Complexul Oedip și complexul Electra in psihoanaliză

Complexul Oedip este un concept teoretic central în psihanaliză. Sigmund

Freud(1856-1939) a descris această noțiune, referindu-se la mitul antic în care
Oedip, fiul regelui din Teba, fără să știe, își ucide propriul tată, Laios, și se
căsătorește cu mama lui, Iocasta. În psihanaliză, complexul Oedip simbolizează
legătura erotică inconștientă cu părintele de sex opus și rivalitatea față de
părintele de același sex, care se dezvoltă încă din copilărie și provoacă
sentimente de vinovăție și teamă în cadrul unei stări nevrotice.

Așa cum s-a subliniat anterior, dezvoltarea cu succes a copilului pentru a deveni
adult cu o sexualitate sănătoasă și bine definită, trece prin identificarea cu
parintele de același sex și consolidarea legăturilor emoționale cu acesta. Freud
afirmă că, pe de o parte, copilul intenționează să anuleze tatăl, în timp ce, pe de
altă parte, este conștient că tatăl său este mai puternic. Tatal este acolo când
copilul experimentează așa-numita „anxietate de castrare”. Pe măsură ce copilul se
familiarizează cu organele genitale, el identifică diferențele fizice care există
între bărbați și femei. La sfârșitul etapei „copilului falic” se formeaza
autoritatea morală internă a copilului, care interiorizează și acceptă figura
tatălui, străduindu-se să-si reprime impulsurile.
In mod progresiv, copilul primește diverse influențe externe care includ normele de
conviețuire socială, învățăturile religioase și alte influențe culturale, care
contribuie la suprimarea Complexului Oedip.

De asemenea, în psihologia neo-freudiană, complexul Electra, după cum este denumit

de Carl Gustav Jung, reprezintă competiția de natură psihosexuală a unui copil cu
mama pentru posesia tatălui. Pe parcursul dezvoltării psihosexuale, complexul se
află în stagiul falic al unei fete; formarea unei identități sexuale discrete, o
experiență similară petrecându-se și în cazul băieților datorită existenței
complexului Oedip. Complexul Electra apare în faza a treia a dezvoltării
psihosexuale – stagiul falic (între 3-6 ani) – dintre cele 5 existente: 1. Oral, 2.
Anal, 3. Falic, 4. Latent, 5. Genital – în care sursa de plăcere se localizează în
diferite zone erogene ale corpului copilului.

Care este totusi conduita asociata complexului Electra?

La inceputul dezvoltarii copilăriei, fata este foarte apropiata de mama ei. In

momentul in care fata isi concentrează atenția asupra organelor genitale, atât pe
ale ei, cat și pe cele ale baiatului, isi da seama ca sunt mai mici in comparație
cu cele ale baiatului și foarte asemanatoare cu cele ale mamei sale, provocand in
ea ceea ce s-a numit „invidia penisului”. In acest moment fata incepe sa manifeste
un comportament din ce in ce mai ostil fata de mama ei, produs al geloziei și al
respingerii pe care o simte fata de ea din acest motiv. In opinia lui Jung, In
principiu fetele se simt foarte aproapiate atat de tati, cat si de mamele lor. Dar
in scurt timp și pe masura ce incep sa manifeste primele semne ale dezvoltarii
psihosexuale, incep să se concentreze mai mult asupra tatalui, ca urmare a unui
proces evolutiv de conservare a speciilor.

In percepția lui Freud și Jung există un punct comun, conform caruia complexele
Oedip și Electra corespund fazelor specifice care fac parte din structura normală
de dezvoltare prin care trec copiii, in cea mai mare parte. Acesta este motivul
pentru care amândoi au înțeles că sunt fenomene tranzitorii și au fost definite în
aproximativ 2 sau 3 ani în timp ce avansau prin diferitele etape ale creșterii.
In cazurile în care, din anumite motive, aceasta etapa nu este depasita, in timp
poate determina deteriorarea relatiilor dintre parinti si copii, influentand major
alte tipuri de relatii pe cae acestia le vor avea la maturitate.