Columna lui Traian

Basorelieful prezint scene de lupt din campaniile

lui Traian mpotriva dacilor din 101-102 (n partea
de jos a columnei) i 105-106 (n partea de sus).
Scenele incep din partea stanga jos a bazei
coloanei, pana in dreapta sus sub capitel. Soldaii
romani i daci sunt prezentai n timpul btliei.
Un apogeu al artei basoreliefului istoric roman, cele
124 de episoade care mbrac n spiral trunchiul
coloanei i care ilustreazComentariilelui Traian
despre rzboaiele dacice (De bello dacico) isi
pastreaza relevanta culturala prin caracterul lor de
document istoric.

Impactul Columnei lui Traian asupra artei

Atat din punct de vedere artistic, cat si al
realizarii tehice, Columna lui Traian a
influentat puternic arta si arhitectura,
servind ca model pentru realizarea altor
columne comemorative, nc din Antichitate
pn n zilele noastre. Cateva exemple
demne de mentionat, are au urmat modelul
Columnei lui Traian sunt urmatoarele:

 Columna lui Marcus Aurelius

marmura de cararra, ridicat la roma
in 193 d.h.r.
Astzi Columna se afl n Piaa Colonna.
Din punct de vedere arhitectural
Columna lui Marcus Aurelius este copie
dup Columna lui Traian, avnd nlimea
de 100 de picioare (cca. 29, 601 m). A
fost restaurat in sec. XVI de arhitectul
Domenico Fontana care, din ordinul
papei Sixtus V (1585-1590), a plasat n
vrful ei statuia apostolului Pavel ; pe
Columna se afla pus o statuie ce
reprezenta pe Marcus Aurelius. Suprafaa
Columnei este sculptat n altorelief pe
un fus frentasis(partea ngroat a
fusului unei coloane curbate la mijloc).

 Coloana Vendme; 1810 ; Place Vendme - Paris

Coloana Vendme este inspirat dup Columna de marmur a lui
Traian din n Forul lui Traian, la Roma, situat n mijlocul pieei cu
acela nume, la Paris. Ea a fost realizat din ordinul lui Napoleon
pentru comemorarea btliei de la Austerlitz.Este o coloan n bronz,
nalt de 44,3 m i cca 3,60 m n diametru, aezat pe un soclu, iar n
vrf se afl o statuie a lui Napoleon I. Fusul coloanei este constituit din
98 tambouri din piatr, acoperit de un strat de bronz, din topirea a
1200 de tunuri luat armatei ruse i austriece i este decorat n stilul
antic, reliefuri care reprezint trofee i scene de lupt. ntreaga friz
se desfoar n continuu pn n vrful coloanei, lung de 280 m i
compus din 425 plci de bronz. Statuia pe care o vedem n ziua de
azi dateaz din perioada Second Empire (1852-1870), realizat de
sculptorul Auguste Dumont i reprezint pe Napoleon I, n Caesar
imperator , mbrcat cu o mantie scurt i purtnd atributele gloriei
sale, sabia, victoria naripat i coroana imperial de lauri.

 Baza este o
reprezentare a armelor
scpecifice dacilor, a
armelor invinse, iar nu
a personajelor, intrucat
in reprezentarea de la
baza columnei,
predomina armele
folosite de adversari,
care sunt reprezentati
ca oponenti demni de
respect. Colomna este
desigur goala, inauntrul
ei sunt scari ce pot fi
urcate de curiosi si
desigur, monumenului
nu ii lipsesc mici
ferestre .

Columna, Panourile rerezentand primele 3 campanii, primul

razboi impotriva dacilor, 101 d.Hr. Prima campanie

Scenele I-III, reprezinta malul drept al Dunarii.

Sub linia malului sunt reproduse valurile
fluviului, iar deasupra, n scena I, se vad
portretizate mai nti doua turnuri romane
simple. Distribuiti printre aceste turnuri, se
vad patru soldati romani din trupele auxiliare,
narmati, n poziie de veghe.
De asemenea, sunt reprezentate figuri,
transportand provizii .

 Omul de dimeansiuni considerabil mai mari, reprezentat in

imagine, este insusi personificarea Dunarii (zeul Danuvius) ,
acesta fiind locul de inceput al campaniilor ( legenda spune ca
Apolodor din Damasc a construit un intreg pod de barci pt a
traversa fluviul), de aici, reprezentarea , in imediata aprpiere a
personajului Dunarea, a soldatilor romani si a barcilor. Sunt
soldati din legiuni, care se disting dupa scutul mare semicilindric.

