STADIILE DEZVOLTARII PSIHOSEXUALE

Stadiul oral (se plaseaza n intervalul 0 -2 ani) Sinele este dominant. Energia libidinal este centrat asupra gurii, iar placerea este derivata din supt, sorbit, muscat, mestecat si din senzatii care nsotesc aceste gesturi n zona buzelor, limbii si obrajilor, placere careia S. Freud i atribuie o natura sexuala. Copilul este ntr-o relatie de dependenta absoluta fata de mama, care devine obiect al libidoului acesta nvnd ntr-o maniera primitiva sa-si iubeasca mama. Modul n care mama raspunde la cerintele copilului (care sunt cerinte pure ale Sinelui) va da ,,culoare'' micii lumi a copilului, care poate fi buna sau rea, satisfacatoare sau frustranta, sigura sau periculoasa. Freud opina c: 1) stadiul oral poate fi mprit n subfaza suptului pasiv, receptiv, a primelor luni i subfaza mucrii active, agresive care se instaleaz mai trziu; 2) fixaia poate fi cauzat fie de suprasatisfacere, fie prin frustrarea copilului de nevoile orale. Un copil ale crui nevoi orale nu sunt satisfcute sau sunt suprasatisfcute va manifesta mai trziu caracteristicile acestui stadiu. Fixaia se poate exprima prin dependene, cum ar fi fumatul, lcomia sau alcoolismul; roaderea unghiilor; sarcasmul excesiv. Stadiul anal Caracterizare n majoritatea cazurilor, n stadiul oral parintii sunt cei care se adapteaza la cerintele copilului fara a astepta ca acesta sa se adapteze la vreo cerinta a lor. n jurul vrstei de 2 ani, copilului i se impune o prima cerinta: pastrarea curateniei corporale si formarea unor deprinderi de igiena. S. Freud sustine ca experientele legate de formarea acestor deprinderi sunt esentiale pentru formarea personalitatii. Spre finalul celui de-al doilea an de viata copilul dobndeste mai mult control n a-si rezolva nevoile prin faptul ca deja se poate deplasa singur, poate comunica lucruri elementare, poate apuca sau chiar lovi daca este necesar. Din orientarea pentru un control mai bun al mediului n vederea satisfacerii propriilor nevoi, copilul resimte placere din explorarea mediului, din testarea propriilor forte n relatie cu parintii si agentii autoritatii. Eliminarea fecalelor reduce placerea copilului dupa instaurarea ,,regulii olitei'' el trebuie sa amne aceasta placere. Pentru prima data, satisfacerea unui impuls instinctual este barata de cerinta parintilor de a o face la un moment dat si ntr-un anume loc. Este o perioada de traume si conflicte pentru ambele parti. copilul descopera ca are o arma (fecalele) pe care o poate utiliza mpotriva parintilor

prin aceasta el dobndeste un control asupra a ceva si poate alege daca sa se supuna sau nu exigentelor parintilor daca parintii sunt prea duri sau copilul are dificultati n formarea deprinderilor, acesta reactioneaza la frustrare n doua moduri: . Modul anal-retentiv ( copilul retine fecalele aceasta retentiae este la rndul sau o sursa de placere sau poate fi si ea o tehnica pentru manipularea parintilor: daca nu are scaun mai mult timp copilul atrage atentia si grija parintilor si implicit dragostea lor) Modul anal-expulsiv (agresiv)copilul detecteaza unde si cnd este interzis, nfruntnd cerinta parintilor iar daca tehnica aceasta se dovedeste satisfacatoare pentru a reduce frustrarea, va fi folosita frecvent.

