Basorelieful prezint scene de lupt din campaniile lui Traian mpotriva dacilor din 101-102 (n partea de sus a

columnei) i 105-106 (n partea de jos). Solda ii romani i daci sunt prezenta i n timpul btliei.

Un apogeu al artei basoreliefului istoric roman, cele 124 de episoade care mbrac n spiral trunchiul coloanei
i care ilustreaz Comentariile lui Traian despre rzboaiele dacice (De bello dacico) isi pastreaza relevanta
culturala prin caracterul lor de document istoric.

Impactul Columnei lui Traian asupra artei

Atat din punct de vedere artistic, cat si al realizarii tehice, Columna lui Traian a
influentat puternic arta si arhitectura, servind ca model pentru realizarea altor
columne comemorative, nc din Antichitate pn n zilele noastre :
Columna lui Antoninus Pius (Columna Antonini Pii) 193 d.Hr.

Pe aceast baz sunt reprezentate : o inscripie dedicatorie, scena apoteozei lui Antoninus Pius alturi de
Faustina I i dou reliefuri identice reprezentnd o defilare militar.

Columna lui Marcus Aurelius marmura de cararra, ridicat la roma in 193 d.h.r.

Astzi Columna se afl n Piaa Colonna. Din punct de vedere arhitectural Columna lui Marcus Aurelius este
copie dup Columna lui Traian, avnd nlimea de 100 de picioare (cca. 29, 601 m). A fost restaurat in sec.
XVI de arhitectul Domenico Fontana care, din ordinul papei Sixtus V (1585-1590), a plasat n vrful ei statuia

apostolului Pavel ; pe Columna se afla pus o statuie ce reprezenta pe Marcus Aurelius. Suprafaa Columnei
este sculptat n altorelief pe un fus fr entasis (partea ngroat a fusului unei coloane curbate la mijloc 3).

Istoricul reliefurilor reprezint campaniile militare ale mpratului mpotriva coaliiei popoarelor germanice unite
cu cele dacice, la nord de Dunre, narate n 116 scene derulate pe 21 spirale. nlimea piedestalului Columnei
msoar aprox. 12 m4.

Columna lui Louis XVI, la Nantes (Frana) ; 1790

A fost construit n anul 1790, din piatr alb, n stil doric, nlimea ei este de 28 m, diam. aproximativ fiind de
2 m, pus pe un piedestal cubic, iar deasupra coloanei se afl o statuie a regelui Franei, Louis XVI,
reprezentat n costum roman, innd ntr-o mn un sceptru de comandant, i n cealalt testamentul su, sub
forma unui rulou.

Coloana Vendme ; 1810 ; Place Vendme - Paris

Coloana Vendme este inspirat dup Columna de marmur a lui Trajane din n Forul lui Traian, la Roma,
situat n mijlocul pieei cu acela nume, la Paris. Ea a fost realizat din ordinul lui Napoleon pentru
comemorarea btliei de la Austerlitz. Este o coloan n bronz, nalt de 44,3 m i cca 3,60 m n diametru,
aezat pe un soclu, iar n vrf se afl o statuie a lui Napoleon I. Fusul coloanei este constituit din 98 tambouri
din piatr, acoperit de un strat de bronz, din topirea a 1200 de tunuri luat armatei ruse i austriece i este
decorat n stilul antic, reliefuri care reprezint trofee i scene de lupt. ntreaga friz se desfoar n continuu
pn n vrful coloanei, lung de 280 m i compus din 425 plci de bronz. Statuia pe care o vedem n ziua de
azi dateaz din perioada Second Empire (1852-1870), realizat de sculptorul Auguste Dumont i reprezint
pe Napoleon I, n Caesar imperator , mbrcat cu o mantie scurt i purtnd atributele gloriei sale, sabia,
victoria naripat i coroana imperial de lauri.