 Pe acest pod se vad trecand stegarii (signiferi) care, avand capul

acoperit cu cate o blana de animal, de semnificatie sacra. Se crede ca a
afost vorba de doua armate romane care au trecut concomitent Dunarea.
Traian in fruntea soldatilor care traverseaza Dunarea . Se crede ca ar fi
chiar figura al carui chip a devenit imposibil de recunoscut din cauza
marmurii care sa spart.

 Imparatul sta asezat, intre alti 2 generali ai sai. Care vor fi fost
ncheierile consiliului de razboi nu e greu de banuit. Se decide
patrunderea prin masivul Sarmizegetusei. In scena de fata
imparatul discuta impreuna planul de atac asupra teritoriului.

 Este prezentat mparatul Traian in ipostaza sa de mare preot (Pontifex

Maximus), mbracat ntr-o toga ampla, care i nveleste crestetul capului.
Oficiaza ritul sacru de purificare a armatei (lustratio exercitus). n mana
dreapta tine o patera din care toarna mirodenii peste flacara de deasupra
unui altar de zid. Animalele alese drept sacrificiu sunt un porc, o oaie si
un taur.
Caderea strainului de pe cal , ne ofera o excelenta confirmare a unui pasaj
din partea pierduta a Istoriei romane a lui Cassius Dio . n traducere (din
greceste) pasajul suna astfel: Pe cand Traian mergea cu oastea impotriva
dacilor, spre Tapae, unde era tabara barbarilor, i-a fost adusa o ciuperca
mare pe care sta scris, cu litere latine, ca ceilalti aliati si burii l sfatuiesc
pe Traian sa se ntoarca din drum si sa faca pace. Se crede ca figura ce
cade de pe cal in fata imparatului, este , conform lui Dio Cassius, solul
burilor. Burii, erau situati la poalele Carpatilor de Nord, prin Slovacia,
Ucraina si Maramuresul nostru, asa cum ii descrie Tacit n scrierea sa
Despre originea si tara germanilor. Acestia erau deci, aliati ai lui Decebal,
care isi anuntau interventia, in acest sens arartandu-se ca desi Decebal
avea aliati, el spera, prin forta pe care acestia o reprezentau, sa
incetineasca armata romana sau poate chiar sa obtina pacea. Traian, nu
asculta insa de aceasta propunere de a nu porni impotriva lui Decebal.

 Momentul reprezentat aici este scena unui, adlocutio.

Traian isi tine discursul in fata armatei sale, pentru a o
incuraja si motiva in Campania in care tocmai ce au
pornit. De acum, masinaria romana este pusa in
miscare , iar soldatii pornesc in marsul lor spre cucerire
Romanii construiesc in drumul lor, cai de acces, poduri.

 Construirea unui castru.Soldatilor din legiuni le

revenea aceasta munca.

 De aici, columna se transforma intr-o adevarata opera

propagandistica, in care noii veniti , cuceritorii, construiesc si dau
dovada de un nivel mai avansat de civilizatie, in contrast cu barbarii
indigeni.
Este vorba despre o scena in care romanii, ajung la o cetate dacica
abandonata, iar un dac este luat ostatec de trupele lui Traian.

 Aceasta este prima batalie de pe acest monument. La stanga,

este legiunea romana pregatita de atac, In spatele lor, in planul
secund, se afla un castru roman.

 Partea din dreapta, infatisaza toiul luptei. Se zaresc daci cazuti in lupta , iar deasupra tuturor este
personificarea lui Juipiter. Privirea si bratul acestuia din urma, sunt indreptate acolo unde fulgerul sau
pare a fi lovit, facand victime. Se crede ca aceasta batalie a fost cea data la Tapae, acolo unde
oastea lui Traian a fost intampiata de cea a lui Decebal.

 Scenele urmatoare bataliei de la Tapae, reprezinta ultimele scene ale primei

campanii . Diviziunile ce urmeaza astfel, comemoreaza victoria romana de la Tapae
, retragerea dacilor, patrunderea romanilor in muntii Sarmizegetusei, devastarea
asezarilor dace evacuate, ncercrile lui Decebal de a intra n tratative,
ntreruperea ostilitatilor in preajma iernii.

 Trecerea unui rau de munte aflat in

teritoriul a carui aparare dacica
fusese infranta.

 Solia Burilor si a Sarmatilor. Traian tine o alocutiune in fata legiunii.

Germanul infatisat in fata imparatului, este reprezentat ca facand un gest
explicativ in fata lui traian. Este o scena in care Traian, vorbeste atat
soldatilor sai cat si trateaza in acelasi timp cu solia Barbara.

