereselor
Mediator: Sondra, de ce crezi că Michael nu te anunţă când nu vine la antrenament?
Sondra: Pai...probabil nu vrea sa mă audă ţipând si plângând in fata prietenilor lui.
Mediator: Sondra, crezi ca ţipând îl vei face sa vina la antrenament ?

- 99 -
Sondra: Presupun ca nu.
Mediator: Michael, tu ce vrei?
Michael: Nu vreau sa se mai supere degeaba.
Mediator: Nu vrei ca Sondra sa fie supărată pe tine. Michael, daca Sondra ar lipsi de
la antrenament, tu cum te-ai simţi ?
Michael: Oh, as fi îngrijorat ca a păţit ceva. Probabil ca m-as supăra daca aflu ca a
făcut-o intenţionat.
Mediator: Ai fi îngrijorat daca ea a păţit ceva si supărat daca a făcut-o intenţionat.
Michael, ce vrei de fapt?
Michael: Cum adică?
Mediator: Vrei sa fii prieten cu Sondra ?
Michael: Da vreau sa fiu partenerul ei de tenis si prietenul ei dar nu iubitul ei.
Mediator: Vrei sa fii prietenul si partenerul de tenis al Sondrei? Si te ajuta cu ceva
daca lipseşti de la antrenamente?
Michael : Nu.
Mediator: Sondra, tu ce doreşti?
Sondra : Cred ca am vrut ca Michael sa fie iubitul meu, dar cu cat încerc ca acest
lucru sa se întâmple, cu atât situaţia se înrăutăţeşte.
Mediator: Sondra, îl poţi face pe Michael sa devina iubitul tău?
Sondra: Nu, daca el nu vrea.
Mediator: Sondra, vrei sa fii partenera de tenis a lui Michael?
Sondra: Da.
Mediator: Vrei sa fii prietena cu el?
Sondra: Cred ca da.
Pasul 4: Crearea opţiunilor de tip victorie-victorie ( Win-Win)
Mediator: Se pare ca amândoi doriţi sa fiţi prieteni si parteneri de tenis. Acum vreau
sa va gândiţi amândoi la ce puteţi face pentru a rezolva problema. Vom face o lista cu
posibilele soluţii folosind brainstorming-ul. Regulile brainstorming-ului sunt sa
spuneţi toate ideile care va vin in minte, inclusiv ideile neobişnuite. Nu judecaţi si nu
discutaţi ideile celuilalt si căutaţi cat mai multe idei care ar putea sa va mulţumească
pe amândoi. Sunteţi pregătiţi? Ce puteţi face pentru a rezolva aceasta problemă?

- 99 -
Michael: As putea sa nu mai lipsesc de la antrenament....
Sondra: Si să mă anunţi daca nu vei putea veni.
Michael: Am putea sa ne antrenam înainte de începerea orelor daca se întâmpla să
lipsească unul dintre noi de la antrenament.
Sondra: Aş putea să nu mai ţip la Michael.
Mediator: Ce altceva mai puteţi face pentru a rezolva problema?
Michael: Am putea să jucam tenis sâmbăta dimineaţa si apoi sa luam prânzul împreună.
Sondra: Aş putea să încetez să-l mai sun pe Michael doar pentru a vorbi cu el.
Michael: Aş putea să iau mai in serios turneul care se apropie. Nu credeam ca are vreo
importanţă.
Mediator: Alte idei?
Michael: Nu.
Sondra: Nu.
Pasul 5 : Evaluarea opţiunilor
Mediator: Care dintre aceste idei vor funcţiona cel mai bine ?
Michael: Pai, antrenamentul înainte de ore ar funcţiona.
Sondra: Daca nu as mai tipa la Michael si nu l-as mai suna tot timpul, probabil i-ar
plăcea mai mult sa vina la antrenament.
Mediator: Poţi face asta?
Sondra: Daca mă voi mai supăra pe dansul, i-aş putea scrie un mesaj în care să îi
explic... şi apoi am putea vorbi despre problemă în loc să ne certăm. Michael ar putea
face acelaşi lucru daca se va supăra pe mine.
Mediator: Michael, crezi ca va funcţiona această metodă pentru tine?
Michael: Va fi mai bine decât să ţipe la mine.
Mediator: Ce altceva mai doriţi sa faceţi?
Michael: Ei bine, se apropie acest turneu... Am putea să ne antrenăm înainte şi după
cursuri şi sâmbătă dimineaţa pentru a recupera zilele în care am lipsit.
Mediator: Sondra, doreşti să faci acest lucru?
Sondra: Programul de antrenament va fi foarte încărcat, dar voi încerca sa-l respect.
Cred ca putem câştiga daca vom munci mai mult. Trebuie, de asemenea, să ne anunţam
unul pe celalalt daca trebuie sa amânăm antrenamentul.

- 99 -
Mediator: Cum veţi face asta?
Michael: Am putea fie să ne telefonăm,fie să ne lăsam un bilet in dulap.
Mediator: Sondra, eşti de acord ca e mai bine aşa?
Sondra: Da.
Pasul 6: Crearea unui acord
Mediator: Se pare că amândoi aţi fost de acord sa va antrenaţi înainte de cursuri, după
cursuri şi sâmbăta. Daca unul dintre voi trebuie sa anuleze antrenamentul vă veţi telefona
sau vă veţi lăsa un bilet. La ce oră?
Sondra: Ce ai zice de ora 7:30 dimineaţa si ora 4:00 după cursuri, si sa zicem ora 10:00
sâmbăta.
Michael: Bine.
Mediator : Unde vă veţi lăsa biletul şi când?
Michael : Daca vom anula antrenamentul de după ore, putem pune biletul în dulap la
prânz. Cred ca ne vom suna daca anulam antrenamentul de dinaintea cursurilor sau pe cel
de sâmbătă.
Sondra: E bine.
Mediator: Vă mai puteţi pune de acord şi asupra altor aspecte?
Sondra: Cred că atunci când vom mai avea vreo problemă in viitor, ar trebui sa scriem
celeilalte persoane un bilet prin care să îi explicam problem şi apoi să discutam despre
asta.
Michael: Cred ca e corect.
Mediator: S-a rezolvat problema?
Sondra: Cred ca da.
Michael: Da.
Mediator: Michael, ce ai fost de acord sa faci?
Michael : Am fost de acord sa iau in serios tenisul si antrenamentul in fiecare zi la ora
7:30 şi la ora 4:00 si sâmbăta dimineaţa, si să vin, iar dacă nu reuşesc să ajung am să o
anunţ pe Sondra din timp. De asemenea, sunt de acord să vorbesc cu Sondra când exista o
problemă, în loc să o ignor.
Mediator: Sondra, tu ce ai fost de acord să faci?

- 99 -
Sondra: Să vin la antrenament înainte şi după cursuri în fiecare zi şi sâmbăta, la ora
10.00. Voi înceta să-l mai sun pe Michael doar pentru a vorbi cu el şi îl voi spune fără să
tip sau să încerc sa-l jignesc, atunci când ceva mă deranjează.
Mediator: Va rog sa citiţi acordul pentru a vă asigura că este corect şi, dacă este, vă rog
să-l semnaţi.
(Sondra, Michael şi mediatorul semnează. Mediatorul dă mana cu Sondra şi apoi cu
Michael).
Mediator: Va mulţumesc pentru participarea la mediere. Daca vă veţi confrunta şi cu
alte probleme, vă rog să solicitaţi medierea pentru a vă ajuta. Doriţi să daţi mana unul cu
celalalt?
( Sondra si Michael îşi dau mana).

- 99 -
Activitatea 9

PASUL 1: ACORDUL DE A MEDIA


Un debut eficient pregăteşte atmosfera pentru întreaga desfăşurare a medierii. Începeţi
prin a va introduce, definiţi medierea, prezentaţi regulile de bază si obţineţi un
angajament din partea fiecărei părţi implicate in conflict de a participa la mediere şi de a
urma regulile de bază ale acesteia.
1. Faceţi cunoştinţă
• Prezentaţi-vă. „Salut! Numele meu este_____________
şi voi fi mediatorul vostru.”
• Cereţi fiecărui adversar să-şi spună numele.
• Uraţile părţilor implicate în conflict bun-venit.

2. Definiţi medierea
• Explicaţi-le adversarilor procesul de mediere pe înţelesul lor.
De exemplu: „Medierea este un proces de comunicare prin care oamenii cu probleme
cooperează, sub supravegherea unei persoane terţe nepărtinitoare, in vederea
rezolvării conflictului intr-un mod paşnic.”

3. Prezentaţi regulile de baza


• Mediatorii rămân imparţiali: „Nu voi fi părtinitor.”
• Medierea este confidenţială: „Nu voi vorbi despre voi sau problema voastră cu alţi
elevi. Este OK sa spuneţi celorlalţi că aţi ajuns la un acord si cu ce aţi fost de
acord, dar nu vorbiţi despre voi si despre problema voastră”
• Vorbiţi pe rând si vă ascultaţi unul pe celălalt:”Aceasta înseamnă că, în timp ce
unul dintre voi vorbeşte, celălalt trebuie să asculte; fiecare dintre voi va avea
posibilitatea să vorbească.”
• Cooperaţi în rezolvarea problemei:”Veţi face tot ce puteţi pentru a ajunge la o
soluţie care sa va avantajeze pe amândoi”

- 99 -
4. Obţineţi un angajament din partea fiecărui adversar de a participa la
mediere şi de a respecta regulile de bază:”Sunteţi de acord să participaţi la mediere
şi să respectaţi regulile?” Activitatea
10

PASUL 2 : PREZENTAREA PUNCTELOR DE


VEDERE
SCUFIŢA ROSIE SI LUPUL

Mediatorul: Buna ziua! Sunt _________________, mediatorul vostru. Cum vă


numiţi?
Scufiţa roşie: Sunt Scufiţa roşie. Toata lumea mă ştia de Scufiţa roşie, dar acum nu
mi se mai spune aşa. Adevărul e că Lupul şi cu mine ne-am certat de multe ori iar eu
între timp am şi crescut.
Mediatorul: Pe tine cum te cheamă?:
Lupul: Eu sunt Lupul.
Mediatorul: Bine aţi venit la centrul de mediere. Îmi pare rău că a trecut atât de mult
timp până să ne găsiţi. Medierea este un proces de comunicare unde voi, Scufiţa roşie
şi Lupul, veţi coopera, cu ajutorul unui mediator, cel care vă vorbeşte, pentru a
rezolva problema dintre voi. Regulile de bază ale procesului de mediere sunt
următoarele: eu voi fi imparţial – adică nu ţin partea nimănui. Tot ce se spune în
timpul medierii este confidenţial. Fiecare vorbeşte pe rând, fără a fi întrerupt. În
final, menţionez că sunteţi rugaţi să faceţi tot ce vă sta în putinţă pentru a ajunge la un
acord avantajos pentru amândoi. Scufiţă roşie, eşti de acord cu regulile de bază?
Scufiţa roşie: Da.
Mediatorul : Lupule, eşti de acord cu regulile de bază?
Lupul: Da, sunt.
Mediatorul: Scufiţă Roşie, spune, te rog, ce s-a întâmplat.
Scufiţa roşie: Ei bine, luasem o bucată de pâine proaspăta şi câteva prăjituri pentru
bunica mea care stă la celălalt capăt al pădurii. Bunica nu se simţea bine aşa că pe