ncepnd cu Quattrocento (sec. XV italian), Columna lui Traian a atras atenia artitilor : naintea
lui Bernini Columna a fost studiat de Raffaello Sanzio i de Giulio Romano i de toi marii maetrii i ea a
fost ntr-adevr sursa n care toi marii artiti au gsit fora i mreia creativ pentru operele lor.

n anul 1541, regele Franei, Franois I, a trimis pe pictorul Primaticcio la Roma, cu recomandarea de a face
mulaje dup cele mai frumoase sculpturi n marmur, precum i dup Columna lui Traian. Aceast munc
titanic a fost nceput i condus de arhitectul Vignola; el se vzu foarte repede obligat s recunoasc c
acest proiect era de o prea mare anvergur i prea costisitor, i se mulumi prin a trimite doar cteva fragmente
pentru a satisface curiozitatea regelui. Aduse laFontainbleau, aceste gipsuri au disprut fr s lase urme (nu
se mai tie dac mai exist nc). La fel i mulajele executate la comanda regelui Louis XIV au cunoscut
aceeai soart ; toat Columna a fost mulata. Unele se gsesc la Villa Mdicis si in diferite muzee.

In ro :

Am putea spune c prima propunere de reconstituire a Columnei Traiane la Bucureti i aparine lui Mihail
Koglniceanu. n 1867 n presa vremii se face propagand pentru obinerea de fonduri n vederea realizrii
unei copii dup acel nemuritor document al istoriei noastre , dup cum relata ziarul Romnul , din 9
februarie 1867. n a doua jumtate a sec. 19, pictorul bnean Nicolae Popescu (1835-1877) pledeaz de la
Roma, n corespondena sa cu Iosif Vulcan, pentru o copie a Columnei, fiind interesant i folositor pentru
naiunea noastr ar arta fiecrui romn originea sa, cine au fost strmoii notri glorioi . El a ntreprins
copierea basoreliefurilor de pe Columna lui Traian pentru a fi litografiate i rspndite n popor. n anii 19341939 un determinant merit l-a avut arheologul Emil Panaitescu, pe atunci fiind directorul colii Romne din
Roma, care a fcut o serie de memorii adresate Academiei, Ministerului Instruciuni Publice, Ministerului de
Finane, Parlamentului, obinnd n 1939 ca statul romn s comande copia Columnei Traiane unor meteri de
la Vatican, sub conducerea lui Francesco Mercatalli. La nceput a fost comandat numai fusul coloanei, pe urm
i soclul. Lucrrile mulajelor s-au efectuat n timp de rzboi, fusul coloanei a fost terminat n 1940, iar soclul n
1943. Copia Columnei a costat statului romn suma de 4 milioane de lei i care a fost achitat integral.
Realizarea mulajelor a fost supravegheat de Emil Panaitescu, iar calitatea lor a fost verificat de o comisie
reprezentat de Guido Galli, directorul tehnic al muzeelor pontificale, Italo Gismondi, arhelog i arhitect,
Giuseppe Lugli, arheolog, Virgil Vtianu, istoric de art, i Emil Panaitescu arheolog.

Din cauza rzboiului mulajele nu au ajuns imediat n Romnia dup terminarea realizrii lor . ntre timp ele au
fost adpostite n subsolurile Muzeului Lateran, ale Forului lui Traian i n depozitele Palatului Expoziiilor ; n

final mulajele Columnei ajung la Bucureti, n iunie 1967. Reproducerea Columnei este de foarte bun calitate :
materialul care a fost ntrebuinat, ciment alb armat, amestecat cu praf de marmur, se apropie ca aspect cu
cel original, iar soclul imit perfect originalul, respectnd proporiile monumentului. Toate metopele sunt expuse
la Muzeul Naional de Istorie a Romniei (Bucureti) ntr-o vast sala, special amenajat 2.

