Modelul stadial al dezvoltarii psihosexuale Sigmund FREUD

A. Tematica 1. Consideratii introductive 2. Modelul stadial al dezvoltarii psihosexuale 2.1. Stadiul oral. Caracterizare, moduri de actiune. 2.2. Stadiul anal. Caracterizare, moduri de actiune. 2.3. Stadiul falic. Rezolvarea complexului Oedip. 2.4. Perioada de latenta 2.5. Stadiul genital 3. Contributia lui S. Freud la dezvoltarea psihologiei secolului XX 4. Critici aduse teoriilor lui S. Freud. B. Teme de dezbatere C. Bibliografie : ALLPORT, Gordon. 1991. Structura si dezvoltarea personalitatii, Bucuresti, E.D.P. BERSTEIN, Douglas (coord.). 2000. Psychology. Houghton Mifflin Company, Boston, New York. FREUD, Sigmund - integral HAYES, Nicky si ORRELL, Sue. 1997. Introducere n psihologie. Editura ALL. LAPLANCHE, Jean si PONTALIS, J.B. 1994. Vocabularul psihanalizei. Bucuresti, Editura Humanitas. MADDI, S.R. 1976. Personality Theories. A Comparative analysis. 3rd ed., The Dorsey Press, Homewood Illinois. MARVIN, Harris. 1993. Culture, People, Nature. An Introduction to General Anthropology. Harper Collins College Publishers. SCHULTZ, D.P. 1987. Theories of Personality, 3rd ed., Brooks/Cole Publ. Co., Pacific Grove, California. 1. Consideratii introductive

n viziunea lui Freud, personalitatea ca pattern concret se dimensioneaza n interactiunea de tip parinte-copil, n care copilul ncearca sa obtina maximul de placere din satisfacerea instinctelor si parintii care, ca reprezentanti ai societatii, ncearca sa im 18118u2017s puna cerintele realitatii si constrngerile morale. Primii 5 ani de viata, n vizuinea lui Freud, sunt definitorii pentru osatura structurii de personalitate. Cele mai puternice conflicte din aceasta perioada, n cadrul relatiei parinti-copii, sunt de natura sexuala si graviteaza n jurul zonelor erogene ale corpului. Ca centru al

conflictului, fiecare zona are o importanta diferita, n functie de vrsta existnd o dominanta care da specificul stadiului. S.FREUD formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, care este n esenta ei o dezvoltare psihosexuala si identifica 5 etape de evolutie prin care trece copilul: stadiul oral, stadiul anal, stadiul falic, perioada de latenta si, n final, stadiul genital. Fiecare stadiu se caracterizeaza printr-un conflict specific care trebuie rezolvat satisfacator pentru a putea trece n stadiul urmator. Daca trebuintele copilului au fost excesiv satisfacute n stadiul respectiv, sau dimpotriva, copilul acumuleaza multa frustrare, exista tendinta ca individul sa ramna fixat n acel stadiu ramnndu-i mai putina energie pentru urmatoarele stadii. Pentru fiecare stadiu exista cte o orientare sexuala pentru care copilul primeste gratificatii, acumuleaza frustrare sau este excesiv satisfacut. Toate aceste reactii din partea parintilor amprenteaza mai mult sau mai putin personalitatea copilului. 2. 2.1. Modelul stadial al dezvoltarii psihosexuale Stadiul oral

Caracterizare se plaseaza n intervalul 0 -2 ani principala sursa de placere este gura placerea este derivata din supt, sorbit, muscat, mestecat si din senzatii care nsotesc aceste gesturi n zona buzelor, limbii si obrajilor, placere careia S. Freud i atribuie o natura sexuala copilul este ntr-o relatie de dependenta absoluta fata de mama, care devine obiect al libidoului copilul nvata, ntr-o maniera primitiva sa-si iubeasca mama modul n care mama raspunde la cerintele copilului (care sunt cerinte pure ale Sinelui) va da ,,culoare micii lumi a copilului, care poate fi buna sau rea, satisfacatoare sau frustranta, sigura sau periculoasa.

Moduri de actiune n stadiul oral : a. Modul oral-incorporativ

presupune stimularea placuta a gurii n momentul hranirii sau de catre ceilalti (faza initiala) adultul fixat n acest stadiu are preocupari orale obsesive: a mnca, a bea, a fuma, a saruta, a vorbi s.a. daca n copilarie satisfactia a fost excesiva la vrsta adulta va fi predispus la optimism si dependenta excesiva satisfacerea ulterioara va fi ntotdeauna dependenta de ceilalti si ca atare subiectul va fi credul, naiv, va ,,nghiti tot ce-i spun ceilalti si vor avea ncredere excesiva n ei. acest mod de actiune structureaza n timp un tip de personalitate oral dependenta Freud considera ca persoanele foarte independente prezinta o formatiune reactionala mpotriva dependentei de stadiul oral. Cu alte cuvinte, ele supracompenseaza aceasta dependenta, transformnd-o n opusul sau. Discutie pe tema conduitelor alimentare atipice - obezitatea

b.