 Solia comatilor daci. Traian isi continua drumul si mai adanc in munti. Decebal, face o ultima
incercare de a face pace cu romanii prins olia trimisa. Traian ii asculta tinand mana stanga pe
manerul gladiului, ca semn de dispozitie sufleteasca martiala. Este clar insa ca si aceasta solie va
fi respinsa.

 Lichidarea operatiunilor din anul 101. Terminarea acestei campanii este exprimata
precipitat de catre artist, itnrucat intr-o singura scena sunt inghesuite mai multe
momente: jos, nfrngerea unei ncercari de rezistenta a dacilor in retragere,
refugierea populatiei dace iar sus, incendierea unei localitati si deportarea unei
captive dace. Scenele sunt despartite de o parte si de alta de cate un copac cu
aspect de conifer, pentru a sugera zona muntoasa in care se gasesc eroii nostrii.

 Scena de lupta intre auxiliarii romani si dacii

care bat in retragere .

 Capturarea a ceea ce se crede a fi sora lui Decebal. Este o persoana de rang inalt, deosebita
prin importanta ei, fapt sugerat de atitudinea si gestica lui Traian care tine o mana intinsa
catre aceasta. Coniferul vertical de la finalul scenei, marcheaza sfarsitul primei campanii,
caci reprezentarea celei dea doua campanii se va despasura pe un spatiu cu totul diferit.

A DOUA CAMPANIE: OPERATIUNILE DE LA DUNAREA DE JOS

Invazia aliatilor lui Decebal la Dunarea de Jos. Este vorba despre Campania din primavara si vara
anului 102 cand cavaleria daco- sarmata trece Dunarea de Jos. Trcerea raului este portretizata ca un
eveniment dramatic, deloc facil de realizat. O parte din razboinici au trecut deja pe malul celalalt.

 Asaltul unui castru roman din Moesia Inferioara. Asaltul dat de

pedestrimea daca unui castru roman aparat de trupe auxiliare. Romanii
rezista cu eficacitate, iar succesul nu este nici de aceasta data de partea
dacilor.

 Imbarcarea lui Traian la Drobeta-Pontes. Traian impreuna cu trupele sale, se imbarca cu

scopul de a interveni pe noul front, astfel incat imparatul isi concentreaza cea mai mare
parte din forte la Drobeta si Pontes. Trupele deja imbarcate, il asteapta pe imparat. In planul
secund, apare peisajul unui oras. In marginea din dreapta, apar doua arcuri triumfale.

 Navigatia lui Traian pe Dunare. Insusi traian conduce ambarcatiunea , ceea ce

lasa de banuit ca ar fi vorba de o zona periculoasa si dificil de manevrat.

 Debarcarea in
Moesia
Inferioara. In
planul din fata,
figureaza o nava
de bagaje din
care soldati
descarca arme .
Traian este deja
debarcat pe
tarmul acum
cucerit de
romani.

 Traian in mars fortat spre inamic. Traian isi aduna trupele spre a forma o coloana mobila si
porni spre aliatii lui Decebal, care invadasera teritoriul roman. Traian poarta tinuta de razboi.

 Lupta cu cavaleria sarmata. Sarmatii

sunt acoperiti cu solzi de metal.
Romanii ii alunga pe sarmati.

 Batalia de la Nicopilis ad Istrum. In spate, sunt reprezetati Muntii Balcani. Pe o caruta se vad o
amfora si un vas de metal pretios, iar deasupra lor steagul dac n forma de balaur (draco). Pe
alta caruta sunt ngramadite scuturi romane mpreuna cu o spada romana, iar pe o roata atarna
cadavrul mutilat al unui prizonier. n trecerea lor de la Dunare spre Balcani, dacii au comis mari
devastari si, desigur, au nvins si unele din putinele trupe romane locale pe care le-au ntalnit.

 Intemeierea cetatii Nicopolis ad Istrum. Aceasta scena reprezinta urmarea

unui alt episode de victorie romana , construirea unei cetati si capitularea
populatiei dace. Este vorba de Ulpia Nicopolis ad Istrum, sau Cetatea Victoriei.

 Batalia de la Adamclisi. Prizonieri sunt prezentati imparatului , dar si un post de prim ajutor cu medici militari. In
planul din fund, se afla o coloana romana in mars. In planul din fund si dreapta, asistam la desfasurarea bataliei .

 Urmeaza dezastrul aliatilor lui Decebal si alocutiunea lui Traian catre armata.
In primul panou, se observa o movila de morti barbari. Urmatoarele scene, sunt
epilogul acestei decisive victorii castigate de Traian. Urmeaza luarea de
prizonieri si impartirea recompenselor.