Columna :

Aproape toti cei care au studiat columna sunt de parere ca este o posibilitate de celebrare a caracteristicilor
sale romane: este o naratiune sustinuta in peste 200 m , avand 2,639 de figuri dintre care, Traian este
reprezentat de 59 de ori, in peste 150 de scene, continand detalii de vestimentatie romana, de inginerie,
victime in randul barbarilor cuceriti , intregul mechanism de reprezenatre ale imprialismului triumphal roman.

Dio Cassius sustinea ca de fapt, columna a fost special create sa marcheze monumental funerar al lui Traian si
ca defapt, aici ar fi fost adapostita urn ace ar fi continut cenusa defunctului conducator. Insasi statuia care se
inalta la peste 40 m deasupra privitorului, sugereaza ascentsiunea cuceritorului catre ceruri.

Tot conform lui Dio Cassius, monumental ar fi reprezentativ si pentru forumul lui traian ,aceluias scop de
comemorare servindu-I si inscriptia de la baza monumentului : aceasta este pentru a arata marea inaltime a
dealului care a fost excavat, si amploarea muncii de a curata situl. Nu doar inaltimea monumentului, dar si
numarul de scene, complica citirea naratiunii de catre privitor.

Reprezinta cele doua campanii militare conduse de Traian impotriva lui decebal . Citirea se face incepand de la
baza, pana in varsul monumentului. Primul panou

i reprezinta pe soldati, este considerate a fi o scena sacrificiala in care soldatii romani sacrificau 3 animale pt
proectia si ajutorul primit de la zei in timpul expeditiei.

Omul de dimeansiuni considerabil mai mari, reprezentat in prima imagine, este insusi personificarea Dunarii, ca
loc de inceput al campaniilor ( legenda spune ca Apolodor din Damasc , a construit un intreg pod de barci pt a
traversa fluviul), de aici, reprezentarea , in imediata aprpiere a personajului Dunarea, a soldatilor romani si a
barcilor. Sunt soldai din

legiuni, uor de recunoscut dup scutul mare semicilindric.

Din loc n loc, cu privirea
ntoars napoi, spre trup, apare cte un ofier, naintea lor,
n dreapta, merg purttorii steagurilor, unii ducnd un prapur
de pnz (vexillum), iar alii semnele distinctive ale diferitelor
uniti (signa, aquilae, phalerae, imagines). n fruntea

coloanei este artat un ofier superior.

Baza este o reprezentare a armelor scpecifice dacilor, a armelor invinse, iar nu a personajelor., intrucat in
reprezentarea de la baza columnei, predomina armele folosite de adversari, care sunt reprezentati ca oponenti
demni de respect. Colomna este desigur goala, inauntrul ei sunt scar ice pot si urcate de curiosi si desigur,
monumenului nu ii lipsesc mici ferestre . Scenele, erau desigur acoperite cu culoare.

construit n acelai mod i situat n al doilea plan. Pe

acest pod se vd trecnd stegarii (signiferi) care, avnd capul

acoperit cu cte o blan de animal, de semnificaie sacra

Se crede ca a afost vorba de doua armate romane care au trecut concomitent Dunarea.

Traian in fruntea soldatilor care traverseaza Dunarea . Se crede ca ar fi chiar figura al carui chip a devenit
imposibil de recunoscut din cauza marmurii care sa spart.

In panoul imediat urmator sacrificului, il aem reprezentat pt prima data pe Traian, care asista la un episod
curios, in care unul dintre daci cade de pe cal, dovada ffind gestul localnicului de a apuca saua animalului.
Acest eveniment, caruia poate nu iam da prea multa atentie, insemna in lumea romana un semn al divinitatii, o
dovada a superstitiei semn ca dacul cazut la picioarele lui traian simbolizeaza iminenta infrangere a
barbarilor, ca acestia vor capitula in cele din urma.

In urmatoarea scena, romanii ajunsi pe teritoriul dacic, incep sa analizeze topografia, pt a cunoaste teritoriul ce
urmeaza a fi cucerit. Generalii le vorbesc ostasilor, pentru a-I incuraja si motiva

Scnea urmatoare, la care se face pe nesimtite trecerea, il infatisaza pe Traian pe zid, conducand un consiliu de
razboi.