Fixaia n stadiul anal, probabil rezultat din conflictul printe/copil n timpul instruirii igienice, poate duce la apariia unei personaliti excesiv preocupate de curenie i sistematizare (expulzare) sau care este avar, refractar i obsesiv n perioada adult (retenie). Stadiul falic. Rezolvarea complexului Oedip (4 - 5 ani) Zona erogena dominanta devine cea genitala. Copilul se confrunta cu limitarile impuse de societate (parinti) n calea satisfacerii impulsurilor Sinelui. La aceasta vrsta copilul ncepe sa fie curios si sa exploreze propriile zone genitale si ale altora, placndule sa se joace dezbracati. Placerea provine din zona genitala si este produsa nu numai prin masturbare ci si prin fantasme (fantezii). Copilul vrea sa stie cum a venit pe lume, cum arata sexul fratilor si surorilor si vrea sa se casatoreasca cu parintii de sex opus. Conflictele falice constituie ultimul stadiu al dezvoltarii pregenitale si sunt cele mai complexe. Ele sunt greu acceptabile pentru ca implica notiunea de incest, un tabu absolut n mai multe culturi. Complexul Oedip Dorintele de natura sexuala se orienteaza spre parintele de sex opus concomitent apare dorinta de a nlocui, ba chiar de a suprima parintele de acelasi sex este mai pregnant manifestat la baieti si are o dezvoltare completa. Complexul se rezolva prin identificarea cu parintele de acelasi sex Manifestari ale Complexului Oedip la baieti Anxietatea de castrare Baiatul este gelos si ostil fata de tata si vrea sa-i ia locul si se teme de razbunarea tatalui (tatal va taia organul ofensator - falusul - sursa placerii si a dorintelor sale). Aceasta teama provine din faptul ca baietelul observa inexistenta penisului la fetite si crede ca acestea au fost castrate. Teama este att de mare nct trebuie sa-si reprime dorintele sexuale si sa le nlocuiasca cu o afectiune mai acceptata (sublimare) Rezolvarea complexului se realizeaza prin identificarea cu tatal adoptarea unor substitute de satisfactie sexuala i dezvoltarea Supraeului (ca mostenire a complexului) sub forma introiectiei imaginii si cerintelor paterne

Manifestarea complexului Oedip la fete Complexul Electra Desi mama a fost obiectul initial al dragostei, se produce o reorientare spre tata cauza reorientarii: fetita descopera ca baietii au ceva n plus si si condamna mama ca a castrat-o reorientndu-si dragostea spre tata, care poseda organul rvnit Rezolvarea complexului Electra daca tatal raspunde micilor favoruri pe care le reclama fiica sa si este dispus sa o securizeze n demersul ei seductiv, atunci fetita va fi ntarita pozitiv n ceea ce priveste rolul de sex pe care si-l va asuma, si va dezvolta n relatie cu barbatii o relatie pozitiva, normala orientarea din nou spre mama si re-identificare cu acest model va duce la rezolvarea complexului S. Freud este de parere ca nu se poate rezolva complet, de aceea femeile au un Supraeu slab dezvoltat aceasta nerezolvare se manifesta fie n dragostea femeii pentru un barbat, fie pentru propriul fiu - ea se va grabi si si va asuma rolul marital sau matern si si va reprima dragostea incestuoasa pentru tatal sau orientndu-se n mod firesc spre partener, respectiv spre fiu

De rezolvarea complexului Oedip depinde atitudinea adultului fata de sexul opus. Rezolvarea incompleta determina conturarea unui tip de personalitate falic, caracterizata prin narcisism si dificultatea stabilirii unor relatii heterosexuale mature. Aceste persoane au nevoie de recunoastere si apreciere permanenta a atractivitatii lor sexuale. Daca nu reusesc n aceasta directie dezvolta sentimente de inferioritate si inadecvare. barbatul - este obraznic, nfumurat, indiferent la trairile sexului opus manifestndu-si demonstrativ masculinitatea n mod insistent prin placerea de a cuceri femeia, sau la celalta extrema, posibil orientat spre pederastie femeia - si exagereaza feminitatea, se comporta seductiv, ncearca sa cucereasca barbatii La vrsta adulta mecanismele sunt inconstiente si de aceea, cu greu putem evoca amintiri care sa le ilustreze ntr-un fel sau altul. Perioada de latenta (6 -10 ani) Cele 3 structuri ale personalitatii: Sinele, Eul si Supraeul sunt formate si relatiile dintre ele se cristalizeaza. Nu constituie un stadiu propriu-zis al dezvoltarii psihosexuale.

Energia este canalizata si sublimata n activitati scolare, sport, hobby si prietenii cu cei de acelasi sex. Freud nici nu a acordat importanta perioadei, neopsihanalistii nsa au gasit conflicte. Stadiul genital (ncepe la pubertate, 11-12 ani) Corpul devine matur din punct de vedere fiziologic si daca au fost depasite conflictele stadiilor anterioare, individul va putea duce o viata nonnevrotica cu relatii heterosexuale normale. Conflictele acestei perioade sunt mai putin intense si pot fi reduse prin sublimare, n confruntarea cu sanctiunile si tabuurile societale. Energia sexuala poate fi exprimata n adolescenta prin substitute socialacceptabile si apoi rezolvate plenar n viata adulta printr-o relatie profunda cu o persoana de sex opus. Tipul de personalitate genitala gaseste satisfactie n munca si n dragoste. S. Freud nu a acordat o prea mare importanta nici acestui stadiu, deoarece considera ca pentru structurarea personalitatii, determinante sunt primele trei si mai putin cel ulterior.

