Panteonul greco-roman

Romanii credeau în mai mulți zei (politeism) și considerau că succesul lor depindea de
bunele relații pe care le aveau cu aceștia. Viața lor de fiecare zi se desfășura în funcție de
sărbătorile religioase și de ritualurile pe care le aveau de îndeplinit. Romanii aveau
doisprezece zei principali (dei consentes) – șase zei și șase zeițe – care formau panteonul
Romei. Statuile lor aurite se aflau într-un templu dedicat lor, la poalele Capitoliului.
Datorită puternicei influențe a civilizației grecești, divinitățile romane au fost asimilate
cu zeii corespunzători din mitologia greacă, astfel încât se poate vorbi de un panteon comun
greco-roman. Nu tuturor divinităților le era acordată aceeași importanță. Iuppiter, Iuno și
Minerva erau cele trei zeități venerate în perioada clasică, „Triada capitolină“.

Panteonul greco-roman era format din următorii zei:

Iuppiter (la greci Zeus)
Zeu suprem al romanilor, era adorat cu titlurile de optimus, „foarte bun“, și maximus, „foarte
mare“. Divinitate a cerului și a luminii, el stăpânea trăsnetul, tunetul și fulgerul. Animalul
preferat era acvila, care devine și simbolul armatei romane. Îl asociem cu sceptrul, tronul și
fulgerul.

Iuno (la greci Hera)
Fiică a lui Saturnus, era soția lui Iuppiter și mama lui Mars și a lui Vulcanus. Proteja femeile
și nașterile acestora. Ca protectoare a puterii romane, era numită regina „regină“. O asociem
cu floarea de crin, cu vaca, gâsca și păunul, animalele ei sacre.

Neptunus (la greci Poseidon)
Era zeul care stăpânea mările. Purta cu el un trident și conducea un car tras de animale
monstruoase, jumătate cai, jumătate șerpi. Stătea în puterea lui să declanșeze cutremure. Îl
asociem cu tridentul, calul și peștele.

Minerva (la greci Atena)
Se spune că se născuse complet înarmată din capul lui Iuppiter (Zeus). Era în primul rând
zeița înțelepciunii, dar patrona de asemenea medicina, știința, arta și războiul. Simboliza forța
însoțită de înțelepciune. Era înfățișată cu coif, lance și scut. Animalul ei preferat era bufnița.
O asociem și cu măslinul.

Mars(la greciAres)
Mars (Marte) era zeul războiului. Cultul său este legat și de agricultură, și de venirea
primăverii – pentru că atunci puteau reîncepe războaiele. Este, de asemenea, îndrumătorul
tinerilor. Romanii îl considerau protectorul lor, căci era tatăl lui Romulus. Era reprezentat ca
un bărbat înarmat cu coif, scut, sabie și suliță. Îl mai asociem și cu vulturul.

Venus(la greciAfrodita)
Era zeița iubirii, a frumuseții și a fertilității. Căsătorită cu Vulcanus (Hephaistos), ea îl iubea
însă pe Marte. Era considerată străbuna romanilor, căci era mama lui Aeneas. Păsările ei
favorite erau porumbeii, lebedele și vrăbiile. Îndrăgea trandafirii și mirtul.

1
Apollo(la greciApollon)
Zeu al soarelui, Apollo era protectorul artelor, al muzicii și al poeziei, fiind adesea înconjurat
de Muze. Era și un zeu al vegetației și al naturii. Putea fi însă și războinic, trimițându-și
săgețile până departe. Avea darul profeției, de cultul său fiind legată apariția oracolelor. Era
înfățișat ca un tânăr frumos și impunător, ținând uneori o liră, simbol al artelor. Animalele
preferate erau lupul și delfinul, iar planta care îl definea era laurul.

Diana(la greciArtemis)
Soră geamănă a lui Apollo, era zeița vânătorii și a naturii neîmblânzite. Anticii o considerau o
personificare a Lunii rătăcind prin munți. Era răzbunătoare, pedepsindu-i pe mulți care au
insultat-o. O întâlnim reprezentată cu un arc și o tolbă de săgeți, adesea alături de un cerb.

Vulcanus(la greciHefaistos)
Soț al zeiței Venus, era zeul focului și al prelucrării metalelor. Stăpânea vulcanii, care erau
atelierele sale. Era un meșter neîntrecut, fabricând arme pentru eroi și diverse alte obiecte
pentru zei. Șchiop din copilărie, era de obicei reprezentat alături de uneltele sale. Îl asociem
cu nicovala.

Vesta(la greciHestia)
Soră a lui Zeus, zeița veghea focul din vatra casei. Era considerată astfel protectoarea
căminului și a ordinii. Era simbolizată prin focul sacru care ardea în templele sale, păzit de
vestale. Întruchipa ideea de Casă și familie.

Mercurius(la greciHermes)
Era fiul, dar și mesagerul lui Iuppiter. Îi proteja pe negustori, fiind și un zeu al comerțului. Îi
călăuzea pe drumeți, statuile sale fiind așezate la răspântii. Avea ca simboluri caduceul (o
nuia de aur cu două aripioare la vârf), pălăria cu boruri largi, sandalele înaripate și o pungă,
simbol al câștigurilor obținute din comerț.

Ceres(la greciDemetra)
Era o divinitate a pământului cultivat, identificându-se cu zeița recoltei și în special a grâului.
Era reprezentată printr-o femeie mai în vârstă, de obicei așezată, cu un sceptru. Simbolizând
abundența, o asociem cu spicul, macul și porcul.

În afara celor douăsprezece divinități principale, mai existau și alți zei și zeițe care au jucat un rol împortant în
mitologia greco-romană, precum: Bacchus (la greci Dionysos), zeul vinului, având ca atribut vița de
vie; Aesculapius (la greci Asclepios), zeul medicinei, reprezentat cu un sceptru pe care se încolăceau doi șerpi,
simbol actual al farmaciei; Saturnus (la greci Chronos), zeu al agriculturii și al timpului, reprezentat ținând o
coasă; Cupīdo (la greci Eros), zeul iubirii, reprezentat adesea ca un copil cu sau fără aripi.

1. Numele zilelor în care mergi la școală își au originea în numele unor zeități romane,
plecând de la formulele:

Lunae dies, Mercurii dies, Veneris dies.

Martis dies, Iovis dies,

Tradu, cu ajutorul dicționarului, aceste sintagme și descoperă și căror planete sau corpuri
cerești din sistemul solar le corespund aceste divinități.