Traian a cantonat trupele ntr-un castru cldit n prealabil, ca un cap de pod.

Urmele
acestui castru au fost descoperite la Palanca, ntre gura Carasului si a Nerei. Insusi
termenul de palanc nsemnnd ,,mprejmuire de cetate. Se crede ca Traian a pus
la punct aici , planul sau de imprejmuire si cucerire. Aceasta scena a consiliului, I
urmeaza imediat episodului trecerii Dunarii. Imparatul sta asezat, intre alti 2
generali ai sai.
Care vor fi fost ncheierile consiliului de rzboi nu e
greu de bnuit. Ni le spun episoadele urmtoare: naintare pe
calea cea mai scurt pn la Tibiscum, unde se va face
jonciunea cu celalta coloana ce a traversat simultan Dunarea cu cea a lui Traian,
sub comanda
consularului Manius Laberius Maximus, guvernatorul Moesiei
Inferioare; apoi, cu totalitatea armatei, forarea defileului
Bistrei si a poziiei de la Tapae (Poarta de Fier a Transilvaniei)
Se va patrunde fulgerator n masivul munilor Sarmizegetusei,
unde se va da forelor dace lovitura hotrtoare.

Urmatoarea scena reprezint un grup de clrei care, purtnd

doi prapuri cu ciucuri (vexilla) n vrfuri de sulie, simbolizeaz
o trup numeroas de cavalerie. Soldatii au descalecat si isi duc caii de capastru
exact asa cum au venit de pe podul de vase, care, dintr-o elementar pruden, nu
trebuia s fie trecut
clare. Este avangarda coloanei, care, n timp ce mpratul si statul major se opresc
pentru sfat, si continu drumul spre in tinut, pentru a asigura acoperirea
armatei.
Arborii, se pare ca ar avea rolul, pe Colmna lui Traian, de a delimita scenele ce sunt
redate succesiv.
Inainte de a porni marsul in Dacia, alte cateva procesiuni erau essential a fi facute,
pentru a asigura succesul campaniei in ochii zeilor, asadar au loc un serviciu sacru,
cu jertfe si libaii (lustratio), si o adunare a trupelor, cu un discurs al mpratului
(adlocutio). (apoi cazutu de pe cal)

Este prezentat mpratul Traian n ipostaza sa de mare preot (Pontifex Maximus),

mbrcat ntr-o tog ampl, care i nvelete I cretetul capului. Oficiaz ritul sacru
de purificare a armatei
(lustratio exercitus). n mna dreapt ine o pater din care toarn mirodenii peste
flacra de deasupra unui altar de zid. Animalele alese ept sacrificiu sunt un porc, o
oaie si un taur.
Caderea strainului de pe cal , ne ofer o excelent confirmare a unui pasaj din
partea pierdut a Istoriei romane a lui Cassius Dio (LXVIII, 8), salvat de clugrul
bizantin Xiphilinus. n
traducere (din grecete) pasajul sun astfel: Pe cnd Traian mergea cu oastea
mpotriva dacilor, spre Tapae, unde era tabra barbarilor, i-a fost adus o ciuperc
mare pe care sta scris, cu litere latine, c ceilali aliai i burii l sftuiesc pe Traian
s se ntoarc din drum i s fac pace. Se crede ca figura ce cade de pe cal in fata
imparatului, este , conform lui Dio Cassius, solul burilor. Burii, erau situatia la
poalele Carpatilor de Nord, prin Slovacia, Ucraina si Maramuresul nostru, asa cum ii
descrie Tacit n scrierea sa Despre originea i ara
germanilor Acestia erau deci, aliati ai lui Decebal, care isi anuntau interventia, in
acest sens arartandu-se ca desi Decebal avea aliati, el spera, prin forta pe care
acestia o reprezentau, sa incetineasca armata romana sau poate chiar sa obtina
pacea. Traian, nu asculta insa de aceasta propunere de a nu porni impotriva lui
Decebal.