- 99 -
drum m-am gândit să-i culeg nişte flori. Eu culegeam liniştita florile când deodată am
văzut Lupul sărind din spatele unui copac. A început imediat să îmi pună o grămadă
de întrebări . Dorea sa ştie ce fac şi unde merg în timp ce rânjea răutăcios şi plesnea
din bot. Era atât de grosolan si nepoliticos. Apoi a fugit.
Mediatorul: Duceai nişte hrană pentru bunica ta in cealaltă parte a pădurii când
Lupul a apărut din spatele unui copac, speriindu-te.
Scufiţa roşie: Da, aşa s-a întâmplat.
Mediatorul: Lupule, spune-mi te rog cum a fost!
Lupul: Pădurea este casa mea. Am grija de ea si încerc s-o păstrez curată. Intr-o zi, în
timp ce curăţam pădurea de unele gunoaie lăsate de oameni, am auzit un zgomot de
paşi, m-am furişat în spatele unui copac şi am văzut o fata cu un coşuleţ coborând pe
cărare. Am devenit bănuitor fiindcă avea o scufiţa roşie, ciudată, care-i acoperea în
întregime capul ca şi cum ar fi vrut să-şi ascundă identitatea. A început să-mi culeagă
florile şi să calce în picioare micuţii mei pini. Evident, am oprit-o să o întreb ce face.
A început să bolborosească ceva de genul ca merge acasă la bunica ei şi că în coş ar
avea bunătăţi.
Mediatorul: Ai devenit îngrijorat când ai văzut-o pe fată îmbrăcată în roşu si
culegând flori. Ai oprit-o şi ai întrebat-o ce face.
Lupul: Aşa e.
Mediatorul: Scufiţă roşie, mai ai ceva de adăugat?
Scufiţa roşie: Da. Când am ajuns la casa bunicii mele, Lupul se deghizase, era în
cămaşa de noapte a bunicii. A încercat sa mă mănânce cu dinţii lui urâţi si mari. Aş fi
fost moartă astăzi dacă nu ar fi fost vânătorul care să mă salveze. Lupul a speriat-o pe
bunica–am găsit-o ascunsă sub pat.
Mediatorul: Vrei să spui că Lupul s-a îmbrăcat cu cămaşa de noapte a bunicii tale
pentru ca tu să crezi că el este bunica ta şi apoi a încercat sa-ti facă rău?
Scufiţa roşie: Am spus că a încercat să mă mănânce.
Mediatorul: Deci ai crezut că el încearcă sa te mănânce. Lupule, ai ceva de adăugat?
Lupul: Bineînţeles că am. O cunosc pe bunica acestei fete. Ne-am gândit să-i dam
fetei o lecţie pentru că mi-a călcat pinii şi mi-a rupt florile. Bunica s-a ascuns sub pat,
iar eu m-am îmbrăcat în cămaşa de noapte a bunicii. Când Scufiţa roşie a intrat în

- 99 -
dormitor, m-a văzut în pat şi mi-a spus ceva urât despre urechile mele. Mai întâi mi-a
zis că am urechile mari şi eu am încercat să-i explic ca urechile mele mari mă ajuta să
o aud mai bine. Apoi m-a insultat spunându-mi că am ochii prea holbaţi. Aceasta
replică m-a jignit profund, căci a sunat atât de urat... Apoi, am întors si celalalt obraz
şi i-am spus că ochii mei mari mă ajuta să o vad mai bine. M-a insultat din nou în
privinţa dinţilor mei mari, Ştiţi, sunt mai sensibil când este vorba de dinţii mei. Ştiu
că în acel moment poate ar fi fost bine dacă m-aş fi controlat, dar am sărit din pat
spunându-i că dinţii mei mari m-ar fi ajutat să o mănânc.
Mediator: Deci tu şi bunica ei aţi încercat sa-i faceţi o farsa Scufiţei roşii pentru a-i
da o lecţie. Explica-mi mai mult despre partea cu mâncatul ei.
Lupul: Acum, să fim sinceri. Oricine ştie că nici un lup nu va putea manca vreodată o
fetiţă, dar nebunatica de Scufiţă roşie a început să tipe si să alerge prin casă. Am
încercat să o prind pentru a o calma. Deodată, uşa s-a deschis si un vânător a apărut în
pragul uşii. Ştiam că mă aflu în pericol...era o fereastra deschisă în spatele meu şi am
fugit. De atunci mă tot ascund. Exista multe zvonuri prin pădure despre mine. Scufiţa
roşie mă numeşte Marele Lup Rău. Aş vrea să spun că m-am simţit foarte prost, dar
adevărul este că nu am mai avut o viaţa fericită de atunci. Nu înţeleg de ce bunica nu
a dezvăluit niciodată adevărul.
Mediatorul: Eşti supărat din cauza zvonurilor şi ti-a fost frica să mai apari prin
pădure. Eşti, de asemenea, confuz asupra faptului că bunica nu a spus lucrurilor pe
nume şi a lăsat situaţia sa decurgă de la sine atâta vreme.
Lupul: Nu este corect. Mă simt singur şi mizerabil
Mediatorul: Scufiţă roşie, îmi poţi spune mai multe despre bunica ta?
Scufiţa roşie: Ei bine, bunica a fost bolnavă–şi a început să-şi piardă memoria în
ultima vreme. Când am întrebat-o cum a ajuns sub pat, mi-a răspuns ca nu îşi mai
aminteşte nimic despre ce s-a întamplat.
Mediatorul: Bunicii pare să îi vină greu să-şi mai amintească unele lucruri şi nu a
putut să explice cum a ajuns sub pat.

- 99 -
PASUL 2: PREZENTAREA PUNCTELOR DE VEDERE

În cadrul acestei etape, veţi folosi o serie de abilităţi de comunicare specifice ascultării active –
ascultarea atentă, rezumarea, clarificare a situaţiei– pentru a înţelege situaţia şi sentimentele
părţilor implicate în conflict şi pentru a le ajuta pe acestea să înţeleagă modul în care fiecare poate
privi lucrurile. Adversarii fie pot percepe problema în acelaşi fel, fie pot avea puncte de vedere
diferite(cel mai probabil), întrucât ei percep în mod diferit problema , şi au idei sau sugestii
diferite despre cum să o rezolve. În această fază a medierii, nu se încearcă să se ajungă la un
acord în ceea ce priveşte cele întâmplate, ci se urmăresşte doar exprimarea punctului propriu de
vedere a fiecarui adversar.
1. Cereţi fiecărei părţi implicate în conflict să-şi spună punctul de vedere cu privire la
situaţia respectivă( pe rând ).
• Vă rog să vă spuneţi punctele de vedere;
• Vă rog să spuneţi ce s-a întâmplat.
2. Ascultaţi, apoi faceţi un rezumat al afirmaţiilor fiecăruia.
3. Oferiţi fiecărui adversar posibilitatea de a-şi clarifica situaţia, întrebând:
• Mai aveţi ceva de adăugat?
• Ce aţi simţit când s-au întâmplat acestea?
4. Ascultaţi şi rezumaţi, puneţi întrebări în cazul în care consideraţi că sunt necesare
informaţii suplimentare.
Întrebări suplimentare:
• Ce aţi simţit faţă de cealaltă persoană?
• Ce aţi făcut?
• La ce vă gândeaţi în momentul acela?
• De cât timp există această problemă?
• Care credeţi că este principala problemă?

• Ce puteţi face acum în privinţa acestei situaţii?

• S-a schimbat relaţia dintre voi?


• Ce aţi dorit ca cealaltă persoana să facă şi nu a făcut?
• Ce aţi dorit să faceţi şi nu aţi făcut?

Deoarece percepţiile sunt realităţile adversarilor, nu trebuie să vă


preocupe dacă cei implicaţi în-conflict
99 - spun sau nu „adevărul”.
Activitatea
11

PASUL 3: AXAREA PE INTERESE


FIŞĂ DE LUCRU- IDENTIFICAREA INTERESELOR
SITUAŢIE POZIŢIE INTERESE
1.Marcus strigă la
Tyrone: „Nu poţi să-ţi
depui CV-ul pentru
acelaşi job ca şi mine,
pentru că eu am fost acolo
primul. Tyrone ţipă: „Şi
eu merit job-ul acela!”
2. Lisa ţipă la sora ei,
Kara: „ Nu te mai las să
mergi cu bicicleta mea la
şcoală. Nu o găsesc
niciodată când am nevoie
de ea! „Kara ţipă:
„Folosesc bicicleta ta,
pentru ca tu nu o foloseşti
aproape niciodată!”
3. Diana e supărata pe
prietenul ei, Jerome, şi îi
spune: „Daca ieşi în oraş
cu Rachel, nu voi mai
vorbi cu tine niciodată.”
Jerome îi răspunde:
„ Rachel este amica , nu
iubita mea.”
4. Juan este supărata pe
Malcome: „ Daca ai să
continui să-mi ceri
răspunsurile în timpul orei
de matematica, te voi
spune profesorului.”
Malcome strigă: „N-ai
decât, eu te voi spune
profesorului de ştiinţe
când îmi vei mai pune
întrebări în timpul orelor
sale.”

- 99 -
5.Keisha îi spune lui
Natalie: „Nu poţi să mergi
în excursie pentru că nu
ştii să înoţi .” Natalie
strigă: „Nu e nevoie să
ştiu să înot, voi veni
oricum!”

În cadrul acestei etape, scopul vostru este de a căuta interesele comune ambilor adversari.
Interesele comune(compatbile) ajută la crearea unui acord. Dacă interesele comune nu
sunt identificate, părţile implicate în conflict nu vor putea să ajungă la o înţelegere pe
care să o respecte. Nu treceţi la pasul 4 până nu identificaţi corect interesele.

