Primul razboi

daco-roman
Căldăraru Carmina,Dranga Andra,
clasa 10C
Introducere
Primul Război Daco-Roman a avut loc între
anii 101 și 102. Regatul dac, sub regele
Decebal, devenise o amenințare pentru
Imperiul Roman, și învinsese câteva armate
romane în timpul domniei lui Domițian
(81-96). Împăratul Traian a hotărât să
elimine această amenințare, și în 101 a
pornit împotriva Daciei. După un an de
lupte, regele Decebal a cerut pace. Când a
încălcat termenii tratatului, în 105, a
izbucnit al Doilea Război Daco-Roman.
 Batalia de la Tapae
Mai întâi, Traian inspectează trupele de la Dunăre şi
le sporeşte efectivul cu noi unităţi. După ce îşi aduce
aici principalele forţe, va trece fluviul pe un pod de
vase de la Dierna (Orşova).

O altă coloană trece pe la Lederata, iar cele două coloane

se vor uni la Tibiscum (Jupa). De aici,Traian înaintează cu
prudenţă spre Sarmizegetusa pentru a nu fi surprins de
Decebal. La Tapae, are loc o bătălie în care dacii sunt
înfrânţi, iar romanii pătrund în Ţara Haţegului, unde se
pregătesc de iernat. În timp ce grosul armatei romane era
aici, Decebal se aliază cu sarmaţii, cu sciţii roxolani din
nordul Mării Negre şi cu bastarnii din Moldova şi în iarna
anilor 101-102 declanşează atacul asupra garnizoanelor
romane din Dobrogea şi Moesia Inferioară. Deşi gheaţa s-
a rupt şi o parte din călăreţii daci şi roxolani se îneacă,
totuşi atacul este violent, punând în pericol provincia.
 Batalia de la
Adamclisi
Prin acest atac Decebal spera ca Traian să întoarcă trupele din
Ţara Haţegului şi să le aducă aici. Împăratul aduce însă
garnizoanele de pe Dunăre şi veteranii, transportaţi în parte cu
ajutorul flotei fluviale. Cu aceşti soldaţi el angajează bătălia de la
Adamclisi cu dacii şi roxolanii, extrem de sângeroasă, dar foarte
importantă pentru desfăşurarea următoare a războiului. Traian va
arunca în luptă şi veteranii, reuşind să-i înfrângă pe daci şi pe
aliaţii lor. Pierderile romanilor au fost mari, aşa cum reiese din
ruinele altarului descoperit la mică distanţă de Tropaeum Traiani
(acest monument a fost ridicat pe locul bătăliei, tocmai pentru a
sublinia importanţa ei). Odată pericolul îndepărtat, primăvara,
împăratul reia înaintarea spre capitala dacă şi cucereşte cetatea
Costeşti.
Pacea
Pentru a-şi menaja forţele şi capitala, Decebal cere
pace, pe care Traian i-o acceptă, dar cu condiţiile
puse de el. De data aceasta pacea este foarte dură
pentru regele dac:

-Ţara Haţegului, Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul

Moldovei şi sud-estul Transilvaniei sunt ocupate de
romani;
-predă armele şi maşinile de războ, meşterii şi
instructorii militarii;
-nu mai avea voie să primească fugari din imperiu;
-trebuia să dărâme zidurile cetăţilor;
-să renunţe la politica externă;
-să aibă aceiaşi prieteni şi duşmani ca Roma.
 Podul lui Traian
Prin această pace Traian limita drastic acţiunile
lui Decebal, dar bănuia că regele dac nu le va
respecta. De aceea, cu ajutorul lui Apolodor din
Damasc va construi la Drobeta, peste Dunăre,
un pod de piatră cu suprastructură de lemn
pentru a avea o legătură stabilă cu Dacia. copul
construcției a fost de a facilita transportul
trupelor romane conduse de Traian și a
proviziilor necesare celei de-a doua campanii
militare de cucerire a Daciei regelui Decebal.
Se pare că tot acum începe colonizarea
Banatului şi Olteniei, dovadă clară că urmărea
cucerirea Daciei.
 Sfarsitul
La rândul său, Decebal nu putea respecta
prevederile sinucigaşe ale tratatului de pace şi
drept urmare nu va dărâma zidurile cetăţilor, îşi
va reface armata, va primi dezertori de la romani,
dar nu va mai reuşi să refacă vechile sale alianţe.
Mai mult , îi va ataca pe iagizii din nord-vestul
Banatului, care erau aliaţi ai romanilor, oferindu-
i pretextul lui Traian pentru o nouă intervenţie,
care oricum era inevitabilă.