Momentul reprezentat aici este scena unui, adlocutio. Traian isi tine discursul in fata armatei sale, pentru a o
incuraja si motiva in Campania in care tocmai ce au pornit. De acum, masinaria romana este pusa in miscare ,
iar soldatii pornesc in marsul lor spre cucerire. Modalitatea aleasa , nu este aceea de infrangere si ucidere a lui
Decebal, ci se incearca o recunoastere a autoritatii romane in aceasta regiune, care era populate de dacii ce
aveau avantajul posibilitatii de a lansa atacuri surpriza din padurile bogate . insa Traian, este un starteg
excellent si pentru a evita acest risc, construieste drumuri prin paduri cetati, poduri. .

Construirea unui castru.Soldatilor din legiuni le revenea aceasta munca.

Traian asista la construirea unei cetati.

Aceasta este scena constructiei unei cetati cu corturi in interior.

De aici, columna se transforma intr-o adevarata opera propagandistica, in care noii

veniti , cuceritorii, construiesc si dau dovada de un nivel mai avansat de civilizatie,
in contrast cu barbarii indigeni.
Este vorba despre o scena in care romanii, ajung la o cetate dacica abandonata .

Romanii defriseaza pentru a si crea un drum. Scena se termin, n marginea sa

dreapt, cu un arbore
care o separ de episodul urmtor. ntre ramurile arborelui, ca
o alegorie, apare n miniatur un barbar cu trunchiul aproape
gol, mergnd pe jos i mnnd un catr neuat. Analogia cu
purttorul mesajului scris pe ciuperc, din scena IX, este
apropiat pn la identitate.

Aceasta este prima batalie de pe acest monument. La stanga, este legiunea romana
pregatita de atac, In spatele lor, in planul second, se afla un castru roman.

Partea din dreapta, infatisaza toiul luptei. Se zaresc daci cazuti in lupta , iar
deasupra tuturor este personificarea lui Juipiter. Privirea si bratul acestuia din urma,
sunt indreptate acolo unde fulgerul sau pare a fi lovit, facand victime. Se crede ca

aceasta batalie a fost cea data la Tapae, acolo unde oastea lui Traian a fost
intampiata de cea a lui Decebal.
Scenele urmatoare bataliei de la Tapae, reprezinta ultimele scene ale primei
campanii . Diviziunile ce urmeaza astfel, comemoreaza victoria roana de la Tapae ,
retragerea dacilor, patrunderea romanilor in munii Sarmizegetusei,
devastarea aezrilor dace evacuate, ncercrile lui Decebal
de a intra n tratative dilatorii, ntreruperea ostilitilor n
preajma iernii.

Trecerea unui rau de munte aflat in teritoriul a carui aparare dacica fusese infranta.

Solia Burilor si a Sarmatilor. Traian tine o alocutiiune in fata legiunii. Germanul

infatisat in fata imparatului, este reprezentat ca facand un gest explicativ in fata lui
traian. Este o scena in care Traian, vorbeste atat soldatilor sai cat si trateaza in
acelasi timp cu solia Barbara.

Solia comatilor daci. Traian isi continua drumul si mai adanc in munti. Decebal, face
o ultima incercare de a face pace cu romanii prins olia trimisa. Traian i ascult
innd mna stng pe
mnerul gladiului, ca semn de dispoziie sufleteasc marial.
Este clar c i aceast solie va fi respins.

Lichidarea operatiunilor din anul 101. Terminarea acestei campanii este exprimata
precipitat de catre artist, itnrucat intr-o singura scena sunt inghesuite mai multe
momente: jos, nfrngerea unei ncercri de rezisten a dacilor
n retragere, refugierea populaiei dace i o grmad de vite
ucise n mas, iar sus, incendierea unei localiti i deportarea
unei captive dace. Scenele sunt despartite de o parte si de al ta de cate un copac cu
aspect de conifer, pentru a sugera zona muntoasa in care se gasesc eroii nostrii.