1. Determinaţi interesele fiecărei părţi implicate în conflict. Întrebaţi :


• Ce doreşti? De ce doreşti asta?
2. Ascultaţi şi rezumaţi. Pentru a clarifica, întrebaţi:
• Ce s-ar întâmpla dacă nu aţi ajunge la un acord?
• Ce ai crede dacă ai fi în locul celuilalt?
• Ce doreşti de fapt?
• Este ( de exemplu: cearta ) un mod de a obţine ceea ce doreşti?
• De ce nu a fost celălalt adversar la înălţimea aşteptărilor tale?
3. Rezumaţi interesele. Spuneţi:
• Amândoi păreţi a fi de acord cu faptul că _____________
• Interesele voastre sunt __________________

- 99 -
Activitatea
12

PASUL 4 : CREAREA OPŢIUNILOR


VICTORIE-VICTORIE
Există multe feluri în care poate fi rezolvat un conflict. Totuşi, când suntem
supăraţi sau frustraţi, nu luăm în considerare toate opţiunile. În cadrul acestei etape,
puteţi ajuta părţile implicate în conflict să-şi creeze, prin brainstorming, un număr de
opţiuni care să le rezolve problema.

1. Explicaţi-le că brainstorming-ul îi va ajuta să găsească soluţii avantajoase


pentru amândoi.
2. Prezentaţi regulile brainstorming-ului.
• Spuneţi toate ideile care vă vin în minte.
• Nu judecaţi şi nu discutaţi ideile.
• Găsiţi cât mai multe idei posibile.
• Încercaţi să vă gândiţi la idei neobişnuite.
3. Spuneţi părţilor implicate în conflict să se gândească la idei care le vor ajuta
pe ambele. Scrieţi ideile pe fişa de lucru pentru brainstorming.
Întrebări ajutătoare în procesul de brainstorming :
• La ce alte posibilităţi vă mai puteţi gândi?
• În viitor, ce puteţi face altfel?
• Ce trebuie făcut pentru rezolvarea conflictului?

- 99 -
Activitatea
13

PASUL 5:EVALUAREA OPŢIUNILOR


Sarcina cea mai importantă din cadrul acestei etape este de a ajuta părţile implicate în
conflict să-şi evalueze şi să-şi îmbunătăţească ideile pe care le-au creat în timpul
brainstorming-ului din cadrul Pasului 4. Este de asemenea important ca acestea să
folosească criterii obiective atunci când decid dacă să accepte sau să refuze o opţiune.
Aceasta va conduce la un acord care să fie respectat de ambele părţi.

1. Cereţi adversarilor să aleagă idei sau porţiuni de idei cu care sunt de acord şi
care ar putea rezolva problema. Încercuiţi răspunsurile lor pe Fişa de Lucru
pentru Brainstorming.
2. Evaluaţi opţiunile încercuite şi gândiţi-vă la moduri de îmbunătăţire a ideilor
folosind întrebări de genul:
• Este aceasta opţiune corecta?
• Poţi face asta?
• Crezi că va funcţiona?
• Se referă opţiunea la interesele fiecăruia dintre voi? Sau ale altora?
• Care sunt consecinţele acestei decizii?
• Dar dacă unul dintre voi ar________________? Ai putea şi tu să____________?
• Ce doriţi să încercaţi?

- 99 -
Activitatea
14

PASUL 6: REALIZAREA UNUI ACORD


În cadrul acestei etape, mediatorul ajuta părţile implicate în conflict să ajungă la un
acordviabil. Un acord viabil este:
• Eficient: Rezolvă în mod corect problemele fiecărei părţi.
• Avantajos pentru ambele părţi, care consideră că acordul este corect.
• Specific: Răspunde la întrebările cine, ce, unde, când şi cum.
• Realist: Este rezonabil şi poate fi realizat de către ambii adversari.
• Echilibrat: Fiecare persoană va fi responsabilă de ceva.

1. Ajutaţi părţile să-şi creeze un plan de acţiune. Obţineţi idei concrete de la


fiecare : Cine, ce, unde, când, cum?. Întrebaţi:
• Cum doriţi să ajutaţi la rezolvarea problemei?
• Este problema rezolvată?
• Ce ai fost de acord să faci?

2. Scrieţi Acordul de Mediere şcolară. Pentru a-l completa , cereţi fiecărei părţi
să rezume ce a promis: „Ce ai fost de acord să faci?”
3. Încheierea medierii :
• Verificaţi cele scrise în acord cu ambele părţi şi faceţi schimbările necesare.
• Semnaţi şi cereţi fiecărei părţi să semneze.
• Mulţumiţi pentru participarea la mediere, felicitaţi pe fiecare pentru realizarea
acordului şi invitaţi-i în viitor la o nouă mediere în cazul în care apar noi
probleme.
• Daţi mâna cu fiecare parte şi invitaţi-ii să facă acelaşi lucru la rândul lor.

- 99 -
EXEMPLU DE ACORD DE MEDIERE
ŞCOLARĂ
Data : 11/13/96
Am participat în mod voluntar la proceul de mediere. Am ajuns la un acord pe care îl
considerăm corect şi care rezolvă problema dintre noi. În viitor, dacă vom avea probleme
pe care nu le putem rezolva singuri, vom fi de acord să apelăm la mediere.

Nume __Heather__ Nume ____Andrew_______


Este de acord să reacţioneze calm şi să Este de acord să vorbească astăzi cu
nu ţipe la Andrew în caz că vor avea directorul pentru a vedea dacă acesta
vreo problem pe viitor doreşte să îi returneze jocul lui
Este de acord sa vorbească mai întâi cu Heather(gameboy-ul)
Andrew pentru a verifica dacă are Daca directorul refuză, îl va ruga pe
dreptate, fără a se grăbi să tragă acesta să îi reţină jocul său, şi nu pe al
concluzii lui Heather.
Este de acord să-i ofere lui Heather jocul
său până când directorul va dori să i-l
returneze pe al ei.

Semnătura __Heather___ Semnătura ____Andrew____

Semnătura mediatorului_Rodney Anderson___


Semnătura mediatorului_Rachel Sharp____

Activitatea
15

- 99 -
EXERCIŢIU DE CO-MEDIERE
CE ESTE CO-MEDIEREA?

În cadrul co-medierii, doi mediatori lucrează în echipă în vederea facilitării procesului


de mediere. Co-mediatorii acţionează ca un singur mediator şi realizează acest proces
susţinându-se reciproc. În cadrul co-medierii, membrii echipei au două responsabilităţi:
• Unul dintre mediatori facilitează în mod activ procesul de mediere prin cei şase
paşi;
• Celalalt membru al echipei observă procesul şi îşi susţine colegul de echipa.

Susţinerea colegului de echipă implică monitorizarea procesului pentru a se asigura că


mediatorul rămâne nepărtinitor, că ea sau el face sinteza afirmaţiilor părţilor, că regulile
de bază sunt respectate, şi aşa mai departe. De asemenea, co-medierea presupune o
atenţie deosebită orientată asupra procesului şi disponibilitatea permanentă în ajutarea
colegului de echipa aflat în impas. Deseori, cel care doar observă se poate gândi mai uşor
la întrebările ce ar conduce spre soluţionarea problemei, întrucât el nu se concentrează la
ceea ce ar trebui făcut în diversele etape ale procesului de mediere.

Co-medierea funcţionează cel mai bine atunci când cei doi membri ai echipei îşi împart
responsabilităţile în mod egal. Un membru al echipei se ocupa de Paşii 1, 3 si 5 în timp ce
celalalt îl observa şi îl ajuta. Pentru Paşii 2, 4 şi 6, responsabilităţile se schimbă.
În cadrul co-medierii, cei doi mediatori trebuie să decidă dinainte modul în care vor lucra
împreuna. Co-mediatorii se vor decide asupra următoarelor aspecte:
• Cine se va ocupa de Paşii 1, 3 şi 5 şi cine de paşii 2, 4 şi 6?
• Cum îl va ajuta observatorul pe cel ce realizează medierea propriu-zisă? (Cum îl
va atenţiona dacă a omis ceva important, cum îi va oferi sugestii, etc.)

Nu uitaţi:ca şi co-mediatori, rolul vostru este de a vă ajuta reciproc. Daţi dovadă de


cooperare în faţa părţilor implicate în conflict

- 99 -
Activitatea
16

SFATURI PENTRU MEDIEREA ŞCOLARĂ ŞI


MEDIATORII ŞCOLARI

NU UITAŢI!
Nu este mereu simplu să fiţi mediatori şcolari. Medierea este mereu o provocare. Este
important să gândiţi pozitiv şi să fiţi optimişti, chiar dacă medierea se dovedeşte a fi
dificilă, sau finalul nu este pe măsura aşteptărilor. Nu uitaţi, sunteţi acolo doar pentru a
oferi asistenţă.

Problema este doar a părţilor implicate în conflict şi doar ele o pot rezolva.
Mom

entele în care medierea pare dificilă sau frustrantă se pot transforma în momente de
evoluţie şi schimbare pentru fiecare. Discutaţi şi cu alţi mediatori şcolari, cu alţi adulţi
sau cu alţi profesori şi faceţi schimb de păreri sau de sentimente. Nu uitaţi totuşi că aţi
promis să păstraţi confidenţiale informaţiile din cadrul medierii şi că trebuie să vă
respectaţi promisiunea.

Dacă exista o comunicare sinceră, orizontul cunoaşterii se va lărgi

Încurajarea eforturilor altora, împărtăşirea perspectivelor şi cooperarea în rezolvarea


problemelor, reprezintă o provocare ce se întinde pe parcursul întregii vieţi. Prin sprijin
reciproc şi respect, fiecare dintre noi poate deveni mai puternic şi îşi poate realiza mai
bine scopurile. Gandhi spunea că „Dacă vrem cu adevărat să avem pace în lume, trebuie
să începem să învăţăm copiii ce înseamnă cooperarea”.

Aveţi cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a-i învăţa pe alţii ce înseamnă


.
pacea, oferindu-le asistenţa şi exemplul vostru

- 99 -
- 99 -
Curs de formare avansată

- 99 -
- 99 -
Activitatea
17

DIVERSITATEA SOCIALĂ ŞI CULTURALĂ

ÎNŢELEGEREA DIFERENŢELOR DINTRE INDIVIZI

Pentru a fi un mediator eficient este necesar să îţi cunoaşti propria persoană şi propriile
preferinţe. Avem gusturi diferite în ceea ce priveşte mâncarea, muzica, îmbrăcămintea,
sportul, filmele, etc. De asemenea, unii oameni şi unele tipuri de personalitate ne plac mai
mult ca altele-alţii. Acestea sunt exemple de diferenţe pe care le alegem conştient. Dar
există şi o serie de diferenţe asupra cărora nu putem acţiona şi a căror alegere nu depinde
de noi. Acestea ne deosebesc de alţi oameni: genul, culoarea pielii, statutul social, religia,
abilităţile, şi originea etnică.
În calitate de negociator, este important să analizezi şi să înţelegi diferenţele dintre
indivizi. Întrebarea cheie este cum priveşti şi cum să interacţionezi cu cei care diferă de
tine.
Gândeşte-te la toţi elevi care sunte diferiţi de tine, dar care frecventează aceeaşi şcoală ca
şi tine. Gândeşte-te la mediile diferite din care provin, la valorile şi interesele pe care le
împărtăşesc. Diversitatea din şcoala ta poate fi:

• Diversitate culturală, în ceea ce priveşte:


Culoarea pielii
Religia
Ţara de origine
• Diversitate a statutului social
• Diversitate sexuală
• Diversitate a abilităţilor
Fizice
Mentale

În ce măsură eşti diferit de ceilalţi din şcoala ta?Cum te simţi în calitate de membru
al unui anumit grup?