Modul oral-agresiv (faza secundara)

survine n momentul dureros si frustrant al eruptiei dentare persoanele fixate n aceasta faza sunt nclinate spre pesimism, ostilitate, agresiune, sunt certarete, sarcastice (prefera sa faca remarci suparatoare, sa-si exprime sadismul fata de altii) sunt invidioase si ncearca sa-i domine pe ceilalti exploatndu-i si manipulndu-i acest mod de actiune structureaza ntr-un tip de personalitate oral-sadica. Stadiul oral se ncheie la vrsta ntarcatului desi, daca a fost reala fixarea, ramne un oarecare libido, si copilul se reorienteaza spre stadiul urmator. 2.2. Stadiul anal

Caracterizare n majoritatea cazurilor, n stadiul oral parintii sunt cei care se adapteaza la cerintele copilului fara a astepta ca acesta sa se adapteze la vreo cerinta a lor. n jurul vrstei de 2 ani, copilului i se impune o prima cerinta: pastrarea curateniei corporale si formarea unor deprinderi de igiena. S. Freud sustine ca experientele legate de formarea acestor deprinderi sunt esentiale pentru formarea personalitatii. Spre finalul celui de-al doilea an de viata copilul dobndeste mai mult control n a-si rezolva nevoile prin faptul ca deja se poate deplasa singur, poate comunica lucruri elementare, poate apuca sau chair lovi daca este necesar. Din orientarea pentru un control mai bun al mediului n vederea satisfacerii propriilor nevoi, copilul resimte placere din explorarea mediului, din testarea propriilor forte n relatie cu parintii si agentii autoritatii. Eliminarea fecalelor reduce placerea copilului dupa instaurarea ,,regulii olitei el trebuie sa amne aceasta placere. Pentru prima data, satisfacerea unui impuls instinctual este barata de cerinta parintilor de a o face la un moment dat si ntr-un anume loc. Este o perioada de traume si conflicte pentru ambele parti. copilul descopera ca are o arma (fecalele) pe care o poate utiliza mpotriva parintilor prin aceasta el dobndeste un control asupra a ceva si poate alege daca sa se supuna sau nu exigentelor parintilor daca parintii sunt prea duri sau copilul are dificultati n formarea deprinderilor, acesta reactioneaza la frustrare n doua moduri

Moduri de actiune n stadiul anal a. Modul anal-retentiv copilul retine fecalele retentia este la rndul sau o sursa de placere produsa de rectul plin poate fi si ea o tehnica pentru manipularea parintilor: daca nu are scaun mai mult timp copilul atrage atentia si grija parintilor si implicit dragostea lor n timp se contureaza un tip de personalitate anal-retentiva personalitatea se manifesta prin ncapatnare, zgrcenie, are tendinta de a acumula pentru ca securitatea sa depinde de ceea ce poseda si de modul grijuliu n care posesiunile vor fi ,,gospodarite

 b.

tendinta de rigiditate, curatenie compulsiva, constiinciozitate si ncapatnare Modul anal-expulsiv (agresiv) copilul detecteaza unde si cnd este interzis, nfruntnd cerinta parintilor daca tehnica aceasta se dovedeste satisfacatoare pentru a reduce frustrarea, va fi folosita frecvent n timp se dezvolta un tip de personalitate anal-expulsiva personalitatea se manifesta prin comportament de cruzime, tendinte distructive, accese de furie, dezordine sau, la cealalta extrema, prin conduite extrem de generoase sunt structuri creative si autonome care militeaza pentru interogarea normelor si demolarea modelelor care le ngradesc sever gradele de libertate

Personalitatea anala, dupa Freud, este caracterizata de o obsesie pentru curatenie si pentru ordine si de prea putina spontaneitate. Este tipul birocratului ideal! 2.3. Stadiul falic. Rezolvarea complexului Oedip (4 - 5 ani)

Zona erogena dominanta devine cea genitala. Copilul se confrunta cu limitarile impuse de societate (parinti) n calea satisfacerii impulsurilor Sinelui. La aceasta vrsta copilul ncepe sa fie curios si sa exploreze propriile zone genitale si ale altora, placndu-le sa se joace dezbracati. Placerea provine din zona genitala si este produsa nu numai prin masturbare ci si prin fantasme (fantezii). Copilul vrea sa stie cum a venit pe lume, cum arata sexul fratilor si surorilor si vrea sa se casatoreasca cu parintii de sex opus. Conflictele falice constituie ultimul stadiu al dezvoltarii pregenitale si sunt cele mai complexe. Ele sunt greu acceptabile pentru ca implica notiunea de incest, un tabu absolut n mai multe culturi. Complexul Oedip dorintele de natura sexuala se orienteaza spre parintele de sex opus concomitent apare dorinta de a nlocui, ba chiar de a suprima parintele de acelasi sex este mai pregnant manifestat la baieti si are o dezvoltare completa complexul se rezolva prin identificarea cu parintele de acelasi sex

