Sunteți pe pagina 1din 4

COMPLEXUL OEDIP

n 1905, n plin schimbare de secol, Sigmund Freud dup ce a evideniat rolul major al sexualitaii n dezvoltarea psihicului uman i propune prietenului sau, Max Graf s l analizeze pe fiul su, Herbert Graf. Astfel, pentru prima dat n lume, a fost tratat psihanalitic fobia unui bieel de 5 ani, micul Hans, analiz care a devenit unul dintre cazurile princeps ale lui Sigmund Freud i care a pus i bazele psihanalizei copilului. Freud nu a realizat, practic, direct, nici o analiz de copil. El a fost ns, primul teoretician al sexualitaii infantile, subliniind rolul patogen al dizarmoniei n dezvoltarea psihosexual. Stadiile pregenitale oral, anal, falic i genitalizarea ulterioar sunt descrise n detaliu de Freud n ediiile succesive ale lucrrii Trei eseuri asupra teoriei sexualitaii. De asemenea, unul dintre nepoii si, va deveni renumit datorit jocului cu bobina (fort-da), descris n Dincolo de principiul plcerii (1920), pe baza cruia Freud a descris compulsia la repetiie i angoas de separaie la copil. Putem afirma, prin urmare, c psihanaliza copilului ncepe cu Sigmund Freud. El afirm i reamintete pe parcursul lucrrilor sale c, la 5 ani, evoluia personalitaii copilului poate fi cristalizat. Importana Oedipului i marcheaz momentele critice, ca i dezvoltarea relaiilor obiectale, respectiv primele relaii cu obiectele investite libidinal : mama, tatl sau substitutele acestora. Nevroza i tulburrile de personalitate din copilarie devin un trecut susceptibil de a marca evoluia ulterioar a adolescentului i adultului. Complexul lui Oedip este abordat in diferite forme. Acesta a aparut intr-o veche piesa de teatru scrisa de Sofocle, in care Oedip este un copil infiat si crescut de un pastor. Acesta ajunge sa isi ucida tatal real, casatorindu-se cu mama biologica.Din relatia lor, se nasc trei copii. Cand adevarul iese la iveala, sotia si mama sa se sinucide, iar Oedip isi scoate ochii, din regret pentru fapta facuta. Mergand in profunzimea acestei legende, Freud a decoperit ca exista o etapa in viata unui baiat in care experimenteaza trairi similare celei din piesa lui Sofocle. Freud a plasat aceasta etapa intre varstele de 3 si 5 ani. In acest stagiu al dezvoltarii, baietii resimt si manifesta gelozie fata de tatii lor. Chiar daca suna ciudat, in aceasta etapa a dezvoltarii, baietii simt atractie fizica fata de mame. De aceea, dovezile de afectiune ale acestora fata de tati reprezinta un motiv de gelozie pentru fii. Complexul lui Oedip este stadiul psihologic n care copilul se ndrgostete de printele de sex opus i simte ostilitate i gelozie fa de cel de acelai sex. Apare pe la 3 ani, cnd micuul i descoper organele genitale i totodat i d seama c este fie brbat ca tata, fie femeie ca mama. Dispare treptat pn la 5 ani. Ctre 3 ani, dezvoltarea afectiv a copilului este marcat de contientizarea faptului c tatl intervine n relaia lui privilegiat cu mama. Tatl devine astfel rivalul fa de care copilul i manifest sentimente de 1

ostilitate i ur, dar i eroul, modelul de imitat, care i inspir o admiraie nermurit. Aceste sentimente contradictorii caracterizeaz complexul lui Oedip, aceast relaie n care iubirii posesive pentru mam i se contrapune figura urt i totodat iubit a tatlui. n aceast perioad, bieelul ncepe s-i curteze mama, se bag ntre ea i tat de cte ori se simte exclus, i exprim n toate felurile gelozia, dar e fericit cnd reuete s ocupe locul tatlui i s-i exprime dorina de a se cstori cu mama cnd va fi mare. n ceea ce priveste problemele ntlnite la fetita, ele sunt mai nuantate si mai complexe. Spre deosebire de baietelul care manifesta teama de castrare, ea doreste sa "achizitioneze" penisul, exprimnd dorinta inconstienta de a avea penis. Comportamentul ei fata de tata vine n ntmpinarea acestei dorinte. Odata rezolvat acest complex al lui Oedip, o mare parte din emotiile legate de viata sexuala infantila sunt refulate, uitate, adica trimise n inconstient unde "zac" n stare latenta pna spre perioada pubertatii, cnd reapar la suprafata ntr-o forma sublimata. Energia acestor emotii este redistribuita, reorientata nspre activitti sociale, culturale, etc. Comportamentul adultului ramne nsa tributar modului n care complexul lui Oedip a fost rezolvat n copilarie, acesta putndu-si ntrerupe dezvoltarea (fixatie) sau chiar regresnd la un stadiu anterior (regresie).

n cazul fetei : recunoscind datele diferite de la care pleaca fata, Freud subliniaza dificultatea acesteia de a se detasa de investitia materna primara pentru a accede la o relatie privilegiata cu tatal. O alta diferenta majora priveste reactia fetei in fata observarii diferentelor sexuale, adica a parcurgerii complexului castrarii. Daca in cazul baiatului amenintarea cu castrarea initiata de tata declansaza stingerea investitiei oedipiene si detasarea de investirea mamei, la fata complexul castrarii este cel care o conduce spre investitia oedipiana, adica spre deplasarea interesului de la mama spre tata. Nemultumita de mama care a adus-o pe lume fara penis fata intra in conflict cu aceasta si isi indreapta atentia catre tata acesta din urma fiind luat drept obiect erotic de la care asteapta sa primeasca un copil care, conform unei echivalente simbolice, substituie lipsa penisului refuzat de mama. Stingerea CO la fata nu este atit de categorica ca in cazul baiatului care se vede nevoit sa renunte la mama datorita angoasei de castrare, efectele acestui complex simtindu-se mult timp in viata mentala adulta si normala a femeii. Pentru a sublinia importanta si rolul fondator al civilizatiei jucat de catre CO Freud atribuie in Totem si Tabu uciderii tatalui hoardei primitive momentul fondator al umanitatii si recurge la acest construct pentru explicarea unor fenomene sociale. Nevroza oedipiana se dezvolta intr-o perioada a maturizarii psihosexuale, elaborarea acesteia oferind copilului modalitati de relationare si de satisfacere in conformitate cu organizarea culturala si sociala. 2

Avind ca reper bisexualitatea psihica si CO pozitiv si cel negativ , putem intelege iesirea din oedip printrun proces de identificare dominant, ceea ce nu exclude identificarea secundara cu celalalt parinte (ex : pt baiat cu mama si pt fata cu tatal). Aceste identificari principale si secundare vor determina inegalitatea si dominanta celor doua pozitii sexuale : heteorsexuala sau homosexuala.

BIBLIOGRAFIE: Introducere in psihanaliza - Sigmund Freud, Opere, volumul X, Ed. Trei, capitolul Visul. Ipoteze si tehnica interpretarii; capitolul Travaliul visului. Sigmund Freud, Opere,vol.IX-Interpretarea viselor,Editura Trei,,2003 Ruth Berry,ntlnirea cu visele,Editura Trei,2011