- 99 -
PREJUDECĂŢI, PREFERINŢE ŞI DISCRIMINARE
De obicei, diferenţele dintre indivizi duc la conflicte personale. Când suntem judecaţi,
sau îi judecăm pe alţii din cauza vârstei, rasei, genului, abilităţităţilor, clasei sociale,
religiei, sau orientării sexuale, este vorba despre prejudecată sau preferinţă (părtinire).
Atunci când acţionăm în funcţie de prejudecăţi facem discriminări, care le sunt
dăunătoare celorlalţi şi care îi împedică pe aceştia să îşi satisfacă nevoile primare.
• Îţi aminteşti de un moment, un caz când te-ai simţit discriminat?
• Îţi aminteşti de un moment, un caz când ai discriminat pe cineva?
• În calitate de mediator, în ce situaţie de conflict ar putea fi dificil să rămâi
neutru?
• În calitate de mediator, ce gen de persoană sau atitudine a acesteia ar putea să-
ţi facă dificilă menţinerea unei poziţii neutre?

În calitate de negociator vii să ajuţi părţile aflate în conflict să înţeleagă diferenţele care-i
despart – această înţelegere este esenţială în găsirea intereselor comune. Mai mult decât
atât, prin sensibilitatea de care ai da dovadă, ai putea deveni un model puternic pentru a-i
ajuta pe ceilalţi să înveţe să respecte diferenţele dintre oameni. Acest respect promovează
cooperarea şi apoi face posibilă soluţionarea conflictului.

- 99 -
Activitatea
18

CONŞTIENTIZAREA PREFERINŢELOR
FOAIE DE AUTO-EVALUARE A PREFERINŢELOR
Mai jos sunt cîteva afirmaţii care o să vă ajute să reflectaţi asupra comportamentului
părtinitor şi nepărtinitor. Apreciază fiecare item în felul următor:

1= Nu m-am gândit la asta


2= Nu procedez astfel
3= Uneori procedez astfel (într-o anumită măsură)
4= Mereu procedez astfel

1 2 3 4 Eu nu înjosesc sau fac glume despre oameni din cauza unor motive
ce ţin de cultură, de culoarea pielii, de religie, de ţară de origine, de
gen sau de clasă socială.
1 2 3 4 Eu nu înjosesc sau fac glume despre oameni din cauza unor abilităţi,a
unor dezabilităţi, sau din cauza aspectului fizic.
1 2 3 4 Eu evit să fac generalizări despre oamenii,generalizări ce se
transformă în stereotipuri, de genul Oamenii graşi sunt leneşi sau
Femeile sunt iraţionale.
1 2 3 4 Sunt suspicios când cărţile, filmele, şi sursele media fac afirmaţii
sexiste sau rasiste.
1 2 3 4 Îi atenţionez pe colegii mei când aud comentarii negative sau glume
despre oameni bazate pe diferenţe dintre indivizi (culoarea pielii,
abilitatăţi, orientări sexuale, şi altele).
1 2 3 4 Eu atenţionez adulţii sau colegii dacă observ cazuri de hărţuire
sexuală sau discriminare intre sexe.

- 99 -
Activitatea
19

DIVERSITATEA CULTURALĂ ŞI GĂŞTILE


O GAŞCĂ ÎNSEAMNĂ...

• Un cerc sau grup de prieteni


• O asociere
• Să acţionezi împreună cu alţii cu care împărtăşeşti aceleaşi interese

În fiecare şcoală există multe găşti. Grupuri de elevi se reunesc datorită intereselor
similare pe care le împărtăşesc. Unele din aceste grupuri sunt uşor de identificat.
Dacă faci parte dintr-o anumită gaşcă, te simţi ca un „membru” al acesteia. Dacă nu faci
parte dintr-o anumită gaşcă, te poţi simţi „străin”. De multe ori oamenii se simt excluşi
deoarece se deosebesc de grupul dominant sau nu au acces la acel grup.
Multe conflicte apar din cauza statutului de membru/străin. De multe ori membrii unui
grup îi fac pe cei străini/din afară să se simtă excluşi. Grupurile sau găştile sunt deseori
bazate pe preferinţe şi interese comune, iar excluderea altor persoane este normală. Dar
excluderea ar putea fi bazată şi pe discriminare. Dacă este aşa, grupul sau gaşca nu poate
fi acceptat(ă) în şcoală.

Mediatorii se confruntă adesea cu conflicte între membrii unui grup şi cei


ce nu aparţin de acesta. Mediatorii pot facilita atât schimbul de sentimente
între părţile implicate în conflict cât şi conştientizarea de către aceştia a
diferenţelor preferenţiale şi discriminative.

- 99 -
Activitatea
20

STEREOTIPURILE
STEREOTIPIZAREA ESTE...

• O noţiune sau idee fixă despre o persoană sau grup – o generalizare foarte
simplistă
• La baza prejudecăţilor
• Limitativă
• Nu este adevărată / relevantă pentru toţi indivizii

Stereotipurile deseori iau forma de discriminării. Întreabă-te:


• De ce nici o femeie nu a ajuns Preşedinte al Statelor Unite?
• Credeţi că Franklin D.Roosevelt ar mai fi fost ales preşedinte dacă ar fi fost în
scaun cu rotile în timpul primei sale campanii electorale?

Stereotipurile sunt cauza multor conflicte.

- 99 -
Activitatea
21

SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR
INTERCULTURALE
FIŞĂ DE LUCRU- TRĂSĂTURI CULTURALE
Pentru fiecare item, încercueşte numărul care corespunde poziţiei tale referitoare la
următoarele trăsături culturale.

Raţional 1 2 3 4 5 Emoţional
(te bazezi pe fapte) (sentimentele sunt mai
importante)
Competitiv 1 2 3 4 5 Cooperativ
Gata să-ţi recunoşti 1 2 3 4 5 Interesat de păstrarea
greşeala imaginii
Deschis către schimbare 1 2 3 4 5 Nedoritor de schimbări
Axat pe sarcină/ pe timp 1 2 3 4 5 Flexibil
(cauţi detalii specifice) (preferi responsabilităţi generale)
Ierţi uşor 1 2 3 4 5 Vrei să plăteşti cu aceeaşi
monedă
Preferi comunicarea 1 2 3 4 5 Preferi comunicarea non-
directă verbală/ Indirectă

Acestea sunt numai câteva dintre diferenţele care îşi pun amprenta asupra percepţiei sau
asupra felului de a acţiona al părţilor aflate în conflict. Diferite extereme ale diferitor
caracteristici se pot asocia mai mult cu un anumit gen sau cu anumite grupuri culturale,
dar ţine minte ce ai învăţat despre stereotipuri – mereu sunt excepţii de la astfel de
generalizări. Odată cu începerea sesiunii de mediere, vei putea determina ce este
important pentru fiecare dintre părţi.

- 99 -
ÎNTREBĂRI PENTRU SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR

Următoarele întrebări ar putea ajuta la soluţionarea conflictului existent între două părţi
cu o accentuată diversitate culturală . Pasul sau paşii în procesele unde aceste întrebări s-
ar potrivi cel mai bine sunt de asemenea sugeraţi.

1. Ce trebuie să se întâmple pentru a soluţiona acest conflict?


(întreabă la pasul 2 sau/ şi 5)

2. Ce ai câştigat sau de pierdut de pe urma acestui conflict?


(întreabă la pasul 2 sau/ şi 3)

3. Care sunt motivele pentru care ai adoptat poziţia respectivă?


(întreabă la pasul 3)

4. Ce trebuie să se întâmple pentru a restabili comunicarea şi încrederea?


(întreabă la pasul 3, 4, 5 sau/ şi 6)

5. Care ar fi o soluţie corectă în opinia ta?


(întreabă la pasul 2 sau/ şi 5)

6. Ce atitudini diferite sau acţiuni noi ar putea ajuta la îmbunătăţirea relaţiei între voi
doi?
(întreabă la pasul 4, pasul 5, sau/şi pasul 6)

- 99 -
Activitatea
22

ÎNFRUNTÂND PREJUDECĂŢILE
DESPRE PREJUDECĂŢI
În calitate de negociator format, ai devenit conştient de diversitatea socială şi culturală
care există în şcoala ta. Eşti conştient că diferenţele pot fi bune, sau, dimpotrivă, pot fi
folosite pentru separarea şi izolarea unor categorii de persoane.
În fiecare zi, auzi probabil remărci şi vezi acţiuni ce-i discriminează şi devalorizează pe
anumiţi elevi sau grupuri de elevi din şcoala ta. Deseori te poţi simţi incomod sau într-o
situaţie neplăcută când auzi afirmaţii hărţuitoare.

• Când şi cum te confrunţi cu aceste afirmaţii?


• Cum comunici cu semenii tăi fără ca să-i faci să se simtă criticaţi sau înjosiţi?
• Cum discuţi cu elevi care au diferite convingeri şi credinţe fără a spori conflictul?

Mai jos sunt date exemple de afirmaţii tipice ce pot fi auzite în şcoală:
1. În timp ce un grup de fete ce merg pe hol trec de dulapul tău, auzi aceste
comentarii de la doi băieţi ce stau în apropiere: „Priveşte-o pe Maria – e sigur de
nota 10, dar prietena ei Andrea nu e mai mult de 4”.
2. După ore, aştepţi autobuzul şi auzi pe cineva spunând: „În celălalt autobuz merg
copiii aceia nenorociţi din parcul de remorci”.
3. La ora de istorie, în timpul discuţiei despre preşedenţie cineva spune: „O femeie
nu trebuie să devină Preşedinte al Statelor Unite. Femeile sunt prea emoţionale şi
neraţionale pentru a fi Preşedinte”.
4. În cantină auzi pe cineva de la masa ta spunând: „Elevii de culoare din această
şcoală nu sunt prea deştepţi. Abia se chinuie să treacă clasa”.

Cum ai reacţiona în asemenea situaţii?

- 99 -
ETAPELE ÎNFRUNTĂRII PREJUDECĂŢILOR
1. Fii calm

2. Fă un rezumat celor auzite.


„Te-am auzit spunând________________?”

3. Caută să clarifici ce ai auzit.


„Poţi să-mi spui mai mult despre ce ai avut în vedere prin__________?”

4. Împărtăşeşte punctul tău de vedere şi de ce crezi asta.


„Bine, ce cred eu despre asta este_____________?”
„Când ai făcut comentariul respectiv m-am simţit__________________?”