A TREIA CAMPANIE: ANUL 102 N DACIA

Torturarea prizonierilor romani. In scena, soldatii romani capturati sunt torturati de femei
dace. Personajele se afla pe o inaltime stancoasa, posibil un templu, barbatii captivi sunt
goi , iar femeile dace ii ard cu faclii. Acest episod este umilitor pentru romani.

 Imbarcarea lui Traian pentru

Dacia. In prim-planul scenei
,este o corabie imperiala avand
doua randuri de lopeti. Nava
este identica cu cea pe care s-a
imbarcat Traian la Drobeta intrunul din panourile anterioare.
Unele personaje reprezentandu-I
pe daci ies in intampinarea lui
Traian. Ei nu pot fi prizonieri dar
nu pot fi luati nici drept soli ai lui
Decebal. Traian afla de tortura
primita de romanii captivi de la
femeile indigenilor. Infranarea
launtrica a maniei imparatului la
aflarea vestii este redata prin
gestul sau de a duce mana la
spada.

 Trecerea Dunarii la Drobeta. O trupa de legionari paseste pe un pod de vase . Actiunea se

pare ca se petrece in Drobeta, acolo unde construirea podului de catre Apolodor din
Damasc, abea incepuse.

 Sosirea lui Traian intr-un castru roman. Aceasta este scena primirii lui Traian
de catre o alta garnizoana instalata intr-o alta cetate, intr-o zona de munte.
Traian face un gest de salut catre numerosul grup care il intampina.

 Traian intampinat de o solie daca.

In spate, se zareste o cetate in
timp ce in prim- plan, legionarii
taie lemne si se ocupa cu
activitatile care le-au fost
incedintate. Imparatul tine mana
stanga in jos, in vreme ce
aratatorul mainii drepte este
orientat in sus, in semn de
crutare, catre doi soli daci . Solii
isi indreapta mainile spre imparat
in ceea ce pare mai mult un gest
de protest decat de implorare. Se
discuta din nou, cel mai probabil
pacea, iar gestul de crutare al
imparatului indica faptul ca
aceasta nu se poate obtine decat
sub anumite conditii, grele.
Gestul de mirare si de impotrivire
al solului dac, ar veni ca raspuns
la solicitarea imparatului de a lua
in considerare pacea doar daca
este discutata cu insusi capetenia
daca.

 Ceremonia sacra a campaniei. In interiorul unui castru roman provizoriu imaginat de artist,
imparatul Traian, n tinuta pontificala, cu capul acoperit de marginea togei, oficiaza ritualul
sacru (lustratio exercitus), cu mainile deasupra unui altar decorat cu coronae de flori si secera in
relief. Acesta este un gest de sfintire a armatei, care se petrece fara in doiala pe teritoriul cucerit.

 Odata ofensiva romana inceputa, soldatii

incep sa construiasca un pod si un drum.

 Traian primeste un
sol pileat al lui
Decebal. Actiunea
are loc intr-un
castru roman, iar
inaintea lui Traian
se infatiseaza un
nobil dac, cu
boneta
caracteristica pe
cap. Atitudinea
pileatului este una
de implorare in
vreme ce Traian
pare mai deschis
propunerii facute
de daci.

 Asaltul muntilor fortificati de daci. Scena este impartita in doua planuri. Se

zaresc varfuri de munti, iar in spatele acestora, constructii. Scena ilustreaza
un castru roman aparat de legionari. Ne gasim n fata unui episod din
aprovizionarea armatei, operatie deosebit de importanta ntr-o regiune lipsita
de resurse.

 Scena nfatiseaza cavaleria maura comandata de capetenia africana Lusius Quietus.

Amploarea ei jumatate din circumferinta Columnei denota deosebita importanta a
episodului respectiv n desfasurarea campaniei.
n vreme ce legiunile de sub comanda directa a mparatului atacau pozitia inamica de
front, calaretii africani o izbeau din spate, cazand asupra aparatorilor daci cu efectul
de surpriza al unui trasnet. Scena e impartita orizontal in trei vai, despartite de coame
de munti.

 Contraofensiva daca. La aceasta scena, ia parte insusi imparatul, infruntat de dacii care ii ataca. Nobilii daci
reprezentati, vin insa in semn de pace , nu sunt nici prizonieri, nici soli, si au o atitudine supusa , primita de
imparatul roman cu multa bunavointa. Acestia sunt cel mai probabil capetenii de triburi, care il parasec pe
decebal, considerand acum soarta evenimentelor. Aceasta scena simbolizeaza inclinarea razboiului in defavoarea
regelui dac.