Scena de lupta intre auxiliarii romani si dacii care bat in retragere

Capturarea surorii lui Decebal .

Coniferul vertical de la finalul scenei, marcheaza sfarsitul primei campanii, caci
reprezentarea celei dea doua campanii se va despasura pe un spatiu cu totul diferit.

A DOUA CAMPANIE: OPERAIILE DE LA DUNREA DE

JOS

Invazia aliatilor lui Decebal la Dunarea de Jos. Este virba despre Campania din
primavera si vara anului 102 cand cavaleria daco- sarmata trece Dunarea de Jos.
Trcerea raului este portretizata ca un eveniment dramatic, deloc facil de realizat. O
parte din razboinici au trecut deja pe malul celalalt.

Asaltul unui castru roman din Moesia Inferioara. Asaltul dat de pedestrimea daca
unui castru roman aparat de trupe auxiliare. Romanii rezista cu eficacitate, iar
succesul nu este nici de aceasta data de partea dacilor.

Imbarcarea lui Traian la Drobeta-Pontes. Traian impreuna cu trupele sale, se

imbarca cu scopul de a interveni pe noul front, astfel incat imparatul isi
concentreaza cea mai mare parte din forte la Drobeta is la Pontes. Trupele deja
imbarcate, il asteapta pe imparat. In planul second, apare peisajul unui oras. In
marginea din dreapta, apar doua arcuri triumfale.

Navigatia lui Traian pe Dunare. Insusi traian conduce ambarcatiunea , ceea ce lasa
de banuit ca ar fi vorba de o zona periculoasa si dificil de manevrat.

Debarcarea in Moesia Inferioara. In planul din fata, figureaza o nava de bagaje din
care soldati descarca arme . Traian este deja debarcat pe tarmul acum cucerit de
romani.

Traian in mars fortat spre inamic. Traian isi aduna trupele spre a forma o coloana
mobila si porni spre aliatii lui Deecebal, care invadasera teritoriul roman. Traian
poarta tinuta de razboi.

Lupta cu cavaleria sarmata. Sarmatii sunt acoperiti cu solzi de metal. Romanii ii

alunga pe sarmati.

Batalia de la Nicopilis ad Istrum. In spate, sunt reprezetati Muntii Balcani. Pe o

cru se vd o amfor i un vas de metal preios, iar
deasupra lor steagul dac n form de balaur (draco). Pe alt
cru sunt ngrmdite scuturi romane mpreun cu o spad
roman, iar pe o roat atrn cadavrul mutilat al unui prizonier.
n trecerea lor de la Dunre spre Balcani, dacii au comis mari
devastri i, desigur, au nvins i unele din puinele trupe
romane locale pe care le-au ntlnit.

Intemeierea cetatii Nicopolis ad Istrum. Aceasta scena reprezinta urmarea unui alt
episode de victorie romana , construirea unei cetati si capitularea populatiei dace.
Este vorba de Ulpia Nicopolis ad Istrum, sau Cetatea Victoriei.

Batalia de la Adamclisi. Prizonieri sunt prezentati imparatului , dar si un ppost de

prim ajutor cu medici military. In planul din fund, se afla o coloana romana in mars.
In planul din fund si dreapta, asistam la desfasurarea bataliei .

Urmeaza dezastrul aliatilor lui Decebal si alocutiunea lui Traian catre armata.
In primul panou, se observa o movila de morti barbari. Urmatoarele scene, sunt
epilogul acestei decisive victoria castigate de Traian. Urmeaza luarea de prizonieri si
impartirea recompenselor.

A TREIA CAMPANIE: ANUL 102 N DACIA

Torturarea prizonierilor romani. In scena, soldatii romani capturati sunt torturati de

femei dace. Personajele se afla pe o inaltime stancoasa, posibil un templu, barbatii
captive sunt goi , iar femeile dace ii ard cu faclii. Acest episod este umilitor pentru
romani.