5. Întreabă care sunt argumentele pentru punctul de vedere a persoanei.


„Pe ce îţi bazezi opinia?”
„Ceea ce crezi este adevărat pentru toţi?”

6. Încercaţi să găsiţi o bază comună.


„Se pare că amândoi suntem de părere că____________.”

7. Mulţumeşte-i interlocutorului că te-a ascultat.

- 99 -
DISCUŢIILE ÎNTRE PATRU OCHI
CE SUNT DISCUŢIILE ÎNTRE PATRU OCHI?
Discuţiile între patru ochi constituie un instrument pe care negociatorii ar putea să-l
utilizeze în anumite situaţii pentru a ajuta părţile aflate în conflict să ajungă la un acord
comun. Aceste discuţii pot fi văzute ca pe un „time-out” în procesul de mediere. De
obicei părţile/sistemele aflate în conflict sunt aşezate faţă în faţă petru a putea ajunge la o
înţelegere. În situaţia de discuţie între patru ochi, mediatorul se întâlneşte individual cu
fiecare parte conflictuală.
Discuţiile între patru ochi pot avea loc oricând în timpul procesului de mediere, sau, mai
rar, pot fi organizate de mai multe ori în timpul unei sesiuni. În mod normal, aceste
discuţii nu se folosesc, ele s-ar putea însă dovedi foarte eficiente în caz de necesitate. Este
responsabilitatea mediatorului de a decide dacă este sau nu nevoie de discuţii între patru
ochi.

MOTIVE PENTRU DISCUŢIILE ÎNTRE PATRU OCHI

Discuţiile între patru ochi pot fi folosite:


• Pentru a descoperi informaţii noi sau a clarifica detalii pe care părţile
conflictuale ar putea dori să le dezvăluie numai în condiţii de intimitate.
• Pentru a trece peste un impas.
• Pentru a face faţă problemelor de diversitate sau a reduce tensiunile între
părţile conflictuale.
• Pentru a explora opţiunile sau consecinţele alegerii unor anumite opţiuni.
• Pentru a ajuta părţile conflictuale să înţeleagă cel mai bun rezultat la care pot
spera, dacă ei decid să nu lucreze împreună pentru a ajunge la un acord
reciproc satisfăcător.
• Să ofere părţilor timp să se gîndească şi reflecteze.
• Pentru a spori încrederea în negociatorii şcolari şi/sau în procesul de mediere.

- 99 -
Activitatea
23

SFATURI PENTRU DISCUŢIILE ÎNTRE PATRU OCHI


1. Întâlneşte-te pe rând cu fiecare dintre părţi. (Co-mediatorii vor rămâne împreună,
formând o echipă.)
• „Noi am dori să ne întîlnim cu fiecare din voi aparte.”

2. În timpul întâlnirilor individuale, utilizează procedurile din Pasul 2 (Prezentarea


Punctelor de Vedere), Pasul 3 (Aducerea intereselor în centrul discuţiei), şi Pasul
4 (Creează opţiuni victorie-vicotrie), în dependenţă de situaţie.

3. Înainte de a reveni la sesiunea reunită, convinge-te că ai înţeles clar ce informaţii


se doresc a fi păstrate confidenţiale. Toate afirmaţiile făcute în timpul şedinţei
sunt confidenţiale, cu excepţia cazurilor când părţile sunt de acord ca acestea să
fie împărtăşite.
• „Orice este spus între noi este confidenţial. Eu nu voi împărtăşi nimic cu
cealaltă parte fără consimţământul tău.”

4. Când sesiunea de mediere este reluată, fă un rezumat a ceea ce s-a discutat înainte
de întrevederea între patru ochi, dezvăluie numai ceea ce partea a fost de acord să
se ştie în timpul discuţiei private şi reluaţi medierea din momentul în care aceasta
a fost întreruptă.

- 99 -
Activitatea
24

REVELAREA INTERESELOR ASCUNSE

DESPRE INTERSELE ASCUNSE

S-ar putea crede că ce anume determină un conflict ţine de o singură cauză, dar, deseori
în loc de aceasta găsim fie o altă cauză, fie o încrengătură de cauze plurideterminante.
Uneori, oamenii au interese ascunse–şi adesea acestea sunt de fapt expresii ale unor
trebuinţe psihologice de bază, cum ar fi cele de apartenenţă, de putere, de libertate şi de
distracţie.
În timpul trainingului de bază, aţi învăţat că foarte frecvent conflictele pot apărea din
cauza unor resurse limitate sau a unor valori diferitor , care probabil implică probleme
legate de diversitate. Cu toate astea, conflictul deseori se bazează pe nesatisfacerea
necesităţilor de bază. De exemplu:

Să presupunem că Robert este indispus pe motiv că prietena sa LaToya nu i-a înapoiat


banii împrumutaţi. Putem avea impresia că acest conflict dntre Robert şi LaToya este
cauzat de resursele limitate (cu alte cuvinte, lipsa de bani). Dar când LaToya oferă să
înapoieze banii în rate timp de câteva săptămâni, el refuză să accepte soluţia ei. În fond,
Robert poate privi ezitarea de a plăti datoria ca pe o demonstraţie a lipsei de respect
pentru el şi lipsă de apreciere pentru prietenia lor. Necesităţile lui de putere şi apartenenţă
sunt ameninţate. Conflictul nu se va soluţiona atât timp cât nu vor fi recunoscute
trebuinţele nesatisfăcute a lui Robert.

Să presupunem că Angela apreciază foarte mult onestitatea într-o relaţie de prietenie. Ea


este supărată pe prietena sa Maria care a minţit-o. La mediere, Angela nu va accepta
explicaţiile Mariei. Ea ar putea face afirmaţii despre etnia Mariei. Acest conflict este
rezultatul valorificării diferite a onestităţii? Posibil că da, şi posibil că nu. Angela ar putea
fi mai puţin deranjată de conflictul valorilor decât de faptul că simte că trebuie să se
îndepărteze de Maria pentru că aceasta a minţit-o. Cu alte cuvinte, nevoia Angelei de
apartenenţă ar putea fi ameninţată. Orice soluţionare a acestei probleme va implica
ajutarea Angelei să decidă dacă doreşte ca Maria să-i rămână prietenă sau nu.

Imaginaţi-vă că Greg şi Dumitru, care au fost cei mai buni prieteni, deodată au devenit
adversari. Se pare că Dumitru nu doreşte să se asocieze cu Greg, lucru pe care Greg nu îl

- 99 -
poate înţelege. De fapt, lui Dumitru îi place de Greg, dar el simte că Greg nu ia în
consideraţie ideile şi dorinţele lui. Când sunt împreună, distrându-se, Dumitru crede că ei
mereu fac ceea ce doreşte Greg. Dumitru tot mai mult priveşte aceasta ca lipsă de respect
pentru el şi crede că Greg domină relaţia lor. Soluţionarea ce va reuni aceşti doi prieteni
va trebui să ia în consideraţie neliniştea lui Dumitru referitoare la libertatea sa şi la
respectul ce i se cuvine.

- 99 -
PRIVIND DINCOLO DE APARENŢE
Gândiţi-vă la un aisberg în ocean. Noi ştim că ceea ce este vizibil din aisberg este doar o
parte, de fapt o parte foarte mică a întregului aisberg. Vârful sau partea vizibilă a
aisbergului este similară acelei părţi a conflictului care se nu este ascunsă – despre ce
pare a fi cearta sau ceea ce ne spun părţile că este problema. În conflict, noi vedem
poziţiile pe care le iau oamenii şi cerinţele pe care le înaintează. Mai jos de suprafaţa
oceanului este cea mai mare parte a aisbergului. Dacă corăbiile nu conştientizează ceea ce
se mai jos de vârful aisbergului, corabia va naufragia. (vă amintiţi de Titanic!) Similar
unui aisberg, într-un conflict mediatorul trebuie să cerceteze dincolo de aparenţe, de
suprafaţa vizibilă a conflictului pentru a explora ce se află acolo.
Interesele ascunse sunt deseori stratificate. Primul strat ar putea fi temerile sau opiniile
fondate pe prejudecăţi şi stereotipuri. Acest strat contribuie într-o mică măsură la
rezolvarea conflictului, deoarece temerile şi convingerile adevărate sunt rareori
împărtăşite. Sub acest strat sunt interesele reale, care sunt bazate pe necesităţile
psihologice de apartenenţă, putere, libertate, şi distracţie.
Pentru a soluţiona un conflict, un mediator de la egal la egal ajută părţile să privească sub
suprafaţă pentru a găsi adevăratele motive ale problemei. O parte importantă din
activitatatea voastră ca mediator este aceea de a ajuta părţile să descopere care este cauza
reală a conflictului. Dacă nu o faceţi, acordurile pe care ajutaţi părţile să le încheie nu vor
dura pentru că ele nu soluţionează problema REALĂ.

- 99 -
- 99 -
- 99 -
Activitatea
25

ÎNŢELEGEREA FURIEI
DESPRE FURIE
Oricine poate fi supărat, indispus, frustrat sau iritat de ceva. Aţi auzit vreodată pe cineva
spunând „Ea chiar ştie cum să mă scoată din balamale” sau „El mă face atît de supărată”?
Aceasta înseamnă că cealaltă personă ştie exact ce e de făcut sau spus pentru a ţinti
supărarea vorbitorului. Ne putem imagina cuvintele, acţiunile, sau ambele care ne
provoacă supărarea ca fiind propriile noastre Puncte Fierbinţi.
Deseori, oamenii care ne sunt apropiaţi, familia noastră sau/şi prietenii, chiar pot atinge
punctele nostre fierbinţi şi ne pot sâcâi. Câteodată ne scot din sărite fie persoanele care au
autoritate asupra noastră, fie felul în care fac uz de această autoritate..

Primul pas în învăţarea altora cum să-şi stăpînească mânia este să


învăţăm sa ne stăpânim propria mânie.

- 99 -
FIŞĂ DE LUCRU: FURIA

Răspunde la următoarele întrebări care te vor ajuta să-ţi înţelegeţi propria furie.

1.Cine sunt oamenii care te enervează cu adevărat? Fă o listă a numelor şi după fiecare nume
indică ce face sau nu face acea personă, motivul pentru care te irită.

2.Descrie circumstanţele ultimilor 3 situaţii în care ai fost înfuriat.

3.Descrie cum ai răspuns în fiecare dintre circumstanţele numite mai sus. Răspunsul tău a
înrautăţit sau a potolit situaţia?

- 99 -
PUNCTELE RECI: FIŞĂ DE LUCRU- CONTROLAREA
FURIEI
1.Respiră adânc

2.Numără până la 10.

3.Continuă să numeri şi să respiri adânc.

4.Vizualizează un loc calm şi relaxant.