 In tabara daca.
Dacii pregatesc
acum
defensiva.
Aceiasi copaci
intalniti si in
scena
precedenta,
amintesc
similitudinea
dintre cele
doua
momente.

 Avangard
a romana
ataca.
Apoi are
loc
asaltul
asupra
unei
cetati
dace.

 Ultima batalie. Este infatisat chiar imparatul, caruia I se infatisaza legionari ce tin in maini
capede de daci infranti, in asteptarea unei recompense si a recunoasterii gestului de
bravura de catre conducator. Romanii , cuceresc si acest teritoriu, si se pare ca a fost o
cucerire importanta petru ca la ea a luat parte insusi imparatul.

 Castigarea luptei si alocutiunea tinuta de imparat in faza soldatilor invingatori, nu putea sa insemne decat
sfarsitul bataliei si atragea dupa sine implicit, capitularea lui Decebal. Inconjurarea Sarmizegetusei, ii
taiasera lui Decebal posibilitatile de contraofensiva. Se incheie asadar pacea, Decebal fiind inconurat iar
Traian nemaiavand capacitatea de lupta de la inceputul razboiului. Conditiile pacii erau grele : Decebal
trebuia sa restituie armele si masinile de razboi primite de la romani n baza pactului convenit cu Domiian n
anul 89, precum si pe mesterii respectivi; sa-i extradeze pe dezertorii romani primiti din Imperiu; sa-si
distruga cetatle; sa-si retraga fortele din teritoriile cucerite de daci in timpul razboiului; sa mentina o stransa
alianta politica si militara cu Imperiul Roman; sa nu mai ia in slujba sa pe viitor nici un fugar ori vreun ostas
dezertor din Imperiu. In scena, dacii sunt reprezentati ca supunandu-se romanilor intr-un cadru solemn. Dacii
se consterneaza la picioarele lui Traian, aruncandu-si armele, gest pe care il va face si Decebal.

 Intoarcerea la vetre
a populatiei dace.
Sunt reprezentate
doua episoade
concomitente: pe de
o parte, in planul din
departare si in coltul
dejos, din stanga,
demantelarea unei
cetati dace, desigur
a insesi
Sarmizegetusei, iar
pe de alta,
intoarcerea la casele
lor a familiilor
pasnice dace,
refugiate in munti in
cursul luptelor.

 Alegoria Victoriei. La sfarsitul celei de-a treia campanii , romanii detineau controlul
asupra teritoriilor anterior apartinand dacilor, asa ca artistul a simbolizat reusita prin
intruchiparea zeitei Victoria care imortalizeaza pe un scut roman, faptele glorioase ale
lui Traian. Pretutundeni in jurul ei, sunt reprezentari ale armurilor si armelor romane.

 Opera de fata, este asadar un monument cu scop

propagandistic si comemorativ al gloriosului imparat Traian si
al faptelor sale de arme, dar in acelasi timp si o marturie
(unilaterala, intrucat este de factura romana), a vietii dacice si
a nivelului lor de pregatire, fiind astfel si o comemorare a celor
invinsi, ca persoane demne si adversari care au luptat cu
cinste impotriva cuceritorilor. Este o marturie a felului in care
Dacia a intrat sub conducere romana. Impresia estetica lasata
asupra privitorului este de monumentaliate, privitorul trebuie
sa faca un efort- acela de a ajunge la o altitudine mai inalta
pentru a putea afla intreaga poveste si pentru a patrunde in
tainele constiintei romane despre cucerire, devotament
inclinat in atingerea unui tel si in cinstirea credintelor
religioase. Este o imbinare a mitului si credintelor, cu fapte
concrete ale istoriei, o poveste lasata posteritatii intr-o
maniera de o eleganta si o capacitate artistica demna de
remarcat, fara a lasa loc mirarii ca a inspirat alte monumente
ce au urmat perioadei in care columna a fost construita.

Bibliografie :

https://www.youtube.com/watch?v=Y4toIEbjFxo
http://www.nationalgeographic.com/trajan-column/i
ndex.html
http://www.columnaluitraian.ro/ro/imaginile-columne
i
http://www.columnaluitraian.ro/ro/2013-03-06-09-52-1
0/impactul-columnei-lui-traian-asupra-artei-i
http
://www.columnaluitraian.ro/ro/2013-03-06-09-52-10
/importanta-columnei-pentru-romania
http://www.rome-roma.net/impero-romano/colonna-tr
aiana-1.html