Imbarcarea lui Traian pentru Dacia. In prim-planul scenei ,este o corabie imperiala
avand doua randuri de lopeti. Nava este identica cu cea pe care s-a imbarcat Traian
la Drobeta intr-unul din panourile anterioare. Unele personaje reprezentandu-I pe
daci ies in intampinarea lui Traian. Ei nu pot fi prizonieri dar nu pot fi luati nici drept
soli ai lui Decebal. Traian afla de tortura primita de romanii captivi de la femeile
indigenilor. Infranarea launtrica a maniei imparatului la aflarea vestii este redata
prin gestul sau de a duce mana la spada.

Debarcarea lui Traian.

Trecerea Dunarii la Drobeta. O trupa de legionari paseste pe un pod de vase .

Actiunea se pare ca se petrece in Droeta, acolo unde construirea podului de catre
Apolodor din Damasc, abea incepuse.

Traian isi intampina noile trupe. Peisajul e

caracterizat printr-o nlime stncoas i abrupt, n vrful
creia, ntre doi arbori, se vede o cetate roman de la care
coboar Traian pe un drum n serpentin, spat n stnc i
mrginit de balustrade de lemn, pentru a iei n ntmpinarea
capului coloanei de legionari, reprezentat prin trei soldai cu
capul gol i ali trei acoperii cu sacrele blnuri de fiare.

Sosirea lui Traian intr-un castru roman. Aceasta este scena primirii lui Traian de
catre o alta garnizoana instalata intr-o alta cetate, intr-o zona de munte. Traian face
un gest de salut catre numerosul grup care il intampina.

Traian intampinat de o solie daca. In spate, se zareste o cetate in timp ce in primplan, legionarii taie lemne si se ocupa cu activitatile care le-au fost incedintate.
Imparatul tine mana stanga in jos, in vreme ce aratatorul mainii drepte este orientat
in sus, in semn de crutare, catre doi soli daci . Solii isi indreapta mainile spre
imparat in ceea ce pare mai mult un gest de protest decat de implorare. Se discuta
din nou, cel mai probabil pacea, iar gestul de crutare al imparatului indica faptul ca
aceasta nu se poate obtine decat sub anumite conditii, grele. Gestul de mirare si de
impotrivire al solului dac, ar veni ca raspuns la solicitarea imparatului de a lua in
considerare pacea doar daca este discutata cu insusi capetenia daca.

Ceremonia sacra a campaniei. In interiorul unui castru roman provizoriu imaginat de

artist, mpratul Traian, n inut
pontifical, cu capul acoperit de marginea togei, oficiaz ritualul
sacru (lustratio exercitus), cu mainile deasupra unui altar decorat cu coronae de
flori si secera in relief. Acesta este un gest de sfintire a armatei, care se petrece fara
in doiala pe teritoriul cucerit.

Alocutiunea imparatului catre armata. Imparatul isi motiveaza oamenii pentru

luptele ce urmeaza.

Odata ofensiva romana inceputa, soldatii incep sa construiasca un pod si un drum.

Traian primeste un sol pileat al lui Decebal. Actiunea are loc intr-un castru roman,
iar inaintea lui Traian se infatiseaza un nobil dac, cu boneta caracteristica pe cap.
Atitudinea pileatului este una de implorare in vreme ce Traian pare mai deschis
propunerii facute de daci.

Asaltul muntilor fortificati de daci. Scena este impartita in doua planuri. Se zaresc
varfuri de munti, iar in spatele acestora, constructii. Scena ilustreaza un castru
roman aparat de legionari. Ne gsim n faa unui episod din
aprovizionarea armatei, operaie deosebit de important ntr-o
regiune lipsit de resurse.