5.Foloseşte auto-sugestia şi exprimarea pozitivă.

6.____________________________________________________________

7.___________________________________________________________

8.____________________________________________________________

9.____________________________________________________________

10.____________________________________________________________

De ce este important să te calmezi înainte de a începe medierea sau negocierea


unui conflict?

- 99 -
EXPRIMÂND FURIA
Furia este o emoţie umană puternică care semnalează că una sau mai multe din
necesităţile noastre de bază (apartenenţa, puterea, libertatea, distracţia) nu sunt
satisfăcute. Cu toate că majoritarea oamenilor cred că supărarea este o emoţie negativă, în
realitate aceasta nu este nici bună nici rea. Felul în care oamenii aleg să-şi exprime mânia
poate avea urmări pozitive sau negative.

Nonasertivitatea
Un mod de a-ţi exprima furia este de a o întoarce în interior, sau de a nu o recunoaşte.
Oamenii ce se comportă astfel sunt deseori deprimaţi. În plus, din moment ce nu-şi
exprimă supărarea, nimeni nu ştie ce gândesc sau vor aceşti oameni. Ca rezultat, ei îşi pot
satisface necesităţile foarte greu.

Agresiunea
Un alt mod de a-ţi exprima furia este agresiunea. A fi agresiv înseamnă să ataci oamenii
verbal sau fizic. Aceasta include bătaia, strigătul, poreclirea, injosirea, şi altele. În
general, agresivitatea fie calmează oamenii, fie îi face să reacţioneze într-un mod la fel de
agresiv, şi problema se înrăutăţeşte doar.

Agresiunea pasivă
Un al treilea mod de a exprima furia este agresiunea pasivă. Oamenii care se comportă
astfel arată calm la exterior dar sunt foarte supăraţi în interior. Eu pot să-şi demonstreze
supărarea dând ochii peste cap, întrerupând, sau refuzând să coopereze. Unii tind fie să
evite oamenii agresivi pasiv, fie decid să devină supăraţi ca răspuns la agresivitatea
acestora.

Asertivitatea
Un alt mod de a exprima furia este asertivitatea. Persoanele asertive ştiu că sunt supărate
şi aleg să exprime acel sentiment într-un mod adecvat. Ele ştiu ce doresc şi de ce au
nevoie, şi pot s-o ceară fără a manifesta dispreţ pentru necesităţile şi dorinţele altora. A
face faţă supărării prin asertivitate face mult mai posibilă cooperarea şi ajungerea la o
soluţie reciprocă satisfăcătoare.

În calitate de mediator, ai putea ajuta oamenii să-şi exprime furia prin asertivitate –
nicidecum prin nonasertivitate/nerecunoaştere, agresiune, sau agresiune pasivă.

- 99 -
CUM FACI FAŢĂ PERSOANELOR NERVOASE?
• Le ascult

• Le afirm sentimentele

• Le clarific interesele şi nevoile

• Nu interpretez la modul personal furia lor

SUGESTII PENTRU A FACE FAŢĂ FURIEI ÎN TIMPUL


MEDIERII
1. Reaminteşte părţilor regulile de bază.
• „Ambii aţi fost de acord să vorbiţi şi să vă ascultaţi pe rând.”

2. Reaminteşte părţilor că au fost de acord să coopereze pentru a soluţiona problema.


• „Aţi fost de acord să cooperaţi pentru a soluţiona problema. Ceea ce spuneţi
sau faceţi vă ajută cumva în acest sens?”

3. Foloseşte-ţi abilităţile de ascultarea activă: Fii atent la vorbitor, rezumă ce ai auzit


şi fă în aşa fel ca partea să înţeleagă că el sau ea a fost auzită. Afirmă sau reflectă
asupra sentimentelor exprimate.
• „Când_________ a avut loc, te-ai supărat pentru că_________”

4. Roagă părţile să se relaxeze şi să respire adânc de câteva ori.

5. Fă o pauză pentru a permite părţilor să se calmeze şi reveniţi la mediere mai


târziu, posibil chiar în următoarea zi.

6. Clarifică interesele şi axează sesiunea de mediere pe găsirea unui plan de


satisfacere a intereselor în loc să te concentrezi asupra a ceea ce a avut loc.

7. Întâlneşte-te cu fiecare parte separat. Încearcă să aflii ce doresc părţile şi dacă ele
cred că supărarea îi ajută să primească ce doresc. Sugerează-le cum să-şi exprime
interesele unul altuia.

- 99 -
Activitatea
26

ABILITĂŢI AVANSATE DE COMUNICARE


REFRAMING-UL (RESEMNIFICAREA,
REFORMULAREA)
Reformularea se referă la ascultarea unei afirmaţii ostile, supărate, negative, acuzatoare,
sau pretenţioasă a unei dintre părţi cu scopul de a o transpune ulterior într-o afirmaţie
productivă la care tu ca negociator sau cealaltă parte să puteţi răspunde. Deseori
reformularea înseamnă axarea afirmaţiei pe problemă, nu pe persoanele implicate.
Mediatorul oferă părţilor o altă viziune a situaţiei. Reformularea ajută la ameliorarea unui
răspuns emoţional (deseori poreclirea sau înjosirea) şi face comunicarea mai constructivă.
Reformularea se bazează pe ideea că la baza oricărei afirmaţii dure stă un interes sau o
îngrijorare. De asemenea, vorbitorul de obicei doreşte să fie auzit şi aşteaptă un răspuns
constructiv la afirmaţia sa.

Cum să reformulezi
1. Ascultă afirmaţia.
2. Înlătură „gunoiul” (limbajul inflamant).
3. Recunoaşte emoţiile implicate şi stabileşte cine posedă aceste emoţii.
4. Încearcă să înţelegi interesele şi neliniştile vorbitorului.
5. Reformulează mesajul ca pe o îngrijorare cu privire la problemă, în special în
vederea satisfacerii nevoilor de bază.
De exemplu:
Partea: Ea are o gură mare, şi este o mincinoasă rea.

Moderator: Pari supărată, şi ai grijă ca oamenii să cunoască adevărul.

Partea: Exact, ea spunea tuturor că sunt zgârcită şi nu-mi ajung bani, când de fapt în ultimile
două luni ea mi-a datorat 20 dolari.

Mediator: Se pare că eşti frustrată şi doreşti să se stabilească o situaţie corectă în ceea ce priveşte
problema banilor cât mai curând posibil.

- 99 -
Afirmaţii pe care să le reformulaţi
1. M-am săturat ca ea să-mi spună mereu ce să fac. Se comportă de parcă mi-ar fi
mamă.
2. El şi prietenii lui sunt nişte neghiobi. Ei mereu mă înjosec pe mine şi pe prietenii
mei. Ei cred că şcoala le aparţine. Ei mai bine ar înceta, că de alfel le voi distruge
lucrurile.
3. De fiecare dată când mă vede în hol mă priveşte de parcă ar vrea să mă străpungă
cu privirea. El nu este aşa de minunat cum crede. Nu-l vreau în preajma mea.

AFIRMAŢII PE TEREN COMUN

În special la Pasul 3 al procesului de mediere (Axarea pe interese), trebuinţele


psihologice primare de apartenenţă, putere, libertate, şi distracţie apar deseori ca interese
pe care părţile le au în comun. Este important ca părţile să înţeleagă acest teren comun
pentru a veni cu o soluţie de tipul victorie-victorie. Deseori este necesar pentru mediator
să facă acest teren comun cunoscut pentru că părţile sunt axate pe diferenţele lor şi nu aud
necesităţile comune exprimate. Mediatorul face aceasta prin formularea unor afirmaţii
de teren comun.

De exemplu:
• Se pare că sunteţi amândoi supăraţi pe motiv că nu manifestaţi respect unul
faţă de altul dar sunteţi de acord ca nu vreţi să aveţi neplăceri în continuare
• Ambii aţi afirmat că o atitudine cinstită şi o acceptarea din partea grupului
vostru este importantă pentru voi.
• Am azit că aţi fost prieteni în trecut. Mai doriţi să fiţi prieteni?
• V-am auzit pe ambii spunînd că fiecare din voi doreşte să vă domine. Pentru
voi este important să luaţi propriile decizii?

- 99 -
PROVOCÂND
În unele circumstanţe, este bine ca mediatorul să sondeze ideile sau atitudinile uneia sau
ambelor părţi. Acest lucru este recomandat mai ales atunci când afirmaţiile unei persoane
sunt înjositoare pentru cealaltă, când se exprimă prejudecăţi, ameninţări, sau se
formulează cerinţe irealiste ce ar putea duce la un conflict. Când mediatorul crede că
părţile ies de pe linie, el sau ea va avea nevoie să provoace respectuos anumite afirmaţii
şi să menţină neutralitatea.

Întrebările retorice

Întrebările retorice reprezintă o metodă slabă de a provoca:


Partea : Părul lui este atât de dezordonat, şi se îmbracă atât de neglijent; Înţeleg de ce mereu îşi
pierde lucrurile – ar trebui să-i vezi dulapul.

Mediator: Mă întreb cum discutarea hainelor şi a părului poate duce la soluţionarea acestui conflict.

Testarea realităţii

Testarea realităţii poate fi utilizată pentru verificarea posibilitatea de realizare a ideilor


sau planurilor:
Partea: Am să merg Inspectoratul Şcolar şi am să dau în judecată şcoala.
Mediator: Ai tot dreptul să fii supărat şi să ameninţi şcoala cu un proces în instanţă. Cu toate
acestea, să mergi la judecată durează şi ar putea implica cheltuieli. Există ale metode la
care ai putea să te gândeşti mai întâi?

- 99 -
Activitatea
27

NEGOCIEREA
ALEGÂND NEGOCIEREA
Uneori ai putea dori să soluţionezi un conflict fără mediator, sau pentru că medierea nu
este disponibilă sau pentru că nu este o opţiune pe care tu sau cealaltă persoană doriţi să o
luaţi în considerare. Este posibil să soluţionaţi conflictele paşnic, lucrând mână în mână
cu cealaltă parte şi fără asistenţa unei a treia părţi neutre. Procesul se numeşte negociere.
Înţelegerea medierii vă va ajuta în acest proces deoarece cei şase paşi sunt similari. Cu
toate astea, negocierea este mai dificilă decât medierea întrucât nu există o parte neutră
care ajută părţile să treacă prin aceşti paşi, să comunice, să-şi exprime furia, sau care să
identifice interesele comune. În calitate de mediator, sunteţi interesat numai de proces.
Când negociaţi, aveţi un interes vădit pentru rezultat.
Tu şi un alt elev antrenat să fie un mediator de la egal la egal aţi putea alege un conflict
pentru a-l negocia între voi. Pentru că voi ambii ştiţi cum să mediaţi, veţi înţelege mai
bine ce se întâmplă în fiecare etapă. Dar multe din conflictele dumneavoastră vor fi cu
semeni, profesori, sau părinţi ce nu au for pregătiţi în mediere. Când persoana cu care
doriţi să negociaţi nu cunoaşte procesul, întrebările şi afirmările vă vor ajuta să începeţi
negocierea:
• Putem să vorbim despre aceasta calm?
• Vrei să soluţionăm această problemă între noi?
• Am putea coopera?
• Am putea să ne asigurăm că înţelegem problema înainte de a întreprinde acţiuni?
• Eu te voi asculta dacă eşti de acord să mă asculţi şi tu pe mine.
• Eu vreau să înţeleg punctul tău de vedere şi aş vrea la rândul tău să înţelegi
punctul meu de vedere.
Aceste „puncte de început” stabilesc regulile de bază pentru negociere – vorbiţi pe rând
şi ascultaţi, cooperaţi pentru soluţionarea problemei.