Manifestari ale Complexului Oedip la baieti Anxietatea de castrare baiatul este gelos si ostil fata de tata vrea sa-i ia locul si se teme de razbunarea tatalui (tatal va taia organul ofensator - falusul - sursa placerii si a dorintelor sale). Aceasta teama provine din faptul ca baietelul observa inexistenta penisului la fetite si crede ca acestea au fost castrate. teama este att de mare nct trebuie sa-si reprime dorintele sexuale si sa le nlocuiasca cu o afectiune mai acceptata (sublimare)

Rezolvarea complexului identificarea cu tatal adoptarea unor substitute de satisfactie sexuala dezvoltarea Supraeului (ca mostenire a complexului) sub forma introiectiei imaginii si cerintelor paterne

Exemplificari si analize ale unor prezente paterne cu care copiii nu se pot identifica. Identificarea consecintelor si formularea unor concluzii. Manifestarea complexului Oedip la fete Complexul Electra desi mama a fost obiectul initial al dragostei, se produce o reorientare spre tata cauza reorientarii: fetita descopera ca baietii au ceva n plus si si condamna mama ca a castrat-o reorientndu-si dragostea spre tata, care poseda organul rvnit Invidia (rvna) de penis este corespondentul feminin al anxietatii de castrare Rezolvarea complexului Electra daca tatal raspunde micilor favoruri pe care le reclama fiica sa si este dispus sa o securizeze n demersul ei seductiv, atunci fetita va fi ntarita pozitiv n ceea ce priveste rolul de sex pe care si-l va asuma, si va dezvolta n relatie cu barbatii o relatie pozitiva, normala orientarea din nou spre mama si re-identificare cu acest model va duce la rezolvarea complexului S. Freud este de parere ca nu se poate rezolva complet, de aceea femeile au un Supraeu slab dezvoltat aceasta nerezolvare se manifesta fie n dragostea femeii pentru un barbat, fie pentru propriul fiu - ea se va grabi si si va asuma rolul marital sau matern si si va reprima dragostea incestuoasa pentru tatal sau orientndu-se n mod firesc spre partener, respectiv spre fiu De rezolvarea complexului Oedip depinde atitudinea adultului fata de sexul opus. Rezolvarea incompleta determina conturarea unui tip de personalitate falic, caracterizata prin narcisism si dificultatea stabilirii unor relatii heterosexuale mature. Aceste persoane au nevoie de recunoastere si apreciere permanenta a atractivitatii lor sexuale. Daca nu reusesc n aceasta directie dezvolta sentimente de inferioritate si inadecvare. barbatul - este obraznic, nfumurat, indiferent la trairile sexului opus manifestndu-si demonstrativ masculinitatea n mod insistent prin placerea de a cuceri femeia, sau la celalta extrema, posibil orientat spre pederastie femeia - si exagereaza feminitatea, se comporta seductiv, ncearca sa cucereasca barbatii La vrsta adulta mecanismele sunt inconstiente si de aceea, cu greu putem evoca amintiri care sa le ilustreze ntr-un fel sau altul. 2.4. Perioada de latenta

Cele 3 structuri ale personalitatii: Sinele, Eul si Supraeul sunt formate si relatiile dintre ele se cristalizeaza. Nu constituie un stadiu propriu-zis al dezvoltarii psihosexuale. Energia este canalizata si sublimata n activitati scolare, sport, hobby si prietenii cu cei de acelasi sex. Freud nici nu a acordat importanta perioadei, neopsihanalistii nsa au gasit conflicte. 2.5. Stadiul genital (ncepe la pubertate, 11-12 ani)

Corpul devine matur din punct de vedere fiziologic si daca au fost depasite conflictele stadiilor anterioare, individul va putea duce o viata nonnevrotica cu relatii heterosexuale normale. Conflictele acestei perioade sunt mai putin intense si pot fi reduse prin sublimare, n confruntarea cu sanctiunile si tabuurile societale. Energia sexuala poate fi exprimata n adolescenta prin substitute social-acceptabile si apoi rezolvate plenar n viata adulta printr-o relatie profunda cu o persoana de sex opus. Tipul de personalitate genitala gaseste satisfactie n munca si n dragoste. S. Freud nu a acordat o prea mare importanta nici acestui stadiu, deoarece considera ca pentru structurarea personalitatii, determinante sunt primele trei si mai putin cel ulterior.