Scena nfieaz arja cavaleriei maure comandate de

cpetenia african Lusius Quietus. Amploarea ei jumtate

din circumferina Columnei denot deosebita importan a
episodului respectiv n desfurarea campaniei.
n vreme ce legiunile de
sub comanda direct a mpratului atacau poziia inamic de
front, clreii africani o izbeau din coast ori din spate, cznd
asupra aprtorilor daci cu efectul de surpriz al unui trsnet.
Scena e impartita orizontal in trei vai, despartite de coame de munti.

Contraofensiva daca. La aceasta scena, ia parte insusi imparatul, infruntat de dacii

care ii ataca. Nobilii daci reprezentati, vin insa in semn de pace , nu sunt nici
prizonieri, nici soli, si au o atitudine supusa , primita de imparatul roman cu multa
bunavointa. Acestia sunt cel mai probabil capetenii de triburi, care il parasec pe
decebal, considerand acum soarta evenimentelor. Aceasta scena simbolizeaza
inclinarea razboiului in defavoarea regelui dac.

In tabara daca. Dacii pregatesc acum defensiva. Aceiasi copaci intalniti si in scena
precedenta, amintesc similitudinea dintre cele doua momente.
In tabara daca. Dacii pregatesc acum defensiva. Aceiasi copaci intalniti si in scena
precedenta, amintesc similitudinea dintre cele doua momente.

Capturarea unei capetenii dace. De data aceasta scena are loc intr-o tabara
romana, iar prizonierul dac este un pileat.

Avangarda romana ataca. Apoi are loc asaltul asupra unei cetati dace.

Ultima batalie. Este infatisat chiar imparatul, caruia I se infatisaza legionari ce tin in
maini capede de daci infranti, in asteptarea unei recompense si a recunoasterii
gestului de bravura de catre conducator. Romanii , cuceresc si acest teritoriu, si se
pare ca a fost o cucerire importanta petru ca la ea a luat parte insusi imparatul.

Alocutiunea lui Traian catre armata.

Castigarea luptei si alocutiunea tinuta de imparat in faza soldatilor invingatori, nu

putea sa insemne decat sfarsitul bataliei si atragea dupa sine implicit, capitularea
lui Decebal. Inconjurarea Sarmizegetusei, ii taiasera lui Decebal posibilitatile de
contraofensiva. Se incheie asadar pacea, Decebal fiind inconurat iar Traian
nemaiavand capacitatea de lupta de la inceputul razboiului. Conditiile pacii erau
grele : Decebal trebuia
s restituie armele i mainile de rzboi primite de la romani
n baza pactului convenit cu Domiian n anul 89, precum i
pe meterii respectivi; s-i extrdeze pe dezertorii romani
primii din Imperiu; s-i distrug cetile; s-i retrag forele
din teritoriile cucerite de daci n timpul rzboiului; s menin
o strns alian politic i militar cu Imperiul Roman, fr
a mai primi subsidii ca altdat; s nu mai ia n slujba sa pe
viitor nici un fugar ori vreun osta dezertor din Imperiu.
In scena, dacii sunt reprezentati ca supunandu-se romanilor intr-un cadru solemn.
Dacii se consterneaza la picioarele lui Traian, aruncandu-si armele, gest pe care il va
face si Decebal.

Intoarcerea la vetre a populatiei dace. Sunt reprezentate dou episoade

concomitente: pe de o parte, n planul din fund i n colul de
jos, din stnga, demantelarea unei ceti dace, desigur a nsei
Sarmizegetusei, iar pe de alta, ntoarcerea la casele lor a
familiilor panice dace, refugiate n muni n cursul luptelor.

Alegoria Victoriei. La sfarsitul celei de-a treia campanii , romanii detineau controlul
asupra teritoriilor anterior apartinand dacilor, asa ca artistul a simbolizat reusita
prin intruchiparea zeitei Victoria care imortalizeaza pe un scut roman, faptele
glorioase ale lui Traian. Pretutundeni in jurul ei, sunt reprezentari ale armurilor si
armelor romane