Cazul micului Hans publicat in 1908 ramane ca un model de psihanaliza a unui copil cat si model de analiza a sensului unui simptom nevrotic. Baietelul de 5 ani este pe deplin sanatos din punct de vedere somatic. Fobia pe care o dezvolta fiind un simptom cu determinare psihica. Aceasta precizare are un caracter polemic si anume conceptia psihiatrica dominanta la acel moment determinismul somatic al oricarei disfunctii psihice. Calificativul obisnuit era de degenerescenta organica. Aparitia fobiei este precedata de o stare de teama, frica fara obiect. De ex: intr-o zi, aflat cu bona la plimbare in parc incepe sa planga si cere sa fie dus acasa pentru a fi alintat de mama sa. Ajuns acasa nu vrea sa se separe de mama, iar seara fobia prinde conturul ei. Continutul fobiei: Hans se teme sa nu fie muscat pe strada de un cal. In momentul de accentuare a fobiei se teme ca acel cal ar putea intra in camera sa si sa-l atace acolo. In momentul de maxima intensitate Hans refuza sa iasa pe strada, iar uneori refuza sa iasa din casa. Alaturi de aceasta dimensiune principala a fobiei mai apar si elemente adiacente, toate inrudite cu primul aspect: la gradina zoologica ii este frica de animalele mari, ii mai este frica de carutele, camioanele incarcate cu multe pachete, ii este frica de posibila prabusire a calului. Sensul simptomului fara o analiza de tip psihanalitic e pe deplin inaccesibil constiintei pacientului cat si constiintei celor din jur, asta pentru ca Hans nu avusese niciodata vreo experienta negativa cu vreunul din animalele sau obiectele care-i provocau frica. Sensul simptomului care s-a revelat prin analiza trebuie cautat la nivelul inconstientului, mai precis in constelatia oedipiana pe terenul careia se declanseaza fobia lui Hans. Freud il numeste pe Hans un mic Oedip. Una dintre cele mai semnificative manifestari ale problematicii oedipiene la Hans poate fi considerata fantasma cu girafe. Ea ilustreaza curentii / tendintele afective caracteristice pentru triunghiul oedipian. Aceasta fantasma foarte transparenta are urmatorul continut manifest: Noaptea erau in camera o girafa mare si una sifonata si cea mare a tipat

pentru ca am luat-o pe cea sifonata. Atunci ea a inceput sa tipe incontinuu si apoi eu mam asezat pe girafa sifonata. In aceasta fantasma se reflecta tandretea si dorinta pe care o nutreste Hans pentru mama care este girafa sifonata cat si interventia interdictiva a tatalui girafa cea mare. Sens latent: ar putea fi formulat ca referindu-se la ambivalenta afectiva fata de tata. Tatal lui Hans si tatal in general pentru orice barbat nu este doar un obiect al iubirii, ci in faza oedipiana el se transforma intr-un rival fata de care micul Hans si orice baiat resimte gelozie si ostilitate. Insa aceste sentimente negative nu au un camp prea mare de manifestare fiind refulate de doi factori: in primul rand ele sunt refulate de sentimentele pozitive fata de tata si in al doilea rand sunt refulate datorita raportului de forte dintre tata si fiu, raport de forte defavorabile fiului. Alaturi de refulare pentru a se constitui fobia mai sunt necesare doua momente: proiectia si deplasarea. Agresivitatea pe care o resimte Hans fata de tatal sau si de care nu este constient pentru ca ea este refulata este proiectata asupra tatalui sau si apoi deplasata asupra unui obiect de substitutie (calul). Prin urmare frica de a nu fi muscat pe strada de un cal exprima de fapt frica de pedeapsa paterna pentru activitatile sale autoerotice pe care ele le desfasoara animat de dorinta pentru mama sa. Amenintarea efectiva cu castrarea respectiv ca o sa-si piarda membrul nu este formulata de tata, ci de mama sa. Frica de animalele de la zoo este o alta forma pe care o imbraca frica de castrare pentru ca discrepanta dintre penisul sau si cel al animalelor mari de la zoo il facea sa-i fie teama sa nu fi fost castrat. Frica de posibila prabusire a calului exprima dorinta ca tatal sau sa cada si sa moara.