Odată cei doi indivizi se hotărăsc să negocieze, paşii procesului sunt


aceeaşi ca pentru mediere. Provocarea fiecărei părţi constă în efortul depus
pentru înţelegerea punctului de vedere advers şi pentru formularea unor
enunţuri care să fie înţelese fără ajutorul unei a treia părţi.

- 99 -
PROCESUL DE NEGOCIERE. REZUMAT

PASUL 1: DAŢI-VĂ ACORDUL PENTRU NEGOCIERE


• Sunt de acord să vorbim şi ne ascultăm pe rând, să cooperăm pentru soluţionarea
problemei.

PASUL 2: ÎMPĂRTĂŞIŢI PUNCTELE DE VEDERE


• Eu văd problema în felul următor_________ pentru că________

PASUL 3: AXAŢI-VĂ PE INTERESE


• Ceea ce doresc este_________ pentru că_________

PASUL 4: CREAŢI OPŢIUNI


• Unele idei de soluţionare a problemei ar putea fi_______________

PASUL 5: EVALUAŢI OPŢIUNILE


• Ce opţiuni vor fi potrivite şi cinstite pentru ambii?

PASUL 6: STABILIŢI UN ACORD


• Eu doresc să_________________

- 99 -
Activitatea
28

SOLUŢIONAREA ÎN GRUP A PROBLEMELOR


CONFLICTUL ŞI GRUPURILE
Uneori conflictele implică grupuri de oameni. Organizaţiile, cluburile, echipele şi găştile
ar putea avea conflicte interne. Chiar şi elevii dintr-o anumită clasă ar putea avea
conflicte. Similar, conflictle pot apărea între diferite grupuri. De exemplu:

Clubul teatral al şcolii pregăteşte o piesă pentru , şi au apărut conflicte între membrii
actori în vederea timpului pentru repetiţii şi a frecvenţei acestora.
Colaboratorii ziarului ar putea fi în conflict cu Clubul Multicultural pentru publicare unui
editorial sau desen căruia i-a lipsit sensibilitatea culturală.
Trei grupuri majore din şcoală au reprezentanţi într-un comitet de planificare pentru a
decide când va fi următoarea colectare de fonduri în şcoală. Fiecare grup are propriile
interese şi agendă, şi acestea generează conflicte în cadrul comitetului.
Sunt conflicte între elevii din clasa de biologie în vederea orarului şi a pauzelor
laboratoarelor, întrucât otţi au nevoie de acesta pentru a-şi realiza experimentele.

Grupurile din această şcoală au trecut prin experienţa conflictului intern?


Care a fost conflictul?
În ce a constat conflictul?
Conflictul a fost soluţionat?

- 99 -
ALEGEREA SOLUŢIONĂRII PROBLEMELOR DE GRUP
Soluţionarea problemelor de grup presupune luarea deciziilor în comun. Această
abordare poate fi folosită când conflictul implică mai mult de o persoană şi mai mult de
două puncte de vedere. Grupul lucrează pentru găsirea unor soluţii consensuale, sau
pentru alegerea celei mai bune soluţii pe care să o poată duce la înfăptuire toţi membrii
grupului.
Cei şase paşi pentru soluţionarea problemelor de grup sunt aceeiaşi ca şi pentru mediere.
Grupul de mediatori poate varia de la două la trei persoane desemnate să reprezinte
fiecare grup sau fracţiune dintr-un grup mare
Soluţionarea problemelor de grup ar putea fi foarte eficientă, dar de obicei este mult mai
complicată decât o mediere bilaterală, şi necesită în consecinţă mai mult timp. În general,
vor fi cîteva puncte de vedere şi interese multiple. Vor fi cel puţin doi mediatori,
preferabil trei sau patru pentru grupurile mari, mediatori care trebuie să lucreze împreună,
urmând paşii de mediere, pentru a facilita soluţionarea problemei existente în grupul
respectiv .

REGULI DE BAZĂ PENTRU SOLUŢIONAREA


PROBLEMELOR DE GRUP
Organizarea soluţionării problemelor în grup este deseori complexă din cauza numărului
de participanţi. Stabilirea regulilor de bază pentru sesinea de soluţionare a problemei este
foarte importantă. Următoarele cinci reguli vor fi de ajutor.

1. Participanţii stau în cerc. Aceasta nu oferă nimănui statut special şi permite


fiecărei persoane să aibă contact vizual cu fiecare dintre ceilalţi participanţi.
2. Fiecare membru din echipă este responsabil de comunicare –atât de
ascultare cât şi de vorbire. Aceasta înseamnă că fiecare este responsabil de
împărtăşirea propriului punct de vedere în cazul când acesta nu a mai fost
deja exprimat şi de efortul depus pentru înţelegerea punctelor adverse de
vedere .
3. Regula concentrării este valabilă pentru toate discuţiile. Aceasta înseamnă
că vorbitorului i se va permite să vorbească fără a fi întrerupt de către alţii.
4. Participanţii manifestă respect unii faţă de alţii. Aceasta înseamnă că nu au
voie să critice sau să fie sarcastici cu ideile altora .
5. De fiecare dată când cineva din grup îşi prezintă punctul de vedere, un
memebru al grupului rezumă acel punct de vedere înainte ca altcineva să
prezinte un alt punct de vedere.

- 99 -
REZUMATUL PROCESULUI DE SOLUŢIONARE A
PROBLEMELOR DE GRUP

PASUL 1: CĂDEŢI DE ACORD ASUPRA SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI


• Membrii grupului stabilesc şi îşi dau acordul în privinţa regulilor de lucru

PASUL 2: ADUNAŢI PUNCTELE DE VEDERE


• Membrii grupului spun ce s-a întîmplat, este identificată problema.

PASUL 3: AXAŢI-VĂ PE INTERESE


• Membrii grupului spun ce doresc şi de ce.

PASUL4: CREAŢI OPŢIUNI TIP VICTORIE-VICTORIE


• Membrii grupului fac un brainstorming pentru obţinerea ideilor folositoare
întregulului grup.

PASUL 5: STABILIŢI CRITERII ŞI EVALUAŢI OPŢIUNILE


• Se încadrează soluţia în regulile stabilite de la început?
• Este aceasta o decizie pe care grupul este împuternicit să o adopte?
• Este corectă pentru toţi cei implicaţi?

PASUL 6: REALIZAŢI UN ACORD


• Este de acord fiecare membru cu acest acord?
• Care este specificul planului de acţiune?

Întrebările formulate în cadrul fiecărei etape a procesului de soluţionare a


problemelor de grup vor corespunde celor formulate în cadrul procesului de
mediere.

- 99 -
Activitatea
29

Promovând Pacea

VIZIUNEA TA ASUPRA PĂCII

Ce înseamnă Pacea pentru tine?

Ce cuvinte, imagini şi
sentimente asociezi cu Pacea?

Unde are loc pacea?

Cine este implicat atunci când PACEA are

loc?

- 99 -
ROATA PĂCII
Notaţi propriile dumneavoastră idei pe Roata Păcii.

- 99 -
- 99 -
Formulare pentru medierea şcolară

- 99 -
- 99 -
CERINŢELE MEDIERII DE LA EGAL LA EGAL
Data____________________________________

Numele elevilor aflaţi în conflict:


_________________________________________ Clasa___________________________
_________________________________________ Clasa___________________________
_________________________________________ Clasa___________________________
_________________________________________ Clasa___________________________
_________________________________________ Clasa___________________________

Unde a apărut conflictul? (bifaţi una)


• Autobuz • Afară
• Cantină • Sală de sport
• Clasă • Baie
• Hol
• Altele (specificaţi)_____________________

Descrieţi pe scurt problema:


______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Medierea a fost cerută de (bifaiţi una)
• Elev • Lucrător social
• Profesor • Decan/ şef de studii
• Psiholog • Director
• Altele (specificaţi)_____________________

Semnătura persoanei ce solicită medierea ____________________________________

NU SCRIEŢI MAI JOS DE ACEASTĂ LINIE


A FI COMPLETATĂ DE COORDONATORUL PROGRAMULUI

Despre ce este conflictul? (bifaţi una)


• Bîrfe • Bătaie
• Hărţuire • Preferinţe sau prejudecăţi
• Ameninţări • Relaţii interpersonale
• Poreclire • Pierderea sau distrugerea
• Altele (specificaţi)_____________________ proprietăţii

- 99 -
FOAIE DE LUCRU PENTRU BRAINSTORMING

LISTĂ DE OPŢIUNI
• Care sunt unele din opţiunile posibile care ar răspunde ambelor interese?
• Care sunt posibilităţile la care vă puteţi gîndi?

1.____________________________________________________________________

2.____________________________________________________________________

3.____________________________________________________________________

4.____________________________________________________________________

5.____________________________________________________________________

6.____________________________________________________________________

7.____________________________________________________________________

8.____________________________________________________________________

9.____________________________________________________________________

10.__________________________________________________________________

- 99 -
ACORD DE MEDIERE ŞCOLARĂ

Data____________________________________________

Am participat în mod voluntar la mediere. Am ajuns la un acord pe care îl credem cinstit


şi care soluţionează problemele dintre noi. Pe viitor, dacă vom avea probleme pe care nu
le vom putea soluţiona corespunzător, suntem de acord să revenim la mediere.

Nume__________________________ Nume____________________________

_______________________________
_______________________________

______________________

Semnătură Semnătura________________________

Semnătura mediatorului_________________________________________________

Semnătura mediatorului_________________________________________________

- 99 -
CONTRACT DE MEDIERE ŞCOLARĂ

În calitate de mediator şcolar, înţeleg rolul meu de a ajuta elevii să soluţioneze paşnic
conflictele.
În calitate de mediator şcolar, sunt de acord cu următoarele reguli:

1. Să termin la timp sesiunile de formare pentru începători , precum şi pe


cele pentru avansaţi..

2. Să menţin confidenţialitatea tuturor medierilor.

3. Să fiu un mediator şcolar responsabil care să conducă o serie de sesiuni de


mediere cum trebuie, completînd toate formularele necesare, şi promovînd
acest program.

