Cucerirea Daciei de către

romani
• După ce Domiţian moare
asasinat şi după scurta
perioadă de conducere a lui
Nerva, urmează la tronul
imperiului unul din cei mai
mari împăraţi din istoria
Romei, Marcus Ulpius
Traianus (98-117 d. Hr.) care se
hotărăşte să cucerească Dacia.
Motivele hotărârii sale au fost
nevoia de stabilitate pe linia
Dunării şi bogăţiile Daciei (mai
ales aurul), pe lângă spălarea
ruşinii înfrângerii lui Fuscus şi a
păcii încheiate de Domiţian.
 Războiul daco-roman din 101-102 d. Hr.

•  Mai întâi, Traian inspectează trupele de la Dunăre şi le sporeşte efectivul cu noi

unităţi. După ce îşi aduce aici principalele forţe, va trece fluviul  pe un pod de vase
de la Dierna (Orşova).

• O altă coloană trece pe la Lederata, iar cele două coloane se vor uni
la Tibiscum (Jupa). De aici, după cum ne spune, Cassius Dio, Traian înaintează cu
prudenţă spre Sarmizegetusa pentru a nu fi surprins de Decebal.
•  La Tapae, are loc o bătălie în care dacii sunt înfrânţi, iar romanii
pătrund în Ţara Haţegului, unde se pregătesc de iernat.
• În timp ce grosul
armatei romane era
aici, Decebal se aliază
cu sarmaţii, cu sciţii
roxolani din nordul
Mării Negre şi
cu bastarnii din
Moldova şi în iarna
anilor 101-102
declanşează atacul
asupra garnizoanelor
romane din Dobrogea
şi Moesia Inferioară.
Deşi gheaţa s-a rupt şi
o parte din călăreţii
daci şi roxolani se
îneacă, totuşi atacul
este violent, punând în
pericol provincia.
 • Prin acest atac Decebal
Soldaţi daci înarmaţi cu
falx – imagine sculptată în
basolrelief la Adamclisi
spera ca Traian să întoarcă
trupele din Ţara Haţegului
şi să le aducă aici.
Împăratul aduce însă
garnizoanele de pe Dunăre
şi veteranii, transportaţi în
parte cu ajutorul flotei
fluviale. Cu aceşti soldaţi el
angajează bătălia de la
Adamclisi cu dacii şi
roxolanii, extrem de
sângeroasă, dar foarte
importantă pentru
desfăşurarea următoare a
războiului. Traian va
arunca în luptă şi veteranii,
reuşind să-i înfrângă pe
daci şi pe aliaţii lor.
 • Pierderile romanilor au
• Adamclisi – jud. fost mari, aşa cum reiese
Constanţa
din ruinele altarului
• Monumentul –
înălţimea de 37 m şi descoperit la mică distanţă
diametrul de 43 m de Tropaeum
Traiani (acest monument a
fost ridicat pe locul
bătăliei, tocmai pentru a
sublinia importanţa ei).
• Este decorat cu 54 de
metope („tablouri”)
sculptate în basorelief, în
care sunt reprezentate
imagini din această bătălie.
Odată pericolul îndepărtat, primăvara, împăratul reia
înaintarea spre capitala dacă şi cucereşte cetatea Costeşti.
Pentru a-şi menaja forţele şi capitala, Decebal cere pace,
pe care Traian i-o acceptă, dar cu condiţiile puse de el.
• De data aceasta pacea este foarte dură pentru regele dac:
a) Ţara Haţegului, Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei şi sud-
estul Transilvaniei sunt ocupate de romani;
b) predă armele şi maşinile de război, meşterii şi instructorii militarii;
c) nu mai avea voie să primească fugari din imperiu;
d) trebuia să dărâme zidurile cetăţilor;
e) să renunţe la politica externă;
f) să aibă aceiaşi prieteni şi duşmani ca Roma.
Prin această pace Traian limita drastic acţiunile lui Decebal, dar bănuia că regele
dac nu le va respecta. De aceea, cu ajutorul lui Apolodor din Damasc va construi
la Drobeta, peste Dunăre, un pod de piatră cu suprastructură de lemn pentru a
avea o legătură stabilă cu Dacia. Se pare că tot acum începe colonizarea
Banatului şi Olteniei, dovadă clară că urmărea cucerirea Daciei.
• Podul de la Drobeta a fost construit în anii 102-105, după proiectul arhitectului
Apollodor din Damasc;
• Lega malurile Dunării, făcând posibilă trecerea trupelor şi aprovizionarea
acestora;
• Podul a fost principala cale de legătură între Dacia şi restul imperiului;
• A funcţionat până în anul 271, când se crede că a fost dărâmat din ordinul lui
Aurelian, pentru a nu fi folosit de barbari spre a invada imperiul.
 Războiul daco-roman din 105-106 d. Hr.
• De această dată Traian are un avantaj clar asupra lui Decebal. Romanii trec pe
podul de la Drobeta şi se îndreaptă spre Sarmizegetusa din cinci direcţii (Traian
a condus coloana de pe Valea Oltului). Coloanele romane înaintează prin Banat,
pe Cerna, Jiu, Olt şi prin sud-estul Transilvaniei.
•  Sunt cucerite şi distruse cetăţile de
la Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie.
• Sarmizegetusa Regia este practic înconjurată. În vara lui
105, capitala dacilor cade în mâinile romanilor şi va fi
distrusă.
• Decebal încearcă să se retragă în munţi, dar este ajuns din urmă de un corp de
cavalerie roman, condus de Tiberius Claudius Maximus şi se sinucide.
• Acest episod al sinuciderii regelui dac este incizat într-o scenă de pe columna lui
Traian.
• Ultimele rezistenţe ale dacilor vor fi înfrânte  de romani în vara anului 106, iar în august
acelaşi an ,,o diplomă militară” de la Porolissum menţionează Dacia ca provincie romană.
Din acest moment procesul de formare a poporului român şi a limbii române capătă o
direcţie clară, iar romanizarea devine ireversibilă.
Columna lui Traian

• Ilustrează cucerirea Daciei de către

Traian şi este cel mai important izvor
istoric despre războaiele daco-
romane.
• Amplasată în Forul
lui Traian începând
cu 113, este
decorată cu o
bandă sculptată de
200 m care
cuprinde 125 de
scene din
războaiele daco-
romane;
• Monumentul ne
oferă numeroase
informaţii despre
portul dacilor,
ocupaţiile lor,
armele de care
dispuneau;
• Înălţimea columnei
este de aproximativ
40 m.