4. Să menţin un comportament şcolar satisfăcător (aceasta include utilizarea


serviciilor de mediere pentru conflictele interpersonale)

5. Să recuperez orele pe care le-am pierdut în timpul trainingului sau


sesiunilor de mediere.

6. Să fiu mediator şcolar de-a lungul întregului an şcolar

Semnătura elevului_________________________________ Data_______________

- 99 -
AUTO EVALUAREA MEDIATORULUI ŞCOLAR

Data____________________________________
Mediator_________________________________
Mediator_________________________________

Încercuiţi pentru fiecare pas acţiunile pe care le-aţi îndeplinit corespunzător. Folosiţ un
asterix(‫ )٭‬pentru fiecare afirmaţie ce surprinde o conduită ce ar putea fi îmbunătăţită.
Co-mediatorii completează acest formular împreună.

PASUL 1: ACORDUL DE A MEDIA


• Ai salutat ambele persoane şi te-ai prezentat în calitate de mediator.
• Ai explicat procesul de mediere
• Ai explicat regulile de bază
• Ai întrebat fiecare persoană: „Doriţi să urmaţi regulile?”
PASUL 2: ADUNAREA PUNCTELE DE VEDERE
• Ai rugat fiecare persoană să povestească ce s-a întâmplat
• Ai ascultat, ai rezumat, ai clarificat.
PASUL 3: AXAREA PE INTERESE
• Ai găsit interesele reale
• Ai ascultat ai rezumat, ai clarificat.
• Ai rezumat interesele părţilor înainte de a trece la pasul următor.
PASUL 4: CREAREA OPŢIUNILOR DE TIP VICTORIE-VICTORIE
• Ai explicat regulile brainstormingului
• Ai solicitat idei care să se adreseze intereselor ambelor părţi.
PASUL 5: EVALUAREA OPŢIUNILOR
• Ai rugat părţile să combine opţiunile sau părţile acestora
• Pentru fiecare opţiune, ai întrebat:
Este cinstită?
O puteţi pune în aplicare?
Credeţi că va merge?
PASUL 6: CREAREA UNUI ACORD
• Ai rugat adversarii să facă un plan de acţiuni: Cine, Ce, Cînd, Unde, Cum?
• Ai scris planul.
• Ai rugat fiecare persoană să citească planul şi să semneze acordul.
• Ai terminat sesiunea cu o strângere de mână.
ALTELE
• Ai rămas neutru – nu ai trecut de partea nici uneia din părţi.
• Ai evitat să faci sugestii pentru soluţionarea problema
• Dacă părţile nu au ajuns la un acord, ai ştiut ce să spui la finele sesiunii.
• Ai lucrat împreună cu co-mediatorul.
• Ai oferit fiecărei părţi ocazia de a vorbi fără să fie întreruptă.

- 99 -
Răspundeţi la următoarele întrebări.

1. Ce aţi fîcut bine?

2. Dacă aţi putea face medierea aceasta încă o dată, ce aţi putea face diferit?

3. Au fost unii paşi mai dificili decât alţii? Dacă da, ce aţi putea face ca să îi
stăpâniţi mai bine?

4. Aveţi alte probleme sau întrebări?

Angajatul superior__________________________________ Data________________

Comentarii:

- 99 -
Glosar

- 99 -
- 99 -
Ascultarea Activă: efort activ depus pentru înţelegerea mesajului comunicat de
interlocutor,concretizaz prin atenţie, rezumare şi clarificare.
Agresiune: o acţiune puternică sau un atac.
Agressiune Pasivă: exprimarea indirectă a furiei ( de exemplu, prin refuzul de a
coopera).
Aserţiune: un mod de exprimare a necesităţilor şi dorinţelor noastre, respectând în
acelaşi timp necesităţile şi dorinţele altora
Alegere: opţiune de alegere; puterea de a decide.
Apartenenţă: sentimentul de a face parte dintr-un grup sau de a se afla într-o asociere
naturală cu alţii (apartenenţa este una din cele patru trebuinţe primare).
Brainstorming: o tehnică ce ajută părţile în formularea tuturor răspunsurilor de care sunt
în stare în acel moment.
CAAN(BATNA) : Cea mai bună Alternativă pentru un Acord de Negociere, adică
alegerea de a negocia sau nu, precum şi alegerea unor criterii în baza cărora se va hotărî
dacă un acord este acceptabil sau nu.
Comportare: a acţiona, a funcţiona, sau a te purta într-un mod specific.
a Clarifica: a face mai clar şi mai uşor de înţeles.
a Combina: a uni, sau a amesteca; unirea forţelor pentru un scop comun sau pentru a
intr-o alianţă.
a COMUNICA: A exprima gânduri, sentimente, şi acţiuni astfel încât să fie înţelese.
Comunitate: un grup social cu interse comune; similaritate sau identitate între oameni.
Compromis: un acord în care câştigurile sunt disproporţionate, din cauză că fiecare parte
face concesii.
Confidenţial: secret; comunicat altora în schimbul asigurării că nu va fi repetat.
Conflict:controversă sau dezacord; intrarea în opoziţie
Confruntare: a face faţă ostilităţii sau a se opune sfidării.
Consecinţă: ceea ce urmează logic sau natural după o cauză, o acţiune.
a Controla: a direcţiona, a ghida, sau a influenţa.
Cooperare: asocierea în vederea unui beneficiu comun; conlucrare pentru atingerea unui
scop comun.
a Crea: a face să existe, a fi originea a ceva, a produce ceva.
Criteriu: standard; o bază de apreciere
Distracţie: plăcere, amuzament, conduită ludică (distracţia este una din cele patru
trebuinţe primare).
Diversitate Culturală: diferenţe între indivizi atribuite rasei, religiei şi etniei.

- 99 -
Diversitate Socială: diferenţe între indivizi atribuite genului, orientării sexuale, clasei
sociale, sau abilităţilor fizice/mentale.
Descreştere: a diminua în intensitate.
Diferenţă: starea sau gradul în care ceva nu este la fel ca altceva, este altfel sau opus faţă
de altceva.
Dezacord: refuzul de a ajunge la acord; diferenţă de opinie.
Discriminare: act bazat pe prejudecată.
Emoţie: un sentiment puternic (de exemplu, fericire, durere, ură, dragoste).
Empatic: caracterizat de faptul că poate înţelege într-atât de bine sentimentele altuia,
încât se poate pune uneori în locul acestuia pentru a-i înţelege sentimentele, gândurile şi
faptele.
a Evita: a se ţine departe de ceva.
Etnic: ce ţine de un grup mare de oameni ce au aceeaşi rasă, naţionalitate, origine
culturală.
Gaşcă: un grup de idivizi aduşi împreună de un interes comun diferit de al altora.
Interes Ascuns: o trebuinţă primară care la prima vedere nu aparţine de problema ivită
într-un conlfict
Interes: implicare sau grijă; un aspect al unui lucru care îi permite acestuia să conteze.
Intoleranţă: neputinţa de a acorda libertate egală de exprimare.
Împăcare: restabilirea prieteniei între adversari prin stabilirea unui acord, sau prin
avansarea unei opţiuni de rezolvare a acestuia
Încredere: a fi sigur de ceva; a crede cu siguranţă în ceva.
Întrunire: întâlnirea individuală cu fiecare parte.
a Înţelege a pătrunde şi conştientiza natura şi semnificaţia a ceva; a cunoaşte şi a fi
tolerant sau empatic cu cineva.
Libertate: posibilitatea de a acţiona în anumite împrejurări după propria sa voinţă sau
dorinţă (una din cele patru trebuinţe primare).
a Media: a interveni între două sau mai multe părţi aflate într-o stare de conflict, cu
scopul de a le aduce la un acord.
Mediere şcolară: un proces de soluţionare a conflictelor, facilitat de un mediator şcolar
bine pregătit şi neutru, proces în care elevii lucrează împreună pentru a-şi soluţiona
problemele.
Neînţelegere: eşecul în a obţine un acord
a Negocia: a discuta unul cu altul pentru a ajunge la termeni de acord.
Opţiune: ceva ce poate fi ales din mai multe variante; ceva care propune mai multe
alternative.

- 99 -
Ostilitate: o stare antagonistă; ură
Pace: un răspuns oferit diversităţii şi conflictului cu ajutorul toleranţei, imaginaţiei, şi a
flexibilităţii; exercitare deplină a responsabilităţilor pentru a oferi altora posibilitatea de
a-beneficia din plin de drepturile omului.
Pacificare: respectul de sine, de alţii , de mediu.
Parte: cineva angajat într-un conflict sau aflat într-o neînţelegere cu altcineva
Participare: utilizarea preponderentă a comportamentului nonverbal cum ar fi contactul
vizual, gestica, şi expersiile faciale pentru a indica interesul pentru mesajul vorbitorului.
Percepţie:acţiune de interiorizare a cunoştinţelor acumulate prin simţuri.
Poziţie: o atitudine sau un punct de vedere.
Putere: abilitatea propriu-zisă de acţiona sau de a face anumte lucruri (una din cele patru
trebuinţe primare).
Preferinţă: o viziune predeterminată sau prejudecată.
Prejudecată: un raţionament sau o opinie formate în necunoştinţă de cauză, fără o
examinare a faptelor; suspinciune iraţională sau ură pentru un grup anume, pentru o rasă
anume, sau pentru o anumită religie; menţinerea unor judecăţi preconcepute.
Privat: ceva ce nu este oferit pentru cunoaşterea publică.
Regulă de bază: una din cele cîteva reguli necesare pentru desfăşurarea medierii şcolare,
regulă expusă la începutul sesiunii de mediere. .
Respect: a simte sau a arăta respect pentru cineva; a onora ceva.
Responsabilitate: asumarea consecinţelor propriilor acţiuni, abilitatea de a acţiona fără
îndrumare .
Resursă: o provizie disponibilă care poate fi scoasă la iveală atunci cînd este nevoie de
ea.
Rezolvare: un demers acţional stabilit pentru a rezolva o problemă
a Rezuma: a estima într-o formă concisă, prescurtată.
Scuze: acţiunea de admitere a unei greşeli sub forma unui regret
Stereotip: o imagine mentală care reflectă o apreciere supra-simplificată a cuiva sau a
ceva.
Sinergie: capacitatea a două sau mai multe persoane caree lucrează împreună de a realiza
ceva ce nu ar putea realiza pe cont propriu.
Trebuinţe primare: necesităţi care stau la baza unei bune funcţionări a psihicului uman
(apartenenţă, putere, libertate, distracţie).
Valoare: un principiu, un standard, sau o calitate aflate la rangul de deziderate
respectabile.
Violenţă: ameninţarea cu sau folosirea forţei fizice asupra unei alte persoane.

- 99 -